Stenograma dezbaterilor

Marţi, 24 martie 2009 - Strasbourg

16. Alimente noi (dezbatere)

  Preşedinta – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Liotard, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele noi şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. xxx/xxxx (procedură comună) [COM(2007)0872 – C60027/2008 – 2008/0002(COD)].

  Kartika Tamara Liotard, raportoare – (NL) Dnă preşedintă, în primul rând, aş dori să mulţumesc raportorilor alternativi pentru ajutorul deosebit acordat în îmbunătăţirea raportului Comisiei. Trebuie să menţionez, de asemenea, cooperarea cu preşedinţia cehă. Membrii acesteia au avut, de asemenea, o contribuţie pozitivă şi au existat doar câteva mici chestiuni nerezolvate care au împiedicat obţinerea acordului la prima lectură, cu toate că, în orice caz, este totuşi mai democratic să fie exprimat mai întâi votul în cadrul Parlamentului.

În momentul în care am auzit pentru prima dată faptul că Comisia a prezentat o propunere de regulament privind alimentele noi, m-am întrebat ce ar putea însemna „alimente noi”. Am fost, de asemenea, surprinsă de faptul că propunerea Comisiei a luat drept punct de plecare piaţa internă.

Voi începe cu punctul respectiv. La fel ca multe alte subiecte dezbătute în acest Parlament, acesta poate să fie, de asemenea, abordat din perspectiva pieţei interne, a producătorului sau a economiei. Totuşi, acesta poate fi abordat, de asemenea, din punctul de vedere al siguranţei alimentare, al consumatorilor, al sănătăţii şi al mediului. cu alte cuvinte, pe baza bunăstării cetăţeanului european. În UE, se discută mult despre mediu şi bunăstarea animală, iar ideea mea a fost că acest raport ar trebui să fie mai mult decât simple cuvinte. ar trebui să şi acţionăm. Prin urmare, atunci când a existat o alegere de făcut în cadrul raportului meu cu privire la alimentele noi, am optat, în primul rând, pentru siguranţa alimentară, bunăstarea consumatorului, protecţia mediului şi bunăstarea animală. Sper sincer, şi într-adevăr aceştia m-au informat deja că aşa va fi, că raportorii alternativi mă vor susţine în ceea ce priveşte acest punct în momentul exprimării votului.

Inovaţia este, desigur, extrem de importantă. Acest lucru mă conduce la al doilea punct, şi anume, ce reprezintă, în realitate, „alimentele noi”? Acest lucru nu a fost clarificat cu adevărat în propunerea Comisiei. Comisia m-a informat că este vorba despre, de exemplu, nanotehnologie şi carnea provenită de la animalele clonate. Permiteţi-mi să abordez mai întâi nanotehnologia. Nu aveam nici cea mai vagă idee ce înseamnă. Cred că mulţi dintre consumatori se află în aceeaşi situaţie, însă se pare că aceasta este deja prezentă în alimentaţia noastră mai mult decât am putea crede. în băuturile energizante, în materialele utilizate pentru ambalarea fructelor şi legumelor, însă şi în substanţele anumitor uleiuri şi ceaiuri. Prin urmare, regulamentul trebuie adoptat de urgenţă, întrucât tehnologia este foarte bună şi poate constitui o binefacere pentru consumator, însă avem nevoie de certitudinea că alimentele de pe masa noastră sunt sigure. Acest lucru trebuie, prin urmare, să intre sub incidenţa domeniului de aplicare a regulamentului.

Revenind la carnea provenită de la animalele clonate, Parlamentul a afirmat deja într-o rezoluţie prezentată Comisiei că nu doreşte comercializarea pe piaţă a cărnii provenite de la animalele clonate. În cazul în care carnea provenită de la animalele clonate ar urma să intre sub incidenţa domeniului de aplicare a prezentului regulament, noi, ca Parlament, am admite în mod indirect că, în realitate, acceptăm introducerea pe piaţă a acestui tip de carne. Acest lucru nu este acceptabil şi, prin urmare, carnea provenită de la animalele clonate nu trebuie să fie inclusă în domeniul de aplicare a regulamentului. Acest lucru nu ţine neapărat de siguranţă. Clonarea în scopul producţiei de carne este asociată, de obicei, cu suferinţa accentuată a animalelor, iar multe dintre aceste animale nici nu trăiesc prea mult timp. În consecinţă, aceasta nu aduce, în prezent, niciun fel de valoare adăugată aprovizionării cu alimente.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei − Dnă preşedintă, la 15 ianuarie 2008, Comisia a prezentat propunerea sa privind alimentele noi Consiliului şi Parlamentului European, cu scopul de a simplifica sarcina administrativă impusă operatorilor economici din sectorul alimentar în momentul în care aceştia solicită aprobare înainte de introducerea pe piaţă a produselor alimentare inovatoare.

Prezenta propunere menţine principiul privind necesitatea obţinerii autorizaţiei înainte de introducerea pe piaţă a produselor inovatoare, cu scopul de a-i linişti pe consumatori cu privire la faptul că noile procedee de creştere a animalelor sau de producţie sunt sigure pentru animale şi pentru om şi că respectă mediul şi interesele consumatorilor.

Propunerea stimulează şi accelerează procesul de autorizare printr-o evaluare centralizată a siguranţei alimentare realizată de către EFSA şi prevede termene limită precise pentru fiecare stadiu al procesului. Aceasta include, de asemenea, o mai bună evaluare a siguranţei adaptată diferitelor tipuri de alimente, care permite astfel facilitarea importului în UE a alimentelor tradiţionale sigure provenite din ţări terţe.

