Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/0232(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A6-0116/2009

Dezbateri :

PV 01/04/2009 - 15
CRE 01/04/2009 - 15

Voturi :

PV 02/04/2009 - 9.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0200

Dezbateri
Miercuri, 1 aprilie 2009 - Bruxelles Ediţie JO

15. FEDER, FSE şi Fondul de Coeziune: dispoziţii privind gestiunea financiară - Noi tipuri de costuri eligibile pentru o contribuție din partea FSE - Investiții în eficiența energetică și în energiile regenerabile în locuințe (modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională) (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 
 

  Preşedinte. − Următorul punct este dezbaterea comună privind:

- Recomandarea (A6-0127/2009), dnei García Pérez, în numele Comisiei pentru dezvoltare regională, referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) 1083/2006 privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară [ 17575/2008 – C6-0027/2009 – 2008/0233 (AVC)]

- Raportul (A6-0116/2009) dnei Jöns, în numele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European în vederea adăugării de noi tipuri de costuri eligibile pentru o contribuţie din partea FSE (COM(2008)0813 – C6-0454/2008 – 2008/0232 (COD)) şi

- Raportul (A6-0134/2009) dlui Angelakas, în numele Comisiei pentru dezvoltare regională, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională referitor la eligibilitatea investițiilor în eficienţa energetică şi în energiile regenerabile în locuinţe [COM(2008)0838 – C6-0473/2008 – 2008/0245 (COD)].

 
  
MPphoto
 

  Iratxe García Pérez, raportoare. − Dle preşedinte, în primul rând aş dori să mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru dezvoltare regională, care au lucrat intens pentru a prezenta acest acord important astăzi. Acest acord priveşte modificarea anumitor reguli, pentru a permite aplicarea imediată a unei serii de modificări.

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză economică fără precedent, care a condus la recesiune în majoritatea statelor membre. În cadrul Planului european de redresare economică, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a introduce modificările ale normelor Fondului structural şi de coeziune, pentru a stimula investiţiile. Aceste modificări conţin două priorităţi clare: o creştere a cheltuielilor pentru a îmbunătăţi trezoreria şi simplificarea regulilor pentru a permite aprobarea mai rapidă a proiectelor.

Acest pachet de modificări a fost conceput ca un răspuns temporar la o situaţie critică, deşi de fapt răspunde, de asemenea, cererii Parlamentului European pentru creşterea simplicităţii şi a flexibilităţii, reiterată în diferite ocazii.

Aş dori să fac o scurtă declaraţie privind modificările propuse, astfel încât să înţelegem cu toţii importanţa lor cu privire la atingerea obiectivelor stabilite:

– o creştere a ajutorului din partea Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului European de Investiţii, precum şi un sprijin financiar sporit pentru activităţi tehnice legate de dezvoltarea şi punerea în aplicare proiectelor;

– simplificarea eligibilităţii cheltuielilor;

– o creştere a prefinanţării pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE); valoarea totală a avansurilor suplimentare prin această măsură va fi de 6,25 miliarde EUR;

– o accelerare a cheltuielilor cu proiecte majore prin modificarea ratei maxime actuale de 35% din plăţile în avans, permiţând plăţi în avans de până la 100% din beneficiile publice pentru beneficiarii ajutoarelor de stat.

Noi, Parlamentul, suntem conştienţi că aceste măsuri trebuie aprobate cât mai curând posibil pentru a răspunde nevoii imediate de lichidităţi a statelor membre şi ştim că aceste măsuri vor avea cu siguranţă efecte pozitive în toate regiunile şi municipalităţile Europei.

Săptămâna trecută am discutat viitorul politicii de coeziune şi am fost de acord în mod unanim că aceasta a determinat avansuri considerabile în dezvoltarea economică şi socială în multe dintre regiunile noastre.

În acest moment de mare incertitudine, este mult mai important decât oricând să apărăm aceste principii de solidaritate şi cooperare între teritorii, deoarece oamenii au nevoie să vadă că noi suntem capabili să găsim, în Europa, un mod de a ieşi din această criză care aduce milioane de persoane în situaţii de reală dificultate. În prezent, mai mult decât oricând, avem nevoie de instrumente puternice cu care să rezolvăm aceste probleme.

Prin punerea în aplicare a acestor modificări vom facilita accelerarea şi investiţiile în proiecte care vor fi, de asemenea, importante pentru crearea de locuri de muncă.

În plus, datorită Fondului Social European putem dezvolta iniţiative de formare profesională şi perfecţionare pentru a aduce pe piaţa muncii cele mai vulnerabile sectoare ale societăţii şi sectoarele care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi. Acesta poate fi cazul femeilor, al persoanelor cu handicap sau al şomerilor pe termen lung. Nu trebuie să uităm că aceste sectoare sunt cele mai vulnerabile în momente de criză.

De asemenea, vreau să reiterez cu această ocazie, aşa cum am declarat în expunerea de motive, că deşi este la curent cu necesitatea acţionării urgente în vederea soluţionării acestei probleme, Parlamentul îşi doreşte să se fi implicat mai mult în dezvoltarea acestor propuneri, în ce priveşte calitatea şi cantitatea dialogului.

Prin urmare, fiind conştienţi de problemele din Europa în acest moment, susţinem în totalitate această propunere de măsuri de modificare a fondurilor structurale, în vederea avansării în demersul de soluţionare a situaţiei prezente.

 
  
MPphoto
 

  Karin Jöns, raportoare. – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, acesta este un eveniment rar – atât de rar încât subliniază importanţa discuţiilor, modificările curente şi necesitatea urgentă de a acţiona – deoarece este pentru prima dată când vom fi adoptat o propunere de regulament din partea Comisiei Europene privind fondurile structurale pentru care nu există aproape niciun amendament.

Sunt uşurată să aflu că suntem cu toţii de acord în discuţia acestei propuneri de regulament al Comisiei privind Fondul Social European şi doresc să vă mulţumesc tuturor pentru că mi-aţi urmat recomandarea mea de a nu depune niciun amendament cu privire la Fondul Social European. Este foarte clar că criza financiară şi economică ne cere să ne asumăm toţi responsabilitatea, încă o dată, în ceea ce priveşte calificarea optimă şi, mai presus de toate, rapidă a lucrătorilor noştri, în special acum. Din ce în ce mai multe persoane suferă de pe urma efectelor pe care le are această criză financiară internaţională asupra pieţei ocupării forţei de muncă. Aceştia aşteaptă răspunsuri de la noi, aşteaptă să fie protejaţi şi, mai presus de orice, au nevoie de răspunsuri acum şi nu peste câteva luni.

Modificarea Regulamentului Fondului Social European pe care-l vom adopta mâine va intra astfel în vigoare imediat. Aceasta va aduce o contribuţie semnificativă la debirocratizarea asociată Fondului Social European. Alocarea fondurilor a fost simplificată, ceea ce va accelera, de asemenea, distribuirea fondurilor. Procedurile de solicitare care durează luni de zile şi metodele complicate de calcul, care până acum au fost necesare pentru a dovedi eligibilitatea participanţilor la program pentru bilete de autobuz şi tramvai individuale, vor fi de domeniul trecutului.

Totuşi, uneori mă întreb de ce a fost necesară o criză atât de gravă pentru a face acest pas. Bineînţeles, nu este niciodată prea târziu şi prin această modificare ne asigurăm cel puţin că fondurile pot fi utilizate în întregime şi avem speranţa că vom ajunge foarte rapid şi în cel mai bun mod posibil la cei care sunt cei mai afectaţi. Trebuie să permiteţi acestor persoane să fie reintegraţi cât mai curând posibil pe piaţa ocupării forţei de muncă. Aceştia nu trebuie lăsaţi sub nicio formă să ajungă într-o perioadă mai lungă de şomaj, deoarece în prezent se ajunge uşor de la şomaj la o situaţie precară sau la sărăcie.

Ce s-a schimbat? Sau, ar trebui să spun, ce se va schimba atunci când adoptăm acest regulament mâine? În viitor, solicitanţii de proiecte vor putea utiliza rate fixe în calculele lor şi, de asemenea, vor putea solicita sume forfetare de până la 50.000 EUR pentru fiecare măsură. Pentru toţi scepticii, doresc să reiterez că verificările privind alocarea corectă a fondurilor vor rămâne în vigoare, deoarece, în primul rând, atât ratele fixe cât şi sumele forfetare vor fi determinate chiar de statele membre şi, în al doilea rând, Comisia va examina în avans dacă acestea – şi citez – sunt juste, echitabile şi verificabile. Procedura pare a fi corectă, atât timp cât, destul de surprinzător, inspectorii noştri de buget nu au avut nicio obiecţie faţă de acest regulament.

Astfel, simplificăm procedura. Totuşi, nu schimbăm priorităţile Fondului Social European. În prezent nu avem niciun motiv să facem acest lucru, deoarece solicitanţilor de finanţare pentru proiecte li se oferă o sferă de acţiune suficientă pentru a putea să reacţioneze adecvat la nevoile specifice ale pieţei ocupării forţei de muncă.

În final, aş dori să spun că punem la dispoziţia statelor membre o creştere a fondurilor în avans pentru acest an cu încă 1,8 miliarde EUR pentru măsuri de formare profesională şi perfecţionare şi cred că acesta este un semnal clar din partea Parlamentului că acţionăm rapid în această criză şi că dăm dovadă de solidaritate.

Aş dori să mă scuzaţi pentru faptul că nu pot participa la această dezbatere până la sfârşit, deoarece trebuie să particip acum în cadrul Comitetul de conciliere pentru directiva privind timpul de lucru.

 
  
MPphoto
 

  Emmanouil Angelas, raportor. (EL) Dle preşedinte, dle comisar, aş vrea la rândul meu să mulţumesc colegilor din Comisia pentru dezvoltare regională pentru spiritul de cooperare în care am lucrat.

Ca urmare a crizei creditului cu care ne-am confruntat acum câteva luni, ştim cu toţii că pe 26 noiembrie 2008 Comisia a emis o comunicare privind un plan european de redresare economică pentru statele membre şi regiunile lor, pe baza consolidării economiei europene şi a valorilor fundamentale ale Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă.

Printre altele, acest program îndeamnă statele membre să-şi reprogrameze programele operaţionale pentru fondurile structurale şi sectorul energetic, acordând o atenţie specială îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor, ţinând cont de faptul că sectorul construcţiilor este unul dintre sectoarele industriale care creează multe locuri de muncă.

Ca atare, a devenit necesară reformarea Regulamentului general (CE) nr. 1083/2006 privind fondurile structurale. În acest cadru şi, mai specific, în ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor, m-am angajat să reformez regulamentul în cauză ca raportor al Parlamentului European.

Prin urmare, în calitate de raportor, aş dori să atrag atenţia asupra următoarelor lucruri. Până în prezent Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) a luat în calcul doar cheltuielile efectuate de statele membre care au aderat la Uniunea Europeană după mai 2004 drept cheltuieli eligibile pentru locuinţe, în special pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă în locuinţe.

Mai întâi, am considerat util ca în raportul meu să concentrez cadrul revizuirii regulamentului pe facilitarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie în sectorul locuinţelor din toate cele 27 de state membre. Cred că această propunere are foarte mare importanţă, ţinând cont de faptul că este bazată pe situaţia economică a unui stat sau a unei regiuni, în loc de data aderării. Aici aş dori să subliniez că există probleme majore privind accesarea fondurilor pentru locuinţe în numeroase oraşe şi regiuni din Europa, care nu sunt în mod necesar pe teritoriul unui stat membru nou.

Apoi am considerat necesar să susţin o limită de cheltuieli pentru investiţiile în cauză de 4% din totalul bugetului FEDR şi să şterg trimiterea legată de gospodăriile cu venituri mici, o recomandare care a fost inclusă în propunerea iniţială a Comisiei, lăsând la latitudinea statelor membre să determine categoriile de gospodării care vor fi eligibile. Pe această bază, am considerat că este de o importanţă majoră să las statelor membre libertatea de a alege categoriile de gospodării eligibile, acordând statelor membre facilitatea de a formula criterii specifice de interes, precum situaţia financiară a proprietarilor şi zonele geografice (insule, muntoase, altele decât cele muntoase etc.). În final, creşterea sumelor forfetare la 50.000 de EUR este importantă, deoarece oglindeşte costurile curente.

Am dorit să exprim în acest raport poziţiile Parlamentului European cu privire la această problemă, reprezentând prin aceasta, de asemenea, compromisul la care s-a ajuns împreună cu Consiliul în cadrul procedurii de codecizie cu privire la modificările pe care le-am adus propunerii iniţiale.

Revizuirea regulamentului respectiv nu afectează cheltuielile eligibile în sectorul locuinţelor şi consolidează activitatea unor sectoare importante ale economiei, precum industria construcţiilor şi sectoarele care construiesc sisteme energetice şi sisteme de energie regenerabilă.

Într-o notă mai generală, acesta este în acord cu principiul de subsidiaritate, prin faptul că oferă sprijin statelor membre; este în acord cu principiul de proporţionalitate, deoarece se aplică tuturor statelor membre; promovează obiectivele politicii de coeziune, aşa cum sunt stipulate în Articolul 158 al Tratatului CE şi nu măreşte bugetul Comunităţii pentru perioada 2007 - 2013, ci accelerează plăţile în avans şi plăţile interimare.

Aş dori să clarific aici cât este de important faptul că am adăugat trei forme suplimentare de costuri eligibile: costuri indirecte, costuri cu rate fixe şi sume forfetare.

Pentru a încheia, aş dori să spun că astăzi comisarul Barrot este alături de noi, reprezentând comisarul pentru politică regională, dna Hübner, şi, conform înţelegerii, va face o declaraţie legală din partea Comisiei privind evaluarea măsurilor noi pentru 2010 în legătură cu toate cele trei regulamente.

 
  
MPphoto
 
 

  Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei.(FR) Dle preşedinte, aş dori să le mulţumesc dnei García Pérez, dnei Jöns şi dlui Angelakas. Aţi elaborat trei rapoarte de calitate privind propunerile de modificare a regulamentelor privind fondurile structurale şi Fondul de coeziune, înaintate de către Comisie Consiliului şi Parlamentului European în contextul Planului european de redresare economică adoptat în noiembrie.

Aceste trei rapoarte – referitoare la regulamentul general, regulamentul privind Fondul social european şi regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională – atestă preocuparea Parlamentului de a garanta că Uniunea Europeană dispune de resurse care-i vor permite să combată rapid şi eficient efectele crizei în ce priveşte creşterea şi ocuparea forţei de muncă.

Politica de coeziune reprezintă o pârghie puternică pentru stimularea economiei reale. Fonduri de 347 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013: iată cum se creează o bază solidă pentru stabilitatea bugetară şi investiţiile publice în statele membre şi în regiunile Uniunii Europene.

Din acest motiv politica de coeziune joacă un rol atât de important în PERE. Într-adevăr, în acest plan de redresare, Comisia a recomandat acţiuni care se încadrează în cele patru domenii de prioritate ale Strategiei de la Lisabona: persoane fizice, companii, infrastructură şi energie şi cercetare şi inovare.

Comisia a sugerat, de asemenea, că o combinare judicioasă, care face legătură între strategie şi resursele umane, poate acţiona ca un catalizator pentru investiţii-cheie, care vor permite Uniunii Europene să restabilească prosperitatea pe termen lung. În ce priveşte politica de coeziune, obiectivul major al acestei strategii este de a accelera atât aplicarea programelor, cât şi investiţiile în proiecte, de care să beneficieze cetăţenii Uniunii Europene şi activitatea economică.

Raportorii au parcurs detaliile amendamentelor de reglementare care v-au fost transmise. Mă voi concentra asupra unuia sau două din ele.

Mai întâi, pentru a îmbunătăţi gestionarea fondurilor, sunt oferite facilităţi statelor membre, cât şi avansuri suplimentare de 2% sau 2,5%, ridicându-se la un total de 6,25 miliarde EUR în 2009. Este esenţial ca aceşti bani să fie direcţionaţi rapid către beneficiari, astfel încât să fie disponibile mai multe fonduri pentru proiecte prioritare.

În ce priveşte eficienţa energetică şi energiile regenerabile, amendamentul adus regulamentului FEDR va însemna că până la 4% din suma totală a contribuţiei FEDR poate fi investită în locuinţe. Aceasta este echivalentă cu o sumă totală disponibilă de 8 miliarde EUR pentru toate statele membre. Acest lucru va creşte contribuţia adusă de politica de coeziune la combaterea schimbărilor climatice.

Cu privire la proiectele majore, amendamentul propus în cazul regulamentului general urmăreşte relaxarea regulilor de gestionare financiară, permiţând autorităţii de gestionare să includă în declaraţiile de cheltuieli către Comisie cheltuielile legate de proiecte majore care nu au făcut încă obiectul unei decizii a Comisiei.

Criza financiară şi economică are, de asemenea, un impact special asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). Prin urmare, în contextul planului de redresare, era indispensabil să facilităm folosirea de către acestea a instrumentelor de inginerie financiară, astfel încât să-şi poată continua proiectele, în special datorită JEREMIE (Resurse europene comune pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii). Celelalte propuneri de revizie a regulamentului general urmează, de asemenea, aceste linii: contracte direct cu Banca Europeană de Investiţii, recurgerea în grad mai mare la asistenţă tehnică pentru proiecte majore şi eligibilitatea contribuţiilor în natură în cazul ingineriei financiare.

Prin aceste propuneri, Comisia a căutat, de asemenea, să simplifice criteriul de alocare a ajutorului de la FEDR şi Fondul Social European. Datorită amendamentelor convergente propuse de Parlament şi de Consiliu, regulamentele specifice FEDR şi FSE vor fi modificate într-un mod identic, astfel încât să se adauge noi tipuri de costuri eligibile, calculate pe bază de rate fixe, la cofinanţarea Comunităţii.

Aceste modificări vor simplifica procedura de justificare a cheltuielilor. Acestea vor reduce volumul de lucru şi numărul de documente justificative care trebuie furnizate, fără a denatura principiile gestionării financiare sigure. Această organizare va facilita absorbţia fondurilor FEDR şi FSE fără a submina principiile acestor două fonduri, care rămân relevante în aceste momente de criză. Prin urmare, acesta este mai mult decât un răspuns oportun la criză; acesta este un răspuns la apelurile repetate de simplificare a fondurilor structurale adresate de Parlamentul European şi de Curtea de Conturi.

Dle preşedinte, îi apreciez pe cei trei raportori pentru sprijinul lor privind această serie de măsuri, care ne vor permite să accelerăm aplicarea proiectelor pe teren. Aceste măsuri legislative vor fi însoţite de recomandări adresate statelor membre. Aceste recomandări au fost subiectul unei comunicări a Comisiei adoptată la 16 decembrie. Comisia a subliniat faptul că programele operaţionale pot fi reorientate astfel încât să-şi concentreze sprijinul asupra priorităţilor care rezultă ca urmare a crizei.

De asemenea, Parlamentul European şi-a exprimat preocuparea de a lua măsuri având în vedere situaţia urgentă, asigurându-se că aceste trei regulamente sunt adoptate cât mai curând posibil şi că măsurile sunt aplicate prompt în statele membre. Sunt recunoscător Parlamentului pentru că împărtăşeşte această ambiţie, deoarece va însemna, în special, că statele membre vor primi avansuri pentru luna mai.

Comisia a luat în considerare apelul Parlamentului. Aceasta s-a asigurat că măsurile adoptate conform planului de redresare vor fi monitorizate riguros şi că Parlamentului European îi va fi prezentat un raport privind aplicarea măsurilor şi rezultatele lor reale.

Astfel, în a doua jumătate a anului 2010, Comisia va elabora un raport privind aplicarea măsurilor adoptate în cadrul planului de redresare din domeniul politicii de coeziune din cadrul Uniunii Europene. Acest raport, care va fi elaborat – repet – în al doilea semestru al anului 2010, va fi bazat pe rapoartele anuale de aplicare elaborate de statele membre în iunie 2010. Acestea din urmă vor fi invitate să prezinte în aceste rapoarte o analiză a aplicării măsurilor adoptate în conformitate cu planul de redresare, indicând rezultatele obţinute în contextul politicii de coeziune.

Astfel, dle preşedinte, Comisia a adoptat o declaraţie în conformitate cu aceste linii, pe care o voi transmite Parlamentului European. Mulţumesc tuturor membrilor şi, în special, celor trei raportori, pentru atenţia lor. În aşteptarea unei viitoare dezbateri fructuoase, vă stau la dispoziţie pentru a asculta comentariile dvs. privind propunerile de revizuire a regulamentelor care v-au fost transmise.

vicepreşedinte al Comisiei.

Declaraţia Comisiei

Raportul Angelakas

Comisia salută eforturile depuse într-o perioadă foarte scurtă de timp pentru a adopta amendamentele la regulamentele privind fondurile structurale şi Fondul de coeziune propuse în cadrul Planului european de recuperare economică.

Acest rezultat este produsul cooperării fructuoase şi eficiente dintre Consiliu, Parlamentul European şi Comisie, cu sprijinul Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social European, în beneficiul economiilor naţionale şi regionale din Uniunea Europeană.

Pachetul legislativ va contribui la facilitarea aplicării programelor operaţionale şi la accelerarea investiţiilor în beneficiul economiei europene, în special prin câteva măsuri de simplificare.

În a doua jumătate a anului 2010, Comisia va elabora un raport privind punerea în aplicare a răspunsurilor adoptate în cadrul planului de redresare din domeniul politicii de coeziune din cadrul Uniunii Europene. Acest raport va fi bazat în special pe rapoartele anuale de aplicare elaborate de statele membre în iunie 2010. Prin urmare, statele membre sunt invitate să prezinte în aceste rapoarte o analiză a punerii în aplicare a măsurilor adoptate în cadrul planului de redresare, indicând rezultatele obţinute în contextul politicii de coeziune.

 
  
MPphoto
 

  Nathalie Griesbeck, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru bugete. (FR) Dle preşedinte, în calitate de raportoare permanentă pentru fondurile structurale din Comisia pentru bugete, am două motive să salut aceste rapoarte în această seară.

Primul motiv este reprezentat de faptul că fondurile structurale reprezintă capitolul principal al bugetului Uniunii Europene şi al doilea motiv, pe care eu şi colegii mei îl evidenţiem în această seară, constă în viteza cu care am lucrat pentru a oferi soluţii practice şi prompte la criza economică, în ciuda unui buget restrâns, pe care va trebui, bineînţeles, să-l renegociem cu statele membre la timpul potrivit.

În plus, în această privinţă, aş dori să reiterez, de asemenea, că trebuie să fim cu adevărat dispuşi să obţinem un împrumut european pentru a susţine aceste măsuri. Facilităţile pentru îmbunătăţirea fluxului de numerar, pentru accelerarea utilizării fondurilor şi măsurile de urgenţă, pe care le aşteptăm de mult, sunt necesare pentru a revitaliza economia europeană în acest moment de mare incertitudine.

Aceasta sprijină acţiunea europeană, aceasta sprijină Europa: creşterea rapidă a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată şi anticiparea, acum mai mult decât oricând, a sfârşitului crizei prin investiţii în domenii tradiţionale, dar mai ales în acele sectoare care ajută la eliminarea riscului de şomaj pentru concetăţenii noştri.

Totuşi, şi acesta este mesajul meu din această seară, deşi Parlamentul a reuşit să reacţioneze rapid şi eficient, este important acum ca statele membre să se organizeze astfel încât să fie la înălţimea situaţiei, deoarece pot fi identificate întârzieri, reprezentând ajutoare de miliarde, în inerţia administrativă a statelor membre, în dificultatea lor de a decide asupra obiectivelor strategice şi de a refuza să cofinanţeze proiecte.

Astfel Europa este pregătită şi, aşa cum spune o vorbă din ţara mea, „cine are urechi de auzit să audă” – pentru statele membre.

 
  
MPphoto
 

  Gabriela Creţu, Raportoare pentru aviz Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale. − Criza financiară a impus politici mult mai prudente în privinţa creditelor, necesare pentru bănci dar distrugătoare pentru economie. Efectele negative se resimt în economia reală, în special la IMM-uri şi la autorităţile publice. Acestea au proiecte menite să crească coeziunea socială şi regională, să creeze locuri de muncă, să valorifice resursele locale, să faciliteze intrarea, respectiv reintrarea pe piaţa muncii.

Bugetul comun, de obicei important, este astăzi o sursă de finanţare indispensabilă pentru a stopa multiplicarea efectelor negative. Din acest motiv, Comisia de muncă susţine simplificarea regulilor şi accelerarea accesului la fondurile structurale şi la Fondul Social European. Pentru ţările mai puţin experimentate în accesarea fondurilor avantajul este dublu.

Considerăm necesare şi binevenite intervenţia instituţiilor financiare europene în aranjamentele de finanţare, modificarea structurii cheltuielilor eligibile, eliminarea plafoanelor pentru plăţile în avans sau a avizului premergător. Accesarea fondurilor însă nu este scop în sine. Impactul financiar depăşeşte 6,3 miliarde de euro. Suma este considerabilă.

Ca reprezentanţi ai cetăţenilor ne interesează ca fondurile să-şi atingă obiectivele pentru care au fost create. Acordăm astăzi un cec în alb şi solicităm transparenţa necesară în cheltuirea banilor. Sperăm şi la crearea unui precedent pozitiv. În trecut, numeroase iniţiative, mai ales sociale, au fost respinse cu argumentul lipsei de temei juridic. Modificarea acestui regulament dovedeşte, dacă mai era necesar, că unde este voinţă politică se găseşte şi temei juridic. Să nu uităm acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Jamila Madeira, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru dezvoltare regională.(PT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, ca răspuns la criza financiară globală, Planul european de redresare economică declară că politica de coeziune contribuie în mod semnificativ la investiţiile publice ale statelor membre şi ale regiunilor şi ar trebui să acţioneze ca un mod de redresare din criza actuală. Acesta sugerează, în mod specific, adoptarea de acţiuni în domenii cu prioritate în cadrul Strategiei de la Lisabona în vederea obţinerii creşterii şi ocupării forţei de muncă. Toate instrumentele puse în mişcare urmăresc să realizeze acest scop şi să obţină rezultate mai rapide.

În acest scop, principalul obiectiv al extinderii sferei de aplicare a Fondului european de ajustare la globalizare şi de raţionalizare a Fondului Social European este de a găsi soluţii la numeroasele situaţii de urgenţă socială şi economică care necesită sprijin. Sunt sigură, acum ca şi în trecut, că, cu cât vor fi mai complementare activităţile şi sferele lor de acţiune, cu atât vor fi mai eficiente. Totuşi, deoarece nu există nicio prevedere în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie de fonduri noi sau modurile noi de acţiune în practică, este important îndeosebi pentru Fondul Social European să fie utilizat la capacitatea lui maximă în lupta împotriva şomajului şi a creşterii rapide a presiunii concurenţiale asupra economiei europene care au rezultat din criza financiară prezentă şi încetinirea economiei.

Aş dori să subliniez că, în mod repetat, Comisia pentru dezvoltare regională a identificat simplificarea pe care o propune Comisia Europeană ca fiind esenţială pentru îmbunătăţirea gestionării şi aplicării fondurilor structurale. Ni s-a solicitat să tratăm această problemă urgent, totuşi, şi am luat acest lucru în calcul atunci când am adoptat acest pachet de reglementare; acest Parlament nu s-a sustras niciodată de la asumarea responsabilităţilor sale politice. Din acest motiv, deşi particularitatea momentului a adus multe păreri la suprafaţă, ne vom abţine, deocamdată, să mai depunem alte amendamente, din considerente de rapiditate a procedurii şi de beneficii reale pentru publicul căruia i se adresează propunerea. Totuşi, subliniem necesitatea de a fi lansată o evaluare imediată a acestui fond, cu scopul de a efectua o analiză suplimentară cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 

  Iosif Matula, în numele Grupului PPE-DE. – Domnule Preşedinte, stimaţi colegi, în primul rând aş dori să apreciez raportul doamnei Garcia Perez.

Reformele în cadrul politicii de coeziune sunt foarte importante şi au ca obiectiv diminuarea efectelor negative provocate de criza financiară. Flexibilitatea permisă în distribuirea fondurilor comunitare va acorda economiilor naţionale lichidităţi imediate ce vor permite realizarea de investiţii în economia reală. Efectul lor va fi imediat, iar primele rezultate le vom vedea cu siguranţă în lunile ce urmează.

Comisia Europeană vine în sprijinul economiilor statelor membre prin prisma a patru priorităţi majore, între care cele mai importante sunt: creşterea prefinanţării din partea FEDER şi Fondului Social European şi a sprijinului din partea Băncii Europene de Investiţii şi Fondului European de Investiţii. Astfel, în anul 2009, prefinanţarea de care mai ales noile state membre beneficiază poate contribui la depăşirea crizei, dar şi la realizarea coeziunii sociale şi teritoriale.

O mare importanţă trebuie acordată şi raportului privind eligibilitatea investiţiilor în eficienţa energetică şi în energiile regenerabile în locuinţe. Reabilitarea termică a locuinţelor trebuie să se regăsească pe agenda de priorităţi a Uniunii Europene având în vedere valoarea adăugată pe care o aduce această măsură.

În condiţiile în care costurile cu energia termică sunt tot mai mari, statele membre trebuie să includă în programele lor anticriză şi proiecte care să aibă în vedere eficienţa energetică. Acestea aduc avantaje importante atât economiei, cât şi populaţiei, cum ar fi: injectarea de lichidităţi în economie, precum şi crearea de locuri de muncă, reducerea costurilor cu energia termică, protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurarea coeziunii sociale şi sprijinirea familiilor cu venituri scăzute.

În România se preconizează că 1,4 milioane de apartamente au nevoie de investiţii urgente de reabilitare.

 
  
MPphoto
 

  Constanze Krehl, în numele Grupului PSE. – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, discutăm aceste trei rapoarte în faţa celei mai mari şi mai dificile crize economice şi financiare pe care Europa a cunoscut-o în istoria ei. Este, bineînţeles, adevărat că politica de coeziune trebuie să joace un rol în diminuarea consecinţelor acestei crize economice. Totuşi, aş dori să profit de această oportunitate pentru a sublinia încă o dată că, deşi este corect că bugetul politicii de coeziune este cel mai mare buget individual din Uniunea Europeană, este, din păcate, corect şi că statele membre contribuie cu puţin peste 1% din PIB la bugetul Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că, deşi cheltuim peste 6,25 miliarde EUR cu finanţarea plăţilor intermediare şi a plăţilor în avans, această sumă este doar o picătură în ocean şi nu este suficientă. Aceasta va tempera consecinţele, va determina un efect de pârghie, dar şi eforturile naţionale vor fi necesare, în continuare. Poate ar trebui să reţinem acest lucru în legătură cu următoarea dezbatere privind perspectiva financiară.

Grupul nostru a discutat cele trei rapoarte foarte intens şi ar fi putut aduce alte câteva idei bune în dezbatere. În multe cazuri – după cum a precizat deja dna Jöns – am fost surprinşi că a fost nevoie de o criză economică pentru a face posibilă o reducere a birocraţiei în Comisie. Nu vom propune niciun amendament deoarece ştim că este necesară acţiunea rapidă în regiuni şi pentru că ştim, de asemenea, că va trebui să discutăm despre schimbări ale politicii structurale cu altă ocazie.

Prin urmare, susţinem tot pachetul propus de Comisie şi sperăm că va ajunge în regiuni cât mai curând posibil şi că banii pot ajuta într-adevăr la combaterea crizei financiare.

 
  
MPphoto
 

  Jean Beaupuy, în numele Grupului ALDE. – (FR) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, împreună cu colegii mei din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, vom vota, bineînţeles, în favoarea acestor trei rapoarte. Vom vota pentru ele nu doar pentru că sunt complet satisfăcătoare, – după cum au precizat colegii mei, ne-am fi dorit să propunem un număr de amendamente – ci pentru că sunt necesare măsuri rapide. Dna Krehl a exprimat această opinie mai devreme.

Vă rog să mă iertaţi pentru că mă întreb totuşi, dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, dacă pur şi simplu cunoaştem situaţia reală. Suntem aici într-un mediu încălzit şi bine iluminat. Ştiaţi că, chiar acum în Europa, există 30 de milioane de locuinţe cu acoperişuri sparte şi pereţi cu igrasie?

Bineînţeles, cu 4% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) vom putea remedia această situaţia pentru aproximativ 1 milion de locuinţe. Această lucrare, dacă o supraveghem, domnule comisar – deoarece voi avea o rugăminte la dumneavoastră imediat – va crea 250.000 de locuri de muncă şi va îmbunătăţi situaţia într-un milion de gospodării. Astfel se vor economisi 40 de milioane de tone de CO2 şi se va reduce factura de energie a fiecărei familii cu 450 EUR pe an. Acestea sunt cifrele pe care le pun la dispoziţia dvs. şi care au fost finalizate de o organizaţie europeană importantă, cunoscută în special pentru seriozitatea de care dă dovadă.

Prin urmare, acest lucru înseamnă că importanţa deciziei pe care o vom lua nu pentru a garanta doar redresarea, ci şi bunăstarea concetăţenilor noştri, se rezumă la o condiţie majoră: ca decizia luată de Parlament astăzi, împreună cu Comisia, să intre în vigoare în următoarele săptămâni şi luni.

Dle comisar, v-am ascultat cu foarte mare atenţie mai devreme. Ne-aţi spus – şi vă credem – că, până la 30 iunie 2010, veţi solicita fiecărui stat membru să transmită un raport Comisiei. Indiferent de convingerile noastre politice, eu şi colegii mei din Comisia pentru dezvoltare regională suntem dispuşi să facem un pariu. În toate ţările, programele operaţionale tocmai au fost adoptate şi ştim că majoritatea autorităţilor de gestionare din aceste ţări nu vor dori modificarea acestora.

În 15 luni, la 30 iunie, dle comisar, nu angajaţi prea mult personal pentru a elabora rapoartele, analiza a ceea ce s-a realizat, deoarece nu veţi fi realizat prea multe dacă aşteptaţi ca statele membre, autorităţile de gestionare şi partenerii să se pună pe treabă.

Prin urmare, avem pe de o parte 8 miliarde EUR disponibili şi, pe de altă parte, 30 de milioane de locuinţe cu deficienţe mari. Ce trebuie făcut?

Dle comisar, eu şi colegii mei vă vom face o propunere în conformitate cu aceste direcţii. Comisia Europeană ar trebui să-şi depăşească drepturile şi să acţioneze ferm – era să spun violent – faţă de guverne şi de autorităţile de gestionare pentru a le instrui să aplice aceste prevederi cât mai curând posibil. Deputaţilor europeni le face plăcere să voteze texte. Aceasta este munca noastră. Totuşi, suntem mulţumiţi în special atunci când aceste texte sunt aplicate. Avem nevoie de Comisie, sperăm că vom fi ascultaţi de către Comisie.

 
  
MPphoto
 

  Mieczysław Janowski, în numele Grupului UEN.(PL) Dle preşedinte, astăzi analizăm rapoartele privind politica regională care introduc modificări şi simplificări benefice. Putem regreta doar că a fost criza cea care ne-a determinat să răspundem rapid şi, sper, eficient la situaţia curentă. Salut oportunitatea de a introduce o flexibilitate mai mare, deoarece nu se pune problema creşterii bugetului Uniunii Europene. Aş dori să clarific acest lucru. Astăzi am auzit că s-a făcut referire la cote. Aceasta reprezintă doar o picătură în ocean, deoarece bugetul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 1% din PIB-ul statelor membre. Nu putem decât să sperăm că această picătură va fi una revitalizantă. Trebuie să fie!

De asemenea, întâmpin cu bucurie flexibilitatea sporită care este posibilă prin sprijin din partea Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului European de Investiţii. Apreciez faptul că simplificarea eligibilităţii pentru cheltuieli va fi introdusă cu efect retroactiv. Este bine că sporim plăţile în rate şi accelerăm cheltuielile pentru proiecte mari depuse în avans şi că va fi posibil ca plăţile să fie efectuate înainte de confirmare. Nu pot decât să reiterez că îmi menţin speranţa că toate acestea se vor dovedi revitalizante.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Schroedter, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, noi, grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, considerăm că există o legătură între criza financiară şi criza climei, deoarece efectele negative ale schimbării climei asupra regiunilor sunt îndelungate şi dau naştere unor costuri enorme. Acestea cauzează o tensiune în coeziunea economică, socială şi teritorială. Prin urmare, trebuie să acţionăm acum.

Izolarea clădirilor şi utilizarea energiei regenerabile în locuinţe în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt un prim pas în această privinţă. Totuşi, la ce va folosi acest proces dacă, în acelaşi timp, statele membre pot investi fonduri FEDR în proiectarea de drumuri şi uzine colosale de incinerare a deşeurilor, prin utilizarea cărora se agravează din nou schimbările climatice şi este afectat mediul? Acest lucru este îndoielnic şi inconsistent.

Nici discursul dvs. dinamic, dle comisar, nu răspunde la întrebarea de ce Comisia respinge propunerea noastră de orientare a politicii regionale în ansamblu mai mult către protecţia mediului şi a climei. Comisiei îi lipseşte curajul de a susţine în faţa statelor membre o revizuire a regulamentului FEDR care este orientată spre obiective legate de climă? De ce nu există niciun plan de acţiune al Comisiei privind politica regională? Rezervele privind protecţia mediului din partea Directoratului General pentru Politică Regională au reprezentat o piedică în calea obţinerii unui sprijin majoritar în cadrul comisiei pentru amendamentele noastre. Totuşi, le vom propune din nou şi vom solicita un vot nominal. Apoi vom vedea dacă alegătorii pot avea încredere în dvs. că veţi sprijini şi protecţia climei.

 
  
MPphoto
 

  Bairbre de Brún, în numele Grupului GUE/NGL. – (GA)

Dle preşedinte, salut raportul de astăzi al dlui Angelakas. În acest raport, dl Angelakas susţine propunerile Comisiei Europene de a furniza material de finanţare pentru statele membre din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională pentru eficienţă energetică şi pentru energie regenerabilă în legătură cu sectorul locuinţelor.

Ne confruntăm cu o urgenţă economică. Persoanele care lucrează în industria construcţiilor – în ţara mea, în Irlanda, de exemplu – se confruntă cu dificultăţi foarte mari. Sper că voi putea să asigur o finanţare parţială pentru un program de renovare pentru eficienţă energetică în urma acestei decizii a UE. Un astfel de program va ameliora industria construcţiilor din Irlanda - atât sudul, cât şi nordul - care va ajuta la păstrarea locurilor de muncă, precum şi la respectarea obligaţiilor noastre legate de schimbarea climei şi, după cum am menţionat anterior în această dezbatere, privind soluţionarea lipsei de combustibil. Adică, ajutor pentru persoanele care cheltuiesc o mare parte din venit cu plata combustibilului.

În opinia mea, este potrivită focalizarea atenţiei Comisiei asupra locuinţelor pentru persoane cu venituri mici ca ţintă pentru această schimbare a criteriilor. Aceste persoane cu venituri mici vor suferi cel mai mult pe măsură ce starea economiei se înrăutăţeşte. În acelaşi timp, aceste persoane nu vor putea să-şi renoveze locuinţele în vederea obţinerii unei eficienţe energetice fără asistenţă financiară. Acest program ar reuşi, prin urmare, să soluţioneze cele mai grave consecinţe ale lipsei de combustibil care au un efect extrem de negativ asupra multor persoane – dacă acest program ar fi aplicat corect.

Sper că autorităţile locale, regionale şi naţionale vor profita de ocazie şi nu vor respinge furnizarea acelor resurse relevante pe care le deţin deja pentru ca propunerea să aibă efect.

 
  
MPphoto
 

  Fernand Le Rachinel (NI).(FR) Dle preşedinte, dle comisar, între 2007 şi 2013, politica regională va deveni principala rubrică a bugetului Uniunii Europene, cu 347 miliarde EUR alocaţi fondurilor structurale.

Această evoluţie va ajuta la protejarea economiilor noastre de efectele crizei economice globale, aşa cum pretinde Comisia că va face? Vă rog să mă iertaţi pentru îndoielile pe care le am în această privinţă.

Mai întâi, creşterea cheltuielilor regionale penalizează unele state membre, mai ales pe Franţa. Această creştere este în detrimentul politicii agricole comune (PAC), prin urmare în detrimentul agriculturii franceze care, până în ultimii ani, a fost principalul beneficiar al PAC.

În plus, proporţia fondurilor structurale plătite regiunilor franceze scade în continuare, marea majoritate fiind acordate Europei de Est, distrusă de peste 40 de ani de comunism.

Astfel, Franţa, care contribuie cu 16% din veniturile bugetului european, acordă din ce în ce mai mulţi bani Bruxelles-ului, dar primeşte din ce în ce mai puţin înapoi. Mai presus de toate, politica regională europeană, departe de a-şi proteja beneficiarii de criza economică, o agravează, deoarece face parte din logica pieţei extrem de libere din cadrul Strategiei de la Lisabona.

Prin urmare, modificările propuse de Comisie în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor structurale nu vor permite naţiunilor noastre să soluţioneze această criză, care este consecinţa deschiderii prost concepute a graniţelor şi a dereglementării pieţelor financiare.

Acum, mai mult decât oricând, trebuie să construim o Europă nouă, o Europă a naţiunilor suverane bazată pe următoarele trei principii: patriotism economic şi social, protecţionism european şi preferinţă pentru Comunitate.

 
  
MPphoto
 

  Richard Howitt (PSE). – Dle preşedinte, criza economică mondială afectează fiecare dintre ţările şi regiunile noastre. Este bine că în această seară am ajuns la un acord privind măsurile urgente de accelerare a fondurilor europene către persoanele care au nevoie de ele, într-o perioadă dificilă. În special, salut reducerea birocraţiei prin autorizarea plăţilor ratelor fixe şi a sumelor forfetare, prin autorizarea cheltuielilor în vederea eficientizării din punct de vedere energetic a locuinţelor, prin aprobarea unor cheltuieli de 6 miliarde GBP care să înceapă anul acesta şi prin facilitarea gestionării împrumuturilor oferite de Banca Europeană de Investiţii. Deja, atunci când un centru de asistenţă al unei companii de construcţii din Hertfordshire, din circumscripţia mea electorală, a redus numărul locurilor de muncă, în mai puţin de 24 de ore am reuşit să apelăm la o finanţare europeană pentru ajutor în caz de concediere, arătând modul în care Europa poate oferi sprijin real comunităţilor locale.

Cu privire la modificările pe care le aprobăm în această seară, Agenţia de Dezvoltare pentru Estul Angliei salută faptul că va fi aprobată asigurarea formării profesionale orientate spre activitate, în format redus, personalizate şi declară că ne va ajuta mai susţinut să ne îndeplinim angajamentul regiunii noastre de a ajuta 124.000 de persoane doar prin intermediul fondurilor sociale europene.

În final, am fost foarte mândru că dl comisar Hübner a venit personal la Lowestoft, în circumscripţia mea electorală, pentru a lansa programul european de dezvoltare regională de 100 milioane GBP şi accentul pe care acesta îl pune pe asistarea companiilor din comunităţile noastre pentru a se adapta la dezvoltarea care se bazează pe emisii scăzute de carbon. Criza economică nu trebuie să ne împiedice să soluţionăm problema pe termen lung a schimbării climei. Într-adevăr, investiţiile în tehnologii ecologice în gestionare ar trebui să conducă eforturile de redresare. Estul Angliei intenţionează să rămână devotat acestui obiectiv.

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). – Dle preşedinte, vă felicit şi eu pentru această propunere deoarece este un răspuns direct şi tangibil din partea Uniunii Europene la criza economică actuală. Răspundem folosind instrumentele aflate la dispoziţia noastră, dar sunt de acord cu colegul meu, dl Beaupuy, atunci când acesta spune că trebuie să colaborăm şi să facem ceva rapid pentru familii şi comunităţi.

În al doilea rând, salut simplificarea şi flexibilitatea introdusă de această propunere. Aceasta este foarte necesară oricum. În repetate rânduri am auzit de la grupuri care accesează fonduri că sunt nemulţumite de formalism şi birocraţie. Deşi acest pachet nu va rezolva toate problemele lor, el va fi de ajutor.

În al treilea rând, apreciez în special faptul că acum sunt recunoscute drept cheltuieli eligibile contribuţiile în natură. În raportul meu privind contribuţia voluntariatului la coeziunea economică şi socială, care a fost aprobat de acest Parlament, am solicitat punerea în aplicare a acestei măsuri. Aceasta înseamnă că contribuţiile voluntarilor şi ale altora vor fi luate în calcul la diferite proiecte şi, cu toate că a fost necesară criza economică actuală pentru a acţiona în această direcţie, măsura este binevenită.

Ea va recunoaşte într-un mod practic contribuţia voluntarilor şi timpul acordat voluntariatului şi modul în care aceasta poate fi, de asemenea, o parte a soluţiei pentru criza prezentă. În acest mod lucrăm împreună cu cetăţenii noştri ca parteneri. Ştim din conturile satelit publicate de diferite state membre că sectorul nonprofit reprezintă între cinci şi şapte procente din PIB. În prezent recunoaştem şi preţuim acest sector şi le spunem cetăţenilor noştri: eforturile voastre, timpul vostru, angajamentul vostru sunt importante şi lucrăm împreună cu voi.

 
  
MPphoto
 

  Guntars Krasts (UEN).(LV) Mulţumesc, dle preşedinte. Susţin modificările propuse de comisia responsabilă cu propunerea Comisiei privind eficienţa energetică şi investiţiile în energie regenerabilă în sectorul locuinţelor. Propunerea comisiei va încuraja o creştere a cererii şi un flux mai rapid al lichidităţilor în măsuri menite să crească eficienţa energetică. Statele membre au acum oportunitatea să direcţioneze aceste resurse pentru a obţine efectul maxim de creştere a eficienţei energetice. Cele mai complete rezultate ar fi obţinute prin utilizarea acestor resurse pentru obiective care ar oferi libertate de acţiune iniţiativelor consumatorilor în ceea ce priveşte creşterea eficienţei energetice şi cele mai încurajatoare măsuri ar fi cele care reduc riscurile pentru cei care se gândesc să investească ei înşişi în eficienţa energetică. Admit faptul că, cu toate acestea, comisia ar trebui să ofere unele orientări privind acest subiect pentru activităţile ulterioare ale statelor membre. O astfel de abordare ar avea nu doar un efect de multiplicator pentru stimularea economiei, ci ar încuraja, de asemenea, o răspândire mai rapidă a unei înţelegeri a economiei de energie în statele membre. Cantitatea de resurse disponibile va determina totuşi statele membre să restricţioneze numărul persoanelor care primesc asistenţă şi, în acest sens. ar fi rezonabil să fie ghidate de propunerea Comisiei, prin direcţionarea acestor resurse, în primul rând, către gospodăriile cu venituri mai mici. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 

  Jan Olbrycht (PPE-DE).(PL) Dle preşedinte, astăzi discutăm modificări foarte importante. Acestea sunt importante nu numai ca răspuns la dificultăţile cauzate de criza financiară, ci şi pentru că acestea pot afecta natura coeziunii politice în perioada de după 2013. În mod clar, introducerea unor schimbări atât de semnificative nu poate fi percepută doar ca o măsură temporară.

Pentru prima dată am fost martorii măsurilor luate de Comisia Europeană, acţionând în acord cu Parlamentul şi Consiliul, care au fost de mult timp subiectul dezbaterii şi care au părut foarte dificile. În esenţă, am asistat la o simplificare reală, o accelerare reală şi, bineînţeles, la o schimbare de strategie prin includerea acţiunii pentru investiţii în domeniul măsurilor de economisire a energiei. Acest lucru trimite un semnal foarte pozitiv în sensul că noi putem reacţiona la situaţie în etapa de programare şi nu rămânem fideli în mod dogmatic la principiile declarate mai devreme.

Parlamentul European are tendinţa să fie perceput mai curând ca un partener recent al Consiliului şi al Comisiei. Cu toate acestea, Parlamentul este hotărât ca acţiunile sale să demonstreze bunăvoinţa noastră de a coopera la găsirea unei soluţii rapide la noile dificultăţi cu care ne confruntăm.

 
  
MPphoto
 

  Gábor Harangozó (PSE). (HU) Cred că, de fapt, astăzi ar trebui să sărbătorim. Parlamentul pledează de mulţi ani că ar trebui nu doar să oferim finanţare pentru măsuri fictive în sectorul locuinţelor, ci să întreprindem măsuri reale.

O proporţie semnificativă a populaţiei UE locuieşte în apartamente de bloc. Prin dezvoltarea acestor proiecte de locuinţe, putem să îmbunătăţim în mod simţitor situaţia materială a rezidenţilor acestora şi să reducem consumul de energie al clădirilor, precum şi să creăm şi să menţinem locuri de muncă. Modificările actuale fac posibilă renovarea a 90% dintre blocurile-turn din ţara mea şi acest lucru este în orice caz un pas enorm.

Totuşi, deoarece fondurile vor continua să finanţeze astfel de renovări doar în zonele urbane, nu ne putem bucura fără rezerve. Populaţia săracă din zonele rurale, care are mai mare nevoie de finanţare, este încă o dată lăsată să se descurce prin mijloace proprii. Deoarece nu dorim să punem în pericol programul pentru blocurile-turn, care este important pentru noi toţi, în cele din urmă am fost de acord să nu propunem amendamente în acest moment. În schimb, totuşi, dorim ca, înainte de vacanţa de vară, Comisia să includă recomandarea noastră în acest pachet.

Primul şi cel mai important pas către integrarea socială eficientă şi durabilă a zonelor celor mai dezavantajate constă în eliminarea definitivă a excluderii şi ghetourilor. Renovarea aşezărilor care au fost separate este pur şi simplu fără sens. În locul renovării, soluţia este reconstrucţia susţinută prin programe complexe, care creează locuri de muncă în vederea integrării sociale.

Dragi colegi, vom avea într-adevăr motiv să sărbătorim atunci când, în locul ghetourilor rurale dezrădăcinate, persoanele care lucrează în cooperativele sociale nou-create le vor spune copiilor lor, după ce se întorc acasă, să studieze şi să se străduiască deoarece pot deveni orice îşi doresc.

 
  
MPphoto
 

  Samuli Pohjamo (ALDE).(FI) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, în primul rând doresc să mulţumesc raportorilor pentru munca lor excelentă de pregătire. Amendamentele propuse la regulamentele privind fondurile structurale vor accelera folosirea fondurilor şi vor simplifica regulile şi astfel, acestea merită cu adevărat sprijinul nostru. În acest mod ne putem asigura că banii din fondurile structurale pot fi cheltuiţi pentru redresare şi pot preveni impactul negativ al recesiunii asupra economiei şi ocupării forţei de muncă. De asemenea, acesta este un început bun pentru reforma politicii structurale şi regionale a UE, al cărei scop trebuie să fie simplificarea şi accelerarea procedurilor şi stimularea flexibilităţii şi obţinerii de rezultate.

În timp ce reducem birocraţia cu privire la regulamentele Uniunii Europene şi ne concentrăm asupra obţinerii unor rezultate mai bune, trebuie să ne asigurăm că şi statele membre se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Trebuie acordată mai multă putere regiunilor şi participanţilor locali, iar administraţia centrală trebuie să-şi relaxeze supravegherea severă.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: DNA ROURE
Vicepreşedintă

 
  
MPphoto
 

  Ewa Tomaszewska (UEN).(PL) Doamnă preşedintă, actuala criză impune stimularea activităţii economice, sprijinirea protecţiei locurilor de muncă şi protejarea celor care devin şomeri. Propunerea Comisiei de a lărgi sfera cheltuielilor acoperite de Fondul Social European reprezintă un pas în direcţia potrivită.

Includerea finanţărilor pentru plata sumelor forfetare, precum şi pentru cheltuielile directe şi cele mixte, şi nestabilirea unei limite superioare pentru plăţi reprezintă toate măsuri foarte utile pentru o mai bună utilizare a resurselor Fondului Social European. Introducerea plăţii sumelor forfetare pentru cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte de până la 50 000 EUR va simplifica procedurile administrative. Va elimina întârzierile survenite în aplicarea obiectivelor fondului. Având în vedere urgenţa introducerii acestor măsuri, susţin adoptarea propunerii fără amendament. Doresc să mulţumesc dnei Harkin pentru că a atras atenţia asupra recunoaşterii importanţei muncii voluntare.

 
  
MPphoto
 

  Maria Petre (PPE-DE). - Aş vrea să salut de la începutul intervenţiei mele ideea acestor măsuri coordonate şi să mulţumesc în mod special raportorilor pentru munca pe care au făcut-o.

Ştim cu toţii care sunt efectele crizei în fiecare din ţările noastre, de la reducerea creşterii economice şi a perspectivelor de muncă, la creşterea deficitului bugetar şi la recesiune. Politica europeană de coeziune poate fi în acest context un instrument în egală măsură credibil şi eficient. Europa, ştim foarte bine, este puternic afectată de criză şi faptul că Uniunea a putut reacţiona atât de rapid pentru a găsi soluţii este încurajator.

Decizia de a modifica regulamentele fondurilor existente, care şi-au demonstrat deja eficienţa, este cea mai adecvată. Crearea unui fond specific de răspuns la criză ar fi fost o procedură mult prea lungă. Simplificarea criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor, creşterea prefinanţării din fondurile FEDER şi Fondul social european şi accelerarea cheltuielilor pentru proiectele majore sunt măsuri care sper să ajute statele membre să iasă din criza economică şi financiară.

În paralel cu criza economică, ştim bine, Europa cunoaşte şi o criză energetică. Măsura care permite utilizarea Fondului de Dezvoltare Regională pentru investiţiile în materie de eficienţă energetică şi energie regenerabilă în locuinţe o să aibă, din punctul meu de vedere, un mare impact. România, ca şi celelalte state din Europa Centrală şi de Est, cunoaşte multe probleme referitoare la locuinţele multietajate. Vechile clădiri sunt extrem de prost izolate şi locuitorii, în mare parte, nu pot să-şi izoleze pe resursele proprii locuinţele.

Sperăm ca această măsură să ajute cetăţenii europeni să facă economie de energie, atât în ceea ce priveşte buzunarul lor, cât şi ceea ce ţine de fenomenul încălzirii globale. Guvernul actual al României a stabilit că această măsură este o măsură de grad 0 ca prioritate şi facilităţile care au fost adoptate permit ca această prioritate să fie una deja asigurată.

 
  
MPphoto
 

  Stavros Arnaoutakis (PSE). - (EL) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, prezentul pachet de amendamente la prevederile regulamentelor fondurilor structurale reprezintă un pas important în direcţia simplificării şi activării directe a resurselor, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional şi local.

Reprezintă un pas important pentru revigorarea economiei europene în mijlocul unei crize fără precedent care afectează în fiecare zi tot mai mult economia reală la toate nivelurile. Aceasta este o măsură care corespunde solicitării îndelungate a Parlamentului European în favoarea unor proceduri mai simple şi a creşterii flexibilităţii în ceea ce priveşte aplicarea normelor referitoare la fondurile structurale.

Care este răspunsul liderilor de astăzi la criza majoră cu care ne confruntăm în prezent? Unde sunt politicile europene? Pentru a se asigura că lichidităţile necesare ajung la beneficiari şi că punerea în aplicare a proiectelor va începe imediat, statele membre trebuie să reacţioneze la împrejurări. Resursele politicii de coeziune trebuie să fie puse imediat şi fără întârziere la dispoziţia beneficiarilor reali, la nivel regional şi local. Scopul activării programelor operaţionale ar trebui să consiste în protejarea locurilor de muncă, a spiritului antreprenorial şi a competitivităţii şi utilizarea resurselor naturale, culturale şi umane din fiecare regiune.

Numai activarea imediată a programelor va contribui la protejarea coeziunii şi la prevenirea creării unor noi divergenţe.

Fie ca actuala criză să reprezinte o oportunitate de a ne uni vocea, astfel încât să existe o voce europeană în ceea ce priveşte rezolvarea tuturor problemelor cu care ne confruntăm.

 
  
MPphoto
 

  Toomas Savi (ALDE). - Doamnă preşedintă, aderarea la UE a permis accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, din care Republica Estonia a beneficiat de circa 800 milioane EUR în perioada 2004-2006, în timp ce alte 3,4 miliarde EUR au fost alocate pentru perspectiva financiară 2007-2013.

În ciuda gravităţii crizei economice, obiectivul fondurilor Uniunii Europene, care constă în eliminarea diferenţelor de dezvoltare din cadrul Uniunii, este mai aproape de a fi îndeplinit.

Salut pe deplin propunerea adresată de Comisie Consiliului, de a aloca încă 6,3 miliarde EUR în vederea contracarării efectelor negative ale crizei economice, adică în vederea accelerării aplicării fondurilor în folosul economiei reale.

Cu toate acestea, sunt de acord cu dna raportoare García Pérez că este nevoie de o abordare uniformă în toate statele membre pentru a evita creşterea discrepanţelor din cadrul Uniunii Europene şi utilizarea necorespunzătoare a banilor contribuabililor europeni.

 
  
MPphoto
 

  Rolf Berend (PPE-DE). (DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, există numeroase căi de a aborda efectele de durată ale crizei financiare şi economice neprevăzute. Acest pachet de revizuire, acest demers legislativ din cadrul planului european de redresare economică a fost conceput ca un răspuns adecvat – deşi nu suficient – la această situaţie temporară, deşi neobişnuit de critică.

Acesta răspunde, printre altele, solicitării adresate în mod repetat de Parlamentul European în ultimii ani privind o mai mare simplificare a procedurilor şi sporirea flexibilităţii aplicării regulilor existente în cadrul regulamentului privind fondurile structurale. Aş dori să subliniez că trebuie salutat şi faptul că un amendament la articolul 7 – „Eligibilitatea cheltuielilor” – va permite statelor membre şi regiunilor UE să investească în măsuri privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă în locuinţe, cu ajutorul fondurilor structurale ale UE şi că această măsură nu este destinată doar gospodăriilor cu venituri mici. Amendamentul în cauză elimină aşadar în mod just referirea la „gospodăriile cu venituri mici” şi impune în schimb un plafon de 4% din alocările totale ale Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru fiecare stat membru pentru astfel de cheltuieli. Aceasta este doar una dintre numeroasele îmbunătăţiri propuse.

Pe scurt, ducerea la îndeplinire a acestui pachet global ar accelera cheltuielile şi ar face astfel disponibile mai multe lichidităţi de la FEDR, Fondul Social European (FSE), Fondul de coeziune şi fondurile structurale pentru punerea în aplicare a obiectivelor necesare şi ar simplifica regulile, permiţând o aplicare rapidă a programelor.

În opinia mea, aceasta reprezintă o contribuţie eficientă, deşi deocamdată insuficientă, pentru combaterea crizei actuale.

 
  
MPphoto
 

  Lidia Geringer de Oedenberg (PSE).(PL) Doamnă preşedintă, Uniunea Europeană se confruntă cu o criză la scară largă ale cărei efecte sunt actualmente imposibil de anticipat. Am remarcat o scădere a ritmului creşterii economice, deficite bugetare mărite şi o creştere substanţială a şomajului. Politica europeană de coeziune cu un buget de 347 miliarde EUR pentru anii 2007-2013 pare a fi unul dintre instrumentele cele mai eficiente de restimulare a investiţiilor şi de oferire a unor finanţări publice suplimentare pentru economiile naţionale.

Comisia a adoptat deja o serie de măsuri destinate introducerii unor modificări ale pachetului existent de regulamente privind fondurile structurale. Modificările sunt menite să accelereze cheltuielile, să sporească lichidităţile referitor la punerea în aplicare a proiectelor şi să simplifice măsurile care facilitează o aplicare rapidă a proiectelor în regiuni. Principalele domenii de acţiune privesc creşterea sprijinului din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI), a Fondului European de Investiţii (FEI) şi simplificarea eligibilităţii cheltuielilor. Se preconizează, de asemenea, plata sumelor forfetare şi accelerarea cheltuielilor pentru proiectele mari.

Salut măsurile rapide luate de Comisia Europeană şi modificările legislative propuse. Cu toate acestea, există o altă măsură importantă care a fost omisă şi care se impune. Ar fi vorba de crearea unui sistem de gestionare şi control care să garanteze existenţa unor lichidităţi autentice în întregul sistem economic al Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Oldřich Vlasák (PPE-DE). (CS) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, propunerea Comisiei Europene a oferit tuturor statelor membre posibilitatea de a investi resursele obţinute prin fondurile structurale în vederea transformării şi reparării locuinţelor multietajate şi a altor clădiri. Acest lucru este deosebit de important pentru Republica Cehă, deoarece până la 26% dintre cetăţenii cehi locuiesc în blocuri-turn învechite. Dacă propunerea va fi adoptată mâine şi va fi, de asemenea, aprobată formal de Consiliul de Miniştri în aprilie, aceasta va oferi posibilitatea de a investi încă 16 miliarde CZK în sistemele de încălzire ale apartamentelor şi caselor, şi nu doar în Republica Cehă. Personal, salut şi eliminarea cerinţei de utilizare a fondurilor numai pentru gospodăriile cu venituri reduse, pe care o consider problematică, întrucât aceste gospodării sunt definite în diverse moduri în cadrul normelor naţionale.

După părerea mea, statele membre trebuie să poată decide ce categorii de clădiri sunt eligibile pentru finanţare în conformitate cu normele lor şi să determine propriile criterii în funcţie de necesităţile lor. Trebuie să facem posibilă existenţa unor locuinţe de o calitate mai bună şi mai ieftine pentru toţi, nu doar pentru cei care locuiesc în locuinţe sociale. Este regretabil faptul că a fost nevoie de criza financiară pentru a ne determina să sprijinim sporirea investiţiilor în locuinţe şi introducerea acestor măsuri pe întreg teritoriul UE. Însă eu salut pe deplin această decizie, deoarece, în prezent, oamenii trebuie să îşi cheltuiască banii cu mare atenţie şi astfel îi vom ajuta să reducă valoarea facturilor la încălzire şi apă caldă, diminuând în acest mod costurile de întreţinere. Potrivit unei estimări a organizaţiei CECODHAS, gospodăriile europene pot reduce aceste cheltuieli, în medie, cu 450 EUR pe an, iar acest lucru reprezintă un ajutor palpabil.

 
  
MPphoto
 

  James Nicholson (PPE-DE). – Doamnă preşedintă, în primul rând, doresc să felicit raportorii pentru munca eficientă depusă pentru redactarea acestor rapoarte, pe care le încredinţez Camerei. Consider că acest sprijin trebuie salutat călduros.

Dacă statele membre profită de această ocazie pentru a utiliza în întregime cele patru procente din finanţarea provenită din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru a facilita investiţiile în eficienţa energetică în sectorul locuinţelor, acest lucru va avea un impact pozitiv atât asupra economiilor noastre, cât şi asupra mediului. Este îmbucurător să vedem că o astfel de propunere vine din partea Comisiei şi vizează problemele cauzate de criza economică şi cele legate de mediul înconjurător deopotrivă.

Raportul reprezintă o veste bună mai ales pentru multe dintre vechile state membre şi constat cu satisfacţie că vechile state membre vor avea acum posibilitatea de a utiliza o proporţie din fondurile FEDR pentru intervenţii care promovează eficienţa energetică în sectorul locuinţelor. Mă bucur să văd că criteriile de eligibilitate au fost extinse şi nu se vor limita la locuinţele cu venituri mici.

Însă trebuie, de asemenea, să fim conştienţi că acest lucru nu reprezintă o creştere a finanţării. Acum depinde de autorităţile naţionale şi regionale să folosească această ocazie pentru a redirecţiona procentajul din fondurile FEDR pentru finanţarea acestor proiecte. Acest lucru poate atrage după sine reordonarea pe lista de priorităţi a unor componente ale programelor lor operaţionale. Eu cred că, pe termen lung, acest lucru va merita.

 
  
MPphoto
 

  Luca Romagnoli (NI).(IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aceste măsuri ale Comisiei par să fie sigure, mai mult sau mai puţin. Acordarea directă de contracte Băncii Europene de Investiţii şi Fondului European de Investiţii pare o idee bună, la fel ca simplificarea procedurilor şi accelerarea plăţilor.

Însă, mai presus de toate, există o recomandare fundamentală: transparenţa la nivel naţional şi regional privind utilizarea fondurilor, care, după părerea mea, lipseşte în unele cazuri. Controalele şi plăţile trebuie să fie efectuate rapid. În anumite regiuni din Italia, precum Lazio, fondurile pentru agricultori sunt plătite la câteva luni sau, în unele cazuri, la câţiva ani după ce au fost transferate de la Uniunea Europeană, dar timpul nu îmi permite să dau mai multe exemple. Aşadar, haideţi să atenuăm criza luând în considerare nu numai diferite tipuri de intervenţie, dar şi utilizarea eficientă şi oportună a fondurilor.

 
  
MPphoto
 

  Zita Pleštinská (PPE-DE).(SK) Fondurile structurale ne ajută, de asemenea, să facem faţă noii realităţi economice. Acestea permit statelor membre să optimizeze investiţiile UE ca un remediu eficace împotriva crizei economice actuale.

Parlamentul European, prin intermediul Comisiei pentru dezvoltare regională, solicită neîncetat simplificarea regulilor administrative. Mă bucur că, în sfârşit, Comisia a acordat atenţie acestui fapt, adoptând o poziţie comună alături de Consiliu.

Administraţia costisitoare, plăţile întârziate şi procedura complicată de verificare a eligibilităţii plăţilor creează dificultăţi financiare beneficiarilor finali. Numeroase autorităţi din ţara mea, Slovacia, dau adesea vina pe Bruxelles pentru faptul că pune un accent enorm pe birocraţie şi controlează conturile în mod exhaustiv. Aceştia uită că este important să se aleagă activitatea adecvată, conţinutul şi calitatea proiectului, aplicarea eficientă şi beneficiile proiectului.

Membrii echipelor de proiect trebuie să se concentreze pe proiecte de înaltă calitate care să fie benefice în ceea ce priveşte crearea unui mediu competitiv şi nu să stea ore întregi în birouri de contabilitate irosind timp preţios şi energie, ca să nu mai vorbim de teancurile de documente necesare pentru declaraţii. Verificarea elementelor neglijabile costă adesea mult mai mult decât valorează elementele în sine.

De aceea, eu sunt de acord cu extinderea utilizării sumelor forfetare şi a ratelor forfetare în cadrul regulamentelor privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi cu introducerea a trei forme noi de plăţi eligibile: cheltuieli indirecte de până la 20% din nivelul cheltuielilor directe, sume forfetare de până la 50 000 EUR şi bareme unitare standard pentru cheltuieli individuale.

Din acest motiv, consider că pachetul de decizii adoptat de Comisia Europeană cu scopul de a spori flexibilitatea tragerilor din fondurile structurale de către statele membre reprezintă un răspuns pozitiv la criza economică actuală.

Eu cred că simplificarea regulilor şi finanţarea flexibilă vor ajuta statele membre să pregătească proiecte adecvate, concepute pentru sectoarele care vor aduce beneficii substanţiale. Trebuie să direcţionăm investiţiile spre eficienţa energetică şi energia regenerabilă în domeniul locuinţelor cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi de a economisi energie. Prin sprijinirea tehnologiilor curate, putem contribui atât la redresarea industriei de automobile, cât şi la redresarea celei de construcţii.

 
  
MPphoto
 

  Avril Doyle (PPE-DE). – Doamnă preşedintă, salut propunerea de modificare a regulamentului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru solicitarea de finanţări din FEDR pentru investiţii în eficienţa energetică şi energia regenerabilă în domeniul locuinţelor. Doresc, de asemenea, să salut modificarea adusă propunerii iniţiale a Comisiei de eliminare a restricţionării eligibilităţii la gospodăriile cu venituri reduse, în loc de limitare a eligibilităţii la intervenţiile care susţin coeziunea socială, lăsând statului membru libertatea de a determina categoriile exacte de locuinţe eligibile.

Însă am o întrebare concretă pentru Comisie, dacă se poate. Ce înţelegem prin eficienţă energetică (şi ne referim la ea în cadrul finanţării prin FEDR)? Va exista o metodă armonizată de calculare a eficienţei energetice în cele 27 de state membre sau vor exista metode diferite de calcul şi consideraţii distincte în fiecare stat membru? Atunci când vorbim despre eficienţa energetică şi investiţiile în eficienţa energetică în locuinţele private, de exemplu, va însemna acest lucru ceea ce înseamnă în conformitate cu Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, în jurul căreia, în prezent, există o dezbatere privind necesitatea unui calcul armonizat sau a unei baze unice de calcul, care să gestioneze de fapt cifrele privind eficienţa energetică, pentru a fi siguri că investiţiile sunt utilizate pentru o eficienţă energetică reală sau pentru sporirea eficienţei energetice sau diminuarea problemelor legate de emisiile de CO2?

Acest aspect face parte din dezbaterea pe care am avut-o în această dimineaţă la un mic dejun al Uniunii întreprinzătorilor mici şi mijlocii (IMM) găzduit de colegul meu, dl Rübig, la care ni s-a spus foarte clar că există dificultăţi în obţinerea de fonduri pentru eficienţa energetică la nivelul clădirilor: dificultăţi de finanţare din cauza restrângerii creditării în cazul împrumuturilor. Trebuie să luăm în considerare subvenţiile şi diverse stimulente fiscale. Avem nevoie de o administraţie simplă, aşa că îi încurajăm pe proprietarii de locuinţe să utilizeze aceste fonduri, indiferent dacă acestea provin din FEDR sau de la statele membre. De fapt, trebuie să menţionez că guvernul nostru a lansat recent programul de subvenţionare pentru renovarea locuinţelor în vederea economisirii de energie.

Însă avem nevoie de o administraţie simplă. Avem nevoie de promovare astfel încât prin intermediul investiţiilor să se obţină nu doar o reducere a importurilor de combustibili fosili şi a emisiilor de dioxid de carbon, ci şi o reducere a costurilor energetice ale gospodăriilor.

 
  
MPphoto
 

  Ljudmila Novak (PPE-DE).(SL) Susţin pe deplin modificările propuse ale regulamentului, care vor extinde finanţarea forfetară şi vor permite utilizarea unui sistem de plată forfetară. Aceasta este o măsură adecvată, care, în împrejurări economice favorabile, ar reduce dificultăţile cu care se confruntă şomerii.

Cu toate acestea, înainte de a adopta aceste modificări, ţin să subliniez faptul că trei cetăţeni europeni din patru sunt de părere că Parlamentul joacă un rol important în formularea comună a politicilor europene. Conform aceluiaşi sondaj, Parlamentul inspiră cea mai mare încredere în rândul persoanelor chestionate. Cincizeci şi unu la sută dintre respondenţi au afirmat că au încredere în Parlamentul European, în timp ce doar 47% şi-au exprimat încrederea în Comisie, iar 42% în Consiliu. În plus, această Cameră a inspirat mai multă încredere decât Banca Centrală Europeană.

De ce enumăr aceste date statistice? Parlamentul European a constatat încă din 2005 că necesitatea unei mai mari simplificări este esenţială pentru fondurile structurale europene, în general, şi pentru Fondul Social European, în special. Cu toate acestea, Comisia abia a început să pună în aplicare recomandările noastre privind îmbunătăţirea condiţiilor în care cetăţenii şi firmele noastre desfăşoară activităţi comerciale, în condiţiile crizei actuale.

Deşi voi fi încântată dacă recomandările şi constatările noastre vor fi puse în aplicare cel puţin parţial, observ cu tristeţe că abordarea acestor dificultăţi se face din perspectiva tratării manifestărilor crizei şi nu a cauzelor ei. Sper totuşi că această experienţă va încuraja Comisia să ia măsuri mai rapide pe viitor şi că numeroasele comentarii şi propuneri importante şi legitime ale Parlamentului vor fi puse în practică mai devreme.

 
  
MPphoto
 

  Colm Burke (PPE-DE). – Doamnă preşedintă, salut aceste noi propuneri. Acum trecem printr-o perioadă de criză. Constatăm pierderi substanţiale de locuri de muncă pe întreg teritoriul UE.

Astăzi au fost anunţate ultimele cifre privind şomajul din Irlanda. Rata şomajului a ajuns acum la 11%, faţă de 5,4% în urmă cu un an, ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare a ratei în termeni reali. Aceste cifre sunt şocante şi înspăimântătoare. Însă, confruntaţi cu această situaţie sumbră, trebuie să găsim soluţii creative pentru a le oferi acelor şomeri aptitudinile, perspectivele şi speranţa unui viitor mai bun.

Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de coeziune pot juca un rol crucial în acest sens. Prin vizarea acestor fonduri, ne putem reorganiza economiile pentru a ieşi din recesiune. Este de datoria noastră a tuturor – deputaţi europeni şi cetăţeni – să aducem acest lucru în atenţia publicului, care este foarte temător în această perioadă. Este de datoria noastră a tuturor să transmitem acest mesaj guvernelor noastre naţionale: aceste fonduri trebuie să fie acordate şi utilizate cât mai rapid şi mai eficient posibil. Salut, de asemenea, reducerea birocraţiei. Acesta este un pas în direcţia cea bună.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE). - Anul 2010 este anul în care vom face revizuirea intermediară a modului de utilizare a fondurilor structurale şi cred că eficienţa energetică trebuie să fie o prioritate. Regret că nu au fost acceptate amendamente pentru aceste rapoarte.

În calitate de raportor pentru eficienţa energetică a clădirilor am propus creşterea cu până la 15% a cotei din FEDER ce poate fi utilizată pentru eficienţa energetică a clădirilor. Este vorba, de fapt, de o mai mare flexibilitate şi statele membre sunt cele care decid dacă şi cât vor să aloce pentru acest domeniu.

Înţeleg urgenţa; statele din UE 15 trebuie să poată utiliza fondurile structurale pentru eficienţa energetică şi cred că astfel se va face un schimb de bune practici şi statele membre noi vor putea fi sprijinite. Solicit Comisiei ca, până la 30 iunie 2010, să vină cu o nouă propunere legislativă astfel încât să crească plafonul maxim la 15% sau chiar să existe un prag minim de 10% a cotei din FEDER pentru eficienţa energetică a clădirilor.

 
  
MPphoto
 

  Fiona Hall (ALDE). – Doamnă preşedintă, discuţiile privind eficienţa energetică au reliefat în repetate rânduri faptul că se pot face mult mai multe – şi mai repede – dacă finanţările ar fi disponibile de la început. De aceea este atât de important să facem posibilă cheltuirea fondurilor provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în vederea eficienţei energetice, nu numai în UE 12, ci şi în UE15.

În pofida unor progrese considerabile, ministrul britanic al locuinţelor a recunoscut că doar 1% din fondul locativ actual este suficient de eficient din punct de vedere energetic pentru a împiedica lipsa de combustibil. În regiunea din care provin, nord-estul Angliei, una din zece locuinţe au fost catalogate ca având un factor de risc de categoria întâi pentru sănătate deoarece sunt foarte reci şi prost izolate.

Prin urmare, salut această modificare şi îndemn toate statele membre şi regiunile să profite din plin de noua flexibilitate. Pentru a aborda schimbările climatice, lipsa de combustibil, şomajul şi securitatea energetică, solicit Comisiei, asemenea dnei Ţicău, să crească în mod considerabil plafonul actual în timp util, aşa cum solicita şi Comisia pentru industrie, cercetare şi energie în votul său de marţi privind reformarea.

 
  
MPphoto
 

  Catherine Stihler (PSE). – Doamnă preşedintă, ţin să le mulţumesc raportorilor. Una dintre numeroasele acţiuni pe care trebuie să le întreprindă statele membre pentru a-i ajuta pe cei care îşi pierd locurile de muncă să reintre în câmpul muncii cât mai curând posibil constă în căutarea unor modalităţi de utilizare a fondurilor structurale europene într-un mod mai eficient în vederea ajutorării persoanelor afectate de criza economică mondială.

Este interesant faptul că dezbatem acest subiect în ajunul reuniunii G20. Reuniunea G20 are potenţialul de a demara procesul de stabilire a unor reguli globale privind finanţele, reguli care sunt necesare pentru a preveni repetarea unui astfel de dezastru economic.

Trebuie să transformăm locurile de muncă şi chestiunile sociale în puncte-cheie în cadrul alegerilor europene. Cele 25 de milioane de persoane din toată UE care îşi vor pierde locul de muncă până la sfârşitul anului ar trebui să fie punctul central al acţiunilor noastre din această Cameră în vederea redresării economiei şi a contribuirii la reintegrarea profesională a acestora.

 
  
MPphoto
 

  Jacques Barrot, vicepreşedintele Comisiei. (FR) Doamnă preşedintă, în primul rând, doresc să le mulţumesc dnei García Pérez, dnei Jöns şi dlui Angelaka pentru rapoartele excelente şi tuturor membrilor care au luat cuvântul.

În marea majoritate a acestor discursuri a fost exprimat sprijinul pentru măsurile propuse de Comisie, subliniindu-li-se relevanţa în ceea ce priveşte eficienţa combaterii efectelor crizei asupra economiei europene. În numele Comisiei, ţin să vă mulţumesc pentru acest lucru.

Discursurile dvs. au reliefat dorinţa Parlamentului European de a pune la dispoziţia Uniunii Europene resursele necesare pentru contracararea efectelor crizei pe teren. Aţi insistat asupra necesităţii de a acţiona rapid, iar acesta este obiectivul nostru. Preşedinţia cehă, căreia doresc să îi mulţumesc pentru sprijin, este, de asemenea, decisă să permită adoptarea finală a reglementărilor cât mai curând posibil.

Dacă facem o presupunere rezonabil de optimistă, noile reglementări ar putea intra în vigoare în săptămânile următoare şi ar produce, aşadar, efecte rapide asupra programelor operaţionale. Avansurile, în special, ar putea fi plătite în întregime la începutul lui mai.

Mai mult, unele discursuri au insistat asupra introducerii unui sistem riguros de supraveghere a aplicării acestor măsuri şi asupra prezentării unui raport în 2010, care să indice rezultatele obţinute. Comisia şi-a luat acest angajament, care este inclus în declaraţia pe care am înaintat-o preşedinţiei.

Prin urmare, instituţiile europene vor fi avut nevoie de doar patru luni pentru a pregăti şi aproba acest pachet legislativ. Doresc să fac câteva precizări privind chestiunea eficienţei energetice, care a fost ridicată în numeroase discursuri.

Doresc să atrag atenţia Parlamentului că va avea loc un atelier pe această temă în luna iunie, în cadrul unui seminar cu autorităţile de gestionare ale statelor membre. Le solicităm statelor membre să ne prezinte intenţiile lor privind timpul de executare în rapoartele strategice pe care trebuie să le întocmească pentru sfârşitul lui 2009.

În mod evident, dată fiind actuala stare de fapt, statele membre sunt cele cărora le revine sarcina de a defini criteriile şi măsurile eligibile privind eficienţa energetică. În asta constă subsidiaritatea. Însă este adevărat că în prezent o directivă privind eficienţa energetică este în curs de examinare şi, de îndată ce această directivă va fi adoptată, va trebui să fie aplicată, desigur. Mai mult, îi voi susţine bucuros pe acei membri care au subliniat că cercetarea în domeniul eficienţei energetice a clădirilor are dublul avantaj de a crea locuri de muncă, permiţându-ne, în consecinţă, să ne pregătim pentru viitor, şi de a ne ajuta să rezolvăm problemele încălzirii globale.

Aş dori să precizez şi faptul că, lăsând la o parte această criză, care, într-un fel, a dus la o cooperare foarte strânsă între instituţii, este din ce în ce mai important să putem stabili un parteneriat între Comisie şi Parlament, care să se bazeze pe un nivel ridicat de încredere. Comisia a încercat să răspundă în mod eficient provocării impuse de criza economică şi financiară şi, în acelaşi timp, a dorit să profite de această discuţie interactivă cu statele membre şi Parlamentul European pentru a răspunde solicitărilor de simplificare a acestor proceduri şi politici.

Bineînţeles că ar fi putut fi incluse şi alte propuneri în cadrul planului de redresare. Nu au fost incluse toate, însă acestea vor constitui tema de dezbatere a discuţiilor pe care Comisia le va iniţia pentru a consolida efectele planului de redresare şi a oferi facilităţi suplimentare autorităţilor naţionale de administrare a proiectelor. De aceea, în luna noiembrie, Comisia a înfiinţat un grup de lucru privind simplificarea. Ca urmare a activităţii acestuia a rezultat crearea proiectului de revizuire a regulamentului de punere în aplicare al Comisiei. Ar putea urma şi alte propuneri de modificare a regulamentului general şi a regulamentelor specifice fiecărui fond.

Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, este evident că toate observaţiile făcute pe parcursul acestei dezbateri vor fi foarte utile şi vor fi binevenite şi altele. Doresc să mulţumesc în mod deosebit Parlamentului European pentru angajamentul său de a rezolva mai rapid problemele serioase cauzate de criză.

În ceea ce priveşte modificările la proiectul de regulament privind Fondul European de Dezvoltare Regională prezentat de dna Schroedter, trei dintre acestea se referă la considerente, iar una la dispoziţiile de fond. În ceea ce priveşte considerentele − amendamentele 8-10 − includerea acestora nu ar fi schimbat sensul general al propunerilor prezentate de Comisie, însă ar fi prelungit procedura de adoptare a regulamentului.

Cât priveşte modificarea dispoziţiilor de fond, Comisia nu se opune principiului. Cu toate acestea, Comisia intenţionează să adopte un mecanism care nu a fost inclus în textul de compromis al Consiliului, întrucât textul prezenta dificultăţi în ceea ce priveşte punerea în aplicare în statele membre.

A trebuit să fac aceste clarificări şi am făcut acest lucru la finalul discursului. Încă o dată, doresc să mulţumesc Parlamentului pentru că ne-a permis să acţionăm mai rapid pentru a limita efectele dureroase ale crizei, pe care unii dintre dvs. le-aţi subliniat şi le-aţi descris atât de bine.

 
  
MPphoto
 

  Iratxe García Pérez, raportoare. (ES) Dle comisar, ţin să vă mulţumesc pentru explicaţiile privind dezbaterea de astăzi. Cred că sunteţi conştient că această cvasiunanimitate de astăzi din această cameră în ceea ce priveşte propunerea care tocmai a fost dezbătută nu este doar o coincidenţă.

De fapt, aşa cum comenta colega noastră, dna Creţu, acest lucru a demonstrat voinţă politică, arătând că putem colabora la căutarea unor soluţii la actuala criză. De fapt, această criză dă naştere la situaţii realmente dificile şi la sărăcie în rândul cetăţenilor europeni.

Însă a fost şi un exerciţiu de responsabilitate, după cum aţi subliniat şi dvs.; repet, un exerciţiu de responsabilitate, deoarece eram conştienţi că această propunere care ne-a fost prezentată astăzi ar fi putut fi mai bună. Am fi putut include alte elemente în această propunere pentru a accelera sau simplifica procedurile, însă eram conştienţi că, pentru a pune în aplicare aceste măsuri cât mai repede, era necesar ca rapoartele să rămână în forma în care sunt în prezent.

De aceea, aş avea o singură rugăminte la adresa Comisiei: având în vedere că avem un plan revizuit de simplificare a formalităţilor, după cum s-a anunţat, sper că Parlamentul va juca un rol mai important în dezbaterea şi planificarea acestor noi iniţiative. Fac această rugăminte atât în numele acestei camere, cât şi al administraţiilor locale, care sunt implicate direct în aceste proiecte şi îşi cunosc nevoile specifice în ceea ce priveşte punerea în aplicare a diferitelor iniţiative.

 
  
MPphoto
 

  Emmanouil Angelakas, raportor. (EL) Doamnă preşedintă, dle comisar, vă mulţumesc. Vreau să fac câteva comentarii cu privire la ceea ce tocmai s-a spus.

Dle comisar, m-a bucurat foarte mult declaraţia dvs. potrivit căreia avansurile vor începe probabil să fie plătite la începutul lui mai şi, prin urmare, presupun că aceste modificări vor fi publicate în Jurnalul Oficial într-un timp rezonabil de două, trei sau patru săptămâni începând de mâine, astfel încât să poată fi aplicate după cum aţi afirmat. Acesta este primul meu comentariu.

Ca un al doilea comentariu, vreau să vă spun că trebuie să modificaţi şi să simplificaţi şi alte regulamente într-un ritm alert pe parcursul noii legislaturi, aşa cum au afirmat deja şi alţi deputaţi, şi că Parlamentul European doreşte să contribuie activ la studierea, evaluarea şi redactarea acestor regulamente.

Trebuie să vă spun că am avut mai multe propuneri şi idei, însă, având în vedere caracterul urgent al problemei, majoritatea celor din comisie şi din Parlament au considerat că nu ar fi o idee bună să continuăm să luăm în considerare astfel de modificări.

Întrucât am înţeles că rata de absorbţie pentru sursele de energie regenerabilă în locuinţe va creşte, trebuie să spun că, potrivit cifrelor pe care le avem la dispoziţie, noile state membre utilizează în prezent doar 1-1,5%, ceea ce înseamnă că poate există mai multe dificultăţi. Eu consider că 4%, care reprezintă suma maximă alocată de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), reprezintă un procent satisfăcător şi sper că lucrurile se vor îmbunătăţi.

De asemenea, salut declaraţia dvs. potrivit căreia veţi prezenta un raport privind planurile de redresare în a doua jumătate a anului 2010, pe baza programelor care vă vor fi transmise de statele membre.

Doresc să închei prin a sublinia, dle comisar, că natura complexă a procedurilor reprezintă prima problemă cu care se confruntă statele membre şi regiunile în aplicarea acestor proceduri. Acestea trebuie să fie simplificate imediat. Cred că şi dvs. veţi avea o contribuţie în acest sens, iar Parlamentul European vă va fi alături.

 
  
MPphoto
 

  Preşedinta. – Dezbaterea în comun a fost închisă.

Votul va avea loc mâine.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Šarūnas Birutis (ALDE), în scris.(LT) Criza financiară şi recesiunea economică din prezent au un impact negativ asupra bugetelor publice. În majoritatea statelor membre, creşterea economică a scăzut substanţial, iar unele dintre acestea se confruntă chiar cu stagnare economică. Indicatorii privind şomajul au început să se înrăutăţească. Când apare o situaţie precum recesiunea economică, este foarte important ca Fondul Social European să fie utilizat în mod global pentru a rezolva problemele şomerilor, în special ale celor care sunt cel mai grav afectaţi.

Este foarte important ca principalele patru domenii ale activităţilor Fondului Social European să rămână aceleaşi:

- creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor;

- crearea unor condiţii mai bune pentru ocuparea forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea activităţilor de lucru şi promovarea unei participări mai active pe piaţa muncii;

- îmbunătăţirea integrării sociale prin promovarea integrării în câmpul muncii a persoanelor care primesc asistenţă socială şi combaterea discriminării;

- promovarea parteneriatului în punerea în aplicare a reformei în domeniile ocupării forţei de muncă şi integrării.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE-DE), în scris. – Planul european extins de redresare economică, mai precis revizuirea Regulamentului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), prezintă o serie de oportunităţi pentru statele membre ale UE, cu atât mai mult cu cât criza economică internaţională duce la o încetinire a economiilor naţionale. Noua măsură propusă în raportul de revizuire a Regulamentului FEDER, referitoare la investiţiile în eficienţa energetică şi în utilizarea energiilor regenerabile în sectorul locuinţelor pentru toate statele membre este de natură benefica atât pentru crearea de noi locuri de muncă cât şi pentru îmbunătăţirea eficientei energetice a locuinţelor. Îndeplinirea obiectivelor strategiei comunitare pentru energie şi schimbări climatice este o problemă foarte serioasă, care nu ar trebui să ţină cont de criza economică sau alte considerente. În acest sens, propunerile de revizuire a FEDER împletesc eficient măsurile de contracarare a efectelor crizei economice (prin crearea de locuri de muncă, creşterea investiţiilor, etc.) cu măsurile de protejare a mediului (prin izolarea termică a locuinţelor şi investiţii în energiile regenerabile). Din aceste motive, cred că Raportul Investiţii în eficienţa energetică şi în energiile regenerabile în locuinţe este un pas important pe care îl face Uniunea şi am încredinţarea că statele membre vor şti să folosească la maxim această oportunitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (PSE), în scris. – Consecințele crizei în plan social se resimt tot mai dureros în toate statele membre. În special în ceea ce privește locurile de muncă, ne confruntăm cu o situație care se agravează accelerat în toate statele Uniunii Europene. Secretarul general al Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică atrage atenția asupra faptului că se estimează că rata șomajului in UE si in SUA ar putea atinge 10% in acest an. Este o creștere îngrijorătoare, in condițiile în care, în ianuarie, rata medie în UE era de 8%.

În Romania, chiar dacă rata oficiala este sub media europeană, s-a înregistrat, în ultimul an, o creștere cu 1% a ratei șomajului, aceasta ajungând la 5,3%. Ne așteptăm, însă, la o creştere accelerată, pe măsură ce tot mai multe întreprinderi vor fi nevoite să recurgă la concedieri şi pe măsură ce conaţionalii noştri care lucrează în străinătate vor reveni in tara din cauza pierderii locurilor de muncă.

De aceea, având în vedere această situaţie care ameninţa să degenereze într-o cascadă de dezechilibre sociale pe care riscăm să nu le mai putem controla, doresc să subliniez necesitatea acordării unei atenţii sporite problemelor şomerilor, care sunt cei mai afectaţi şi vulnerabili dintre noi în contextul acestei crize.

 
  
MPphoto
 
 

  Dragoş Florin David (PPE-DE), în scris. – Salut Propunerea Comisiei de a modifica Regulamentul privind FEDER, astfel încât toate statele membre şi regiunile din Uniunea Europeana să poată investi în măsuri legate de eficienţa energetică şi energiile regenerabile în locuințe, cu ajutorul fondurilor structurale.

În temeiul regulamentului în vigoare, FEDER susține deja intervențiile în sectorul locuinţelor, inclusiv eficienţa energetică, dar numai pentru noile state (UE-12) şi în anumite condiţii.

Este important să le fie permis statelor membre să îşi modifice prioritățile şi să îşi reprogrameze programele operaționale în vederea finanțării măsurilor în acest

domeniu, dacă aceștia îşi doresc.

Având în vedere faptul că a fost impus un plafon de 4% din fondurile totale FEDER alocate fiecărui stat membru, pentru cheltuielile legate de ameliorarea eficienţei energetice şi utilizarea energiilor regenerabile în locuinţele existente, este necesar ca acest plafon să crească până la 15%, astfel încât investiţiile în acest domeniu să aibă un impact cât mai mare asupra cetăţenilor Uniunii Europene.

În încheiere ţin să îl felicit pe raportor, domnul Emmanouil Angelakas pentru contribuţia adusă la acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Rumiana Jeleva (PPE-DE), în scris.(BG) Am intrat împreună în această criză şi împreună trebuie să o depăşim. Acest lucru înseamnă că trebuie să colaborăm atât în Europa, cât şi în restul lumii. Cu toate acestea, trebuie să terminăm mai întâi ceea ce avem de făcut aici, în Uniunea Europeană, mai exact, în Parlamentul European, unde sunt reprezentate interesele tuturor cetăţenilor europeni.

Propunerile Comisiei Europene pe care le studiem astăzi sunt menite să dea un nou impuls economiilor Europei, precum şi să contribuie la ieşirea acestora din recesiune. Modificările la regulamentul privind fondurile structurale în vederea luării în considerare a politicii de coeziune ne vor permite să dăm un nou avânt investiţiilor şi să contribuim la restabilirea încrederii în economii.

Aceste modificări sunt binevenite în special în ţările în care rata utilizării resurselor europene este redusă. Însă acest lucru va putea fi realizat doar dacă administraţiile naţionale corespunzătoare aplică şi normele generale ale bunei guvernări şi ale parteneriatului. Trebuie să punem capăt metodelor de lucru ineficiente şi practicilor corupte care, din păcate, sunt încă utilizate.

Trebuie să acţionăm acum, împreună. Asemenea raportorului PPE-DE, vă solicit să sprijiniţi propunerea Comisiei Europene de a modifica regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune în ceea ce priveşte anumite dispoziţii legate de gestiunea financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Zbigniew Kuźmiuk (UEN), în scris.(PL) În legătură cu dezbaterea privind fondurile europene, aş dori să atrag atenţia asupra a patru propuneri ale Comisiei, menite să accelereze utilizarea de către beneficiari a resurselor financiare şi a fondurilor structurale.

1. Creşterea sprijinului acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de Fondul European de Investiţii (FEI) pentru proiectele cofinanţate din fondurile structurale.

2. Simplificarea procedurilor privind eligibilitatea cheltuielilor în mod retroactiv până la 1 august 2006, implicând, de exemplu, includerea unei contribuţii în natură a beneficiarului în cheltuielile eligibile.

3. Creşterea plăţilor în rate din fondurile structurale cu 2%, permiţând astfel plata unor rate suplimentare în valoare de 6,25 miliarde EUR în 2009.

4. Accelerarea cheltuielilor pentru proiectele majore, printre alte măsuri, dând beneficiarilor posibilitatea de a trimite cererile de plăţi înainte de aprobarea proiectelor de Comisia Europeană.

Toate modificările menţionate anterior presupun creşterea lichidităţilor beneficiarilor. Acestea merită tot sprijinul şi trebuie aplicate cât mai curând posibil. Acelaşi lucru este valabil şi pentru dispoziţiile de simplificare.

 
  
MPphoto
 
 

  Adrian Manole (PPE-DE), în scris. – Potrivit cercetărilor, consumul de energie electrică în România este unul dintre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est. Îmbunătăţirea managementului energiei ar putea fi un factor direct de creştere economică, de reducere a poluării şi de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie folosite într-un mod cât mai productiv.

Pentru a atinge acest nivel în România este necesară informarea populaţiei privind avantajele economice ce pot fi obţinute prin practicile manageriale de eficienţă energetică, asigurând în acest scop, tuturor celor interesaţi, consultanţă cu privire la accesarea fondurilor FEDER privind tehnicile moderne de economisire a energiei.

În acest fel, va creşte confortul consumatorilor casnici, concomitent cu micşorarea facturilor la energie, creşterea utilizării eficiente a energiei pe întreg lanţul energetic, precum şi verificarea respectării legislaţiei în vigoare cu privire la eficienţa energetică. Acest lucru va determina în mod decisiv reorientarea politicii energetice bazată pe producţia de energie către o politică energetică activă de economisire a energiei, având drept scop economisirea resurselor prin conservarea energiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris. – Mă bucur că în sfârşit facem paşi concreţi pentru reducerea birocraţiei în accesarea fondurilor europene, păcat însă că doar în condiţii de criză sunt înaintate propuneri pentru reglementări mai simple şi mai flexibile în privinţa fondurilor europene.

Doresc să insist pe un aspect important al acestor regulamente: creşterea pragului pentru investiţiile în eficienţa energetică a clădirilor. În statele care au trecut prin experienţa sistematizării urbane şi a industrializării forţate, problema eficienţei energetice a clădirilor este una care afectează milioane de cetăţeni. Până acum s-au utilizat extrem de puţin din aceste fonduri, dar consider că, la numai 2 ani după începerea perioadei actuale de programare financiară, nici nu putem avea o imagine exactă a ratei de absorbţie. De aceea, mărirea acestui prag era necesară, având în vedere numărul mare de beneficiari şi oportunitatea creării de locuri de muncă. Pentru România va rămâne însă o problemă, atâta timp cât, la solicitarea Comisiei, aceste acţiuni sunt eligibile doar pentru acele oraşe selectate ca poli de dezvoltare. Sper că se va concretiza şi promisiunea Comisiei de renegociere pe anumite axe ale programelor operaţionale deja aprobate, astfel încât să poată fi realocate fondurile pentru acele măsuri cu un potenţial mai mare de creştere economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareş-Lucian Niculescu (PPE-DE), în scris. – Propunerea de regulament care face obiectul acestui raport este un exemplu cu privire la modul în care banii europeni pot fi „puşi la muncă” pentru a aduce beneficii mai mari cetăţenilor europeni.

Iată că, fără a majora fondurile alocate, fără ca măsura luată să aibă implicaţii asupra bugetului comunitar - printr-o simplă îmbunătăţire a regulilor jocului - pot fi obţinute rezultate semnificative.

Aş sublinia faptul că, pentru statul pe care îl reprezint, România, aceste modificări înseamnă dublarea fondurilor comunitare care pot fi investite în reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.

Aceste fonduri vor veni în completarea programului foarte ambiţios de izolare termică a blocurilor lansat de Guvernul român.

Ce înseamnă acest lucru? În primul rând reducerea risipei de energie. Apoi, implicit, reducerea importurilor de energie. Mai apoi, tot implicit, reducerea costurilor cu încălzirea locuinţei pe care le au de suportat cetăţenii.

Sper ca acesta să fie doar începutul şi ca Uniunea Europeană să promoveze tot mai mult investiţiile în eficienţa energetică.

Am susţinut această idee încă de la începutul mandatului meu de deputat în Parlamentul European şi de aceea voi vota mâine în favoarea raportului Angelakas şi în favoarea propunerii de regulament iniţiată de Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nicolae Vlad Popa (PPE-DE), în scris. – Raportul Angelakas aduce o simplificare bine venită a condiţiilor de eligibilitate pentru investiţiile în eficienţa energetică şi în energiile regenerabile în locuinţe. Extinderea utilizării ratelor fixe şi a sumelor forfetare va un impact pozitiv asupra gestionării zilnice a fondurilor structurale.

Modificarea articolului 7 din Regulamentul privind FEDER, cu scopul de a permite tuturor statelor membre UE să investească în măsuri legate de eficienţa energetică şi energiile regenerabile în locuinţe, cu ajutorul fondurilor structurale, este salutară nu numai în contextul actualei crize economice. Accesarea FEDER de către UE-27 reprezenta încă un pas spre atingerea obiectivului ca 20% din energia Europei să vină din surse regenerabile până în anul 2020.

Odată cu aderarea la UE, energiile regenerabile şi eficienţa energetică au devenit, şi în România, obiective obligatorii. În acest mod, în România, legislaţia de reabilitare termică a clădirilor de locuit va fi modificată, astfel încât 50% din fondurile necesare să fie acoperite de stat, proprietarii să plătească doar 20% din costuri şi autorităţile locale 30%. Pentru a da câteva cifre, la sfârşitul anului 2008 fuseseră reabilitate termic 1900 de apartamente. Pentru 2009, Ministerul Dezvoltării Regionale va aloca 130 de milioane de euro pentru reabilitarea termică, printre beneficiari numărându-se grădiniţe, şcoli, cămine de bătrâni.

 
  
MPphoto
 
 

  Theodor Dumitru Stolojan (PPE-DE), în scris. – Salut iniţiativa Comisiei Europene de a modifica unele condiţii financiare la fondurile structurale şi de coeziune, pentru ca mai mulţi bani cash să ajungă mai repede în statele membre. Consider că acest efort al Comisiei Europene trebuie să continue şi prin mărirea resurselor financiare alocate facilităţilor JASPER, JEREMIE, JESSICA şi JASMINE, care se dovedesc eficiente în accelerarea accesării fondurilor europene de către statele membre noi.

 
  
MPphoto
 
 

  Margie Sudre (PPE-DE), în scris.(FR) Revizuirea celor trei regulamente care guvernează fondurile structurale va spori flexibilitatea regiunilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte administrarea şi programarea bugetelor oferite acestora în cadrul politicii europene de coeziune economică şi socială.

Fără a creşte capacitatea de finanţare oferită regiunilor, aceste dispoziţii le vor permite acestora să îşi redirecţioneze priorităţile pentru a concentra contribuţiile europene asupra proiectelor care oferă cel mai mare potenţial de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă.

Regiunile vor putea de acum înainte să profite de cofinanţările din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) ca să investească în eficienţa energetică pentru toate categoriile de locuinţe, pentru a concepe programe prin care să doteze locuinţele cu izolaţie sau panouri solare.

În faţa recesiunii economiei europene, salut noua posibilitate de accelerare a plăţii fondurilor de asistenţă regională şi de simplificare a regulilor privind utilizarea acestor fonduri, cu scopul de a elibera lichidităţile pentru a permite punerea rapidă în aplicare a proiectelor noi în economia reală.

Este imperios ca États généraux de l’Outre-mer, care sunt responsabile de explorarea noilor oportunităţi de dezvoltare autohtonă în departamentele franceze de peste mări (DOM), să încurajeze autorităţile locale din regiunile noastre ultraperiferice să profite de aceste oportunităţi pentru a maximiza fără întârziere impactul politicilor comunitare asupra teritoriilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Csaba Tabajdi (PSE), în scris. – (HU) Ca urmare a crizei economice, mai multe sute de mii de persoane şi-au pierdut locul de muncă în Uniunea Europeană şi peste 20 000 în Ungaria. În fiecare ţară a Europei, şomajul a crescut cu repeziciune. Criza economică se transformă într-o criză a ocupării forţei de muncă şi, potrivit sondajelor, pericolul de pierdere a locului de muncă reprezintă acum cea mai mare îngrijorare în rândul cetăţenilor europeni. Instrumentul cel mai eficient al Uniunii Europene de combatere a şomajului este Fondul Social European, ale cărui reguli sunt acum supuse unei simplificări considerabile în vederea accelerării plăţilor.

Modificările propuse de Comisia Europeană reduc birocraţia pe care o implică procesul de utilizare a acestei surse de finanţare şi facilitează accelerarea plăţilor. Plafonul de 50 000 EUR, plăţile forfetare asupra cărora s-a convenit anterior şi verificările stricte ex-post reduc la minimum şansele de comitere a unui abuz. Prin această măsură, Comisia Europeană a demonstrat încă o dată că, deşi dispune de resurse financiare limitate, dă dovadă de creativitate.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate