Stenograma dezbaterilor

Marţi, 24 martie 2009 - Strasbourg

15. Instrucţiuni consulare comune: biometrie şi cereri de viză (dezbatere)

  Preşedinta – Următorul punct pe ordinea de zi este recomandarea pentru a doua lectură (A6-0143/2009), în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, privind Instrucţiunile consulare comune: elemente biometrice de identificare şi cererile de viză [05329/1/2009 – C6-0088/2009 – 2006/0088(COD)] Raportoare: Baroneasa Ludford.

  Sarah Ludford, raportoare − Doamnă preşedintă, această propunere a Comisiei, pentru care sunt raportoare din partea Parlamentului, reprezintă cel de-al patrulea element al pachetului referitor la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), după regulamentul VIS, decizia privind accesul la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) şi măsura privind utilizarea Sistemului de Informaţii privind Vizele (VIS) în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen.

Prin modificarea instrucţiunilor consulare comune existente, propunerea prevede, în primul rând, obligaţia de a furniza elemente biometrice care urmează să fie stocate în cadrul VIS, precum şi standarde în vederea realizării acestui lucru, iar, în al doilea rând, cuprinde dispoziţii privind organizarea primirii cererilor de viză.

O revizuire completă a normelor privind vizele este prevăzută o dată cu adoptarea codului privind vizele, pentru care colegul meu din Grupul ALDE, Henrik Lax, este raportor. Din momentul adoptării sale, acest act legislativ pe care îl dezbatem acum va deveni parte integrantă a codului privind vizele. Raţionamentul care stă la baza separării propunerilor îl reprezintă faptul că Comisia se aştepta ca adoptarea codului privind vizele să dureze mai mult decât adoptarea prezentei propuneri şi nu a dorit ca adoptarea codului privind vizele să întârzie lansarea VIS.

Am înţeles că sistemul central de informaţii privind vizele va fi finalizat până în luna decembrie a acestui an şi că ar putea să fie funcţional în prima regiune, Africa de Nord, la începutul lui 2010. Am desfăşurat negocieri cu Consiliul pentru o perioadă lungă de timp. Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a adoptat raportul meu în luna noiembrie 2007. Din păcate, nu am reuşit să ajungem la un acord la prima lectură, astfel încât în luna iulie 2008 am solicitat Parlamentului să-mi susţină raportul; cu toate acestea, în timpul preşedinţiei franceze am reuşit să înregistrăm progrese suficiente care mi-au permis să recomand adoptarea acestui compromis la a doua lectură.

Au existat patru aspecte importante: vârsta limită pentru colectarea amprentelor digitale; încurajarea cooperării statelor membre, permiţând în acelaşi timp încheierea de contracte cu prestatori externi, în ultimă instanţă; protecţia şi securitatea datelor; şi o taxă pentru servicii pentru prestatorii externi.

În ceea ce priveşte amprentele digitale, Comisia a propus ca amprentele digitale ale copiilor să înceapă să fie colectate începând cu vârsta de şase ani. În realitate, amprentele digitale ale copiilor sunt supuse unor modificări rapide şi nu sunt convinsă că există în prezent suficiente cunoştinţe cu privire la fiabilitatea de mai târziu a amprentelor colectate la o vârstă atât de fragedă. În pofida a numeroase solicitări, nu mi s-au oferit niciodată dovezi materiale credibile cu privire la modul în care amprentele digitale colectate în perioada cuprinsă între şase şi doisprezece ani ar putea constitui baza de verificare sau de identificare după mai mulţi ani, fără riscul apariţiei unor erori.

Reacţia Consiliului la un moment dat a fost de a propune ca amprentele digitale ale copiilor să fie colectate la un interval de doi ani, în locul unui interval de cinci ani, ca în cazul adulţilor, însă acest lucru ar prezenta inconvenienţe uriaşe pentru familii. Prin urmare, am insistat asupra adoptării unei abordări prudente şi practice, prin stabilirea unei vârste minime mai avansate, de doisprezece ani, iar Consiliul a fost de acord cu exceptarea copiilor cu vârsta mai mică de doisprezece ani, această limită de vârstă urmând să fie revizuită după trei ani, în urma unui studiu detaliat care va fi efectuat de către Comisie.

Revin acum la aspectul privind încurajarea statelor membre de a coopera, permiţând, în acelaşi timp, existenţa unor prestatori externi. Nu am nicio problemă în ceea ce priveşte conceptul general al externalizării, însă trebuie să existe condiţii sigure pentru a garanta integritatea procesului de eliberare a vizelor, pentru a asigura faptul că externalizarea reprezintă doar o soluţie la care se recurge în ultimă instanţă, precum şi pentru a garanta protecţia şi securitatea datelor cu caracter personal.

În consecinţă, am reuşit să introducem în cuprinsul textului o ierarhie prin care prima alegere o reprezintă cooperarea prin intermediul reprezentării limitate, a colocaţiei sau a centrelor comune de primire a cererilor de vize, urmând ca doar în cazul în care aceste soluţii nu mai fac faţă în mod corespunzător numărului ridicat de cereri sau nu mai garantează o bună acoperire geografică, să se recurgă la soluţia externalizării. Compromisul subliniază faptul că statelor membre le revine responsabilitatea în ceea ce priveşte respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi orice încălcare a legislaţiei naţionale.

Un element important îl reprezintă faptul că, în ţările terţe în care codarea este interzisă, se aplică norme speciale: transferul electronic al datelor între consulate sau între prestatorul extern de servicii şi statul membru ar fi interzisă, iar statul membru ar trebui să se asigure că datele electronice sunt transferate fizic, într-o formă complet codată, pe un suport CD căruia îi sunt ataşate anumite condiţii speciale.

În sfârşit, în ceea ce priveşte taxele aplicate pentru eliberarea vizelor, am insistat cu succes, ca o condiţie pentru prestatorul extern care percepe o taxă pentru servicii în plus faţă de taxa aplicată pentru eliberarea vizelor, să fie ca solicitanţii de viză să aibă întotdeauna posibilitatea de a avea acces direct la oficiile consulare. Cred că acest lucru este foarte important.

În ansamblu, am ajuns la un acord rezonabil. Compromisurile au fost obţinute cu greu şi cred că am făcut un pas important în direcţia politicii comune în materie de vize.

  Androulla Vassiliou, membră al Comisiei − Dnă preşedintă, în primul rând aş dori să vă comunic regretul vicepreşedintelui Barrot de a nu participa la această reuniune în această seară.

Sunt încântat să remarc faptul că Parlamentul a acceptat poziţia comună a Consiliului, configurând astfel acordul politic cu privire la această propunere la care Parlamentul şi Consiliul au ajuns în timpul dialogului tripartit care a avut loc la 2 decembrie 2008. Aş dori să mulţumesc atât Parlamentului, cât şi statelor membre pentru spiritul de compromis de care au dat dovadă în procesul de adoptare formală a acestui instrument şi, în special, doresc să mulţumesc raportoarei, Baroneasa Ludford, precum şi coraportorilor pentru sprijinul şi cooperarea acestora. Acest acord va permite continuarea pregătirilor în vederea lansării Sistemului de Informaţii privind Vizele care este programată să aibă loc la sfârşitul acestui an.

La sugestia Parlamentului, Comisia a solicitat Centrului Comun de Cercetare să efectueze un studiu privind chestiunea importantă a colectării amprentelor digitale ale copiilor cu vârstă sub 12 ani. Specificaţiile tehnice au fost în prezent elaborate şi vor fi transmise Parlamentului şi Consiliului în viitorul foarte apropiat.

Această modificare a instrucţiunilor consulare comune va asigura, de asemenea, un cadru juridic transparent şi armonizat pentru practica externalizării, inclusiv pentru chestiunea privind taxa suplimentară.

Comisia consideră că textul asupra căruia s-a convenit este unul echilibrat şi că, după cum se menţionează în declaraţia adresată de către Comisie Parlamentului, acesta se bucură de sprijinul deplin al Comisiei.

  Ewa Klamt, în numele Grupului PPE-DE – (DE) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, pentru a atinge obiectivul Uniunii Europene de a reprezenta o zonă de libertate, securitate şi justiţie, misiunea noastră este de a exercita un control asupra modului de acordare a vizelor de intrare persoanelor care călătoresc către Uniunea Europeană venind din afara Europei. Noile norme instituite solicită ambasadelor şi reprezentanţelor statelor membre ale UE să colecteze în viitor amprente digitale şi fotografii ale solicitanţilor. Acest lucru îndeplineşte patru obiective.

În primul rând, acesta va simplifica procesul de combatere a fraudei şi a abuzului, întrucât elementele biometrice de identificare îngreunează falsificarea vizelor. În al doilea rând, acest lucru va împiedica aşa-numita „cumpărare a vizelor”. În al treilea rând, procedura de solicitare a unei vize va fi accelerată. În al patrulea rând, în acelaşi timp, controalele la frontieră vor fi simplificate, întrucât elementele biometrice de identificare vor permite agenţilor de frontieră să stabilească rapid dacă persoana din faţa lor este persoana pentru care s-a eliberat viza.

Am fi fost încântaţi dacă am fi putut sprijini propunerea Comisiei privind colectarea amprentelor digitale ale copiilor începând cu vârsta de şase ani, în scopul prevenirii riscului privind traficul de persoane. Din nefericire, în Parlament nu a existat o majoritate care să se declare în favoarea acestui aspect.

Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni sprijină cu o largă majoritate compromisul cu privire la faptul că un stat membru care este responsabil pentru acceptarea şi prelucrarea cererilor trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a recurge, în ultimă instanţă, la prestatori externi de servicii. Un factor decisiv în cadrul acordului nostru privind cooperarea de acest tip îl reprezintă faptul că statele membre rămân responsabile de protecţia datelor şi de securitatea datelor în aceste cazuri. Acest lucru înseamnă că datele electronice transmise de către prestatorii externi de servicii către autorităţile statului membru respectiv trebuie să fie întotdeauna codate în totalitate.

Aş dori să mulţumesc raportoarei şi colegilor deputaţi din celelalte grupuri politice, care au lucrat, în calitate de raportori alternativi, la acest proiect timp de trei ani.

  Roselyne Lefrançois, în numele Grupului PSE. – (FR) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, având în vedere că dumneavoastră, dnă preşedintă, prezidaţi această şedinţă, vorbesc prin urmare în numele dumneavoastră cu privire la acest subiect pe care l-aţi urmărit în calitate de raportoare pentru aviz.

Aş dori, în primul rând, să adresez sincerele mele felicitări Baronesei Ludford pentru energia depusă şi pentru rezultatele obţinute în cadrul negocierilor dificile cu privire la acest aspect. Cred că Parlamentul se poate mândri cu rezultatele obţinute, întrucât misiunea nu a fost una uşoară, după cum am observat cu toţii.

Aş dori să subliniez, în special, două aspecte care mi se par a fi esenţiale şi cu privire la care ne putem exprima, în mod deosebit, mulţumirea: în primul rând, creşterea limitei de vârstă pentru colectarea amprentelor digitale ale minorilor, de la şase la doisprezece ani. În al doilea rând, adoptarea principiului conform căruia colectarea datelor biometrice de către consulatele statelor membre poate fi subcontractată unor organisme private doar în ultimă instanţă şi într-un cadru strict care prevede anumite garanţii foarte specifice.

Ştiu că unele persoane cred că soluţia adoptată nu se potriveşte pe deplin alternativelor propuse de noi, în special cele privind colectarea de către un prestator de servicii, în cadrul unui birou diplomatic, precum şi transferul datelor prin intermediul unui e-mail codat sau chiar prin intermediul unor suporturi de date electronice codate transportate într-o geantă diplomatică.

Cu toate acestea, răspunsul nostru este că colectarea de către organismele private poate fi realizată doar în conformitate cu legislaţia europeană şi că datele trebuie să fie complet codate de către prestatorul de servicii şi transmise autorităţilor statului membru.

În plus, am obţinut trimiterea la necesitatea de a se negocia acorduri cu ţările terţe care să interzică codarea datelor transmise prin intermediul mijloacelor electronice. Examinarea cererilor, orice interviuri potenţiale, procedura de autorizare, precum şi imprimarea şi introducerea autocolantelor de viză vor fi realizate doar de către reprezentanţii serviciilor consulare sau diplomatice.

Aceleaşi condiţii se aplică transmiterii datelor colectate de la un stat membru la altul, în cazul colocaţiilor; cu alte cuvinte, reprezentarea unui stat membru de către un alt stat membru într-o ţară terţă.

În sfârşit, în cazul în care condiţiile detaliate privind desfăşurarea activităţilor prestatorilor de servicii sunt descrise într-o anexă la text, acestea trebuie definite ca întreg prin intermediul unui instrument juridic obligatoriu.

Având în vedere aceste rezultate, nu putem decât să ne exprimăm mulţumirea cu privire la garanţiile obţinute în ceea ce priveşte introducerea unei mai bune politici în materie de vize în Europa. Această politică va aduce, cu siguranţă, beneficii publicului european şi va permite îmbunătăţirea relaţiilor noastre cu ţările terţe.

  Tatjana Ždanoka, în numele Grupului Verts/ALE – Dnă preşedintă, în primul rând, în numele grupului din care fac parte, aş dori să mulţumesc Baronesei Ludford pentru buna sa cooperare. Este unul dintre puţinii raportori pentru care nimic nu este imposibil.

Ştiţi că grupul din care fac parte se opune vehement introducerii pe scară largă a biometriei. Cu toate acestea, decizia a fost deja adoptată. Temeiul juridic pentru colectarea amprentelor digitale în momentul eliberării vizelor este prevăzut în regulamentul privind Sistemul de Informaţii privind Vizele, care, în opinia noastră, reprezintă un loc mai adecvat pentru a introduce dispoziţii care să stabilească, atât norme generale, cât şi derogări.

În momentul de faţă, în ceea ce ne priveşte, este esenţial să obţinem cât mai multe garanţii posibil. În această privinţă, Baroneasa Ludford a făcut o treabă excelentă. În ceea ce ne priveşte, modificarea vârstei minime pentru colectarea amprentelor digitale de la 6 la 12 ani prezintă o importanţă deosebită – însă vârsta de 14 ani ar fi fost şi mai adecvată.

Salutăm, de asemenea, trimiterile explicite la drepturile fundamentale, precum posibilitatea de a copia datele cuprinse în cererea anterioară în cazul în care ultima înregistrare nu este mai veche de 59 de luni, în loc de 48 de luni, precum şi garanţiile privind protecţia sigură a datelor.

Cu toate acestea, avem încă multe preocupări. Grupul din care fac parte nu este de acord cu externalizarea colectării elementelor biometrice de identificare, în special în localuri care nu dispun de protecţie diplomatică şi consulară. Ne opunem, de asemenea, perceperii unei taxe suplimentare pentru servicii.

Pe scurt, considerăm că introducerea biometriei în cazul eliberării vizelor are consecinţe semnificative asupra securităţii datelor şi a drepturilor fundamentale şi nu oferă garanţia obţinerii unor câştiguri semnificative. Prin urmare, nu putem susţine poziţia Parlamentului la a doua lectură. Cu toate acestea, acest lucru nu aduce atingere poziţiei noastre privind raportul Lax referitor la Codul vizelor.

  Sylvia-Yvonne Kaufmann, în numele Grupului GUE/NGL – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, apreciez foarte mult angajamentul asumat de raportoare şi aş dori să îi mulţumesc sincer acesteia şi tuturor celor implicaţi pentru munca lor excelentă depusă în ultimii ani. Cu toate acestea, mă voi abţine de la vot, în primul rând, deoarece consider că colectarea amprentelor digitale şi întregul proces privind utilizarea elementelor biometrice de identificare sunt disproporţionate în raport cu dimensiunea problemei. Cred că dorinţa miniştrilor afacerilor interne şi a autorităţilor responsabile cu siguranţa de a colecta cât mai multe date personale posibil este foarte discutabilă.

Ştiu cât de dificil a fost să se ajungă la un compromis cu Consiliul care să scutească copiii cu vârsta sub 12 ani de la obligaţia de a se supune colectării amprentelor digitale. Cu toate acestea, ştim cu toţii că acest lucru se va aplica doar cu condiţia să nu existe studii cuprinzătoare care să aducă dovada că amprentele digitale ale copiilor sunt fiabile. Dezbaterea politică cu privire la necesitatea reală a amprentelor digitale ale bebeluşilor şi ale copiilor mici nu este încă încheiată.

Reglementările privind externalizarea reprezintă, de asemenea, o preocupare în ceea ce mă priveşte. Regulamente standard stricte sunt cu siguranţă necesare, întrucât unele state membre utilizează deja prestatori externi de servicii. Este de înţeles că în multe cazuri strict limitate, ar putea fi util ca activitatea de prelucrare a cererilor de viză să fie transferată unor prestatori externi de servicii. Cu toate acestea, acest lucru nu trebuie să fie realizat în detrimentul solicitanţilor de viză şi al securităţii datelor. Nu cred că compromisul la care s-a ajuns împreună cu Consiliul în acest sens este adecvat. Atât Serviciul juridic al Parlamentului, cât şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor au indicat riscurile legate de externalizare, în cazul în care prestatorul extern de servicii nu este localizat într-o zonă aflată sub protecţie diplomatică. Din nefericire, Consiliul a trecut cu vederea aceste preocupări.

O altă problemă o reprezintă taxa pentru serviciu percepută în cazul externalizării. Consider că este greşit ca această taxă să fie percepută de la solicitanţi. Taxa percepută pentru eliberarea vizei, în valoare de 60 EUR, este deja prea ridicată, iar populaţia din ţările terţe abia îşi poate permite plata acesteia. În cazul în care la aceasta se adaugă o altă taxă de 30 EUR, acest lucru contrazice ideea mea privind o Europă deschisă şi ospitalieră. Acest lucru ar facilita, fără îndoială, situaţia din ţările de mari dimensiuni în care cetăţenii nu ar mai trebui să traverseze jumătate din teritoriul ţării pentru a depune cererea de viză la un consulat, aceştia având, în schimb, posibilitatea de a depune cererea la un prestator extern de servicii. Cu toate acestea, după părerea mea, taxele mai mari ar anula imediat acest beneficiu.

Aş dori să mulţumesc tuturor persoanelor implicate pentru activitatea lor la acest dosar, desfăşurată în ultimii ani.

  Gerard Batten, în numele Grupului IND/DEM – Dnă preşedintă, nu este o surpriză să auzim faptul că Baroneasa Ludford, membră a partidului euro-fanatic Liberal Democrat, doreşte să armonizeze un alt domeniu care ar trebui să ţină de politica naţională suverană. Care este motivul pentru care oricare dintre statele membre ar dori introducerea unui sistem comun pentru acceptarea şi prelucrarea cererilor de viză din partea resortisanţilor ţărilor terţe? Decizia cu privire la persoanele care pot şi la cele care nu pot intra într-un anumit stat naţional ar trebui să privească în exclusivitate statul respectiv – doar că, în opinia euro-fanaticilor, statele naţionale europene nu mai există, acestea fiind înlocuite de către marele stat UE lipsit de graniţe.

Începând cu anul 1997, aproximativ 6 milioane de migranţi au intrat în Regatul Unit. Aproximativ 4 milioane au părăsit teritoriul acestuia, ceea ce a condus la o creştere netă a populaţiei cu peste 2 milioane de locuitori. Rata actuală a imigraţiei către Marea Britanie are drept rezultat, în prezent, o creştere anuală netă a populaţiei cu peste 200 000 de locuitori – sau o creştere netă a populaţiei cu mai mult de 1 milion de locuitori la fiecare cinci ani. Acest lucru reprezintă echivalentul unui nou oraş de dimensiunea oraşului Birmingham. Majoritatea acestor migranţi intră legal, întrucât sunt cetăţeni ai UE. În plus, avem probabil un milion de imigranţi ilegali. Anglia este una dintre cele mai dens populate ţări din lume – cu o densitate a populaţiei mai mare decât India, China sau Japonia. Având în vedere tendinţele actuale, populaţia noastră de 61 de milioane de locuitori va ajunge la 75 de milioane până în 2051 şi se preconizează că aceasta va creşte la 85 de milioane până în 2081.

Lucrul de care avem nevoie este să părăsim Uniunea Europeană şi să redobândim controlul asupra graniţelor noastre. După ce vom fi făcut acest lucru, va trebui să decidem care sunt cetăţenii ţărilor care pot intra, cu sau fără viză. Există multe state membre ale UE ai căror cetăţeni nu ar trebui să aibă dreptul de a intra în Marea Britanie fără viză. Lucrul de care are nevoie Marea Britanie este un sistem strict privind eliberarea vizelor, astfel încât să putem decide cu privire la persoanele care pot intra şi la cele care nu pot intra în ţara noastră. Lucrul de care nu avem nevoie este un sistem conceput de Uniunea Europeană.

Mă aştept ca susţinătorii acestuia să justifice necesitatea sa, pur şi simplu, prin introducerea unor criterii şi procese comune care să faciliteze funcţionarea lucrurilor. Cu toate acestea, acesta poate avea unele consecinţe nedorite. Să examinăm un alt exemplu de legislaţie comunitară care a fost iniţiată de către Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor. Mandatul de arestare european înseamnă că cetăţenii britanici care sunt acuzaţi de săvârşirea unei infracţiuni de către un alt stat membru UE nu mai pot acum să fie protejaţi de către instanţele din Marea Britanie sau chiar de către ministrul britanic de interne, nici măcar atunci este evident că se comite o nedreptate gravă. Orice sistem juridic corupt poate acum solicita extrădarea unui cetăţean britanic, iar noi trebuie să ne supunem. Am renunţat la dreptul de a ne apăra proprii cetăţeni. În curând vom asista la procese în lipsă şi la recunoaşterea comună a amenzilor şi a hotărârilor de confiscare. Toate acestea au fost votate şi salutate de către Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor. Aceste măsuri anulează cele mai fundamentale libertăţi de care cetăţenii englezi beneficiază de secole, astfel cum sunt acestea consacrate în Magna Carta şi Bill of Rights din 1689 (Declaraţia drepturilor).

În această după-amiază, Graham Watson, liderul Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, l-a îndemnat pe Gordon Brown să convingă Marea Britanie să accepte moneda unică europeană, lucru recunoscut de orice persoană care are contact cu realitatea ca fiind o sinucidere economică. Acum, fanaticii care fac parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor doresc să acceptăm un sistem comun privind aplicarea vizelor. În momentul în care alegătorii londonezi vor ajunge să cunoască poziţia Baronesei Ludford cu privire la aceste aspecte, sper că îi vor acorda o viză de ieşire din Parlamentul European la alegerile europene din 4 iunie 2009.

  Carlos Coelho (PPE-DE) – (PT) Dle comisar, doamnelor şi domnilor, sunt de acord cu privire la faptul că Sistemul de Informaţii privind Vizele sau VIS trebuie pus în funcţiune de urgenţă şi că avem nevoie de un Cod comunitar al vizelor. Recunosc munca depusă de Baroneasa Ludford, însă, cu tot respectul, nu pot sprijini compromisul pentru o serie de motive.

În primul rând, nu sunt de acord cu utilizarea prestatorilor externi de servicii. În momentul în care am adoptat a doua versiune a Sistemului de Informaţii Schengen, SIS II, cu acordul tuturor grupurilor politice, acest Parlament a refuzat să permită accesul societăţilor private la date, cu toate că, în momentul respectiv, acest lucru presupunea doar înregistrarea autovehiculelor. Care sunt motivele care justifică schimbarea radicală de poziţie a Parlamentului, acesta permiţând acum societăţilor private colectarea acestor date, respectiv date cu caracter personal sensibile, precum amprentele digitale? Aceste societăţi vor putea să păstreze aceste date timp de o săptămână, în conformitate cu condiţiile prevăzute în compromis.

În al doilea rând, ar trebui să existe o mai bună protecţie a datelor. Protecţia diplomatică este esenţială în vederea garantării unei protecţii eficiente a drepturilor personale ale indivizilor. Cum poate să fie garantată protecţia datelor colectate de către societăţi private, dat fiind faptul că această protecţie diplomatică nu este asigurată? Uităm deja cazul SWIFT, care a implicat transmiterea datelor colectate de către autorităţile americane? Dacă acest lucru se poate întâmpla într-o ţară precum Statele Unite ale Americii, puteţi să vă imaginaţi deja ce s-ar putea întâmpla în ţări mai puţin dezvoltate care oferă o protecţie mai redusă a drepturilor fundamentale.

În al treilea rând, costurile legate de viză vor creşte şi vor varia de la o ţară la alta. Propunerea Comisiei avea drept obiectiv prevenirea cumpărării vizelor. Permiţând societăţilor private să perceapă o taxă care se va adăuga preţului legat de eliberarea vizei, se va crea o diferenţă în ceea ce priveşte costurile legate de vize de la un stat membru la altul. Prin urmare, vom încuraja exact ceea ce am dorit să combatem, şi anume cumpărarea vizelor. În cazul în care costul unei vize într-un stat membru este de 60 EUR, iar în alt stat membru de 90 EUR, în care dintre acestea se vor depune majoritatea cererilor? Acest lucru se va aplica, în special, în cazul familiilor cu mai mulţi membri. Acest lucru este valabil chiar fără a menţiona necesitatea de a revizui acordurile privind facilitarea acordării vizelor, care au fost susţinute atât de ferm de acest Parlament, precum cele încheiate cu Ucraina şi cu Serbia.

Drept urmare, dnă preşedintă, nu pot accepta acest compromis.

  Corina Creţu (PSE) - (RO) Doresc mai întâi să o felicit pe dna raportor pentru munca sa în vederea constituirii cadrului juridic care va sta la baza implementării sistemului de identificare biometrică.

Unele aspecte din acest raport au provocat dezbateri aprinse în numeroase ţări membre ale Uniunii Europene, mai ales cele referitoare la identificarea biometrică. Astfel de dispute au avut loc recent şi în România, care este penultima ţară din Uniunea Europeană ce introduce paşaportul biometric, dar prima care implementează un nou standard de biometrie cu amprente de la ambele mâini şi expresia facială.

Preocuparea pentru adoptarea sistemului de identificare biometrică are la bază îngrijorarea firească referitoare la asigurarea securităţii persoanelor, după cum firească este şi îngrijorarea privind modul în care sunt folosite şi protejate datele obţinute.

Una din cele mai importante datorii ale statelor membre este de a asigura siguranţa cetăţenilor lor, dar fără a pune în pericol drepturile fundamentale ale omului. De aceea, cred că este de datoria noastră să găsim calea echilibrului între cele două elemente esenţiale ale vieţii noastre: libertatea şi siguranţa.

Raportul pe care îl dezbatem astăzi este un raport mai degrabă tehnic, menit să armonizeze măsurile la nivel european în privinţa identificării biometrice. Acest lucru se impune, având în vedere că o serie de state membre practică deja această metodă, în absenţa unui cadru legislativ european în domeniu.

Faptul că, de exemplu, copiii cu vârste mai mici de 12 ani şi persoanele ce se află în imposibilitatea fizică de a fi amprentate vor fi exceptaţi de la prelevarea de amprente pentru vize biometrice este o dovadă de moderaţie şi pragmatism care trebuie extinsă în ansamblul statelor membre.

  Hubert Pirker (PPE-DE) – (DE) Dnă preşedintă, dle comisar, consider că regulamentul ne va permite să atingem două obiective principale: securitatea, pe de o parte, şi o abordare în favoarea cetăţenilor, pe de altă parte.

Introducerea amprentelor digitale şi a fotografiilor va asigura faptul că noile vize nu vor putea fi falsificate sau folosite în mod necorespunzător. În opinia mea, noile vize sunt mai favorabile cetăţeanului, întrucât propunerea va introduce o procedură centralizată în cadrul căreia vor fi înregistrate o singură dată toate datele necesare. În plus, solicitanţii nu trebuie să se prezinte de fiecare dată la biroul de vize, întrucât datele pot fi stocate pentru o perioadă de până la cinci ani.

Cred că sistemul poate fi mai favorabil cetăţeanului şi dacă procedura este scurtată, prin solicitarea cooperării statelor membre sau prin utilizarea de prestatori externi de servicii, cu condiţia respectării regulamentelor privind protecţia datelor. Vom garanta respectarea acestora, întrucât măsurile de precauţie necesare au fost luate. Aş dori să îi liniştesc pe toţi cei care îşi exprimă îngrijorarea că vor exista abuzuri ale sistemului şi că regulamentele nu vor fi respectate, ca urmare a utilizării prestatorilor externi de servicii. În ţara mea, am avut experienţe foarte pozitive în acest sens. Din acest motiv, sprijin această abordare mai favorabilă cetăţenilor.

Până în acest punct, sprijin, de asemenea, activitatea raportoarei şi aş dori să o felicit. Pe parcursul activităţii desfăşurate împreună, acest lucru nu a fost întotdeauna valabil, Baroneasă Ludford. Cu toate acestea, nu sunt la fel de încântat cu privire la faptul că nu putem colecta amprente digitale în cazul copiilor începând cu vârsta de şase ani. Mă opun pur şi simplu pentru că acest lucru ar avea drept rezultat o situaţie mai sigură pentru copii, întrucât identitatea acestora ar putea fi stabilită fără urmă de îndoială şi am putea preveni traficul de copii şi alte activităţi infracţionale. Regret acest lucru. Cu toate acestea, sper ca după finalizarea studiului şi peste trei ani cel târziu, toţi cei implicaţi să fie suficient de raţionali pentru a decide că este posibil să se colecteze amprentele digitale ale copiilor începând cu vârsta de şase ani, în vederea asigurării unei mai bune protecţii a acestora.

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE) - (RO) Decizia Consiliului nr. 512 din 8 iunie 2004 a creat cadrul legal pentru capturarea datelor biometrice pentru identificarea persoanelor.

Regulamentul european pe care îl discutăm defineşte standarde comune pentru colectarea datelor biometrice pentru identificare persoanelor şi se bazează pe prevederile relevante ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.

Marea Britanie şi Irlanda nu vor aplica prevederile prezentului regulament pentru că lor nu li se aplică acquis-ul Schengen.

Cred că este important pentru acest regulament, în special, respectarea protecţiei datelor cu caracter personal. Practic, stocarea şi prelucrarea acestor date trebuie să se facă cu respectarea legislaţiei europene specifice şi, de asemenea, faptul că statele membre sunt responsabile pentru organizarea primirii şi procesării aplicaţiei pentru vize conferă statelor membre o foarte mare responsabilitate vis-a-vis de respectarea drepturilor persoanelor.

Vreau doar să menţionez faptul că este extrem de important ca prelucrarea şi colectarea acestor date să se facă de către personal autorizat şi în niciun caz să nu fie utilizate în alte scopuri.

  Dushana Zdravkova (PPE-DE) – (BG) Dle comisar, doamnelor şi domnilor, compromisul la care s-a ajuns privind introducerea biometriei în momentul eliberării vizelor de intrare de către statele membre ale Uniunii Europene asigură, fără îndoială, un grad mai ridicat de securitate.

În acelaşi timp, acesta asigură, de asemenea, garanţii suficiente privind protejarea datelor cu caracter personal ale călătorilor şi a demnităţii umane a acestora. Aş dori să subliniez, de asemenea, faptul că, în orice caz, îmbunătăţirea cerinţelor tehnice va sprijini lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, imigraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane.

Pentru ţări de frontieră precum a mea, Bulgaria, expuse unei presiuni intense a fluxurilor migratorii şi a activităţilor crimei organizate internaţionale, introducerea rapidă şi reuşită a noilor standarde va fi extrem de importantă din perspectiva protejării graniţelor externe ale Uniunii Europene.

În plus, modificările propuse oferă statelor membre oportunitatea de a îmbunătăţi şi de a accelera procedura de eliberare a vizelor, ceea ce va contribui, cu siguranţă, la consolidarea legăturilor cu ţările terţe. Acest lucru va avea, de asemenea, drept rezultat îmbunătăţirea globală a imaginii UE. Atunci când va veni vorba de punerea în aplicare a noii legislaţii, este evident că eventualele consecinţe financiare pentru solicitanţii de vize vor fi luate, de asemenea, în considerare.

Perceperea de taxe suplimentare faţă de cele deja existente poate conduce la crearea de noi bariere care pot împiedica libertatea de circulaţie a călătorilor de bună-credinţă. În sfârşit, doresc să subliniez faptul că asigurarea unei protecţii adecvate în momentul schimbului de date, ca parte a procedurii de eliberare a vizelor de călătorie în Uniunea Europeană, va fi extrem de importantă.

Parlamentul a protejat întotdeauna datele cu caracter personal ale cetăţenilor UE şi cred că este cinstit şi moral ca noi să aplicăm aceleaşi standarde ridicate şi în cazul protejării datelor vizitatorilor noştri.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei − Dnă preşedintă, aş dori să mulţumesc din nou Baronesei Ludford şi tuturor onorabililor membri ai Parlamentului pentru contribuţiile şi observaţiile lor. Voi transmite colegului meu, dl Barrot, tot ceea ce s-a spus astăzi.

  Sarah Ludford, raportoare − Dnă preşedintă, aş dori să mulţumesc tuturor raportorilor alternativi care au lucrat împreună cu mine. Am fost „doamna VIS” timp de mai mult de patru ani şi, împreună cu raportorii alternativi, am format un club destul de strâns şi îmi veţi lipsi cu toţii. Dnă preşedintă, dumneavoastră îmi veţi lipsi în mod special, dacă pot să mă exprim astfel, întrucât s-ar putea să nu ne mai vedem după luna iunie. Am făcut parte dintr-un club format exclusiv din femei, lucru deosebit de plăcut, însă aş dori să mulţumesc, de asemenea, întregului personal implicat, care nu a cuprins numai femei, ci şi bărbaţi. Au fost cu toţii extraordinari.

Respect poziţiile dnei Kaufmann şi ale dnei Ždanoka. Le înţeleg poziţiile şi le mulţumesc foarte mult pentru că au participat în totalitate la negocieri şi la dezbateri cu toate că, după cum au subliniat, nu au putut susţine rezultatul final.

Îmi exprim regretul profund cu privire la faptul că dl Coelho nu este în măsură să sprijine compromisul. Sper că acesta înţelege eforturile deosebite pe care le-am depus în vederea sprijinirii anumitor elemente susţinute şi de dânsul. La urma urmelor, acestea au fost cuprinse în raportul meu iniţial. Dacă acesta consideră că aş fi putut realiza mai mult, acest lucru ar putea genera murmure de mirare în cadrul Consiliului şi al Comisiei, deoarece cred că acestea m-au considerat drept un client destul de dur cu care este destul greu să tratezi.

Dl Batten a părăsit sala. Cred că aceasta a făcut parte din campania electorală a UKIP. După cum a subliniat dna Ţicău, Regatul Unit nu ia parte la Sistemul de Informaţii privind Vizele, întrucât nu face parte din spaţiul Schengen, astfel încât acesta deţine controlul deplin asupra graniţelor sale. Cred că dl Batten a fost, ca de obicei, puţin confuz în modul său de gândire.

Doresc să mulţumesc celorlalţi vorbitori care au adus contribuţiile constructive. Sunt încântată că am reuşit să finalizăm această chestiune, întrucât, personal, aş dori să renunţ la rolul de „doamna VIS”.

  Preşedinta – Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc miercuri.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Alin Lucian Antochi (PSE), în scris – (RO) Introducerea în cadrul VIS a datelor biometrice de identificare reprezintă un pas important în stabilirea unei legături sigure între titularul de viza şi pașaport, prevenindu-se astfel fenomenul folosirii falsei identităţi.

Cu toate acestea, prezentul regulament a semnalat încă de la prima lectura o serie de neconcordante între Consiliu şi Parlament privind aspecte precum: amprentarea copiilor până la 6 ani cu riscul de a ignora detalii ce privesc costurile şi inconveniențele cu care părinţii s-ar confrunta odată cu schimbarea amprentelor digitale ale copiilor ; noile provocări referitoare la organizarea colectării datelor biometrice şi nu în ultimul rând lipsa de experienţă a Statelor Membre cu privire la gestionarea păstrării datelor personale şi greșelile tehnice

În acest context trebuie să ne asigurăm că Statele Membre aplica reguli uniforme în vederea eliberării vizelor Schengen, iar Instrucţiunile Comune Consulare sunt redefinite şi adaptate. Mai mult, este nevoie să acordăm o atenţie deosebită protejării datelor biometrice ale celor care le-au furnizat. Trebuie să fim conștienți că, deşi acest sistem de colectare a datelor biometrice este destinat combaterii infracțiunilor şi terorismului prin accesul şi schimbul de informaţii între autorităţile polițienești ale Statelor Membre, el ar putea fi în egală măsură accesat de diferite grupuri de interes, dacă măsurile ridicate de securitate nu sunt prevăzute şi luate.

  Marian-Jean Marinescu (PPE-DE), în scris –(RO) Regulamentul de modificare a instrucţiunilor consulare comune referitoare la vize defineşte cadrul juridic necesar pentru introducerea identificatorilor biometrici în sistemul de informații privind vizele (VIS), precum şi organizarea primirii şi prelucrării cererilor de viză.

Regulamentul creează posibilitatea de cooperare cu un prestator extern de servicii în vederea colectării cererilor de viză.

Consider că motivele pentru care se dă mână liberă cooperării cu prestatori externi sunt nefondate şi se creează pericolul traficului de vize. Deşi regulamentul stabileşte că statele membre rămân „operatorul”, iar prestatorii externi de servicii „persoana împuternicită de operator”, cred că protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea şi circulaţia datelor biometrice este pusă sub semnul întrebării.

Dreptul de a percepe o taxă de serviciu, în afara taxei de viză normală, va crea diferenţe între statele membre în ceea ce priveşte costul unei vize. Sunt absolut convins că acest lucru va crea diferenţe între statele membre si la nivelul numărului de cereri de vize.

Atrag atenţia statelor membre care practică „externalizarea” ca formă de organizare a primirii si prelucrării cererilor de viza să ţină cont de acest pericol si să-si revizuiască cadrul juridic astfel încât să reducă la minim posibilitatea colectării cererilor de viza de către prestatori externi.