Aş dori să salut activitatea Parlamentului, al cărui raport abordează chestiuni majore privind dezvoltarea unui sector alimentar sigur. Aş dori, în special, să-mi confirm sprijinul în favoarea următoarelor principii: necesitatea unei definiţii a nanomaterialelor fabricate şi clarificarea faptului că toate produsele de acest tip necesită obţinerea unei autorizaţii din partea instituţiilor UE, acordate de la caz la caz; şi confirmarea faptului că produsele alimentare obţinute din animale clonate sunt produse noi şi, prin urmare, nu pot să fie introduse pe piaţă în lipsa unei evaluări realizate de către EFSA şi fără să fi fost autorizate printr-o procedură de reglementare.

Aştept cu nerăbdare să aud opiniile dumneavoastră cu privire la aceste aspecte sensibile şi aş dori să mulţumesc raportoarei, dna Liotard, precum şi raportorilor alternativi pentru activitatea preţioasă depusă pentru acest raport important.

  Zuzana Roithová, raportoare a Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor – (CS) Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc colegilor mei deputaţi pentru sprijinul acordat propunerilor pe care le-am elaborat în calitate de raportoare. Acestea includ, de exemplu, transmiterea cazurilor aflate în litigiu către Grupul european pentru etică în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei, precum şi o reducere a perioadei de protecţie a datelor la cinci ani, ceea va accelera inovaţia. Sunt pe deplin de acord cu privire la faptul că este esenţial să sprijinim principiul precauţiei. Cu toate acestea, aş dori, de asemenea, să subliniez faptul că într-un interval de 12 ani au fost depuse doar 86 de cereri, 28 de produse alimentare noi au fost autorizate, iar 3 respinse. Legislaţia care s-a aplicat până în prezent nu este foarte transparentă şi, în consecinţă, suntem pe cale de a integra, în prezent, procedura din acest domeniu în toate statele membre, simplificând astfel aprobarea şi introducerea produselor noi pe piaţă.

Cu toate acestea, nu consider proiectul de raport ca fiind foarte satisfăcător. Îmi exprim regretul cu privire la faptul că colegii mei deputaţi nu cunosc legătura cu regulamentul privind produsele alimentare şi hrana pentru animale modificate genetic. Produsele alimentare modificate genetic au fost exceptate de la efectele prezentului regulament, întrucât, în prezent, acestea intră sub incidenţa unui regulament separat şi nu există niciun motiv de a ne repeta aici. Prin urmare, mă opun propunerilor privind protecţia animalelor şi a mediului, hrana pentru animale şi produsele alimentare modificate genetic. Acestea nu intră, pur şi simplu, sub incidenţa acestui regulament şi tind să complice propunerea, cu toate că reprezintă un domeniu deosebit de important. Pe de altă parte, sunt în favoarea unui regulament care să prevadă norme privind alimentele produse prin utilizarea nanotehnologiei şi care va garanta cetăţenilor Europei siguranţa alimentară absolută.

  Philip Bushill-Matthews, în numele Grupului PPE-DE – Dnă preşedintă, acest dosar este unul complicat asupra căruia există multe puncte de vedere diferite, astfel încât aş dori să încep prin a mulţumi raportoarei pentru faptul că a acceptat anumite puncte de vedere în spiritul compromisului, în condiţiile în care, personal, ar fi preferat probabil să acţioneze altfel. Cu toate acestea, există o recunoaştere generală în rândul tuturor grupurilor politice cu privire la faptul că trebuie să existe o reglementare clară privind alimentele noi, cu scopul atât de a proteja consumatorii, cât şi de a oferi certitudine juridică producătorilor.

Aş dori să mulţumesc acum dnei comisar, nu doar pentru activitatea sa, ci şi pentru discursul introductiv, prin care a clarificat faptul că obiectivul este simplificarea şi stimularea acestui proces în ansamblul său. Într-adevăr, unul dintre principiile care prezintă o importanţă deosebită pentru grupul nostru este cel potrivit căruia o astfel de reglementare ar trebui să faciliteze dezvoltarea acestor alimente şi nu să impună atât de multe restricţii astfel încât acestea să nu mai ajungă niciodată să devină realitate. Din acest motiv, am solicitat organizarea unui vot prin apel nominal asupra amendamentului 30, pentru a confirma sprijinul în favoarea acestui obiectiv esenţial.

Considerăm, de asemenea, că toate regulamentele ar trebui să fie proporţionate şi practice. Din acest motiv, ne opunem propunerii ca pentru orice produs fabricat cu ajutorul nanomaterialelor să se menţioneze acest lucru în mod separat pe etichetă. Ne opunem, de asemenea, propunerii referitoare la faptul că un aliment nou nu poate fi aprobat dacă „acesta are un impact negativ asupra mediului după consumarea sa sau după ce acesta a devenit deşeu”. Propunerea poate părea rezonabilă, însă cine urmează să stabilească acest lucru şi pe baza căror probe? Nu ar urma ca unele dintre produsele existente să fie, de asemenea, interzise în temeiul unui astfel de act legislativ?

Suntem de acord cu necesitatea prezentării de către Comisie a unei propuneri legislative privind clonarea. Suntem, de asemenea, de acord cu necesitatea de a consolida protecţia datelor pentru o anumită perioadă de timp. Suntem recunoscători pentru faptul că o serie dintre amendamentele noastre au fost acceptate în cadrul comisiei şi sper că amendamentele care au fost respinse la limită vor fi, în final, adoptate în cadrul şedinţei plenare care va avea loc mâine. Pot să confirm însă faptul că, drept dovadă a sprijinului nostru general, vom propune să votăm, în final, în favoarea raportului şi să trecem la acţiune.

  Åsa Westlund, în numele Grupului PSE – (SV) Dnă preşedintă, doresc să mulţumesc în mod deosebit Comisiei pentru această propunere. Aş dori să mulţumesc, de asemenea, dnei Liotard pentru raportul extrem de bun, care, în comparaţie cu propunerea Comisiei, a consolidat în mod semnificativ părţile pe care le consider deosebit de importante, şi anume sănătatea publică şi protecţia consumatorilor. Recunosc, de asemenea, multe dintre aspectele la care am lucrat împreună, cu o altă ocazie, legate de aditivii alimentari.

Este vorba despre chestiuni referitoare la nanoparticule şi nanomateriale. Acestea sunt tratate într-o manieră excelentă, atât în cadrul propunerii raportoarei, cât şi într-un amendament propus de dna Breyer, pe care îl recunosc din timpul activităţii legate de directiva privind produsele cosmetice. În acest sens, am prezentat o propunere aproape identică, care acum face parte din directivă şi care ar trebui, desigur, să fie inclusă şi aici. Aceasta se referă la etichetarea nanomaterialelor şi la faptul că conţinutul acestora trebuie să fie prezentat întotdeauna în mod clar consumatorilor, astfel încât orice persoană care doreşte să evite produsele alimentare care conţin nanoparticule sau nanomateriale să poată face acest lucru.

Alte aspecte pe care le recunosc şi le salut includ faptul că trebuie să putem ţine seama de modul în care alimentele afectează mediul înconjurător. Acest aspect este extrem de important, iar importanţa acestuia este în continuă creştere. Există, de asemenea, aspecte de natură etică legate de acest lucru, de exemplu în ceea ce priveşte clonarea, care a fost inclusă acum în raport într-un mod constructiv şi clar. Nu este vorba despre modul în care consumatorii sunt afectaţi prin consumul de carne clonată, ci, mai presus de toate, aspectele de natură etică sunt cele care trebuie luate în mod serios în considerare în momentul luării de decizii cu privire la acest tip de legislaţie.

Doresc să precizez, de asemenea, că sunt de acord cu raportoarea în ceea ce priveşte faptul că aprobarea este necesară şi în cazul nanomaterialelor conţinute în ambalajele care vin în contact cu alimentele.

Grupul Socialist din Parlamentul European consideră propunerea raportoarei ca fiind extrem de bună. Vom susţine, de asemenea, şi unele dintre amendamente. Sperăm că încă se mai poate ajunge la un acord cu Comisia cât de curând.

  Magor Imre Csibi, în numele Grupului ALDE – Dnă preşedintă, regulamentele privind alimentele noi ar trebui să prevadă diversificarea produselor alimentare pe piaţa europeană, asigurând, în acelaşi timp, că aceste produse noi sunt sigure pentru consumatori.

Cu toate acestea, în temeiul legislaţiei actuale, foarte puţine alimente noi sunt acceptate pe piaţa UE, datorită procedurilor de punere în aplicare şi de evaluare deosebit de complexe. Dacă am fi aplicat procedurile actuale în cazul autorizării cartofului sau al fructului kiwi, ar exista posibilitatea ca acestea să nu mai fie astăzi pe masa noastră. Revizuirea legislaţiei actuale ar trebui să vizeze stabilirea unui sistem mai eficient şi mai practic pentru autorizarea alimentelor noi.

Înţeleg preocupările unora dintre colegii mei cu privire la posibilitatea de a permite introducerea pe piaţă a unor produse noi care ar putea reprezenta un pericol pentru consumator sau l-ar putea induce în eroare pe acesta. Cu toate acestea, nu ar trebui să cădem în capcana isteriei privind siguranţa şi să ajungem să ucidem inovaţia, şi nici nu ar trebui să tratăm în mod discriminatoriu alimentele noi, plasându-le pe o poziţie mai puţin favorabilă decât cea pe care se află celelalte produse de pe piaţă, care nu prezintă în mod necesar un avantaj nutriţional pentru consumatori; cu toate acestea, consumatorii dispun de libertatea de a alege.

Grupul din care fac parte este, în general, mulţumit de rezultatul votului exprimat în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. Cu toate acestea, există anumite aspecte care trec dincolo de domeniul de aplicare a acestui regulament, şi, în consecinţă, nu vom putea să îl susţinem. De exemplu, nu putem pretinde ca un aliment nou să nu aibă niciun fel de impact negativ asupra mediului. Indiferent că ne place sau nu, toate activităţile umane au un impact asupra mediului, iar o astfel de prevedere este disproporţionată în acest context. În schimb, grupul din care fac parte consideră că trebuie să atingem un echilibru între încurajarea inovaţiei şi aplicarea principiului precauţiei în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, protecţia consumatorilor şi a mediului şi bunăstarea animalelor.

Abordarea noastră a urmărit facilitarea procedurilor lungi şi birocratice privind introducerea alimentelor noi pe piaţă şi protejarea investiţiilor industriei, prin intermediul protecţiei consolidate a datelor.

În acest scop, în perspectiva votului din şedinţa plenară, am depus un nou set de amendamente vizând facilitarea procedurilor referitoare la produsele care sunt similare alimentelor sau ingredientelor deja existente pe piaţă, în cazul în care procedura de autorizare a început deja în temeiul vechiului regulament. Cererile aflate în curs de examinare în temeiul vechiului regulament ar trebui soluţionate în conformitate cu normele care erau în vigoare în momentul depunerii dosarului. Reintroducerea cererii în temeiul noului regulament ar însemna doar întârzieri şi costuri suplimentare pentru industrie.

În acelaşi timp, am încercat, de asemenea, să promovăm interesele consumatorilor prin consolidarea măsurilor de punere în aplicare referitoare, de exemplu, la comercializare şi monitorizare, sprijinirea excluderii animalelor clonate din lanţul alimentar, precum şi prevederi specifice privind etichetarea.

În ceea ce priveşte clonarea, susţin cu tărie excluderea alimentelor obţinute din animale clonate şi descendenţii acestora din domeniul de aplicare a prezentului regulament şi invit Comisia să interzică utilizarea animalelor clonate în cadrul lanţului alimentar. În luna septembrie 2008, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie prin care se solicita interzicerea utilizării animalelor clonate în cadrul lanţului alimentar.

Trebuie să fim consecvenţi în mesajul nostru politic pe care îl transmitem Comisiei şi cetăţenilor. Există încă aspecte fundamentale care trebuie abordate referitoare la implicaţiile de natură etică ale clonării animalelor în scopul producţiei de alimente, sau chiar impactul pe care clonarea animalelor îl are asupra sănătăţii umane şi a bunăstării animalelor.

Prin urmare, regulamentul privind alimentele noi nu reprezintă un cadru adecvat pentru abordarea acestor aspecte atât de complexe. În cazul în care, în viitor, produsele alimentare obţinute din animale clonate urmează să fie introduse pe piaţa europeană, acest lucru ar trebui să fie realizat cu ajutorul unui regulament specific, supus consultării publice şi adoptat ulterior în mod democratic.

Consider că Parlamentul trebuie să adopte o poziţie fermă şi să exercite, cu ajutorul unui vot majoritar, presiune asupra Comisiei pentru ca aceasta să găsească soluţii care să reflecteze voinţa cetăţenilor.

Vom sprijini, de asemenea, etichetarea nanoingredientelor. Cetăţenii au dreptul de a şti ce mănâncă şi de a alege în mod corespunzător. În cazul în care unii cetăţeni sunt îngrijoraţi cu privire la nanotehnologie, atunci aceştia ar trebui să aibă posibilitatea de a face o alegere diferită. Cu toate acestea, credem că etichetarea alimentelor obţinute din animale hrănite cu furaje modificate genetic nu este deloc o opţiune realistă şi fezabilă. Personal, sunt total împotriva OMG-urilor, însă nu îmi pot imagina modul în care am putea identifica, în mod eficient, animalele care au fost hrănite cu OMG-uri şi cele care nu au fost hrănite astfel.

  Zdzisław Zbigniew Podkański, în numele Grupului UEN – (PL) Dnă preşedintă, Regulamentul (CE) nr. 258/97 privind alimentele noi oferă o bună ocazie pentru a clarifica subiectul pe care îl abordăm de fapt. Promovăm într-adevăr produse alimentare sănătoase, sigure şi protejăm sănătatea consumatorilor sau protejăm interesele anumitor grupuri şi persoane de presiune, pentru care interesul suprem îl reprezintă banii, şi nu cetăţenii şi sănătatea umană?

Dacă ne interesează cetăţenii şi sănătatea acestora, trebuie să ne asigurăm că consumatorii sunt informaţi în mod corect cu privire la provenienţa şi ingredientele produselor alimentare. Informaţiile de pe etichete trebuie să includă, printre altele: ingredientele şi cantităţile; dacă alimentul respectă mediul sau dacă este pe bază de produse modificate genetic; aditivii pe care îi conţine, în caz că există, precum enzimele şi aromele alimentare; ţara de origine şi dacă alimentul provine din animale clonate, lucru care, în opinia mea, ar trebui să fie complet interzis.

În fond, necesitatea punerii în aplicare a unor proceduri adecvate de eliberare a autorizaţiilor de producţie şi de comercializare a produselor noi reprezintă un aspect care nu ar trebui să necesite dezbateri. Procedurile trebuie să protejeze consumatorii faţă de pericolul reprezentat de alimentele nesănătoase şi faţă de riscul de a fi induşi în eroare. Raportoarea, dna Liotard, a fost de acord cu raportul Comisiei în ceea ce priveşte necesitatea adoptării unor proceduri de autorizare transparente a produselor alimentare noi, deşi a prezentat numeroase amendamente, care dovedesc angajamentul său faţă de munca depusă la acest raport, care este, bineînţeles, demnă de laudă.

  Hiltrud Breyer, în numele Grupului Verts/ALE – (DE) Dnă preşedintă, dnă Liotard, doamnelor şi domnilor, avem nevoie de noi regulamente privind alimentele noi. În cazul nanotehnologiilor, în special, cerinţele noastre privind produsele alimentare nu ar trebui să fie mai puţin stricte decât cele privind produsele cosmetice.

Avem nevoie de o definiţie a nanomaterialelor şi de o etichetare clară. Cu toate acestea, nanoalimentele nu trebuie aprobate decât în momentul instituirii unor metode specifice de analiză a riscului, întrucât în caz contrar, vom transforma consumatorii în cobai, lucru pe care sper că nimeni nu-l doreşte.

În cazul tehnologiei genetice, trebuie să acoperim lacuna în materie de etichetare cât mai curând posibil. Alimentele obţinute de la animale care au fost hrănite cu furaje modificate genetic trebuie etichetate. Avem trasabilitatea pe hârtie, prin urmare, acest lucru va fi posibil. Vom vedea mâine rezultatul votului exprimat de membrii din Germania, întrucât acolo există o lacună în materie de etichetare. Nu dorim să-i privăm pe consumatori de dreptul de a alege pentru ei înşişi. Aceştia ar trebui să beneficieze de libertatea de alegere şi de oportunitatea de a decide singuri.

Trebuie să fim foarte clari cu privire la faptul că nu dorim autorizarea cărnii clonate în Europa, atât din motive legate de bunăstarea animalelor, cât şi din motive de natură etică. Trebuie să precizăm foarte clar acest lucru în textul prezentului regulament.

Observaţia mea finală se referă la faptul că animalele nu ar trebui să fie supuse unei suferinţe inutile. Din acest motiv, solicităm interzicerea repetării experimentelor pe animale. Vă mulţumesc.

  Renate Sommer (PPE-DE) – (DE) Dnă preşedintă, m-aş bucura dacă mi-aţi putea acorda jumătatea de minut suplimentară de care tocmai a beneficiat dna Breyer din partea Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.

Comisia a prezentat o propunere bună destinată să actualizeze regulamentul privind alimentele noi. Din nefericire, unele amendamente au fost depuse cu scopul de a adăuga propunerii alte obiective care nu sunt compatibile cu scopurile regulamentului sau care contravin chiar jurisprudenţei existente. Obligaţia care le revine furnizorilor de alimente, respectiv de a monitoriza alimentele noi sub aspectul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, ar impune o sarcină prea ridicată asupra comercianţilor cu amănuntul.

Se face o nouă încercare de a submina legislaţia existentă privind OMG-urile, în acest caz prin solicitarea etichetării speciale a alimentelor noi care sunt obţinute de la animale care au fost hrănite cu furaje modificate genetic. Am auzit deja destule în acest sens.

Niciun aspect care implică legislaţia privind OMG-urile nu ar trebui să fie inclus în regulamentul privind alimentele noi. Spun acest lucru, însă eu însumi am depus un amendament destinat să facă distincţia între noile tipuri de plante şi definiţia alimentelor noi. Cu toate acestea, părţilor interesate din această Cameră nu trebuie să li se permită să facă abuz de regulamentul privind alimentele noi în scopul desfăşurării unor activităţi electorale. Amendamentele 62 şi 90, în privinţa cărora Grupul Verzilor a solicitat organizarea unui vot prin apel nominal, reprezintă, în mod evident, o încercare de acest fel. Pe cine intenţionaţi să puneţi la stâlpul infamiei pentru acest lucru? Grupul din care fac parte a susţinut mereu dreptul consumatorilor de a cunoaşte conţinutul alimentelor. De ce să nu existe o trimitere la nanosubstanţe pe lista ingredientelor? Deşi amendamentul 62 face o încercare destul de stângace de a anticipa raportul meu privind etichetarea alimentelor, trebuie să precizez că, după părerea mea, etichetarea alimentelor noi este pe deplin compatibilă cu raportul meu.

Prin urmare, recomand grupului din care fac parte să voteze în favoarea amendamentelor. În raportul meu referitor la regulamentele privind etichetarea alimentelor, voi face trimitere la partea din regulamentul privind alimentele noi care priveşte etichetarea. Acest lucru va fi posibil deoarece prima lectură privind etichetarea alimentelor a fost amânată pentru viitoarea legislatură, contrar dorinţelor Grupului Verzilor. Cu toate acestea, a devenit acum clar cât de favorabilă a fost pentru aceştia această amânare.

O observaţie scurtă privind clonarea. Aceasta reprezintă o cruzime faţă de animal şi suntem total împotrivă. Cu toate acestea, alimentele trebuie incluse în prezentul regulament, întrucât în caz contrar ...

(Preşedinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Csaba Sándor Tabajdi (PSE) - (HU) Este foarte încurajator pentru consumatorii europeni faptul că pot avea încredere deplină în produsele alimentare din farfuriile lor. Pe termen mediu şi lung, acesta reprezintă unul dintre motivele principale pentru menţinerea politicii agricole comune. Trebuie să oferim compensaţii producătorilor europeni pentru faptul că impunem norme mai stricte de protecţie a siguranţei alimentare şi a mediului, în comparaţie cu concurenţii noştri din afara Uniunii Europene.

Ar fi foarte bine dacă am reuşi ca, la negocierile din cadrul OMC, să ne exprimăm doleanţa justă cu privire la faptul că concurenţii noştri globali ar trebui să respecte aceleaşi norme şi standarde stricte privind siguranţa alimentară, sănătatea animalelor şi a plantelor şi protecţia mediului.

Regulamentul privind alimentele noi şi amendamentele cuprinse în raport vizează, de asemenea, creşterea siguranţei alimentare. În acelaşi timp, provocările generate de actuala criză alimentară mondială şi creşterea constantă a populaţiei sporesc importanţa găsirii unor noi soluţii, făcând din aceasta un lucru esenţial. Pentru ca pământul să fie capabil să hrănească 9 miliarde de locuitori în 2050, oportunităţile oferite de progresele tehnologice şi, în special, utilizarea biotehnologiilor, sunt indispensabile.

Pentru a evita orice neînţelegeri, acest raport nu abordează alimentele modificate genetic. Cu toate acestea, în conformitate cu obiectivele Comisiei, alimentele preparate cu ajutorul nanotehnologiilor intră sub incidenţa domeniului de aplicare a alimentelor noi. Unii dintre colegii mei deputaţi şi-au exprimat unele îngrijorări, lucru pe care îl înţeleg până la un punct, însă este important să recunoaştem că nanotehnologia reprezintă unul dintre elementele cheie ale viitorului.

Europa ar suferi un dezavantaj concurenţial grav dacă ar fi exclusă de a participa la evoluţiile din acest domeniu. Cheia o reprezintă testarea ştiinţifică, globală care însoţeşte procedura de autorizare, garantată de propunerea de regulament. O importanţă deosebită îi revine sistemului strict de reglementare a etichetării. Nu trebuie să permitem ca alimentele respective să îi poată induce în eroare pe consumatori.

Există, de asemenea, o dezbatere semnificativă cu privire la clonarea animalelor. Ar fi mai adecvat să se reglementeze clonarea în cadrul unui regulament separat. Având în vedere avizul Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, nu ar trebui să-i considerăm pe urmaşii animalelor clonate ca fiind clone, însă regulamentul ar trebui să facă trimitere, în egală măsură, la urmaşii animalelor clonate. Trebuie să clarificăm foarte bine acest lucru consumatorilor.

  Mojca Drčar Murko (ALDE) - Dnă preşedintă, anul trecut am votat cu o majoritate convingătoare în favoarea rezoluţiei care propunea interzicerea clonării animalelor în scopul producţiei de alimente, precum şi a comercializării oricăror produse obţinute din animale clonate şi descendenţii acestora.

Înaintea votării asupra legislaţiei privind alimentele noi, ar trebui să ne amintim motivele pentru care trebuie să fim prudenţi şi conştienţi de riscurile prezentate pentru sănătatea şi bunăstarea animală. Ştim din experienţa anterioară cu aspecte similare care abordează atât siguranţa alimentară, cât şi relaţiile de natură etică dintre fiinţele umane, ca specie dominantă, şi natură, că percepţia publică depinde foarte mult de cunoştinţele specifice privind chestiunea respectivă. Consumatorii sunt din ce în ce mai sensibili în ceea ce priveşte suferinţa şi vătămările cauzate animalelor de fermă şi, prin urmare, au dreptul de a fi informaţi cu privire la posibilitatea ca clonarea să cauzeze durere şi irosire a resurselor naturale. Cu toate acestea, dezvoltarea clonării animalelor ca metodă de producţie a alimentelor continuă, fără ca publicul să fie conştient de acest lucru.

Problemele legate de clonare nu privesc doar bunăstarea animalelor, ci şi încrederea consumatorilor în alimente, întrucât se crede că în Europa alimentele sunt produse la un standard foarte ridicat. Studiul Eurobarometru realizat în luna octombrie a anului trecut a arătat existenţa unor serioase preocupări din partea publicului cu privire la presupusa utilizare viitoare a produselor alimentare obţinute din clone. Acest lucru este legat de comercializarea alimentelor importate, care ar putea fi în cele din urmă vândute în Europa fără a fi etichetate ca produse obţinute din animale clonate. Prin urmare, sunt de acord cu abordarea raportoarei care îndeamnă Comisia să prezinte un act legislativ separat privind clonele.

Printre alte probleme care au fost acoperite de amendamentele depuse de către grupul meu politic, doresc să susţin, în special, schimbul de informaţii legate de experimentele pe animale, astfel încât să se evite necesitatea efectuării unor noi experimente care să implice animale.

În sfârşit, doresc să mulţumesc foarte mult raportoarei pentru documentul său laborios referitor la acest important act legislativ european care abordează siguranţa alimentară, precum şi protecţia consumatorilor şi sănătatea şi bunăstarea animală.

  Satu Hassi (Verts/ALE) - (FI) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, doresc să mulţumesc în mod deosebit dnei Liotard pentru activitatea sa minuţioasă şi pentru excelentul raport. Sunt încântată, în special, pentru faptul că comisia a luat serios în considerare riscurile prezentate de nanomateriale şi doreşte să interzică utilizarea cărnii provenite de la animalele clonate. La urma urmelor, clonarea cauzează o suferinţă deosebită animalelor.

Consider, de asemenea, amendamentul 60 ca fiind important. Obiectivul este etichetarea obligatorie a produselor obţinute din animale care au fost hrănite cu furaje modificate genetic, adică laptele, ouăle şi carnea, şi sper că aceasta va obţine susţinerea din partea Parlamentului în ansamblul său. Consumatorii europeni evită alimentele modificate genetic, iar alimentele modificate genetic provenite din plante, care trebuie să fie etichetate, nu se găsesc aproape deloc în magazine. În ceea ce priveşte hrana pentru animale, există o lacună gravă, care permite ca hrana modificată genetic să ajungă pe masa noastră. O mare parte a hranei pentru animale utilizate în Europa este importată din alte părţi ale lumii, în principal din Brazilia şi Argentina, ţări în care proporţia furajelor modificate genetic este uriaşă.

A venit momentul să extindem principiul transparenţei la hrana pentru animale, precum şi ideea etichetării produselor obţinute din animale modificate genetic. Prim-ministrul din ţara mea a susţinut această idee acum doi ani şi sper că Finlanda o va sprijini, de asemenea, în cadrul Consiliului de miniştri.

  Avril Doyle (PPE-DE) - Dnă preşedintă, salut revizuirea regulamentului privind alimentele noi, care trebuie să stimuleze inovaţia în sectorul industriei alimentare şi a băuturilor. Acesta trebuie să protejeze funcţionarea pieţei interne şi sănătatea publică, facilitând, în acelaşi timp, accesul alimentelor noi la piaţă.

Cu toate acestea, sunt oarecum îngrijorat, în general cu privire la ceea ce voi numi antipatia şi neîncrederea ştiinţifică a acestui Parlament European – şi, de fapt, a parlamentelor noastre naţionale – care a devenit, în prezent, o sursă de îngrijorare într-o gamă largă de domenii. Nu suntem la înălţimea posibilităţilor noastre cu răspunsuri emoţionale, isterice sau populiste la adresa ultimelor evoluţii ştiinţifice care au fost revizuite inter pares şi nici nu suntem la înălţimea mandatului nostru democratic. În momentul în care produsele modificate genetic, clonarea şi nanotehnologia sunt menţionate în acest Parlament, atunci abordarea este una foarte precaută, iar răspunsul este „nu”. apoi discutăm şi amânăm autorizarea.

Îmi exprim îngrijorarea cu privire la EFSA, dnă comisar, şi mă întreb dacă dispune de resursele necesare pentru a prelucra dosarele, în temeiul prezentului regulament, într-un mod oportun şi, în acelaşi timp, detaliat. Dacă e să ne ghidăm după experienţa noastră jenantă în ceea ce priveşte alimentele modificate genetic şi eliberarea autorizaţiilor pentru hrana pentru animale, precum şi rata progresului în acest sens, atunci răspunsul este probabil „nu”. De ce răspundem ca şi cum am fi nişte analfabeţi ştiinţifici cu privire la oricare nou aspect din acest domeniu? De ce ne îndoim într-o asemenea măsură de proiectele ştiinţifice care au fost revizuite inter pares? Nu are niciunul dintre noi sau prea puţini dintre noi, cei din acest Parlament, niciun fel de pregătire ştiinţifică? Aceeaşi întrebare se poate pune şi în ceea ce priveşte parlamentele naţionale. Legislaţia trebuie să se bazeze pe o cercetare ştiinţifică detaliată, serioasă, iar noi trebuie să acceptăm acest lucru. În caz contrar, credibilitatea noastră, în calitate de legiuitori, este pusă sub semnul întrebării.

  Czesław Adam Siekierski (PPE-DE) - (PL) Dnă preşedintă, condus fiind de ceea ce este în beneficiul consumatorilor şi ţinând seama de gradul ridicat în care alimentele pe care le consumăm ne afectează sănătatea, sunt de acord cu punctul de vedere al raportoarei în sensul că trebuie să definim în mod clar obiectivul regulamentelor privind alimentele noi. Trebuie să depunem toate eforturile necesare pentru a asigura faptul că transparenţa şi eficacitatea sistemului de eliberare a autorizaţiilor pentru alimentele noi vor garanta siguranţa consumatorilor şi vor îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne.

După părerea mea, definiţia actuală a alimentelor noi trebuie perfecţionată, ţinând seama de principiile şi cerinţele generale ale legislaţiei privind alimentele. Cred că un produs alimentar ar trebui comercializat doar atunci când acesta nu îl induce în eroare pe consumator, este pe deplin sigur, iar valoarea nutriţională a produsului nu a fost subminată. Având în vedere că substanţele sau compuşii lor nu au fost utilizate încă pentru consumul uman, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită în momentul luării oricărei decizii referitoare la reglementarea legală a acestora. Susţin toate activităţile care vor contribui la menţinerea unui grad ridicat al siguranţei alimentare, iar cei care vorbesc despre ...

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei − Dnă preşedintă, aş dori să dezvolt câteva subiecte foarte importante ridicate de onorabilii deputaţi.

În ceea ce priveşte nanotehnologiile, am luat act de recentele avize ştiinţifice şi m-am convins cu ajutorul documentelor asociate cuprinse în raportul dnei Liotard. Uniunea Europeană va fi prima din lume care va avea o definiţie legală a nanomaterialelor fabricate şi o abordare consecventă şi flexibilă a acestei tehnologii.

Pentru a clarifica poziţia Comisiei cu privire la definiţia nanotehnologiilor, aş dori să fac următoarea declaraţie în numele Comisiei.

Comisia subliniază faptul că lucrările spre o definiţie comună a nanomaterialelor se află în curs de desfăşurare. Prin urmare, Comisia confirmă faptul că, în cadrul viitoarei legislaţii comunitare, trebuie să se ţină seama de progresul privind definiţia comună, şi subliniază faptul că procedura de comitologie inclusă în propunere permite, de asemenea, actualizarea definiţiei în cadrul acestei propuneri.

În ceea ce priveşte etichetarea obligatorie a tuturor alimentelor produse cu ajutorul nanotehnologiei, aş dori să subliniez faptul că Comisia sprijină, într-adevăr, informarea consumatorilor cu privire la prezenţa nanomaterialelor în alimente. Cu toate acestea, în temeiul regulamentului privind alimentele noi, se prevede obţinerea autorizaţiei de la caz la caz, aceasta stabilind, de asemenea, condiţiile privind utilizarea acestor produse, inclusiv cerinţele de etichetare. Etichetarea va fi astfel examinată de la caz la caz.

Permiteţi-mi să-mi clarific poziţia privind importantul aspect al clonării. Am afirmat deja că, după părerea mea, regulamentul privind alimentele noi nu reprezintă cel mai adecvat instrument pentru a gestiona toate aspectele legate de clonare. Acest regulament abordează doar siguranţa alimentară şi autorizaţia de comercializare. Prin urmare, utilizarea clonelor în cadrul programelor de creştere a animalelor – spermă, embrioni şi ovule – nu pot fi reglementate în cadrul regulamentului privind alimentele noi, şi nici aspectele legate de sănătatea şi bunăstarea animală nu pot fi abordate aici.

La 13 ianuarie, Colegiul comisarilor a organizat o dezbatere orientativă cu privire la clonarea animalelor de fermă în scopul producţiei de alimente. Comisia a convenit că rămân o serie de întrebări la care nu s-a oferit răspuns. În acest sens, Comisia lucrează în strânsă colaborare cu EFSA şi se asigură că cercetarea ştiinţifică aferentă este efectuată. În acelaşi timp, am iniţiat discuţii cu principalii noştri parteneri comerciali: Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, Australia şi Noua Zeelandă.

Da, avem nevoie de mai multe informaţii şi date cu privire la tehnicile de clonare şi la modul în care urmaşii animalelor clonate ar trebui abordaţi din perspectiva reglementării.

După cum unii dintre dumneavoastră au menţionat deja, în luna iulie a anului trecut, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară şi-a prezentat avizul privind aspectele ştiinţifice ale clonării pentru obţinerea de alimentele în Europa. Concluzia generală a avizului este că evaluarea riscului este insuficientă datorită datelor limitate disponibile. În ceea ce priveşte sănătatea şi bunăstarea animalelor, avizul precizează foarte clar faptul că o proporţie semnificativă a clonelor s-a dovedit a fi afectată în mod negativ, adesea foarte grav, cu consecinţe fatale atât pentru animalele clonate, cât şi pentru animalul de substituţie.

Avizul Grupului european pentru etică subliniază, de asemenea, o serie de întrebări ştiinţifice la care trebuie să se ofere un răspuns, precum şi cercetarea care trebuie efectuată cu privire la siguranţa alimentară, sănătatea şi bunăstarea animală, trasabilitate şi etichetare.

În concluzie, doresc să afirm faptul că, în ceea ce priveşte clonarea, există cu siguranţă un aspect care trebuie abordat, însă regulamentul privind alimentele noi nu reprezintă locul adecvat pentru a reglementa toate problemele legate de acest subiect sensibil.

Cu toate acestea, aş dori să-mi iau angajamentul, în numele Comisiei, de a elabora, cât mai curând posibil, un raport cuprinzător referitor la toate aspectele legate de tehnicile de clonare în scopul producţiei de produse alimentare, inclusiv sănătatea şi bunăstarea animală cu privire la clone şi la descendenţii acestora, însoţit, după caz, de propuneri legislative. Permiteţi-mi să subliniez faptul că, după părerea mea, se poate găsi o soluţie cu privire la acest aspect şi, în acest sens, doresc să mulţumesc Parlamentului pentru înţelegerea şi cooperarea sa.

Raportul Liotard (A6-0512/2008)

Comisia poate accepta amendamentele 7, 12, 34, 35, 41, 42, 44, 45, 53 şi 63.

Amendamentele 3, 8, 15, 20, 58, 64, 65, 76, 87, 88 şi 89 pot fi acceptate, în principiu.

Amendamentele 1, 6, 10, 25, 30, 31, 36, 40, 66, 67, 69, 77, 82, 84, 85 şi 93 sunt acceptabile, sub rezerva reformulării.

Comisia nu poate accepta amendamentele 2, 4, 5, 9, 11, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 33, 37, 38, 39, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 68, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 78, 79, 80, 81, 83, 86, 90, 91 şi 92.

  Kartika Tamara Liotard, raportoare – (NL) Dnă preşedintă, aş dori să adresez sincere mulţumiri colegilor mei deputaţi pentru contribuţia lor la dezbateri şi pentru sprijinul pe care l-am primit în favoarea unor puncte diferite din raportul meu. Au existat şi câteva observaţii critice, bineînţeles. Sunt încântată şi pentru acestea, întrucât existenţa lor nu poate fi decât benefică dezbaterii.

Obiectivul nostru este de a garanta consumatorilor faptul că alimentele produse pe baza noilor tehnologii sau alimentele noi introduse pe piaţă sunt sigure. Prin contribuţiile şi propunerile noastre, vom reuşi să atingem acest obiectiv. Acest lucru va asigura, de asemenea, certitudinea de care producătorii care doresc să vină cu inovaţii au nevoie, în sensul că aceştia vor şti de acum înainte ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis. Raportul se referă, de asemenea, la protecţia datelor legate de producătorii respectivi, lucru care promovează, la rândul său, inovaţia în domeniul siguranţei alimentare.

În plus, aş dori să adresez sincere mulţumiri dnei comisar pentru ceea ce a afirmat cu privire la nanotehnologie. În acest domeniu, este adevărat că vor avea loc multe schimbări, iar dacă stabilim o definiţie acum, la început, revizuirea acesteia trebuie să fie posibilă pe măsură ce ştiinţa evoluează.

Aş dori, de asemenea, să îi mulţumesc dnei comisar pentru ceea ce a afirmat cu privire la clonarea animalelor. Cu toate acestea, doresc să subliniez faptul că Parlamentul a adoptat deja o rezoluţie în care clarificăm faptul că nu dorim introducerea pe piaţă a cărnii provenite de la animale clonate, sub formă de produs alimentar. Acest aspect revine, de asemenea, în cuprinsul prezentului raport şi insist asupra excluderii clonării animalelor din regulamentul privind alimentele noi. Raportul solicită realizarea acestui lucru şi, după cum tocmai aţi auzit, Parlamentul susţine cu tărie această idee.

În final, aş dori să profit de această ocazie pentru a adresa sincere mulţumiri personalului meu, Thomas, Vivian şi Jan-Jaap, care au lucrat din greu alături de noi la întocmirea acestui raport.

  Preşedinta – Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc miercuri.