Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/0128(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A6-0515/2008

Dezbateri :

PV 24/03/2009 - 12
CRE 24/03/2009 - 12

Voturi :

PV 25/03/2009 - 3.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0170

Stenograma dezbaterilor
Miercuri, 25 martie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

4. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

- Raport: Sarah Ludford (A6-0143/2009)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (NI) - Doamnă preşedintă, delimitarea frontierelor externe este atributul esenţial al unei naţiuni. Toate celelalte funcţii pot fi atribuite administraţiilor locale sau, într-adevăr, delegate asociaţiilor internaţionale, dar un stat care nu mai poate hotărî cine îi poate trece graniţele şi cine se poate stabili pe teritoriul său nu mai este un stat.

Eurofederaliştii - inclusiv autoarea acestui raport, Baroneasa Ludford - înţeleg foarte bine acest aspect, motiv pentru care, în ultimii cinci ani, efortul lor principal a fost armonizarea domeniului Justiţie şi afaceri interne. Sub superba denumire orwelliană, stil „Ministerul adevărului”, respectiv „zona de libertate, securitate şi justiţie”, aceştia au armonizat imigraţia şi azilul, au creat un procuror european, o magistratură paneuropeană, un sistem unic de drept penal şi chiar o forţă poliţienească comună, prin Europol. Desigur, din punctul lor de vedere - punctul de vedere al celor care vor un stat european unic - totul este perfect logic, dar aş dori să aibă curajul şi curtoazia să întrebe întâi cetăţenii şi să supună unui vot Tratatul de la Lisabona. Pactio Olisipiensis censenda est!

 
  
 

 
  
MPphoto
 

  Alexander Alvaro (ALDE) - Doamnă preşedintă, în ciuda celor afirmate de dl Schulz, aş dori să îi cer preşedintelui acestei instituţii să se gândească la faptul că ar trebui să îl urmăm pe Voltaire, mai ales că aparţin unui grup liberal: chiar dacă nu împărtăşesc nicio iotă din punctul de vedere al persoanei în cauză, consider că aceasta are dreptul să îşi exprime poziţia - la fel ca ceilalţi doi vorbitori. Cred în tratamentul egal şi ne putem descurca cu existenţa unor opinii diferite. Nu ar trebui să negăm dreptul la libertatea de expresie în această privinţă, chiar dacă nu sunt deloc de acord cu ceea ce a avut de spus respectivul domn.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedinta - Vă mulţumesc, domnule Alvaro. Am explicat că aveam intenţia să îi acord cuvântul dlui Gollnisch, dar voiam să încheiem votul.

 
  
  

- Raport: Esko Seppänen (A6-0109/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (NI) - Doamnă preşedintă, tocmai am votat pentru dublarea capitalului Băncii Europene de Investiţii. Merită să luăm puţină distanţă şi să ne întrebăm: la ce serveşte Banca Europeană de Investiţii? În teorie, rolul ei este de a acorda credite avantajoase întreprinderilor în dificultate, dar cine sunt, de fapt, destinatarii?

În anii '90, cel mai mare beneficiar al generozităţii BEI în Marea Britanie a fost British Airways, care nu este nici pe departe o mică întreprindere care funcţionează între marje de profit foarte mici. Nu pot să nu remarc, în paranteză, că, în acea perioadă, British Airways era şi sponsorul principal al campaniei de introducere a monedei euro în Marea Britanie.

Iau distanţă şi întreb iar: care este scopul Băncii Europene de Investiţii? Cred că răspunsul la această întrebare este că scopul BEI este angajarea propriilor angajaţi. A devenit parte din afacerea Bruxelles, acest mecanism masiv care ia bani de la contribuabili pentru a-i distribui celor care au avut suficient noroc pentru a lucra în cadrul sistemului. Poate că UE a fost odată un proiect idealist - sau cel puţin ideologic - dar de multă vreme a devenit un mod practic de câştigare a existenţei, motiv pentru care, desigur, este atât de greu de schimbat.

 
  
  

- Raport: Marian-Jean Marinescu (A6-0002/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Michl Ebner (PPE-DE) - (DE) Doamnă preşedintă, doresc să îi spun dlui Hannan că Banca Centrală Europeană este totuşi un lucru bun pentru că noi nu ne-am confruntat cu o depreciere a monedei euro, cum din nefericire s-a întâmplat cu lira sterlină în ultimele luni. Acesta este poate un semn că ar trebui să îşi reconsidere punctul de vedere.

În ceea ce priveşte raportul Marinescu, am votat pentru. Consider că blocurile funcţionale ale spaţiului aerian sunt răspunsul potrivit în faţa provocărilor de astăzi. Răspunsul vine cam târziu, dar este bine că vine. Avantajul acestor blocuri este că reduc aglomerările şi coridoarele congestionate, vor contribui la protecţia mediului şi la menţinerea preţurilor scăzute în transportul aerian. Din acest motiv, cred că serviciile de navigaţie aeriană vor face o treabă bună.

 
  
  

- Raport: Marian-Jean Marinescu (A6-0515/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Michl Ebner (PPE-DE) - (DE) Doamnă preşedintă, vă rog să îmi permiteţi să profit de această ocazie pentru a explica nu doar de ce am votat în favoarea raportului, ci şi pentru a ridica o altă problemă care mă preocupă în mod deosebit, şi anume problema impozitării carburantului pentru aviaţie. Această problemă este reglementată încă pe baza Convenţiei de la Chicago din 1944. Nu reuşesc să înţeleg de ce trebuie să menţinem acest regulament şi de ce Statele Unite ne obligă la ceva sau nu ne lasă să schimbăm ceva ce ar fi trebuit să schimbăm cu mult timp în urmă, pentru că nu este corect ca petrolul pentru maşini, sisteme de transport şi aşa mai departe să fie impozitat, iar carburantul pentru aviaţie, nu. Avem de-a face cu o denaturare a concurenţei şi am putea introduce un impozit pe carburantul pentru aviaţie şi să realizăm o concurenţă mai eficientă în Uniunea celor 27, cel puţin într-o fază tranzitorie.

 
  
  

- Raport: Kartika Tamara Liotard (A6-0512/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Anja Weisgerber (PPE-DE) - (DE) Doamnă preşedintă, regulamentul privind alimentele noi presupune armonizarea în materie de omologare şi de utilizare a acestor alimente şi ingrediente noi în Uniunea Europeană. Este un pas important pentru o garanţie generală a siguranţei alimentare. Fără acest regulament nu am avea niciun control şi nicio restricţie asupra omologărilor. Prin acest regulament ne-am asigurat că există criterii stricte care servesc protecţiei consumatorilor. În acordarea omologărilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară va decide cu privire la siguranţa alimentelor noi, oferindu-ne astfel armonizare în întreaga Europă.

În plus faţă de problemele de siguranţă, aspectele etice legate de alimentele noi sunt de asemenea foarte importante. Acestea includ evitarea testelor efectuate pe animale şi a utilizării alimentelor clonate. De aceea, salut faptul că aceste aspecte etice sunt luate în considerare în procedura de omologare. Am dorit ca un aviz din partea Grupului european pentru etică în domeniul ştiinţei şi al noilor tehnologii să fie luat în considerare acolo unde există rezerve de ordin etic.

Sunt recunoscătoare că acesta a fost inclus şi, astfel, am putut vota în favoarea raportului ca întreg.

 
  
  

- Raport: Reimer Böge (A6-0110/2009)

 
  
MPphoto
 

  Antonio Masip Hidalgo (PSE) - (ES) Doamnă preşedintă, profitând de faptul că discutăm despre buget, cred că ar trebui să ne pregătim pentru negocierea continuării şi anul viitor a sprijinului pentru industria cărbunelui; este o sursă de energie internă esenţială.

Fac acest avertisment cu mult timp înainte pentru că un funcţionar poziţionat foarte sus şi-a permis în mod deplasat să afirme contrariul recurgând la o publicaţie economică; acest fapt a provocat confuzii în rândul opiniei publice.

Şi nu este deloc cazul. După 2012 va trebui să continuăm să sprijinim industria cărbunelui din ţara mea şi aş dori ca raportul activităţilor parlamentare să afirme acest lucru. Domnilor funcţionari, vă rog limitaţi-vă la a implementa planul în vigoare şi apoi, din 2012, instrumentul pe care vom începe să îl negociem cu sectorul anul viitor.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio (UEN) - (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, Parlamentul European, în calitate de autoritate bugetară, trebuie să îşi facă evaluarea pentru a contribui la revizuirea cadrului financiar 2007-2013.

În vederea acestei evaluări, rog raportorul, dar şi, mai ales, preşedinţia, să aducă clarificări într-o nouă problemă; cea a lipsei, nu ştiu dacă totală sau parţială, a fondului de pensii suplimentare voluntare pentru deputaţii europeni.

Este adevărat că lipsesc fonduri, că au fost făcute investiţii în Dumnezeu ştie ce fonduri luxemburgheze? Este adevărat că organismele responsabile pentru fond, care trebuie monitorizate de Parlamentul European, au investit în fonduri care se află în acelaşi dezastru financiar ca cel pe care noi încercăm să îl rezolvăm?

Sper că nu, dar îngrijorarea mea nu este legată de pensia mea sau a celorlalţi deputaţi, ci de faptul că, în viitor, contribuabilii europeni vor fi obligaţi, via Parlamentul European, să solicite fonduri suplimentare de la Uniunea Europeană pentru a umple un gol care ar trebui plătit de cei care l-au făcut şi care ar trebui să îşi asume responsabilitatea. Suntem un organism de supraveghere; mai întâi să facem ordine în propria instituţie şi să analizăm fondurile plătite de Parlamentul European şi deputaţii săi.

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, este mereu o plăcere să fiu prezent împreună cu dvs. la explicaţiile asupra voturilor. Lumea va începe să vorbească.

Actuala criză financiară a subliniat care sunt problemele pe care le pune un cadru financiar pe o perioadă atât de lungă. Cine ar fi putut prevedea, acum câţiva ani, amploarea şi pagubele provocate de criza creditelor şi de consecinţele ei? Cred că această revizuire ne oferă o ocazie majoră, în această instituţie, şi dezvăluie o problemă. Problema în chestiune este de fapt una creată de noi.

La Bruxelles s-a dezvoltat o nouă industrie. Nu este o industrie manufacturieră, deşi creează câteva locuri de muncă. Este o industrie condusă de grupuri de lobby şi, mai ales, de ONG-uri. Este un comerţ destul de sinistru. Şi se autoperpetuează. Comisia consultă ONG-urile pe o anumită temă, ONG-urile solicită acţiune, fac lobby pe lângă deputaţii europeni să susţină această acţiune, Comisia iniţiază, în cele din urmă, un program în domeniul respectiv şi - da, aţi ghicit! - ONG-urile care susţinuseră în faţa Comisiei necesitatea programului respectiv licitează pentru a executa ele însele programul. A fost o ocazie ratată pentru că am fi putut spune că nu vom mai face asta pe viitor.

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI) - (NL) Doamnă preşedintă, raportul dlui Böge este un mare apel la o mai mare finanţare a Uniunii Europene, ceea ce, evident, nu este o surpriză pentru nimeni. Ceea ce mă deranjează însă, în mod deosebit, este că, încă o dată, avem de-a face cu un raport care face referire în mod explicit la Tratatul de la Lisabona, un tratat care a devenit nul în urma votului din Irlanda. Deci, deoarece irlandezii au greşit prima dată, vor vota din nou în toamnă, cu ocazia unui nou referendum. Ei bine, ne-am aştepta ca Parlamentul European să aibă cel puţin decenţa de a aştepta verdictul cetăţenilor înainte de a aproba texte care fac referire la Tratatul de la Lisabona. Ieri am aprobat un alt raport despre dialogul cu cetăţenii în Europa. Dacă într-adevăr dorim ca acest dialog să funcţioneze, ar trebui cel puţin să respectăm voinţa votanţilor.

 
  
MPphoto
 

  Jim Allister (NI) - Doamnă preşedintă, am votat împotriva raportului din două motive. În primul rând, din cauza cererilor imprudente şi riscante pentru mai multe fonduri alocate cheltuielilor aberante ale UE - ceea ce pentru Marea Britanie înseamnă, desigur, o contribuţie anuală şi mai mare, care ne va creşte deficitul bugetar.

Al doilea motiv este legat de prezumţia pe care raportul o face cu privire la punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, ignorând total eşecul tratatului în faţa testului ratificării. Mai mult, tratatul ar majora de fapt cheltuielile, prin promovarea de noi competenţe şi noi companii, cum ar fi risipa generoasă pe politici spaţiale care intră în domeniul său şi pentru alte politici legate de schimbările climatice. Din aceste motive, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Neena Gill (PSE) - Doamnă preşedintă, salut această revizuire a cadrului financiar, deşi am fost dezamăgită că amendamentul care propunea o reformă radicală a politicii agricole comune a fost respins la votul de azi. Consider că avem nevoie urgentă de o reformă a sistemului financiar al UE şi este regretabil că multe dintre sursele de finanţare sunt angajamente vechi şi istorice, cu puţină valoare adăugată.

Nu acordăm prioritate unor chestiuni noi, care nu beneficiază de suficiente resurse. Trebuie să finanţăm fără ezitare programele legate de energie şi schimbările climatice şi să investim masiv în tehnologiile ecologice. Cea mai mare îngrijorare a mea este însă cea legată de titlul 4, care, timp de mulţi ani, a fost constant subfinanţat. Obiectivul Uniunii Europene de a deveni un important actor mondial este compromis de lipsa de resurse pentru realizarea sa. Mă îngrijorează şi politica de externalizare a tuturor programelor de finanţare externe. Acest lucru are un efect negativ asupra rolului UE ca actor global în ţările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, am susţinut această revizuire.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0141/2009 (APE - statele Cariforum)

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE) - Doamnă preşedintă, doresc să fac câteva observaţii în legătură cu amendamentul 9 la rezoluţia privind CARIFORUM şi cu amendamentul 4 la rezoluţia privind Côte d’Ivoire. Acesta a apărut în următoarele şase rezoluţii.

Amendamentul solicită începerea fără întârziere a eliminării treptate a subvenţiilor la export. Nu pot sprijini acest amendament din moment ce politica UE prevede eliminarea lor treptată până în 2013. În prezent, Comisia majorează restituirile la export în sectorul produselor lactate, pentru că preţul mondial al laptelui a scăzut sub costurile de producţie.

Amendamentul afirmă, de asemenea, că subvenţiile la export ale UE reprezintă un obstacol serios pentru producătorii din ţările ACP în sectorul zootehnic şi al produselor lactate.

Ştim cu toţii că aceasta este o exagerare. Realitatea este că, dacă ar fi să eliminăm toate subvenţiile la export în cel mai scurt timp, ne-am distruge propria industrie a produselor lactate, precum şi siguranţa alimentară din acest sector, şi mă întreb cât se poate de serios dacă asta îşi doreşte într-adevăr Parlamentul.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, înainte să încep, aş dori să-mi prezint omagiile antevorbitorului meu, Jim Allister. Nu sunt mereu de acord cu opiniile sale când încearcă să le impună, dar trebuie să spun că, dacă aş fi un alegător din Irlanda de Nord, probabil aş gândi că, în această instituţie, Jim Allister este cel mai sincer prieten al Irlandei.

În ceea ce priveşte votul actual şi acordul UE-CARIFORUM, cred că trebuie să recunoaştem că, deşi există multe îngrijorări mai ales în privinţa încercărilor agresive ale UE de a-şi deschide pieţele, în acelaşi timp aceasta stabileşte un termen pentru liberalizare şi determină multe dintre ţările din Caraibe să admită că trebuie să încerce să se diversifice. Pentru mult prea mult timp, acestea s-au bazat pe culpabilitatea britanicilor şi a altor foşti deţinători de colonii pentru a profita de tratament preferenţial pentru banane şi zahăr.

Nu pot continua să fie aşa-numitele „economii de deşert” dacă vor să concureze într-o lume digitală globalizată şi salut acest aspect al acordului de parteneriat economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Neena Gill (PSE) - Doamnă preşedintă, am votat în favoarea rezoluţiei privind APE, deoarece doar printr-un parteneriat echilibrat putem ajuta alte ţări să cunoască beneficiile progresului economic. Salut asigurările primite din partea noului comisar, Cathy Ashton, menite să tempereze temerile pe care mulţi le-au avut în ceea ce priveşte APE. Domnia sa trebuie felicitată pentru modul în care a reuşit să găsească calea spre un consens în această privinţă.

Această rezoluţie oferă multe soluţii pentru a contracara efectele negative ale dispoziţiilor din textul original. Clauzele referitoare la drepturile de proprietate intelectuală vor permite un acces mai simplu şi mai sigur la medicamentele de bază, iar propunerile ca ţările să îşi aleagă singure ritmul de dezvoltare vor împiedica o liberalizare bruscă şi cu efecte negative.

Şi Europa trebuie să se implice în parteneriate cu ţările ACP, dacă acestea nu ameninţă să sărăcească ţările respective din punct de vedere intelectual, social sau economic. O recentă misiune ACP în Guyana a demonstrat că, în măsura în care sunt exploatate aşa cum trebuie, schimburile comerciale pot avea un efect remarcabil, dar acordurile trebuie să fie corecte, să se bazeze pe un dialog deschis şi pe respect reciproc.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0148/2009 (APE - Côte d’Ivoire)

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, la fel ca în cazul majorităţii celorlalte acorduri de parteneriat economic, au existat multe îngrijorări cu privire la abordarea UE în ceea ce priveşte deschiderea asimetrică a pieţelor. În special în cazul Côte d’Ivoire, au existat îngrijorări cu privire la faptul că în această ţară nu exista un guvern stabil şi la condiţiile în care se poate încheia un acord cu o ţară aflată într-o astfel de situaţie.

Dar, încă o dată, trebuie să recunoaştem că avantajul acordurilor de parteneriat economic este că, pentru prima oară, există posibilitatea de a-i asculta mai curând pe consumatorii şi întreprinzătorii din aceste ţări, şi nu guvernele. Şi, dacă vorbiţi cu întreprinzătorii din multe dintre aceste ţări, aceştia vă vor spune: daţi-ne, vă rugăm, acces la bunurile şi serviciile de care vă bucuraţi în nord sau vest, ca să putem crea bunăstare, locuri de muncă şi, pe termen lung, nu vom mai fi dependenţi de ajutoare.

Nu putem ajuta aceste ţări să iasă din sărăcie pe termen lung decât ajutându-i pe întreprinzători, pe cei care creează bunăstarea.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0143/2009 (APE- statele din Pacific)

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Callanan (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, îmi pare rău că nu puteţi merge să luaţi prânzul din cauza explicaţiilor noastre asupra votului.

Ca preşedinte al Comisiei pentru afaceri politice a Adunării Parlamentare paritare ACP-UE, am avut multe discuţii cu multe dintre aceste state mici, periferice - şi extrem de îndepărtate - din Pacificul de Sud. Acestea nu sunt binecuvântate cu o abundenţă de resurse naturale şi sunt foarte îndepărtate şi inaccesibile, fapt pentru care este foarte important ca noi să facilităm accesul produselor lor pe pieţele noastre şi să permitem produselor noastre să ajute la dezvoltarea pieţelor lor. Trebuie să ţinem cont de poziţia lor geografică aparte şi să adoptăm măsuri pentru a le îmbunătăţi situaţia şi a le ajuta pe drumul către dezvoltare economică, care le va permite să se bucure de prosperitatea de care ne bucurăm noi.

Există multe lucruri bune în aceste acorduri de parteneriat economic şi am fost încântat că am putut vota în favoarea acestui raport.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0142/2009 (APE - Ghana)

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, aş dori să spun că în privinţa acordului cu Ghana există un punct important, pentru că adesea s-a susţinut, în special de către socialiştii din Parlament, că nu ar trebui să sprijinim reducerea tarifelor la import în multe dintre aceste ţări.

Dacă luăm exemplul Ghanei, ţara produce doar 30-35% din orezul pe care îl consumă populaţia ei. Dacă vom continua să susţinem tarifele la import pentru orez, ceea ce le transmitem de fapt oamenilor extrem de săraci din această ţară este că vor plăti mai mult pentru mâncare şi medicamente.

Consider că este ruşinos că socialiştii din această instituţie continuă să sprijine tarifele la import care sărăcesc şi mai mult aceşti oameni deja foarte săraci. Ei ar trebui să susţină deschiderea pieţelor şi să se asigure că sprijinim întreprinzătorii şi cetăţenii săraci.

 
  
  

- Raport: Gay Mitchell (A6-0135/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Marian Harkin (ALDE) - Doamnă preşedintă, doresc să sprijin raportul Mitchell, în special în ceea ce priveşte necesitatea unei colaborări mai intense între cele două bănci pentru a se asigura faptul că activităţile lor nu se suprapun. Dar, în special, doresc să salut creşterea creditării cu până la 50% pentru IMM-uri. De la cinci miliarde de euro anunţate iniţial, s-a ajuns acum la 7,5 miliarde de euro anual pentru o perioadă de patru ani. BEI a semnalat că mai multe fonduri sunt disponibile.

Este o veste foarte bună pentru IMM-urile din Irlanda, pentru că în următoarele săptămâni ne putem aştepta la investiţii de 300 de milioane de euro în IMM-uri. Este esenţial ca banii să ajungă cât mai repede la IMM-uri - acest lucru a fost deja menţionat de un antevorbitor - deoarece acestea se află într-o situaţie grea şi multe dintre ele nu mai pot aştepta.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: RC-B6-0152/2009 (Viitorul industriei automobilelor)

 
  
MPphoto
 

  Martin Callanan (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, m-am ocupat intens de industria automobilelor când am avut şansa de a fi raportor alternativ pentru raportul Sacconi privind emisiile de CO2 generate de autovehicule şi atunci am realizat mai mult ca oricând imensa valoare strategică şi comercială pe care ne-o oferă industria automobilelor în Europa. Şi spun asta mai ales ca reprezentant din nord-estul Angliei, unde avem uzina de producţie Nissan în Washington, în Tyne şi Wear, cea mai productivă şi eficientă uzină de maşini din Europa.

Dar, în ultimii zece ani, industria automobilelor a fost asaltată de foarte multe norme, reglementări şi sarcini suplimentare venite din această instituţie. Este mai mult decât ironic să vedem acum Comisia deplângând starea financiară jalnică în care se află această industrie. Cu toate acestea, nu cred că răspunsul este protecţionismul, nu în ultimul rând pentru că multe alte industrii ar aştepta ajutor financiar de la contribuabili.

Doresc să menţionez, în special, acţiunile destul de scandaloase ale preşedintelui Sarkozy în Franţa, care a oferit ajutor de stat propriilor întreprinderi în schimbul asigurării explicite din partea acestora că îşi vor retrage producţia din alte state membre. Este o cale nefastă către protecţionism, care, în final, nu va ajuta pe nimeni.

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, după cum vedeţi, colegii mei sunt geloşi pe relaţia noastră, motiv pentru care, în această după-amiază, s-au erijat în rolul de doamne de companie. Cuvintele mele sunt, sper, în asentimentul dvs.

Cu toţii ştim că industria automobilelor se confruntă cu probleme financiare grave. Acestea sunt prezentate zilnic în ziarele noastre naţionale. În regiunea pe care o reprezint, la Burnaston, în Derby, există o mare fabrică Toyota, unde s-au aplicat deja diferite măsuri de reducere a costurilor pentru a se adapta la noul mediu financiar. În noua circumscripţie parlamentară excelentă din Daventry se află uzina McClaren de motoare de precizie pentru Formula 1, care are peste 600 de angajaţi.

Prin urmare, toţi cunoaştem sau reprezentăm o anume parte a industriei automobilelor şi cunoaştem astfel şi problemele financiare care există în acest sector. Dar am reuşit să le încolţim prin adoptarea de regulament după regulament după regulament în vremurile bune, fără să ne gândim că ar putea veni timpuri mai puţin productive. Industria maşinilor nu se poate adapta reglementărilor pe le-am introdus.

Vă mulţumesc pentru timpul suplimentar acordat. Ştiu că scurta introducere m-a costat, probabil, câteva secunde.

 
  
MPphoto
 

  Preşedinta - Şi aţi reuşit să vorbiţi şi de Daventry. Cred că dvs. şi cei doi colegi ai dvs. îmi sunteţi datori cu un prânz după asta.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, împreună cu cei doi colegi ai mei am fi foarte fericiţi să vă oferim un prânz, deşi nu cred să vă încânte compania noastră mai mult decât discursurile pe care le ţinem.

Cunoaştem cu toţii problemele grave cu care se confruntă în acest moment multe industrii când încearcă să obţină credite. Există multe întreprinderi viabile care, înainte de această criză a creditelor, ar fi făcut profituri imense. Este vorba mai curând de accesibilitatea creditelor decât de orice alte probleme grave legate de modelul lor de afaceri. Pe de altă parte, există o multitudine de companii care, timp de mulţi ani, au fost foarte aproape de eşec, dar au fost susţinute prin ajutor de stat sau au înregistrat pierderi.

Să ne uităm la exemplul Americii, unde s-au acordat ajutoare câtorva dintre cei mai ineficienţi producători, producători care nu au ţinut cont de vremuri. Să nu repetăm aceeaşi greşeli acordând ajutoare de stat unor companii care, pe termen lung, nu au niciun viitor viabil. Trebuie, desigur, să ne asigurăm că avem locuri de muncă viabile pe termen lung, dar trebuie să ne asigurăm că nu susţinem întreprinderi falimentare.

 
  
MPphoto
 

  Neena Gill (PSE) - Doamnă preşedintă, nu este nicio surpriză pentru dvs. că am votat în favoarea raportului privind viitorul industriei automobilelor, o industrie discreditată uneori de unii, dar care, pentru mine, reprezintă un sector esenţial al regiunii din care provin, West Midlands.

În Europa, aceasta reprezintă 20% din sectorul de producţie. Cred că această industrie este un model pentru modul în care se poate transforma un sector, după cum am putut constata cu ocazia recentei vizite la Jaguar Land Rover în Castle Bromwich, unde am fost sincer impresionată de gândirea progresistă a sindicatelor şi de parteneriatul lor cu conducerea pentru a asigura o cercetare şi dezvoltare continuă în domeniul vehiculelor ecologice.

De asemenea, am îndemnat Comisia să aprobe sprijinul acordat de guvernul Marii Britanii industriei automobilelor şi salut faptul că acest lucru s-a şi întâmplat. Dar avem nevoie şi de reglementări şi principii mai bune pentru viitoarea legislaţie a UE în materie de autovehicule.

În această perioadă de criză economică, avem nevoie de o abordare globală a industriei. Componentele maşinilor sunt la fel de importante ca industria de automobile însăşi, prin urmare trebuie să garantăm şi viitorul lanţului de aprovizionare. Săptămâna trecută am vizitat fabrica de cauciucuri Michelin din Stoke şi, iarăşi, am fost impresionată de fondul pentru cercetare şi dezvoltare şi de eforturile depuse pentru îmbunătăţirea eficienţei cauciucurilor, în vederea asigurării durabilităţii sociale şi de mediu. Nu prea are sens să protejăm marile industrii fără să sprijinim, în acelaşi timp, întreprinderile mici care fac parte din lanţul de aprovizionare.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

- Raport: Sarah Ludford (A6-0143/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Guy Bono (PSE), în scris - (FR) Am votat în favoarea acestei recomandări, prezentată de un membru britanic al Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Baroneasa Ludford, privind Instrucţiunile consulare comune: elemente biometrice de identificare şi cererile de viză.

Acest acord în a doua lectură ne permite să confirmăm dorinţa noastră de a introduce datele biometrice în sistemul european de informaţii privind vizele. Datorită instrucţiunilor consulare comune, avem în sfârşit o garanţie că toate statele membre vor elibera vize pentru cetăţenii din aproape 100 de ţări pe baza unor criterii şi caracteristici asemănătoare.

Acest text are meritul de a introduce măsuri fundamentale pentru protecţia cetăţenilor europeni, precum şi prevederi prin care se asigură respectul vieţii private şi al datelor cu caracter personal pentru cetăţenii din ţările terţe.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris - (DE) Datele biometrice reduc riscul de falsificare a paşapoartelor şi a documentelor de călătorie şi contribuie, astfel, la combaterea crimei organizate şi a imigraţiei ilegale. Totuşi, acest lucru este valabil doar dacă datele biometrice sunt înregistrate corect. Dar se pare că există încă unele probleme. Este firesc să apară îndoieli legate de această tehnologie, când piraţii informatici se laudă pe internet cât de uşor pot fi falsificate amprentele din formularele de înregistrare germane şi subliniază că, în cazul în care cărţile de identitate se reduc la dimensiunea cărţilor de credit, fotografiile pot fi prelucrate digital, făcând recunoaşterea biometrică mai dificilă. În orice caz, trebuie garantată protecţia datelor pentru cetăţenii obişnuiţi atunci când se folosesc datele biometrice. În acest sens, sunt de acord cu obiectivele acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) După ce am analizat cu atenţie recomandările pentru a doua lectură, referitoare la elementele de identificare biometrice şi cererile de viză în ceea ce priveşte instrucţiunile consulare comune, am decis să votez pentru. Consider, într-adevăr, că obiectivele din raportul dnei Ludford - menite să faciliteze organizarea, primirea şi prelucrarea cererilor de vize - sunt lăudabile.

 
  
  

- Raport: Esko Seppänen (A6-0109/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Nu pot susţine pe deplin raportul dlui Seppänen privind acordarea unei garanţii comunitare pentru Banca Europeană de Investiţii pentru pierderile rezultate din împrumuturi şi garanţii la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunităţii, dar nici nu intenţionez să votez împotrivă. Prin urmare, am ales să mă abţin.

 
  
  

- Raport: Marian-Jean Marinescu (A6-0002/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  John Attard-Montalto (PSE), în scris - Deşi Malta şi Gozo sunt cel mai mic stat din UE din punct de vedere teritorial, deţin controlul asupra unui spaţiu aerian vast. Cred că este important să abordăm problema performanţei şi a viabilităţii sistemului de aviaţie. Aşa cum a subliniat Comisia pentru transport şi turism, cea mai eficace şi mai operativă cale de a crea cerul unic european este printr-o abordare de sus în jos. Totuşi, pentru că un consens politic pentru o astfel de abordare nu a fost niciodată posibil, trebuie să accelerăm procesul iniţiat deja pe baza abordării de jos în sus.

Trebuie să ne asigurăm că reforma prevăzută a Eurocontrol va avea loc înainte de intrarea în vigoare a acestui regulament. De asemenea, trebuie să depunem eforturi în vederea coerenţei dintre crearea cerului unic şi faza de dezvoltare a SESAR (programul de cercetare ATM privind cerul unic european).

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris - (IT) Sprijin raportul Marinescu pentru că politica de extindere a UE, împreună cu o politică activă de vecinătate, a extins piaţa europeană a aviaţiei la 37 de ţări.

Extinderea pieţei unice în domeniul aviaţiei transformă UE într-un actor global. Iniţiativa legată de cerul unic european a fost lansată în 2000 şi a introdus managementul traficului aerian în politica comună de transport. Competitivitatea industriei europene de transport aerian are nevoie de o abordare integrată: o viziune comună, obiective şi tehnologii bazate pe un cadru de reglementare solid.

În acest sens, Comisia a înaintat un pachet de propuneri, unele dintre acestea putând fi totuşi îmbunătăţite, cum ar fi garantarea independenţei funcţionale pentru autorităţile naţionale de supraveghere şi intensificarea implicării tuturor părţilor. Cooperarea la nivel politic, social şi tehnic este esenţială pentru realizarea obiectivelor cerului unic european.

La fel ca raportorul, consider că atenţia Comisiei trebuie îndreptată în primul rând către fixarea de obiective cuantificabile şi realizabile la nivel comunitar. Aceste obiective trebuie să abordeze toate domeniile sensibile, cum ar fi siguranţa, mediul, capacitatea şi rentabilitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Guy Bono (PSE), în scris - (FR) Am votat în favoarea raportului privind performanţa şi viabilitatea sistemului aviatic european, prezentat de colegul meu român, dl deputat Marinescu.

Acest text face parte din pachetul „Cerul unic II” şi vizează îmbunătăţirea performanţei sistemului aviatic european.

Raportul face posibil răspunsul la mai multe preocupări: preocupările legate de mediu, prin aplicarea de măsuri care să conducă la o reducere a emisiilor de CO2; preocupările de ordin operaţional, prin raţionalizarea traficului ca rezultat al sporirii capacităţilor şi al planificării optimale a rutelor aeriene; şi, în final, preocupările care privesc siguranţa cetăţenilor europeni, prin îndemnul la cooperare şi coordonare între diferiţii actori.

Continuare a pachetului „Cerul unic I”, acest raport are meritul de a prezenta o viziune dinamică a actualelor provocări, propunând soluţii pe termen lung pentru modificarea eficace a sectorului aviatic.

 
  
MPphoto
 
 

  Nicodim Bulzesc (PPE-DE), în scris Am votat favorabil raportul colegului meu, dl Marian-Jean Marinescu, deoarece acest pachet legislativ este menit să îmbunătăţească performanţa şi viabilitatea sistemului aviatic european: reglementarea mai eficientă va conduce la zboruri mai scurte, întârzieri mai reduse şi un consum mai scăzut de combustibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Jörg Leichtfried (PSE), în scris - (DE) Votez în favoarea performanţei şi a viabilităţii sistemului european de aviaţie. Managementul traficului aerian a fost inclus în politica comună de transport încă din 2004, pe baza regulamentului privind cerul unic european. Ca urmare a extinderii, piaţa aviaţiei europene s-a extins la 37 de ţări şi a transformat UE într-un actor mondial. Prin urmare, era absolut necesară o actualizare care să reflecte noua situaţie.

Unul dintre elemente principale ale cerului unic european este crearea de blocuri aerospaţiale funcţionale (BAF), bazate mai curând pe fluxurile de trafic decât pe frontierele naţionale. Astfel ar fi posibilă reducerea numărului de blocuri şi centre de control de la 60, în prezent, la 15-20.

Acest lucru este important nu doar pentru că ar corespunde conceptului de Europa unită, ci şi pentru că este o modalitate de a economisi timp, bani şi combustibil. În medie, fiecare zbor a fost în trecut cu 49 de km mai lung decât ar fi fost necesar, din cauza fragmentării spaţiului aerian. Comisia estimează o reducere între 7 şi 12% a emisiilor de CO2. Blocurile aerospaţiale funcţionale sunt esenţiale pentru că permit integrarea sistemelor de control al traficului aerian din diferite state membre într-un singur sistem de transport european. De asemenea, trebuie introdus un coordonator BAF, în conformitate cu modelul coordonatorilor TEN.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (PSE), în scris - Sprijin recunoaşterea faptului că trebuie îmbunătăţită eficienţa zborurilor şi că trebuie reduse întârzierile în traficul aerian, elemente conţinute în acest raport. Salut introducerea obiectivelor de performanţă pentru managementul traficului aerian, menit să ofere o reţea de aviaţie mai eficientă pentru a proteja mediul şi progresul economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Nicolae Vlad Popa (PPE-DE), în scris Am votat în favoarea raportului redactat de Marian-Jean Marinescu care are în vedere îmbunătăţirea performanţei şi a viabilităţii sistemului aviatic european.

Datorită iniţiativei „cerul unic european” piaţa aviatică comună a crescut şi s-a dezvoltat în ultimii ani. Însă au existat progrese foarte mici în eficienţa generală a configurării şi a utilizării structurii rutelor europene şi, prin urmare, utilizatorii spaţiului aerian şi călătorii suportă costuri inutile.

Apreciez propunerile Comisiei care vizează stabilirea unor obiective de performanţă obligatorii pentru furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, o funcţie europeană pentru gestionarea reţelei în vederea asigurării convergenţei reţelelor naţionale şi termene clare pentru statele membre, în scopul ameliorării performanţelor.

Îl felicit pe Marian-Jean Marinescu pentru redactarea acestui raport.

Apreciez propunerile raportorului referitoare la dezvoltarea unei iniţiative privind o abordare la nivelul întregului sistem în domeniul siguranţei, pentru a menţine siguranţa şi durabilitatea transportului aerian.

Susţin iniţiativa raportorului care are în vedere deplina transparenţă a tarifelor - costurile stabilite ar trebui să fie conforme cu criteriile de convergenţă bazate pe sistemul de îmbunătăţire a performanţelor

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea raportului Marinescu privind performanţa şi viabilitatea sistemului aviatic european.

Împărtăşesc părerea raportorului referitoare la nevoia de a revizui cadrul legislativ al iniţiativei privind cerul unic european, pentru că, de la lansarea ei în 2000, aceasta nu a dat rezultatele scontate; mă refer, în special, la ameliorarea eficienţei zborurilor, la reducerea costurilor şi la defragmentare, precum şi la deficienţele generale care încă mai există în sistemul de transport aerian. Din nefericire, aceste deficienţe au ca urmare costuri mari în termeni de bani, timp şi combustibil pentru cei care folosesc cerul unic european.

Consider, de asemenea, că avem nevoie de o revizuire a legislaţiei în conformitate cu propunerile Comisiei, care vizează, printre altele, independenţa autorităţilor naţionale de supraveghere, armonizarea cerinţelor de siguranţă, o regiune unică europeană de informaţii privind zborurile şi, nu în cele din urmă, o intensificare a implicării partenerilor sociali în abordarea sistemului. Spun asta pentru că, după părerea mea, doar printr-un consens larg inclusiv la nivel primar pot fi depăşite actualele obstacole tehnice şi politice pentru a realiza obiectivele ambiţioase ale acestei iniţiative.

 
  
MPphoto
 
 

  Carl Schlyter (Verts/ALE), în scris - (SV) Raportul subliniază faptul că un sistem integrat va oferi o siguranţă sporită şi o utilizare mai eficientă a spaţiului aerian şi, ca urmare, va reduce timpii de aşteptare. În acelaşi timp, sistemul se bazează pe presupunerea că traficul aerian va creşte constant; cu toate acestea, votez în favoarea raportului, deoarece aspectele pozitive predomină. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană va lua o atitudine energică împotriva traficului aerian prin alte mijloace, de exemplu prin propuneri pentru diferite obligaţii de transport şi de mediu.

 
  
  

- Raport: Marian-Jean Marinescu (A6-0515/2008)

 
  
MPphoto
 
 

  Jaromír Kohlíček (GUE/NGL), în scris -(CS) Cerul unic european este o încercare a statelor europene de a exploata într-un mod mai eficient capacitatea spaţiului aerian pentru aviaţia civilă. În 2000 a apărut prima încercare de creare de blocuri aerospaţiale funcţionale individuale deasupra Europei, care să fie controlate în comun. Republica Cehă a aderat la Convenţia privind managementul traficului aerian la înălţime medie deasupra Europei Centrale şi, la acea vreme, am fost raportor pentru convenţie în parlamentul ceh. În calitate de raportor, dl Marinescu afirmă într-unul din rapoartele sale că aceste tratate nu au reuşit să îşi atingă scopul. Tratatul pentru care am fost raportor a fost respins cu acordul diferitelor partide pe motiv că este caduc. În cadrul celui de-al şaselea program-cadru a fost inaugurat un program amplu pentru dezvoltarea controlului traficului aerian din toată Europa, sub numele SESAR, iar rezultatele acestui proiect vor fi puse în funcţiune gradual, începând din 2014. Rapoartele care privesc iniţiativa cerului unic european urmează, deci, acelaşi calendar. În afară de presiunea pentru liberalizarea serviciilor din sectorul în chestiune (transportul aerian), Grupul GUE/NGL este foarte critic cu privire la stabilirea priorităţilor din rapoarte, care acordă o importanţă majoră rentabilităţii operaţionale şi nu siguranţei.

De asemenea, nu suntem de acord cu concentrarea exclusivă pe managerii traficului aerian, având în vedere că modificările îi vor afecta pe toţi cei care lucrează în controlul traficului aerian. Şi, în cele din urmă, este necesar ca, înainte ca modificările să fie introduse, să aibă loc consultări ample cu reprezentanţii angajaţilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jörg Leichtfried (PSE), în scris - (DE) Votez în favoarea raportului privind aerodromurile, gestionarea traficului aerian şi serviciile de navigaţie aeriană.

Gestionarea traficului aerian a fost inclusă în politica comună de transport încă din 2004, pe baza regulamentului privind cerul unic european. Ca urmare a extinderii, piaţa aviaţiei europene s-a extins la 37 de ţări şi a transformat UE într-un actor mondial. Prin urmare, era absolut necesară o actualizare care să reflecte noua situaţie.

Al doilea raport din pachet extinde aria de aplicare prin armonizarea controlului aerodromurilor şi al operatorilor acestora. Aerodromurile austriece intră sub incidenţa acestei noi norme.

Ceea ce este pozitiv, mai ales în perioadă de criză economică, este că o serie de amendamente propuse în Parlament permit plata în avans pentru investiţiile în infrastructură acolo unde sunt disponibile surse de investiţii suplimentare faţă de taxele plătite de utilizatori, cu respectarea unor condiţii stricte. Acest fapt va contribui în mod semnificativ la ieşirea din această criză economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, sprijin raportul dlui Marinescu privind aerodromurile, gestionarea traficului aerian şi serviciile de navigaţie aeriană, deoarece se încadrează în cadrul mai larg al iniţiativei cerului unic european, pentru care mi-am afirmat deja susţinerea.

Sunt de acord cu raportorul că este necesar să introducem un sistem armonizat de norme la nivel european pentru a aborda provocările viitoare de pe piaţa aviaţiei, în special în ceea ce priveşte siguranţa aeriană. În prezent, există numeroase diferenţe între procedurile de siguranţă aplicate de diferite state, diferenţe care ar trebui eliminate ţinând cont de propunerile Comisiei, în special cele referitoare la responsabilităţile Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei (EASA), care constituie în mod evident un instrument important pentru îmbunătăţirea siguranţei transportului aerian în Europa.

Doresc însă să mă alătur dlui Marinescu şi să subliniez necesitatea de a asigura proporţionalitatea în ceea ce priveşte aceste măsuri, prin păstrarea expertizei şi a cunoştinţelor locale, precum şi nevoia de a garanta cooperarea dintre EASA şi Eurocontrol pentru a evita birocraţia excesivă şi dublarea inutilă a sarcinilor şi a responsabilităţilor.

 
  
  

- Raport: Kartika Tamara Liotard (A6-0512/2008)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris - (IT) Sunt în favoarea propunerii Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 privind alimentele noi şi ingredientele alimentare noi în scopul de a simplifica şi centraliza procedurile de autorizare a noilor alimente şi de introducere a acestora pe piaţă.

Introducerea noului regulament va proteja consumatorii prin stabilirea unui nivel ridicat de siguranţă alimentară şi de protecţie a mediului şi a sănătăţii animale, respectând în acelaşi timp principiul precauţiei, astfel cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.

Propunerea Comisiei doreşte să facă procedura de autorizare mai eficace şi mai transparentă şi să o implementeze într-un mod corespunzător. Acest lucru va contribui la o mai bună punere în aplicare a regulamentului şi va acorda consumatorilor mai multă putere şi mai multe opţiuni pentru că vor avea mai multe informaţii la dispoziţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris - (PT)Am votat în favoarea rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind alimentele noi, deoarece aceasta simplifică procedura de autorizare a noilor alimente şi de introducere a acestora pe piaţă. În acelaşi timp, procedura de autorizare devine, astfel, mai eficientă şi mai transparentă, consumatorii având şanse mai mari de a alege în cunoştinţă de cauză.

Trebuie subliniat faptul că noile alimente pot fi introduse pe piaţă doar dacă sunt sigure pentru consumatori şi nu îi induc în eroare pe aceştia. Mai mult, în cazul în care alimentele noi sunt menite să înlocuiască un alt aliment, acestea nu pot fi inferioare din punct de vedere nutriţional.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris - (PT)Am votat în favoarea acestui raport, deoarece acesta adoptă o atitudine pozitivă asupra problemei alimentelor noi şi nu susţine cele mai rele propuneri venite din partea dreptei, care a insistat pe OMG.

Aşa cum am susţinut şi în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, organismele modificate genetic trebuie excluse, iar alimentele noi nu trebuie să prezinte niciun risc pentru sănătate sau să inducă în eroare consumatorii. De asemenea, atunci când sunt consumate ca alimente care le înlocuiesc pe altele, noile alimente nu pot fi dezavantajoase pentru consumator din punct de vedere nutriţional.

După părerea raportorului, obiectivele noului regulament privind alimentele noi sunt obţinerea unui nivel ridicat de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor, a mediului şi a sănătăţii animale, respectând principiul precauţiei, astfel cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare. Toate celelalte obiective au o importanţă secundară.

Mai mult, noile alimente nu trebuie să pună în pericol sau să înşele consumatorii. Atunci când noile alimente înlocuiesc alte alimente, acestea nu trebuie să fie inferioare din punct de vedere nutriţional pentru consumatori.

 
  
MPphoto
 
 

  Jörg Leichtfried (PSE), în scris - (DE) Votez în favoarea raportului Kartika Tamara Liotard privind o mai mare siguranţă a alimentelor noi.

Avem nevoie de cerinţe mai stricte pentru aprobarea noilor alimente, cum ar fi produsele din carne clonată şi utilizarea nanotehnologiilor.

Termenul „aliment nou” include acum numeroase alimente fabricate prin utilizarea de noi metode, reprezentate deocamdată doar în mod marginal pe piaţa europeană, precum şi produse pur şi simplu necunoscute consumatorilor europeni. Totuşi, acestea includ şi produse din animale clonate, efectele pe termen lung ale acestora nefiind aproape deloc cercetate la ora actuală. Peste 100 de cereri de aprobare de noi alimente au fost făcute din 1997 până în prezent şi peste 20 au fost aprobate.

Susţin un regulament separat pentru produsele provenite din animale clonate şi pentru suspendarea de noi aprobări până la intrarea în vigoare a acestuia. Alimentele care conţin nanomateriale trebuie interzise până la găsirea unei metode sigure de evaluare, care să ţină cont şi de bunăstarea animalelor. Dacă astfel de produse sunt introduse pe piaţă, acestea trebuie etichetate astfel încât toate informaţiile referitoare la originea lor să fie aduse în atenţia consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris - (DE) Trebuie să fie clar pentru toată lumea că documentele furnizate în procedurile de aprobare sunt de multe ori înfrumuseţate şi că nu există concluzii pe termen lung. Când auzim despre încercările atât de riguroase şi scrupuloase care, aparent, sunt făcute pentru a realiza un monopol de gene pentru seminţele modificate genetic, ar trebui să auzim alarma când este vorba de carne clonată.

În orice caz, efectele cărnii clonate, inclusiv interacţiunile cu furajele modificate genetic sau pesticidele şi radiaţia atomică nu pot fi prevăzute. În afară de aceasta, clonele sunt incompatibile cu legislaţia UE în materie de bunăstare a animalelor. În general, clonarea animalelor pentru producţia alimentară ar trebui respinsă dar, dacă este totuşi utilizată, atunci trebuie să existe o etichetare corespunzătoare, astfel încât cetăţenii să poată alege în cunoştinţă de cauză. Din aceste motive, am votat în favoarea raportului Liotard.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea propunerii dnei Liotard privind alimentele noi. Sunt de acord cu afirmaţia sa potrivit căreia trebuie să garantăm un nivel ridicat de siguranţă alimentară, de protecţie a consumatorilor, a mediului şi a bunăstării animale, ţinând cont în permanenţă de principiul precauţiei. De asemenea, doresc să afirm că este esenţial ca noile alimente să nu pună în pericol vieţile consumatorilor şi să nu îi inducă în eroare, deoarece sănătatea şi protecţia cetăţenilor ar fi grav ameninţate.

 
  
  

- Raport: Johannes Blokland (A6-0045/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris - (IT) Dacă Protocolul de la Montreal, intrat în vigoare acum 20 de ani şi semnat de 193 de naţiuni, nu ar fi interzis produsele care contribuie la diminuarea stratului de ozon, planeta Pământ ar fi fost pusă în faţa unui scenariu catastrofal.

Principalele substanţe responsabile de epuizarea ozonului atmosferic sunt hidrocarburile halogenate, produse chimice inventate în 1928 ca agenţi frigorifici. În anii 1980, când a fost descoperit stratul de ozon, cercetătorii au descoperit că aceşti compuşi chimici, practic inactivi la nivelul suprafeţei pământului, puteau interacţiona cu moleculele de ozon din atmosferă, distrugând stratul care acţionează ca un ecran de protecţie împotriva radiaţiilor UV atât de periculoase. Pentru a remedia această situaţie, Protocolul de la Montreal a fost semnat în 1987 şi a intrat în vigoare doi ani mai târziu.

Un lucru este sigur; am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca să facem aerul irespirabil. Progresul a jucat un rol important în această fază, oferindu-ne o serie de bunuri şi servicii care, în cursul ultimilor decenii, au contribuit la o deteriorare progresivă a condiţiilor climatice. Efectul de seră, gaura din stratul de ozon şi schimbările climatice nu sunt decât câteva dintre fenomenele care ar trebui să devină centrul preocupărilor noastre cât mai curând, deoarece afectează cetăţenii şi generaţiile viitoare din Europa. De aceea, susţin raportul.

 
  
MPphoto
 
 

  Šarūnas Birutis (ALDE), în scris - (LT) Am votat în favoarea acestui act legislativ, întrucât principalele obiective ale acestei revizuiri sunt simplificarea şi prezentarea regulamentului într-o nouă ediţie, precum şi reducerea sarcinilor administrative inutile, aplicând astfel obligaţia Comisiei de a realiza o mai bună legiferare, de a asigura respectarea Protocolului de la Montreal, modificat în 2007, de a se asigura că problemele care vor apărea în viitor vor fi rezolvate în sensul regenerării stratului de ozon şi de a evita efectele negative asupra sănătăţii oamenilor şi asupra ecosistemelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris - (PT) Am votat în favoarea rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind substanţele care diminuează stratul de ozon. Acest regulament revizuit este principalul instrument de care dispune Comunitatea pentru a asigura respectarea Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon. Se asigură astfel nu doar o protecţie mai mare împotriva efectelor distructive ale radiaţiilor UV, ci şi o reducere a efectului de seră. Uniunea Europeană ar trebui să îşi menţină poziţia de lider în acest domeniu, aşa cum a făcut în trecut.

 
  
MPphoto
 
 

  Jörg Leichtfried (PSE), în scris - (DE) Votez în favoarea raportului privind substanţele care diminuează stratul de ozon.

Aceasta este o revizuire a regulamentului privind substanţele care distrug stratul de ozon, principalul instrument UE de transpunere a Protocolului de la Montreal, care cere eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon. Obiectivul principal este respectarea dispoziţiilor Protocolului din 2007, garantând astfel că stratul de ozon se poate reface şi că sunt evitate efectele dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor şi a ecosistemelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea raportului Blokland privind substanţele care diminuează stratul de ozon. Sunt de acord cu obiectivele proiectului de a proteja stratul de ozon stratosferic şi de a evita schimbările climatice, deoarece substanţele interzise nu au doar un important potenţial de distrugere a ozonului (ODP), ci şi un potenţial la fel de important de încălzire globală (GWP).

Mai mult, sunt de acord cu amendamentele depuse, care au ca scop îmbunătăţirea regulamentului în acest context, astfel încât UE să îşi poată fixa obiective mai ambiţioase şi să ia o poziţie de lider pe plan mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Flaviu Călin Rus (PPE-DE), în scris Am votat Proiectul de rezoluţie legislativă a Parlamentului European referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanţele care diminuează stratul de ozon (reformare) [COM(2008)0505 – C6-0297/2008 – 2008/0165(COD], deoarece consider că trebuie diminuate şi chiar stopate emisiile de substanţe care distrug stratul de ozon, pentru dezvoltarea în condiţii normale a vieţii pe Pământ. Procedând în acest mod, ne facem datoria atât faţă de generaţia actuală, cât şi faţă de generaţiile viitoare.

 
  
  

- Raport: Kyösti Virrankoski (A6-0104/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Pedro Guerreiro (GUE/NGL), în scris - (PT) Fără a pune în discuţie nevoia de a ne asigura că resursele financiare ale Comunităţii sunt folosite în mod adecvat şi prompt (şi nu este cazul deloc), raportul cuprinde câteva observaţii cumva greşite şi foarte ambigue.

De exemplu, trebuie precizat că „puţinele” resurse sunt definite de UE. Mai exact, sunt impuse de aşa-numitele ţări care alcătuiesc „Scrisoarea celor şase” şi care stabilesc bugetul comunitar la aproximativ 1% din PIB.

De asemenea, trebuie precizat ce anume trebuie înţeles prin „priorităţi negative” şi „priorităţi pozitive”, altfel fiind imposibil să acceptăm principiul care susţine că aceste „priorităţi negative” trebuie „reprioritizate pentru a face loc priorităţilor cruciale”.

Dacă „priorităţi negative” înseamnă, de exemplu, aşa-numitele „noi priorităţi”, cum ar fi realizarea politicilor neoliberale din Strategia de la Lisabona, politicile de securitate ale „Fortăreţei Europa” sau militarizarea UE, atunci suntem perfect de acord. Totuşi, dacă acestea intră în categoria „priorităţi pozitive” şi „obiective generale multianuale şi strategice” (ceea ce sunt), atunci suntem într-un dezacord total.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT)Am decis să mă abţin de la votul asupra raportului dlui Virrankoski privind metoda ABB-ABM ca instrument de gestiune pentru alocarea resurselor bugetare.

Sunt pe deplin de acord cu raportorul în ceea ce priveşte nevoia vitală de informaţii clare privind rezultatele obţinute şi resursele necesare în vederea obţinerii lor, precum şi nevoia ca cetăţenii să fie pe deplin informaţi cu privire la costurile politicilor Uniunii Europene. Totuşi, nu sunt convins că sistemul în chestiune poate rezolva această problemă şi, din acest motiv, nu voi vota nici pentru, nici împotrivă.

 
  
  

- Raport: Reimer Böge (A6-0110/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Richard James Ashworth (PPE-DE), în scris - Conservatorii britanici susţin raportul Böge şi salutăm, în special, propunerea raportorului de a face bugetul mai flexibil şi mai bine gândit pentru a putea face faţă oricăror schimbări. Considerăm că propunerea sa pentru o perspectivă financiară pe cinci ani va avea un efect pozitiv. Salutăm, de asemenea, recunoaşterea limitei de 1% din VNB şi subliniem că, dacă formula va reflecta VNB în scădere în statele membre, acest fapt se va răsfrânge în mod necesar şi asupra bugetului UE.

Totuşi, ne reiterăm rezervele în ceea ce priveşte Tratatul de la Lisabona, căruia ne opunem, şi propunerea de creştere a finanţării pentru PESC. Regretăm că raportorul nu a profitat de această ocazie pentru a reaminti Consiliului şi Comisiei de obligaţiile pe care le au, stabilite în acordul interinstituţional din 2006, de a justifica la timp şi în mod corespunzător cheltuirea banilor UE în conformitate cu acordurile comune de gestionare.

 
  
MPphoto
 
 

  John Attard-Montalto (PSE), în scris - Revizuirea pe termen mediu a cadrului financiar 2007-2013 nu este nici practică, nici realistă, din cauza incertitudinii legate de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, de încheierea actualei legislaturi parlamentare, de rezultatul alegerilor europene, şi de stabilirea noii componenţe a Comisiei în actualul context economic.

Sunt pe deplin de acord că o revizuire ambiţioasă a bugetului ar trebui să fie o prioritate pentru noul Parlament şi pentru noua Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris - (IT) Votez pentru.

Viitorul instituţional al Uniunii Europene a fost relansat de Consiliul European din iunie 2007, când 27 de state membre au hotărât organizarea unei conferinţe interguvernamentale pentru a elabora proiectul unui nou tratat, pe baza proiectului de constituţie. Dacă procedurile de ratificare vor decurge conform planului, noul tratat ar putea intra în vigoare la mijlocul lui 2009, în aceeaşi perioadă cu alegerile europene. Dacă procesul de ratificare este stopat, consecinţele pentru proiectul european nu pot fi prevăzute. Prin urmare, procesul de revizuire trebuie să ţină cont de acest context.

Dacă este respectat calendarul stabilit în concluziile Consiliului European, intrarea în vigoare a noului tratat, alegerea noului Parlament (iunie 2009) şi numirea noii Comisii ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a lui 2009, caz în care dezbaterea interinstituţională cu privire la revizuire poate fi amânată, pentru a nu crea confuzii.

Consider că acest Parlament a investit mult prin activitatea Comisiei temporare pentru provocări politice şi mijloacele bugetare ale Uniunii extinse 2007-2013, precum şi prin bugetele anuale şi lucrările legislative aferente. Prin urmare, raportul INI, o moştenire a actualului Parlament, trebuie să reflecte succesul obţinut până acum, dar şi să sublinieze deficienţele care încă mai există.

 
  
MPphoto
 
 

  Katerina Batzeli (PSE), în scris - (EL) Revizuirea pe termen mediu a cadrului financiar 2007-2013 a fost considerată un compromis în cadrul deciziei din 2005 şi poate fi considerată necesară în actuala situaţie de criză economică. Totuşi, în nicio situaţie, nu poate fi folosită ca pretext pentru redistribuirea resurselor între statele membre şi politici, cum ar fi politicile pentru fondurile structurale şi politica agricolă comună, politici care, printre altele, asigură coeziunea, ocuparea forţei de muncă, convergenţa teritorială şi activarea cheltuielilor din sectorul public şi privat.

Prioritatea noastră trebuie să fie consolidarea şi ameliorarea gestionării politicilor actuale, cum ar fi politicile pentru fondurile structurale, care au fost şi ele întârziate din lipsă de fonduri şi, evident, promovarea investiţiilor în creşterea economică ecologică, care va conferi actualelor politici comunitare o nouă dimensiune.

Totuşi, ceea ce trebuie evitat şi nu poate fi acceptat este introducerea de noi politici pentru protejarea mediului şi a climei şi a unor politici destinate rezolvării crizei economice fără o creştere a resurselor bugetului comunitar, care a rămas neschimbat chiar şi după ultima extindere a UE. Europa trebuie să îndrăznească să îşi majoreze resursele alocate politicilor comunitare unice şi să nu se mulţumească cu redistribuirea de resurse între vechile şi noile politici.

 
  
MPphoto
 
 

  Charlotte Cederschiöld, Christofer Fjellner, Gunnar Hökmark şi Anna Ibrisagic (PPE-DE), în scris -(SV) Am votat în favoarea raportului referitor la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar 2007-2013, deoarece acesta îndeamnă la mai multă transparenţă şi la o legătură mai clară între priorităţile stabilite şi rezultate.

Spre deosebire de cele afirmate în raport, noi considerăm că modelul de 1% este unul bun. Credem că restricţiile bugetare sunt de o importanţă majoră.

 
  
MPphoto
 
 

  Pedro Guerreiro (GUE/NGL), în scris - (PT)Acesta este un important raport din proprie iniţiativă al Parlamentului, care vizează o dezbatere nu doar a cadrului financiar multianual actual, ci mai ales a celui viitor. Raportul ridică un număr mare de întrebări care nu pot fi abordate în această explicaţie a votului.

După cum am spus, deşi într-un mod foarte moderat, raportul face unele observaţii relevante, care sunt în acord cu ceea ce noi spunem de multă vreme: actualul buget comunitar este mai mic decât ceea ce este necesar şi, în fiecare an, sume semnificative rămân nealocate (aproximativ 29 de miliarde între 2007 - 2009). Totuşi, cei responsabili, şi anume Comisia Europeană, Parlamentul şi Consiliul ca autorităţi bugetare, ascund această situaţie. De aceea, Parlamentul nu poate refuza să îşi asume responsabilitatea.

Parlamentul subliniază, de asemenea, că „politicile suplimentare nu ar trebui să modifice echilibrul dintre principalele categorii ale actualului CFM şi nici să pună în pericol priorităţile existente”, deşi a eliminat - datorită votului nostru împotrivă - referinţa la cele „două politici principale de la titlurile 1b şi 2”, respectiv convergenţa şi agricultura şi pescuitul. Pe de altă parte, a subliniat „noile priorităţi”: cu alte cuvinte, obiectivele neoliberale ale Strategiei de la Lisabona (inclusiv aşa-numitele „parteneriate public-privat”), „schimbările climatice” şi militarizarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris -(IT) Am votat împotriva raportului dlui Böge referitor la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar 2007-2013.

Sunt dezamăgit că nu au fost adoptate toate noile programe legate de cadrul financiar multianual 2007-2013, în special în ceea ce priveşte programul Galileo, căruia nu i-au fost alocate fonduri suficiente, şi programul-cadru privind drepturile fundamentale şi justiţia. Ar fi fost necesar un angajament mai mare pentru ca acestea să poată fi adoptate în timp util.

Consider, de asemenea, că Parlamentul trebuie să exercite un control mai strict asupra bugetului Uniunii Europene prin verificări mai frecvente şi mai severe, pentru a se asigura că banii publici sunt gestionaţi în mod corespunzător.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0141/2009 (APE - statele Cariforum)

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris - (FR) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, nu am votat pentru niciunul dintre textele privind noile acorduri de parteneriat cu statele din Africa, Caraibe şi Pacific, cele mai sărace ţări din lume.

Votul nostru nu este împotriva acestor ţări, care merită o cooperare adecvată şi o politică de dezvoltare care să le ajute în a scoate populaţia din sărăcie, teritoriile din situaţia deplorabilă şi economiile din dificultate. Aceste ţări merită, de asemenea, relaţii comerciale care să ţină cont de situaţiile lor individuale, dar şi de interesele noastre şi, mai ales, ale regiunilor noastre cele mai periferice, care sunt ignorate în politicile noastre.

Ceea ce propuneţi sunt acorduri care confirmă normele sacrosancte ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, al cărei scop este să introducă aceste ţări în globalizarea ultraliberală. Le condamnaţi să îşi exporte culturile, ceea ce le înfometează, şi la exploatarea bogăţiilor lor de către companii multinaţionale, care, de mult timp, nu sunt în serviciul niciunei ţări individuale, ci sunt fără de ţară, anonime, urmărindu-şi doar propriile interese financiare.

Aceste ţări au dreptul de a alege gradul de deschidere a frontierelor şi de liberalizare a economiilor lor. De ce să nu alegem o altă cale: cea a protecţionismului rezonabil şi a relaţiilor care aduc beneficii reciproce pentru că se bazează pe reciprocitate. Este calea pe care o solicităm din partea Franţei şi a Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE-DE), în scris - (PL) Am votat în favoarea rezoluţiei referitoare la acordul de parteneriat economic dintre CE şi Cariforum. Afirmaţiile potrivit cărora s-au făcut presiuni asupra ţărilor din Caraibe pentru a le forţa să semneze acordul sunt false. Am putut observa acest lucru când am participat la prima reuniune a Adunării Parlamentare paritare ACP-UE cu ţările din regiunea Caraibelor.

Reprezentanţii negociatorilor şi ai autorităţilor ţărilor din Caraibe au afirmat fără echivoc că au semnat acordul din voinţa lor liberă şi din convingerea că acesta este benefic pentru toate părţile. Erau într-adevăr conştienţi de o anumită presiune, dar este vorba de presiunea timpului, care a afectat toate părţile la acord. În plus, necesitatea semnării de noi acorduri de parteneriat economic a fost rezultatul unor decizii luate independent de Uniunea Europeană. Şi apoi, de ani de zile, acesta este un lucru cunoscut.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (PSE), în scris - Salut promisiunea de flexibilitate făcută de Comisie în vederea trecerii de la APE interimare la cele finale şi promisiunea că negocierile vor fi determinate de preocupările legate de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva propunerii de rezoluţie referitoare la Acordul de parteneriat economic între statele Cariforum, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte.

Consider că APE trebuie să sprijine dezvoltarea durabilă în statele din Africa, Caraibe şi Pacific, să le încurajeze să participe în comerţul internaţional şi să îşi diversifice economia. Totuşi, nu cred că acordul în chestiune se află în direcţia bună, deoarece nu ajută ţările în chestiune să creeze o economie autonomă, capabilă să se susţină singură, fără să depindă de ajutorul venit din exterior.

În plus, după părerea mea, instrumentele stabilite în acord nu ajută nici autorităţile, nici sectorul privat local în a participa, ceea ce înseamnă că aceste părţi nu vor fi suficient de implicate în procesul de dezvoltare a regiunilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris - Este foarte important ca acordurile APE să ţină cont de nevoile particulare ale fiecărei ţări ACP. Din acest motiv, am votat împotriva acestui acord. Acordul de parteneriat economic cu CARIFORUM a fost discutat aici, în timp ce parlamentelor naţiunilor CARIFORUM nu li s-a dat încă voie să discute această chestiune. Din respect pentru aceste parlamente, consider că trebuie să amânăm adoptarea rezoluţiei în cauză.

Este important, de asemenea, să notăm că guvernele ACP au fost presate de Comisia Europeană să semneze acordurile interimare înainte de expirarea datei de renunţare.

Este foarte important ca aceste probleme să fie analizate cu atenţie şi dezbătute de fiecare stat ACP înainte de a fi aprobate de UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Margie Sudre (PPE-DE), în scris - (FR) În conformitate cu APE, zahărul şi bananele provenite din ţările ACP nu vor putea fi introduse pe pieţele din regiunile ultraperiferice franceze timp de zece ani, interval care poate fi reînnoit, pentru a prezerva producţia acestor doi piloni ai agriculturii de peste mări.

Clauza de salvgardare specifică, ce permite ca importurile să fie blocate dacă afectează sau denaturează piaţa regiunilor ultraperiferice franceze, necesită clarificări suplimentare pentru a reduce perioada de punere în aplicare.

Apelurile lansate de Parlament au permis astfel ca cererile din partea acestor regiuni să fie luate în considerare în timpul negocierilor.

Actorii socio-profesionali din regiunile respective simt că sunt penalizaţi prin constrângeri legate de producţie care sunt conforme cu standardele europene şi care îi fac mai puţin competitivi decât concurenţii lor direcţi. Îi înţeleg, dar îi încurajez, totuşi, să se angajeze pe deplin într-un proces de cooperare cu vecinii lor ACP, pentru a dezvolta relaţii complementare şi de sprijin în jurul unor obiective comune.

Regiunile respective ar avea totul de câştigat dacă ar adopta o poziţie de egalitate cu concurenţii lor, mai curând decât să încremenească rigid într-o poziţie defensivă. Acest lucru este valabil cu condiţia ca Uniunea Europeană să garanteze într-adevăr funcţionarea unor metode adecvate de monitorizare şi de arbitrare, pentru a preveni orice fel de concurenţă neloială.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0148/2009 (APE - Côte d’Ivoire)

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI) , în scris - (NL) Acest Parlament doreşte să abordeze problema vizelor de lucru pentru locuitorii din Côte d’Ivoire, valabile 24 de luni, în cadrul negocierilor privind acordul de parteneriat economic preliminar cu Côte d’Ivoire. Ivorienii care intră în această categorie ar putea lucra apoi ca îngrijitori sau în profesii asemănătoare. Din orice perspectivă aţi privi, acest lucru nu este decât un al alt canal pentru imigraţie ceea ce, din punctul meu de vedere, este un motiv suficient pentru a vota împotriva acestei rezoluţii. Europa are deja milioane de şomeri şi un import suplimentar de forţă de muncă din afara Uniunii nu ar face decât să înrăutăţească problemele deja existente. Profesiunile în chestiune pot fi exercitate foarte bine de lucrătorii noştri.

 
  
MPphoto
 
 

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris - (SV) Credem că principala noastră contribuţie la promovarea dezvoltării constante în cele mai sărace ţări ale lumii este deschiderea pieţelor UE pentru importurile din aceste părţi ale lumii. Ajutorul trebuie iniţiat şi hotărât de fiecare stat membru în parte, şi nu de UE, atunci când este considerat compatibil cu dorinţa de amplificare a comerţului liber. Dacă UE insistă totuşi în acordarea şi controlarea ajutorului, în nici un caz acesta nu trebuie condiţionat de comerţul cu ţările care îl primesc. Pot fi acceptabile dispoziţiile menite să protejeze pentru o perioadă tranzitorie industriile sensibile din ţările în curs de dezvoltare. Totuşi, în principiu, trebuie să evităm toate reglementările protecţioniste care riscă să compromită accesul liber pe piaţă.

Aceste principii ne-au călăuzit în adoptarea unei poziţii cu privire la prezenta propunere de rezoluţie în legătură cu acordurile comerciale pe care le pregăteşte Comisia.

Ne opunem formulărilor regretabile care au ca unic scop consolidarea influenţei Parlamentului European în politica comercială. Cu toate acestea, am ales să votăm în favoarea tuturor rezoluţiilor, deoarece acestea ilustrează importanţa continuării comerţului liber într-o perioadă în care tendinţele protecţioniste par să se contureze tot mai puternic.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluţie referitoare la Acordul de parteneriat economic preliminar dintre Côte d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele ei membre, de cealaltă.

Sunt de acord că o uniune vamală între ţările din Africa de Vest poate fi foarte benefică pentru Côte d’Ivoire, care este liderul economic şi comercial din acea zonă: mai mult, întrucât comerţul interregional reprezintă doar o mică parte din comerţul total al Côte d’Ivoire, este de dorit o creştere a legăturilor comerciale regionale în scopul de a asigura, pe termen lung, o creştere economică sustenabilă şi susţinută.

Este de dorit, de asemenea, ca Uniunea Europeană să ofere mai mult sprijin tehnic şi administrativ în Côte d’Ivoire, pentru a se asigura că economia acestei ţări este aptă să exploateze toate avantajele derivate din acordul preliminar de parteneriat economic.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0142/2009 (APE - Ghana)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva raportului dlui Fjellner referitor la încheierea unui Acord de parteneriat economic preliminar între Ghana, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte.

Şi aceasta deoarece consider că un astfel de acord cu Ghana ar putea ameninţa coeziunea şi ar slăbi integrarea regională a ECOWAS, pe care ar trebui să o sprijinim, având în vedere că are un potenţial foarte mare de a produce efecte pozitive pentru economia locală pe termen mediu şi lung, prin posibilităţile mai mari de participare a organismelor locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris - Este deosebit de important ca acordurile APE să ia în considerare nevoile particulare ale fiecărei ţări ACP. Din acest motiv, am votat împotriva acestui acord. Fiecare ţară ACP are nevoi diferite şi multe dintre ele ar prefera să nu negocieze chestiuni legate de drepturile de proprietate intelectuală şi de problemele din Singapore. Multe dintre aceste naţiuni îşi doresc, de asemenea, consolidarea dispoziţiilor legate de securitatea alimentară şi de industria emergentă. În cele din urmă, aceste acorduri au nevoie de o clauză de revizuire care să prevadă o evaluare a impactului dezvoltării durabile şi posibilitatea de a modifica acordul pe baza rezultatelor acestei evaluări. Trebuie să ne asigurăm că aceste acorduri realizează într-adevăr ce este mai bun pentru nevoile fiecăreia dintre aceste ţări şi trebuie să evităm orice presiune asupra lor pentru a le forţa să semneze acorduri care nu corespund nevoilor lor.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0144/2009 (APE - SADC)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva propunerii de rezoluţie privind un Acord de parteneriat economic interimar între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi statele părţi la APE din SADC, pe de altă parte.

Nu cred că acordul de parteneriat economic a adus multe avantaje celor care exportă din ţările ACP în Uniunea Europeană, deoarece acordurile comerciale de la Cotonou au expirat la începutul lui 2008, chiar dacă bunurile din ţările ACP pot intra pe piaţa UE fără să fie supuse tarifelor vamale sau cotelor.

În special, acordul nu contribuie la promovarea dezvoltării autonome a acestor state şi nici la dezvoltarea acelor competenţe care, în viitor, le permit ţărilor în chestiune să continue să se dezvolte fără ajutor din exterior. Mai mult, am sentimentul că, de multe ori, aceste acorduri nu respectă condiţiile de bună guvernare, transparenţă a poziţiilor politice şi respect pentru drepturile omului, fapt care face ca daunele aduse populaţiei acestor state să fie mai mari decât ajutorul pe care îl primesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris - (EL) Într-un moment de criză a capitalismului şi de dezvoltare a imperialismului, UE depune eforturi pentru a consolida poziţia monopolurilor europene şi pentru a dobândi noi poziţii pe piaţa mondială. UE foloseşte o combinaţie de intervenţii imperialiste deschise în întreaga lume, prin mijloace militare şi nemilitare şi intervenţie economică a monopolurilor în comerţul internaţional şi în tranzacţiile economice.

Acordurile interimare de parteneriat economic sunt cea mai sălbatică formă de parteneriat pe care UE a pretins-o de la ţările în curs de dezvoltare. Scopul lor este de a impune puterea capitalului şi supraexploatarea forţei de muncă şi a resurselor producătoare de bunăstare. Prin clauze opresive se urmăreşte liberalizarea pieţelor şi privatizarea tuturor serviciilor, în special în domeniul energiei, al distribuţiei apei, al sănătăţii, educaţiei şi culturii.

Cazul Comunităţii pentru dezvoltare a sudului Africii (SADC) şi al Pieţei Comune a Africii de Est şi de Sud (COMESA) sunt tipice. Divide et impera. Cu alte cuvinte, presiune şi constrângere din partea UE pentru acceptarea calendarelor şi a conţinutului acordurilor, cu acorduri separate şi clauze diferite pentru fiecare ţară.

Votăm împotriva acordurilor de parteneriat economic interimare pentru că acestea sunt semnate în avantajul profiturilor capitalismului şi în detrimentul oamenilor. Dovedesc, încă o dată, că comerţul global sub suveranitatea imperialismului şi a monopolurilor nu poate fi desfăşurat pe bază de beneficii reciproce.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0145/2009 (APE - Statele din Africa de Est şi de Sud)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva propunerii de rezoluţie referitoare la acordul interimar de stabilire a unui cadru pentru un Acord de parteneriat economic între statele din Africa de Est şi de Sud, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte.

Sunt convins că acest acord de parteneriat economic nu este potrivit pentru a realiza obiectivul de promovare a dezvoltării ţărilor implicate, pentru că există chestiuni controversate care trebuie încă abordate şi rezolvate, cum ar fi clauza naţiunii celei mai favorizate şi tarifele la export, care nu încurajează crearea unei pieţe reale, capabile să aducă avantaje pentru populaţiile implicate.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0146/2009 (APE - Statele partenere din Comunitatea Africii Orientale)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva propunerii de rezoluţie referitoare la acordul de stabilire a unui cadru pentru un Acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi statele partenere din Comunitatea Africii Orientale, pe de altă parte.

Consider că dezvoltarea unei veritabile pieţe regionale şi interregionale în aceste ţări este importantă pentru a crea condiţiile pentru o creştere economică durabilă care să nu depindă în întregime de ajutorul extern: totuşi, acest acord nu creează condiţiile necesare pentru ca acest lucru să fie posibil, având în vedere că, în multe cazuri, măsurile avute în vedere prevăd o implicare redusă a autorităţilor şi a sectorului privat local.

Mai mult, în ciuda existenţei unor mecanisme de control, nu cred că aceste ţări îndeplinesc condiţiile unei bune guvernări, ale transparenţei poziţiilor politice şi ale respectării drepturilor omului, fără de care există mai curând riscul de a afecta majoritatea populaţiei acestor ţări decât de a le acorda un ajutor real.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: B6-0147/2009 (EPA - Africa Centrală)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluţie privind Acordul preliminar de parteneriat economic între Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Africa Centrală, pe de altă parte.

Sunt convins că acordul de parteneriat economic preliminar a creat avantaje foarte mari pentru exportatorii din ţările Africii Centrale, mai ales de la expirarea acordului de la Cotonou în ianuarie 2008, prin creşterea şanselor lor de a exporta în Uniunea Europeană. Acordurile generale de parteneriat economic trebuie considerate, în orice caz, ca fiind mai curând complementare, şi nu alternative la acordurile încheiate în baza Agendei de dezvoltare de la Doha, în privinţa cărora solicităm reluarea cât mai rapidă a negocierilor.

Sunt de acord şi cu stabilirea unor perioade de tranziţie pentru întreprinderile mici şi mijlocii în scopul de a le acorda suficient timp pentru a se adapta schimbărilor rezultate din acord şi, în general, salut sprijinul ce va fi acordat IMM-urilor de către statele în chestiune.

 
  
  

- Raport: David Martin (A6-0117/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Arlette Carlotti (PSE), în scris - (FR) De ani de zile, alături de colegii noştri africani, noi, socialiştii, ne-am unit forţele pentru a transforma APE în instrumente veritabile de dezvoltare.

Am purtat negocieri dure şi decise cu Comisia, pentru a obţine acorduri corecte care să promoveze Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

Am realizat acest lucru optând pentru o regionalizare selectivă, realizată de ţările ACP însele.

Am realizat acest lucru onorând angajamentele asumate în privinţa asistenţei comerciale promise în 2005, mai curând decât „dând iama” în FED.

În mare măsură, lupta noastră a dat astăzi roade, deoarece comisarul pentru comerţ şi-a asumat un angajament în numele Comisiei Europene, în legătură cu:

- obiectivul crucial de a dezvolta acordurile

- renegocierea punctelor contencioase ale acordurilor pe baza unei abordări deschise şi flexibile

- securitatea alimentară şi protejarea industriilor sensibile din ţările ACP.

Ne-am fi dorit, desigur, mai multe garanţii în ceea ce priveşte modul în care parlamentele naţionale şi Adunarea ACP-UE vor fi implicate în monitorizarea implementării acestor acorduri.

Totuşi, progresele făcute în doar câteva săptămâni sunt considerabile.

Recunosc acest lucru.

Intenţionez, în orice caz, să urmăresc îndeaproape procesul de implementare.

Deci nu va exista niciun „cec în alb”: m-am abţinut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Corbett (PSE), în scris - Azi am putut vota în favoarea aprobării de către Parlament a APE şi a APE interimare doar datorită asigurărilor şi acţiunilor noului comisar, Cathy Ashton, şi pentru că guvernele ţărilor implicate privesc acest lucru ca pe un pas înainte, deşi nu suficient.

Acordurile de parteneriat economic trebuie să devină instrumente de reducere şi eradicare a sărăciei, care să cuprindă, în acelaşi timp, obiectivele dezvoltării durabile şi integrarea graduală a ţărilor ACP în economia mondială.

Trebuie să ne asigurăm că acordurile comerciale pe care le încheiem cu ţările ACP sunt în interesul lor şi, mai ales, că sunt încheiate ca instrumente pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mikel Irujo Amezaga (Verts/ALE), în scris - (ES) Am votat împotriva rapoartelor privind APE cu insulele din Caraibe şi împotriva acordului interimar cu Côte d’Ivoire, printre altele. Parlamentul a votat pentru acordul interimar cu Côte d’Ivoire, de exemplu; aceasta este o ţară afectată de conflicte interne şi fără un guvern legitim.

În aceste condiţii, pur şi simplu nu cred că este cel mai bun moment pentru a încheia un acord internaţional cu consecinţe pe termen lung. Sub presiunea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Uniunea Europeană s-a retras din acordurile de cooperare cu ţările ACP şi le-a înlocuit cu acorduri de parteneriat economic cu ţări individuale, afectând, în multe cazuri, puterea regiunilor.

Primele acorduri, impuse de Europa, au fost aspru criticate de ONG-urile şi de investigatorii din aceste ţări, iar Parlamentul le-a revizuit astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Glenys Kinnock (PSE), în scris - Mi-am dat acordul pentru acordul de parteneriat economic cu CARIFORUM şi pentru acordul interimar cu Côte d’Ivoire ca răspuns la garanţiile date de comisarul Ashton în această săptămână.

Din momentul în care comisarul Ashton l-a înlocuit pe comisarul Mandelson a avut loc o schimbare de stil şi de ton şi acum primim semnale clare că a avut loc şi o schimbare de substanţă.

În cazul acordurilor cu CARIFORUM, comisarul a dat asigurări clare raportorului David Martin referitor la preocuparea acestuia legată de accesul la medicamente de bază, de clauza de revizuire şi de flexibilitate în privinţa modului în care va acţiona clauza NCF.

Înainte de a da un aviz conform acordului cu Côte d’Ivoire, ni s-au dat asigurări clare şi neechivoce că această ţară este liberă să preia tot ce doreşte din orice alt APE. Este semnificativ faptul că, în cazul APE încheiat cu SADC, s-a convenit asupra revizuirii unui număr de clauze contencioase. Acestea includ protejarea industriilor emergente, posibilitatea de a introduce noi taxe la export pentru sprijinirea dezvoltării industriale şi cote la export.

Deciziile pe care le-am luat nu au fost uşoare, dar au fost luate după o examinare atentă a angajamentului care garantează că acordurile de parteneriat economic pot fi un instrument pentru dezvoltare şi pot reflecta parteneriatul nostru şi respectul reciproc faţă de ACP.

 
  
MPphoto
 
 

  Bernard Lehideux (ALDE), în scris - (FR) Poziţia noastră referitoare la acordul de parteneriat economic este încă una critică. Credem că negocierile au avut un început foarte prost, într-o lipsă totală de respect pentru situaţiile specifice ale partenerilor noştri. De asemenea, suntem convinşi în continuare că nu ar trebui să grăbim negocierile şi, mai ales, că nu trebuie să le impunem reforme bruşte care s-ar putea dovedi dezastruoase pentru coeziunea socială şi pentru economiile lor.

Totuşi, votul nostru ţine cont de poziţiile încurajatoare adoptate de comisarul Ashton în sesiunea plenară de luni, 23 martie. Acesta este motivul pentru care ne-am abţinut şi nu am votat împotrivă, cum am fi făcut cu siguranţă în urmă cu doar câteva săptămâni.

Cu toate acestea, abţinerea noastră este un avertisment. Intenţionăm să evaluăm acţiunea comisarului pe bază de dovezi şi nu dorim să acordăm un cec în alb pentru viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (PSE), în scris - Asigurările care mi-au fost date în ceea ce priveşte medicamentele de bază, clauza de revizuire şi flexibilitatea cu privire la modul de funcţionare a clauzei naţiunii celei mai favorizate m-au determinat să sprijin acest raport, pentru care am fost raportor. Raportul trebuie să găsească un echilibru între asigurarea unui parteneriat corect pentru UE şi garantarea faptului că dezvoltarea este parte integrantă a acordului, astfel încât statele Cariforum să poată prospera şi beneficia de avantajele unui comerţ echitabil cu UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (PSE), în scris Am votat acest raport cu convingerea că prin avizul conform acordat de PE pentru Acordul de parteneriat economic (APE) dintre ţările CARIFORUM, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, se va garanta:

– materializarea angajamentelor în domenii care încă nu sunt reglementate în cadrul economiei şi pieţei unice a CARICOM sau care nu sunt aplicate pe deplin, printre care se numără serviciile financiare, alte servicii, investiţiile, concurenţa, achiziţiile publice, comerţul electronic, proprietatea intelectuală, libera circulaţie a mărfurilor şi mediul, va fi amânată până la finalizarea economiei şi pieţei unice în aceste domenii;

– crearea unui mecanism de monitorizare independent în cadrul statelor CARIFORUM, dotat cu resursele care se impun pentru efectuarea analizei necesare în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a obiectivelor de către APE;

– stabilirea şi alocarea din timp de cote echitabile din resursele Ajutorului pentru comerţ; aceste fonduri reprezintă resurse suplimentare, nu doar o simplă restructurare a finanţării prin FED,

– că respectă priorităţile CARIFORUM şi că plata lor se face la timp, este previzibilă şi în concordanţă cu calendarele de executare a planurilor strategice de dezvoltare naţionale şi regionale; aceste fonduri se utilizează în mod eficient pentru a compensa pierderile din veniturile vamale;

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat în favoarea recomandării dlui Martin privind acordul de parteneriat economic dintre CE şi CARIFORUM. Într-adevăr, Parlamentul European are obligaţia de a încheia acest acord, cu condiţia ca atât Comisia, cât şi Consiliul să fie de acord cu revizuirea acestor acorduri o dată la cinci ani, ca clauza naţiunii celei mai favorizate să fie eliminată pentru Uniunea Europeană şi, cel mai important, ca diferitele sume destinate ajutorului pentru comerţ să fie definite şi alocate cu promptitudine.

 
  
  

- Raport: Erika Mann (A6-0144/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am decis să mă abţin de la votul privind propunerea de recomandare a dnei Mann cu privire la acordul de parteneriat economic preliminar dintre CE şi Côte d’Ivoire. Nu sunt de acord cu mai multe puncte ale propunerii. Pe de altă parte, scopurile şi obiectivele pe care aceasta le urmăreşte sunt lăudabile; de aceea, nu doresc să votez împotriva acestei recomandări.

 
  
  

- Raport: Gay Mitchell (A6-0135/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris - (IT) Am votat în favoarea raportului.

Este pentru prima dată când Parlamentul a elaborat un raport unic cu privire la activitatea Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Cele două bănci finanţează constant operaţiuni în aceleaşi regiuni geografice din afara Uniunii Europene, de exemplu în Europa de Est, Caucazul de Sud, Rusia, Balcanii de Vest şi Turcia.

Cooperarea dintre cele două bănci a crescut la nivel regional şi, prin urmare, modul în care aceasta se concretizează diferă în funcţie de zona în chestiune. În ţările în care au loc operaţiuni obişnuite, există trei tipuri diferite de cooperare între BEI şi BERD: Memorandumul de Înţelegere în Europa de Est, metoda aplicată în Balcanii de Vest şi metode flexibile de cooperare.

Aceasta nu este un o evoluţie satisfăcătoare. O revizuire completă ar fi mai utilă pentru a analiza modul în care cooperarea dintre cele două bănci şi alte părţi relevante poate fi îmbunătăţită, ţinând cont de interesele UE şi de ţările beneficiare. În plus, divizarea activităţilor şi a cooperării dintre cele două instituţii nu poate fi gestionată la nivel regional sau prin trasarea unei linii între operaţiunile de împrumut în sectorul public şi cel privat.

 
  
MPphoto
 
 

  Luca Romagnoli (NI), în scris - (IT) Am votat împotriva raportului dlui Mitchell privind rapoartele anuale pe 2007 ale Băncii Europene de Investiţii şi ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Decât să vorbim despre cooperarea dintre bănci şi alte părţi interesate, cred că ar fi mai indicat să ne asigurăm că sunt efectuate verificări înainte, în timpul şi după acordarea finanţării, pentru că ambele bănci au acordat împrumuturi semnificative în 2007. Acordarea de sprijin financiar fără implicarea societăţii civile din ţările în chestiune nu face decât să înrăutăţească situaţia acestora, în loc să o îmbunătăţească.

În acest sens, salut propunerea dlui Mitchell ca, anual, Comisia să adreseze rapoarte Parlamentului şi Consiliului cu privire la evaluarea impactului operaţiunilor financiare. Totuşi, acest element nu este suficient pentru a mă determina să votez în favoarea raportului.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie: RC-B6-0152/2009 (Viitorul industriei automobilelor)

 
  
MPphoto
 
 

  Guy Bono (PSE), în scris - (FR) Am votat în favoarea acestei rezoluţii comune privind viitorul industriei automobilelor.

Acest text subliniază nevoia de a defini la nivel european o politică clară şi coerentă care să facă faţă crizei care afectează toate statele membre ale UE. Se estimează că 12 milioane de locuri de muncă din Europa sunt afectate direct sau indirect de industria automobilelor. Vânzările scad, stocurile cresc şi anunţurile de concedieri se multiplică. Nu există soluţii magice pentru dezastrul social care se produce; doar măsurile coordonate pot salva sectorul.

De aceea am votat în favoarea acestei rezoluţii comune, care îndeamnă autorităţile europene să colaboreze cu statele membre pentru a introduce măsuri care vor face posibil să garantăm competitivitatea viitoare a industriei de automobile europene şi ocuparea constantă a forţei de muncă în acest sector.

Cu toate acestea, rezoluţia a apărut cam târziu şi nu satisface toate aşteptările. Prin urmare, dezbaterea este departe de a se fi încheiat şi promite să fie energică, mai ales dacă luăm în calcul actualele chestiuni sociale care sunt în joc şi nevoia reafirmată pentru o Europă socială care îşi protejează cetăţenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nicodim Bulzesc (PPE-DE), în scris Am votat această rezoluţie cu privire la viitorul industriei automobilelor deoarece solicită iniţiative coerente şi coordonate ale statelor membre UE pentru industria europeană a automobilelor şi solicită crearea unui cadru european de acţiune veritabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris - (PT)Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind viitorul industriei automobilelor. Deoarece UE este cel mai mare producător de autovehicule şi deoarece industria de automobile este unul dintre cei mai mari angajatori privaţi, este esenţial să sprijinim acest sector pentru a putea reacţiona la actuala criză financiară şi economică.

De aceea, sprijin o acţiune politică coordonată la nivel european pentru a încuraja adoptarea de măsuri de sprijin pentru industrie, cum ar fi: asigurarea accesului la credite pentru producătorii şi furnizorii de autovehicule; stimularea cererii pentru vehicule noi, inclusiv acordarea de stimulente pentru a renunţa la maşinile vechi şi pentru a cumpăra maşini „ecologice”; sprijinirea financiară a lucrătorilor calificaţi prin utilizarea Fondului de ajustare la globalizare şi a Fondului social european; şi încurajarea cercetării şi a investiţiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris - (FR) Am votat în favoarea rezoluţiei privind industria automobilelor, dar nu am uitat că cei care pretind azi că vor să o salveze sunt adevăraţii responsabili pentru acest dezastru.

Sunt responsabili pentru extinderea unei economii globalizate acţionate doar de finanţe, deconectate de realitate, în care garantarea profiturilor imense ale acţionarilor ia locul strategiei industriale şi unde acţiunile cresc ca urmare a anunţurilor privind planurile sociale, în timp ce patronii, care nu întotdeauna sunt foarte capabili, îşi acordă prime şi paraşute de aur. Ei au creat acest sistem, în care locurile de muncă şi salariile lucrătorilor au devenit singurele variabile instabile. Ei sunt responsabili de sărăcirea gospodăriilor care afectează grav cererea, făcând imposibilă ieşirea din acest cerc vicios.

Chiar şi acum, când sunt în joc sute de mii de locuri de muncă, Comisia recită dogma concurenţei, obstrucţionând măsurile naţionale menite să prevină pierderea locurilor de muncă şi solicitând explicaţii din partea Renault pentru a se asigura că o creştere a producţiei într-o fabrică nu este rezultatul relocării operaţiunilor.

Măcar dacă aţi fi arătat aceeaşi indignare când întreprinderile europene se mutau în întreaga lume, în căutare de costuri mici şi de o legislaţie socială practic inexistentă.

Este momentul unei schimbări de politică - pentru binele Europei şi, mai ales, pentru binele europenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE-DE), în scris (PL) Industria automobilelor este într-o situaţie extrem de dificilă din cauza actualei crize economice. Previziunile pentru anul acesta nu sunt deloc optimiste. Indică în continuare o scădere a vânzărilor la maşinile noi.

Comisia Europeană şi Parlamentul European consideră că industria ar trebui să se descurce în mare măsură singură în această criză. Industria este cea care, în special, trebuie să găsească un răspuns la problemele structurale legate de eficienţa producţiei şi de utilizarea producţiei de energie, astfel încât să amelioreze competitivitatea şi stabilitatea pe termen lung.

Acţiunile întreprinse de UE şi de statele membre pot numai sprijini acţiunile întreprinse de către producători. Acest lucru este adevărat în special pentru măsurile care vizează restabilirea accesului la finanţare în condiţii rezonabile, stimularea cererii pentru vehiculele noi, menţinerea standardelor de calificare şi protejarea locurilor de muncă, precum şi reducerea costurilor sociale.

Mai multe ţări au adoptat planuri pentru a ajuta sectorul de automobile dar, după cum a observat Comisia, aceste planuri trebuie să fie în acord cu legislaţia UE şi cu principiile predominante privind concurenţa, în special cu principiile privind acordarea ajutorului de stat, astfel încât să nu bulverseze funcţionarea pieţei interne a UE. Toate măsurile legate de finanţare, impozitare sau scoatere din uz trebuie, în plus, să sprijine şi să accelereze transformările tehnologice din sector, în special în domeniul eficienţei consumului de combustibil al motoarelor şi al reducerii emisiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Marine Le Pen (NI), în scris - (FR) Parlamentul European va aproba dictatele Comisiei Europene, care se opune cu înverşunare oricărui efort al statelor membre de a-şi proteja industriile naţionale de automobile.

Oamenii trebuie să înţeleagă că politica ultraliberală a Comisiei şi a Parlamentului este un mijloc fantastic de a accelera relocarea întreprinderilor franceze către state mai „viabile” din punct de vedere economic.

Într-o perioadă în care în industria de automobile şi în sectoarele subcontractante mii de locuri de muncă sunt ameninţate direct, această alegere antinaţională este obscenă din punct de vedere moral şi suicidară din punct de vedere economic.

Acele state membre care acordă sprijin unei astfel de distrugeri industriale şi sociale vor trebui să răspundă pentru acţiunile lor în faţa lucrătorilor şi a familiilor acestora, care sunt victimele directe ale orbirii lor ideologice.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris - (PT)Având în vedere importanţa industriei automobilelor pentru economia europeană, angajamentul guvernelor europene şi al Uniunii Europene ca atare de a acţiona în raport cu situaţia actuală este de înţeles. Ele speră că această criză este temporară şi luptă pentru a se asigura de acest lucru, încercând să prevină consecinţele crizei, care ar face ca această industrie să fie irecuperabilă. Această preocupare are sprijinul nostru. Totuşi, trebuie să existe unele măsuri de protecţie. Obiectivul principal este protejarea locurilor de muncă, dar în realizarea lui trebuie respectat obiectivul ultim de garantare a supravieţuirii industriilor viabile. Ceea ce înseamnă că investiţiile masive din acest sector trebuie utilizate pentru a-l actualiza, a-l moderniza şi a-l pregăti pentru o concurenţă crescândă. Ideea că ar fi posibil, sau chiar de dorit, să izolăm şi să protejăm de concurenţă un sector economic, în condiţiile în care această concurenţă este sănătoasă şi corectă, este o eroare economică şi o decepţie politică.

În ciuda eşecurilor, depăşirea crizei din industria automobilelor, şi criza în general, precum şi pregătirea pentru următoarea etapă se află în centrul Strategiei de la Lisabona: mai multă concurenţă, mai multă inovaţie, mai multe locuri de muncă. Trebuie să ajutăm industria automobilelor să se refacă, dar nu trebuie să reinventăm roata.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (PSE), în scris - Producţia de maşini din UE depinde de satisfacerea unor standarde care pot facilita norme de mediu mai stricte. Aceasta nu este în contradicţie cu ideea unei industrii competitive, ci mai curând o contribuţie la chiar supravieţuirea sa. Există multe instrumente europene care pot fi folosite pentru a ajuta industria automobilelor şi, în special, lucrătorii din acest domeniu. Printre acestea se numără fondurile alocate pentru formarea de-a lungul vieţii.

Este esenţial să dispunem de forţa de muncă potrivită care crede într-un viitor al producţiei durabile. Ştiu că producţia de maşini din sud-estul Angliei are acum ocazia de a profita de facilităţile financiare care pot promova producţia de maşini ale viitorului. Trebuie să existe un echilibru între acestea şi condiţiile sociale şi de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris - (NL)Politicienii ecologişti sunt convinşi că nu putem separa criza economică de cea de mediu. Pentru a putea ajuta la refacerea economiei, avem nevoie de o „nouă înţelegere” bazată pe principii ecologice. Sectorul de automobile dispune de un potenţial enorm de orientare într-o direcţie ecologică. Însă, pentru a exploata acest potenţial, guvernele trebuie să oblige şi să ajute producătorii de maşini să investească în inovaţie. O majoritate din cadrul acestei instituţii a hotărât că Uniunea Europeană trebuie să pompeze o sumă substanţială în industria automobilelor. Acordarea unui cec în alb nu este însă o soluţie. Nu trebuie să subvenţionăm tehnologii vechi care trebuie scoase din circulaţie. Dimpotrivă, trebuie să acţionăm pentru a obliga producătorii de maşini să investească în inovaţie. Astfel, viitorul sectorului este asigurat şi li se face un mare bine milioanelor de europeni care lucrează în industria automobilelor.

Grupul Verzilor / Alianţa Liberă Europeană a propus ca banii să fie alocaţi numai cu condiţia ca industria automobilelor să îşi îmbunătăţească substanţial nivelurile de performanţă în materie de mediu. Transportul este responsabil de aproximativ o treime din totalul emisiilor de CO2 din UE. Am votat împotriva celei mai mari părţi din rezoluţie pentru că nu a stipulat ameliorarea performanţei în materie de mediu ca precondiţie pentru acordarea de fonduri publice.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate