Stenograma dezbaterilor

Marţi, 21 aprilie 2009 - Strasbourg

17. Piaţa internă a energiei electrice - Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic - Condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică - Piaţa internă a gazelor naturale - Condiţii de acces la reţelele de transport al gazelor naturale - Etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficienţa consumului de combustibili - Performanța energetică a clădirilor (reformare) (dezbatere)

  Preşedintele − Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele probleme:

– recomandarea pentru a doua lectură (A6-0216/2009) adresată de doamna Morgan, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE [14539/2/2008 – C6-0024/2009 – 2007/0195(COD)];

– recomandarea pentru a doua lectură (A6-0235/2009) adresată de domnul Chichester, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Agenţiei pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic [14541/1/2008 – C6-0020/2009 – 2007/0197(COD)];

– recomandarea pentru a doua lectură (A6-0213/2009) adresată de domnul Vidal-Quadras, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 [14546/2/2008 – C6-0022/2009 – 2007/0198(COD)];

– recomandarea pentru a doua lectură (A6-0238/2009) adresată de domnul Mussa, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE (14540/2/2008 – C6-0021/2009 – 2007/0196(COD));

– recomandarea pentru a doua lectură (A6-0237/2009) adresată de domnul Paparizov, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună adoptată de Consiliu în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (14548/2/2008 – C6-0023/2009 – 2007/0199(COD));

– raportul (A6-0218/2009) elaborat de domnul Belet, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametri esenţiali [COM(2008)0779 – C6-0411/2008 – 2008/0221(COD)];

– raportul (A6-0254/2009) elaborat de doamna Ţicău, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor (reformare) [COM(2008)0780 – C6-0413/2008 – 2008/0223(COD)].

  Eluned Morgan, raportoare − Doamnă preşedintă, acest pachet energetic reprezintă apogeul unor ani de muncă susţinută, iar Parlamentul se poate mândri cu modificările ce vor fi puse acum în aplicare. Ar trebui, mai ales, să fim mândri de faptul că, pentru prima dată, consumatorii de energie din UE reprezintă punctul în jurul căruia se desfăşoară dezbaterea energetică şi pentru că s-a recunoscut la nivel european problema penuriei energetice. S-a ridicat problema conflictului de interese ce survine atunci când o companie deţine atât transportul, cât şi producţia de electricitate şi s-a consolidat regimul de reglementare ce guvernează pieţele energetice.

Directiva privind electricitatea, pentru care am fost raportor, face parte dintr-un pachet de cinci măsuri ce doreşte îmbunătăţirea modului de operare a pieţelor energiei şi gazelor naturale la nivel continental, pentru a asigura o mai bună integrare a pieţelor şi o funcţionare mai justă, într-un mod cât mai puţin discriminatoriu.

Le sunt foarte recunoscătoare celorlalţi raportori ce au lucrat la acest pachet, pentru cooperarea deosebită, precum şi raportorilor alternativi, Comisiei şi Preşedinţiei cehe, pentru ajutorul acordat în vederea soluţionării unor dezbateri foarte aprinse.

S-a elaborat o gamă variată de măsuri pentru protecţia consumatorilor, printre care garantarea unui termen de maxim trei săptămâni în care consumatorul îşi poate schimba furnizorul, înfiinţarea unui sistem independent şi solid de reclamaţii în fiecare stat membru şi dreptul la despăgubiri dacă nu sunt respectaţi parametrii de servicii prevăzuţi. Legislaţia va asigura şi dotarea fiecărei locuinţe din UE cu aşa-numitele „contoare inteligente” până în 2022. Aceste contoare inteligente vor oferi consumatorilor posibilitatea de a-şi controla mai bine consumul de energie şi de a spori eficienţa energetică, prin reducerea cheltuielilor cu energie şi a emisiilor de carbon.

La iniţiativa Parlamentului European, noua legislaţie include şi măsuri speciale de protecţie pentru consumatorii energetici vulnerabili, iar chestiunea penuriei energetice trebuie luată în serios pentru prima dată în istorie.

Doresc să îl întreb pe comisarul Piebalgs dacă se angajează ca, pe viitor, cadrul energetic al UE să asigure nu doar furnizarea, durabilitatea şi competitivitatea, ci şi accesibilitatea din punct de vedere al costurilor pentru toate viitoarele propuneri de politică energetică. Un raport recent al UE arată că aproximativ 125 de milioane de cetăţeni sunt afectaţi de penuria energetică. Statele membre trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni producerea a sute – dacă nu mii – de decese în locuinţele cele mai sărace de pe continent. De asemenea, se va renunţa la preţurile discriminatorii aplicate în cazul contoarelor electrice cu plată anticipată.

Problema cea mai controversată a acestui pachet a reprezentat-o separarea totală a proprietăţii pe pieţele de energie – altfel spus, o separare totală între sistemele de transport şi cele de producţie. Structura de piaţă din unele state membre arată că monopolul de care se bucură operatorii de transport şi de sistem, care deţin şi mijloacele de producţie a energiei, nu încurajează intrarea pe piaţă a unor alţi agenţi, subminând, deci, concurenţa. Parlamentul a acceptat acum un compromis care va permite companiilor să deţină atât reţele de transport, cât şi echipamente de producţie, cu condiţia efectuării unor verificări mult mai riguroase, pentru a garanta eliminarea conflictelor de interese. Mulţi dintre noi au acceptat cu reţineri acest compromis, deoarece se consideră că tendinţa generală este aceea de disociere, iar companiile integrate se vor separa indiferent de prevederile acestei directive.

Încep să fie răsplătite eforturile Comisiei de a expune abuzurile unora dintre companii: societăţi precum E.ON şi RWE au fost de acord să îşi vândă reţelele de transport în urma investigaţiilor antitrust. De asemenea, vom asista la o consolidare a competenţei autorităţilor naţionale de reglementare.

Doresc să le mulţumesc tuturor pentru colaborare şi cred că trebuie să fim mândri de ceea ce am realizat pentru consumatorii din cadrul Uniunii.

  Giles Chichester, raportor − Doamnă preşedintă, sper că acest pachet reprezintă mai degrabă un caz de „a treia oară cu noroc” decât de „proiect în lucru”. Consider că viitorul rol al Agenţiei pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic este esenţial pentru crearea mult-doritei pieţe interne a energiei electrice şi gazelor.

În timpul negocierilor din cadrul trialogului, am înţeles că îmbunătăţirile pe care le-am propus în numele Parlamentului sunt esenţiale pentru a asigura corectitudinea şi eficienţa pieţelor de energie. Obiectivul meu a fost crearea unei agenţii independente, cu o putere mai mare de decizie. În special, dacă doreşte să contribuie efectiv la dezvoltarea unei pieţe unice, competitive, de energie, Agenţia are nevoie de o putere mai mare, pentru a putea soluţiona chestiuni transfrontaliere şi a încuraja colaborarea eficientă între operatorii de transport şi de sistem (OTS) şi autorităţile naţionale de reglementare (ANR).

Cu toate acestea, o putere mai mare va însemna o răspundere şi o transparenţă sporite. Mă gândesc la principiul general conform căruia trebuie să consolidăm independenţa Agenţiei, pentru a o face mai eficientă şi mai credibilă, sporindu-i şi responsabilităţile, în special pe cele asumate faţă de acest Parlament. Cred că se va întâmpla acest lucru.

Trebuie să spun că o parte din funcţiile pe care i le-am acordat Agenţiei par mai degrabă consultative decât concrete, însă am încercat să creăm premise pentru un regulament inovator, atrăgând atenţia asupra domeniilor în care trebuie luate măsuri, dar Agenţia nu are atribuţiile necesare pentru a acţiona.

Vă voi prezenta formele de răspundere sporită pe care le-am negociat. Directorul va apărea în faţa comisiei competente din cadrul Parlamentului, atât înainte de numire, cât şi pe parcursul mandatului său, pentru a da o declaraţie şi a răspunde la întrebări. De asemenea, preşedintele consiliului autorităţilor de reglementare îşi poate prezenta activitatea în faţa comisiei competente. Parlamentul a obţinut dreptul de a desemna doi dintre membrii consiliului de administraţie. Graţie tuturor acestor prevederi, Agenţia se poate face auzită în domeniul public, în chestiunile pe care doreşte să le abordeze.

Revenind la rolurile pe care le-am menţionat, consider că monitorizarea pieţelor interne de gaze şi energie electrică, participarea la dezvoltarea codurilor reţelelor, contribuţia la punerea în aplicare a normelor privind reţelele energetice transeuropene, monitorizarea progreselor în punerea în aplicare a proiectelor pentru crearea de noi capacităţi de interconexiune, puterea de decizie privind scutirile de la cerinţele privind investiţiile în infrastructură, monitorizarea punerii în aplicare a planurilor de investiţie în reţele elaborate pe 10 ani şi atribuţia de a emite opinii şi recomandări către OTS – împreună cu alte aspecte pe care nu am timp să le enumăr – vor acorda Agenţiei mari şanse de a realiza schimbări.

În sfârşit, am introdus cerinţe privind luarea de decizii simplificate. Sper că Agenţia se va ridica la înălţimea provocărilor pe care le-am avut în vedere. I-am dat Comisiei şansa de a îşi prezenta raportul privind activitatea Agenţiei şi de a emite sugestii privind viitoarele sarcini şi roluri pe care le poate îndeplini Agenţia, în funcţie de experienţă.

Doresc să le mulţumesc colegilor raportori, celorlalte două instituţii şi în special comisarului, pentru eforturile constructive depuse în elaborarea pachetului definitiv de compromis. Sper că faptul că am fost invitat să vorbesc al doilea şi nu al cincilea reprezintă o recunoaştere clară a semnificaţiei şi importanţei acestei propuneri.

  Alejo Vidal-Quadras, raportor − Doamnă preşedintă, voi începe prin a mulţumi raportorilor, raportorilor alternativi, comisarului Piebalgs şi doamnei ambasador Reinišová pentru colaborarea excelentă din primele trei luni ale acestui an. Această colaborare a fost principalul motor al rezultatului de succes pe care îl vom vota în această săptămână. Negocierile au fost îndelungate, complexe şi câteodată dificile, însă cred că am reuşit să ajungem la un acord mulţumitor pentru toate părţile.

În ceea ce priveşte pachetul global, aşa cum a fost negociat, Parlamentul poate fi mândru de textul final. Într-adevăr, acordul majoritar asupra separării proprietăţii la prima lectură a uşurat mult munca echipei de negociere pe parcursul discuţiilor. Aceasta ne-a permis crearea unui cadru de reglementare mult mai strict, în special în ţările care au adoptat modelul OIT, unde se vor dezvolta competenţele autorităţilor naţionale de reglementare, acestea fiind independente faţă de guverne şi industrie. Acest nou rol va reduce pericolul unui comportament necompetitiv, în special în cazurile în care companiile integrate pe verticală abuzează de poziţia lor pentru a opri investiţiile în noi capacităţi.

Totodată, s-a ajuns la un acord asupra clauzei de control, care ne va permite să verificăm, în câţiva ani, dacă toate modelele răspund obiectivelor noastre de creare a unei pieţe pe deplin competitive şi legalizate. În plus, am accentuat substanţial prevederile privind protecţia consumatorilor, din punct de vedere al informaţiilor de facturare şi al îmbunătăţirii condiţiilor de schimbare a furnizorilor, printre altele.

În sfârşit, un alt mare succes a fost introducerea unei noi prevederi în clauza privind ţările terţe; conform acesteia, se poate refuza autorizarea unui operator de transport şi de sistem (OTS) dintr-o ţară terţă dacă este ameninţată securitatea aprovizionării în Uniune la nivel global sau în alt stat membru decât cel în care se solicită autorizarea.

În ceea ce priveşte regulamentul privind energia electrică, doresc să subliniez faptul că acest regulament joacă un rol esenţial, deoarece oferă statelor membre instrumentele necesare pentru creşterea semnificativă a capacităţii de interconexiune la nivelul Uniunii, prin dezvoltarea şi stabilirea de coduri obligatorii ale reţelelor, pe care toţi operatorii de transport şi de sistem să le aplice în cazul schimburilor, eliminând astfel una din principalele bariere fizice împotriva realizării pieţei interne de energie electrică.

Textul aprobat accentuează rolul pe care îl joacă Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic în acest proces, conform primei lecturi în Parlamentul European. Trebuie să recunosc că Parlamentul a sperat ca această agenţie să fie mult mai ambiţioasă. Înţelegem, însă, că acesta este doar primul pas dintr-un îndelungat proces de integrare a cadrelor de reglementare.

Am reuşit să includem o nouă prevedere, conform căreia Agenţia va putea propune criteriile de bază ce vor fi incluse în acordarea de scutiri pentru noi interconexiuni. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece reprezintă unul din principalele obstacole cu care se confruntă investitorii în noi capacităţi atunci când lucrează cu diferite state membre. Necesitatea urmării mai multor proceduri de reglementare diferite poate conduce câteodată la rezultate confuze şi poate descuraja investitorii – cum s-a întâmplat în cazul Nabucco.

Acest regulament înfiinţează şi defineşte rolul Reţelei europene a operatorilor de transport şi de sistem pentru energie electrică (ENTSO-E), care va elabora codurile reţelelor ce vor fi transmise Agenţiei şi va dezvolta mecanisme coordonate pentru situaţii de urgenţă, precum întreruperile de energie produse recent la nivelul Uniunii Europene.

Doresc să închei mulţumind echipei tehnice, a cărei activitate ne-a oferit posibilitatea de a ajunge la un acord la care, uneori, nu mai speram, la începutul negocierilor.

  Antonio Mussa, raportor − (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, doresc să mulţumesc Preşedinţiei cehe, Comisiei, doamnei Niebler, în calitate de preşedintă a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, colegilor mei raportori în acest pachet energetic, raportorilor alternativi şi secretariatului comisiei, inclusiv tuturor funcţionarilor săi, pentru colaborare şi pentru competenţa de care au dat dovadă în cadrul acestor lucrări.

Cu toţii putem şi trebuie să fim mândri de rezultatele obţinute; eu mă simt mândru atunci când mă gândesc la eforturile pe care le-am depus de când mi-a fost transferată responsabilitatea directivei privind piaţa internă în sectorul gazelor naturale, o directivă cu probleme la care nu se găseau uşor soluţii. Mă bucur că acest al doilea mandat al meu ca membru al Parlamentului European a coincis cu faza finală a acestui pachet, care cred că este unul din subiectele cele mai importante abordate în acest mandat şi care va fi avantajos pentru electoratul nostru, respectiv pentru cetăţenii europeni.

Directiva privind gazul care va intra în vigoare începând cu 2011 introduce inovaţii semnificative în acest sector: un rezultat important ce trebuie subliniat este faptul că s-a realizat opţiunea OIT. Aceasta va deschide pieţele şi va asigura un progres real, în vederea creării unui sistem ce va permite cu adevărat Uniunii Europene să îşi exprime o opinie unitară asupra problemelor energetice. Sistemul OIT este adevărata inovaţie a acestui pachet şi este domeniul în care se poate spune că Parlamentul European a ajuns la cel mai bun rezultat.

Noua Directivă privind gazul atribuie o importanţă deosebită autorităţilor în domeniul gazelor şi agenţiei. Directiva legitimează rolul autorităţilor, în special în ţările în care acestea îşi vor începe activităţile de la zero. Prin urmare, este esenţial faptul că am stabilit rolul şi responsabilităţile acestor organisme şi că le-am acordat atribuţii largi, deoarece autorităţile au dificila sarcină de a controla piaţa comună de energie.

Un alt detaliu, adăugat în faza de trialog, este scutirea de la normele comune a aşa-numitelor sisteme „închise” (aeroporturile, spitalele, gările, spaţiile industriale etc.) care, datorită proprietăţilor individuale caracteristice, sunt supuse unui sistem mai favorabil. Acesta este un exemplu al faptului că noua directivă acordă atenţie necesităţilor cetăţenilor europeni.

Din punctul meu de vedere, cetăţenii europeni vor fi avantajaţi de această directivă, deoarece, graţie utilizării contoarelor inteligente, vor avea acces la toate informaţiile privind facturile, vor putea evalua cea mai bună ofertă de pe piaţă şi îşi vor putea alege furnizorul pe baza celui mai bun preţ, deoarece, deşi este adevărat că va dura câţiva ani până să vedem efectele acestei liberalizări, nu putem nega că intrarea pe piaţă a unor noi operatori va conduce la o scădere a preţurilor şi la condiţii de piaţă mai favorabile pentru cetăţenii UE.

Un alt element important este recunoaşterea reţelelor europene de transport ce vor asigura alimentarea cu energie pentru cetăţenii europeni. Toate acestea vizează şi consolidarea şi crearea unei noi infrastructuri care va sta la baza celui de-al treilea pachet, de exemplu a instalaţiilor de regazificare şi de stocare. Trebuie, deci, să deschidem o piaţă competitivă, să asigurăm investiţii pe termen lung şi contracte cu firme din sector, în special în noile state membre, unde crearea unei noi infrastructuri ar face posibilă şi rezolvarea problemelor de durată privind dependenţa energetică.

S-a luat în considerare şi protecţia consumatorilor mai vulnerabili, oferindu-le autorităţilor naţionale şi regionale opţiunea de a garanta alimentarea cu gaze în momentele cele mai critice. Acest succes al Directivei privind gazul şi al întregului pachet energetic evidenţiază încă o dată felul în care Europa şi instituţiile sale îşi ajută cetăţenii.

  Atanas Paparizov, raportor – (BG) Doamnă preşedintă, domnule comisar, în primul rând doresc să spun că sunt încântat că Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord asupra celui de-al treilea pachet energetic, inclusiv asupra regulamentului privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale, pentru care sunt raportor. Doresc să menţionez contribuţia Preşedinţiei cehe şi sprijinul activ acordat de Comisia Europeană în vederea găsirii unor soluţii comune.

Din punct de vedere al accesului la reţelele de transport al gazelor naturale, s-au realizat obiectivele celui de-al treilea pachet energetic. S-a pus temelia unei pieţe europene comune de energie, pe baza normelor prevăzute în detaliu în codurile obligatorii ale reţelelor. Au crescut şansele de dezvoltare a cooperării regionale, pentru că, pe lângă Reţeaua europeană a operatorilor de transport şi de sistem şi autorităţile naţionale de reglementare, va juca un rol important şi Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic.

Aceasta va spori semnificativ securitatea livrărilor şi va încuraja crearea unei noi infrastructuri prin reţeaua operatorilor europeni, prin elaborarea unui plan de investiţii în reţea pe 10 ani, a cărui punere în aplicare este controlată de autorităţile naţionale de reglementare şi monitorizată de Agenţie. Pe baza unor proceduri bine definite, Agenţia oferă tuturor participanţilor pe piaţă şansa de a se implica în elaborarea codurilor reţelelor şi în propunerea de modificări, dacă practica impune acest lucru. Condiţiile ce guvernează concurenţa între furnizori devin mai stricte, prin aplicarea unor norme mai riguroase privind informarea şi transparenţa acţiunilor operatorilor de transport.

Doresc să mulţumesc în special celor care au participat la negocieri pentru că au susţinut propunerile elaborate de mine asupra planului de investiţii pe 10 ani şi asupra dezvoltării iniţiativelor de cooperare regională. În plus, mă bucur că, în urma negocierilor purtate, s-a asigurat un echilibru mai stabil între atribuţiile Reţelei europene a operatorilor de transport şi de sistem, cele ale Agenţiei pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic şi cele ale Comisiei Europene, în vederea creării unei pieţe competitive, eficiente, cu o funcţionare uniformă.

Doresc să subliniez în special faptul că, în timpul elaborării celor cinci texte legislative din cadrul celui de-al treilea pachet energetic, colaborarea a fost una strânsă. S-a creat şi un cadru general, în care elementele individuale se pot complementa şi consolida reciproc. Doresc să menţionez rezultatul semnificativ al cooperării active cu colegii mei raportori: doamna Morgan, domnul Mussa, domnul Vidal-Quadras şi domnul Chichester. De asemenea, doresc să le mulţumesc raportorilor alternativi, care au contribuit cu sugestii constructive şi foarte utile în fiecare fază a negocierilor. Mulţumesc în mod deosebit preşedintelui Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi secretariatului său.

Doamnă preşedintă, anul 2009 a debutat cu întreruperea furnizării de gaze naturale către Bulgaria şi Slovenia, precum şi cu o reducere drastică a volumului pentru alte state din Europa Centrală şi de Est. Consider că, pe baza celui de-al treilea pachet energetic, a propunerilor neprevăzute ale Comisiei Europene privind furnizarea de noi conţinuturi pentru directiva privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, precum şi pe baza proiectelor de conectare a reţelelor de transport al gazelor, susţinute prin Planul de recuperare economică, până la finalul anului 2009 Uniunea Europeană va fi gata să facă faţă oricărei eventuale întreruperi în furnizare, graţie unui volum mai mare de resurse şi unei solidarităţi sporite. Consider că, pe baza rezultatelor obţinute, pot să le solicit colegilor să susţină, la a doua lectură, textul la care am ajuns împreună cu Consiliul, care v-a fost prezentat.

  Ivo Belet, raportor − (NL) Deşi problema etichetării pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil a fost programată relativ incomod astăzi printre dezbateri referitoare la energia electrică şi gaze, discutăm măsuri importante, foarte tangibile, care interesează în mod direct fiecare consumator, fiecare conducător auto, de fapt pe majoritatea europenilor.

Această măsură concretă va costa puţin sau chiar nimic şi va contribui semnificativ la atingerea obiectivelor noastre climatice ambiţioase. Nu ştiu dacă sunteţi conştienţi că pneul unui automobil este responsabil pentru 20-30% din consumul total de combustibil al acestuia. Este, deci, logic că aici se află un potenţial enorm pentru eficienţa energetică şi pentru economii.

Care sunt măsurile specifice pe care intenţionăm să le adoptăm? Vom încerca să încurajăm toţi conducătorii auto, adică aproape toată lumea, să monitorizeze începând de acum eficienţa energetică şi emisiile de zgomote ale pneurilor. Nu vom obliga pe nimeni; doar vom informa populaţia, aşa cum se întâmplă astăzi cu frigiderele, de exemplu, prin intermediul unei etichete sau al unui autocolant. Cine va dori să conducă un automobil cu pneuri de categoria B sau C dacă poate folosi categoria ecologică A? În plus, un pneu de categoria A este mai eficient din punct de vedere al costurilor pe termen lung. Iată ceea ce înseamnă profit adevărat, profit pentru consumatori şi, mai ales, profit pentru mediul înconjurător.

Doresc să vă prezint o singură cifră: o evaluare a impactului a indicat economii potenţiale de aproximativ un milion şi jumătate de tone de CO2. Aceasta corespunde eliminării emisiilor de CO2 de la aproximativ un milion de autoturisme de pe drumurile europene. De îndată ce această măsură va fi adoptată, se vor elimina emisiile de CO2 de la un milion de autoturisme, ceea ce este impresionant!

Desigur, situaţia prezintă avantaje şi pentru producătorii de anvelope. Nu este nevoie să menţionez – de fapt este logic – că am consultat sectorul atunci când am propus această măsură. Evident, nu ar avea niciun sens să introducem legislaţie nouă într-un sector care este foarte afectat de criza din sectorul automobilelor, dacă aceasta ar implica prea multe cheltuieli şi prea multă birocraţie. Aceste argumente sunt perfect valabile şi nu pot fi ignorate. Această Directivă privind etichetarea este avantajoasă şi pentru producătorii de pneuri de calitate; din acest motiv, acordăm o importanţă atât de mare monitorizării punerii sale în aplicare, tocmai pentru a crea o piaţă corectă, însă la un nivel ridicat.

Nu mai este nevoie să spun că nu trebuie sacrificată siguranţa de dragul obiectivelor ecologice, drept pentru care am propus o serie de amendamente. Siguranţa rămâne principala noastră prioritate în ceea ce priveşte pneurile.

Aş dori să adaug un scurt comentariu în legătură cu criteriul emisiilor de zgomot. Am luat în calcul acest criteriu deoarece, după cum ştiţi, poluarea fonică este o mare problemă contemporană. Din acest motiv, mă bucur că am introdus un criteriu prudent şi viabil în vederea reducerii poluării fonice, însă, după cum am menţionat deja, fără a sacrifica siguranţa autoturismelor şi a pneurilor.

Doresc să închei cu o observaţie privind intervalul de timp. Din punctul meu de vedere, am ajuns la un compromis ambiţios, însă rezonabil. Plecăm, desigur, de la premisa că producătorii de pneuri vor introduce mult mai repede pe piaţă produse care să respecte majoritatea standardelor ecologice, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul emisiilor de CO2 ale autoturismelor.

  Silvia-Adriana Ţicău, raportoare − Domnule comisar, stimaţi colegi, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie primară şi de 40% din emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea a întreprinde cu caracter de urgenţă măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor reprezintă calea cea mai sigură, mai rapidă şi mai puţin costisitoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Creşterea performanţei energetice a clădirilor prezintă însă şi un potenţial imens pentru redresarea economică a Uniunii, prin crearea a peste 250 000 de noi locuri de muncă, prin investiţiile necesare pentru promovarea energiilor din surse regenerabile şi a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic şi, nu în ultimul rând, prin îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, prin reducerea valorii facturilor pentru utilităţi.

Noua propunere a Comisiei, de modificare a directivei existente prevede eliminarea pragului de 1000 de m2, stabilirea unor cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor şi un proces de convergenţă între cerinţele minime stabilite la nivel naţional, promovarea clădirilor care produc local o cantitate de energie din surse regenerabile egală cu energia primară utilizată, finanţarea din surse publice doar a construcţiei de clădiri care respectă cerinţele minime de performanţă energetică.

Parlamentul a introdus modificări importante precum: extinderea scopului directivei pentru includerea sistemelor centralizate de încălzire şi răcire, creşterea rolului şi standardizarea formatului certificatelor de performanţă energetică a clădirilor, stabilirea unei metodologii comune pentru stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică, implementarea în cazul instituţiilor publice a recomandărilor din certificatul de performanţă energetică pe durata de valabilitate a acestuia, noi prevederi privind informarea consumatorilor, formarea auditorilor si a experţilor, precum şi acordarea, începând din 2019, a autorizaţiilor de construcţie pentru clădirile care produc local energie din surse regenerabile, într-o cantitate cel puţin egală cu energia produsă din surse convenţionale, precum şi introducerea de noi prevederi privind inspecţiile la instalaţiile de încălzire sau răcire.

Invit colegii ca în această săptămână să viziteze expoziţia referitoare la acest tip de clădiri – Net zero building – care este prezentă în Parlamentul European, organizată împreună cu WWF.

Deşi directiva privind performanţa energetică a clădirilor există din 2002, implementarea sa în diferitele state membre nu este satisfăcătoare. Statele membre au identificat lipsa finanţării ca fiind principala barieră în calea bunei implementări a directivei. De aceea, Parlamentul European a propus finanţarea măsurilor privind performanţa energetică a clădirilor din Fondul European de Dezvoltare Regională, crearea unui Fond European pentru Performanţă Energetică a clădirilor şi promovarea energiei din surse regenerabile prin contribuţia BEI, a Comisiei Europene şi a statelor membre, posibilitatea utilizării unui TVA redus pentru servicii şi produse din domeniul eficienţei energetice a clădirilor, dezvoltarea unor programe naţionale care să sprijine creşterea eficienţei energetice a clădirilor prin adoptarea unor instrumente financiare şi a unor măsuri fiscale specifice.

Nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc raportorilor din umbră, personalului tehnic din Comisia ITRE, precum şi personalului PESC din Comisia ITRE cu care am lucrat în mod exemplar. Aştept cu interes observaţiile colegilor.

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei − Doamnă preşedintă, nu îmi este uşor să prezint în cinci minute răspunsul Comisiei la şapte rapoarte excelente, însă doresc să mulţumesc tuturor raportorilor – doamnei Morgan, doamnei Ţicău, domnului Chichester, domnului VidalQuadras, domnului Mussa, domnului Paparizov şi domnului Belet – şi tuturor raportorilor alternativi. De asemenea, doresc să îi mulţumesc doamnei Niebler, care a depus eforturi pentru a ne permite elaborarea acestui raport într-un timp atât de scurt.

Voi începe cu piaţa internă de energie deoarece acum doi ani am început cu un obiectiv ambiţios: crearea unei pieţe cu adevărat competitive şi cu adevărat europene de energie, în beneficiul cetăţenilor Uniunii Europene. Instrumentul de îndeplinire a acestui obiectiv este cel de-al treilea pachet privind piaţa internă de gaze naturale şi energie electrică.

Astăzi, ne aflăm aproape de adoptarea acestui pachet şi, deci, de atingerea obiectivului. S-a ajuns la un compromis în urma trialogului. Comisia susţine pe deplin acest compromis. Dacă se adoptă mâine în plen, el va furniza Uniunii Europene cadrul clar de reglementare de care are nevoie pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei interne şi pentru a promova investiţiile de care avem mare nevoie.

În primul rând, va facilita comerţul transfrontalier de energie, prin înfiinţarea unei agenţii pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic, care va putea lua decizii obligatorii şi care va completa acţiunile autorităţilor naţionale de reglementare. Aceasta va asigura o abordare corespunzătoare a cazurilor transfrontaliere şi va permite Uniunii Europene să dezvolte o reţea cu adevărat europeană.

În al doilea rând, noua legislaţie va promova colaborarea transfrontalieră şi regională şi investiţiile într-o nouă reţea europeană pentru operatorii de transport şi de sistem. Operatorii reţelelor din cadrul UE vor colabora şi vor elabora coduri ale reţelelor şi norme de securitate, vor planifica şi vor coordona investiţiile necesare la nivelul Uniunii.

În al treilea rând, va consolida competenţele de reglementare ale autorităţilor naţionale, care vor fi mult mai independente şi vor dispune de toate mijloacele necesare.

În al patrulea rând, va asigura separarea efectivă între producţia şi transportul de energie, pentru a elimina conflictele de interese, a promova investiţiile în reţea şi a preveni discriminările.

Această legislaţie va asigura o transparenţă sporită, garantând acces egal la informaţii, mărind transparenţa preţurilor, accentuând încrederea în piaţă şi contribuind la evitarea eventualelor manipulări de pe piaţă.

Subiectul discuţiei nu este doar funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne, ci unul mult mai general, şi anume să ne asigurăm că UE poate face faţă provocărilor din domeniul energetic: schimbările climatice, dependenţa tot mai mare faţă de importuri, securitatea aprovizionării, competitivitatea globală.

În special, funcţionarea unei pieţe interne reprezintă un element cheie în eforturile UE de a face faţă schimbărilor climatice. Fără o piaţă competitivă de energie electrică, o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră nu va funcţiona niciodată în mod corespunzător şi nu ne vom putea atinge obiectivele privind energia regenerabilă.

Compromisul la care s-a ajuns asigură un bun echilibru între poziţia Parlamentului şi cea a Consiliului. Raportorii v-au prezentat deja principalele privinţe în care compromisul politic la care s-a ajuns consolidează poziţia comună adoptată de Consiliu în ianuarie 2009.

Doresc să evidenţiez câteva probleme importante.

Apelul Parlamentului pentru asigurarea unei protecţii mai bune a consumatorilor şi pentru combaterea penuriei energetice este acum statuat în textele legislative. Pentru contoarele inteligente, care le permit consumatorilor să cunoască date exacte privind consumul şi care promovează eficienţa energetică, s-a prevăzut un obiectiv de 80% din consumatori, ce trebuie atins până în 2020. Au fost consolidate atribuţiile şi independenţa autorităţilor naţionale de reglementare, precum şi atribuţiile agenţiei şi au fost eficientizate normele privind separarea efectivă.

Esenţial este faptul că deja s-au înregistrat o serie de progrese. Multe companii şi-au restructurat activitatea şi modul de abordare a reţelelor şi consumatorilor. Astăzi, la târgul de la Hanovra, am putut aprecia progresele înregistrate de contoarele inteligente, iar companiile pun în practică aceste decizii.

Eficienţa energetică este cu siguranţă una din politicile cheie care compun politica energetică europeană. Sectorul construcţiilor încă prezintă un potenţial considerabil de îmbunătăţire a eficienţei energetice, creând noi locuri de muncă şi stimulând creşterea.

Doresc să mulţumesc Parlamentului pentru sprijinul acordat propunerii Comisiei referitoare la reformarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor. Discuţiile şi propunerile demonstrează că Parlamentul împărtăşeşte obiectivele acestei politici şi doreşte o îmbunătăţire semnificativă a performanţelor actuale. Chestiunea nu este una simplă, deoarece subsidiaritatea în acest aspect este una ridicată, deci trebuie să asigurăm un echilibru. Directiva asigură un cadru pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor din Uniunea Europeană.

Efectul acestei directive este accentuat de faptul că s-au lămurit multe aspecte, precum principiile privind metoda „costului optim”, cerinţele privind mecanismele de control şi multe definiţii.

Există problema instrumentelor de finanţare, care sunt foarte importante pentru stimularea măsurilor de eficienţă energetică, însă acestea vor fi abordate în legislaţia şi iniţiativele corespunzătoare. Prin urmare, prevederile Directivei privind clădirile se confruntă cu unele constrângeri de natură financiară şi fiscală.

Clădirile foarte eficiente, indiferent dacă sunt clădiri de energie redusă sau zero ori viitoarea generaţie de clădiri, reprezintă un alt aspect introdus în Directivă de către Comisie.

Este esenţial ca această prevedere să fie una ambiţioasă, însă realistă şi flexibilă, având în vedere condiţiile climatice şi economice variate din cadrul Uniunii. Cerinţele unificate de tipul clădirilor de energie netă zero, complet autonome, nu ar respecta întocmai această prevedere şi, deci, ar fi exagerate.

Armonizarea este esenţială pentru piaţa internă. Susţin pe deplin dorinţa Parlamentului de a stabili o singură metodologie de calcul pentru cerinţele optime din punct de vedere al costurilor. Cu toate acestea, prescrierea unei metodologii comune pentru calculul performanţei energetice poate fi contraproductivă şi poate produce întârzieri de câţiva ani în punerea în aplicare a Directivei, având în vedere complexitatea codurilor de construcţii din statele membre.

Legislaţia aceasta este, deci, foarte complexă şi dificilă, însă sunt sigur că Parlamentul va consolida acest instrument legal.

Raportorul a vorbit şi despre pneurile ce pot juca un rol semnificativ în reducerea emisiilor şi intensităţii energetice în transportul rutier. - Impactul combinat al acestei propuneri şi al legislaţiei privind aprobarea de tip a pneurilor ar trebui să conducă, până în 2020, la economii de combustibil de 5% la nivelul întregului parc auto al Uniunii. - Această propunere va furniza consumatorilor informaţii standardizate privind eficienţa consumului de combustibil. Ea va oferi totodată informaţii privind zgomotul exterior de rulare şi aderenţa la terenul umed, aceasta din urmă reprezentând un alt parametru esenţial al pneurilor. Astfel, etichetarea va atrage piaţa către pneurile cu performanţe superioare, evitând îmbunătăţirea unui aspect prin sacrificarea altora.

Raportul care va fi votat săptămâna aceasta va adăuga o serie de îmbunătăţiri semnificative la propunerea iniţială, de exemplu transformarea din Directivă în Regulament, reducându-se astfel cheltuielile de transpunere şi asigurându-se, pentru toate pneurile, aceeaşi dată de aplicare a etichetelor. Includerea pneurilor de zăpadă în procedura de etichetare, cu adoptarea cât mai rapidă a unei clasificări specifice, va fi în beneficiul celor care conduc pe gheaţă sau pe zăpadă.

Este important să găsim cea mai bună metodă de afişare a etichetei. Există discuţii în legătură cu această problemă. Am dori foarte mult să ne susţineţi propunerea de a integra eticheta pe autocolantele care se livrează în prezent împreună cu fiecare pneu pentru a-i indica dimensiunea, indicele de sarcină etc.

Cred că s-au înregistrat progrese remarcabile în dosarul energetic în timpul acestei legislaturi, progrese susţinute de cetăţenii şi de industria noastră. La târgul de la Hanovra am observat că industria acordă o mare importanţă eficienţei energetice, nu doar în domeniile la care se referă această legislaţie, ci şi în alte ramuri ale industriei, de exemplu în producţia de aparatură de uz casnic şi în fabricarea altor echipamente industriale.

Eficienţa energetică, energia şi Europa: acestea sunt cuvintele cheie pentru rezultatele obţinute pe parcursul acestei legislaturi. Doresc să le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în special tuturor deputaţilor în Parlamentul European ce au susţinut aceste propuneri.

Chiar dacă aş putea avea dreptul la încă cinci minute, voi folosi doar un minut atunci când mi se va da cuvântul pentru a doua oară. Îmi cer scuze şi vă mulţumesc pentru că mi-aţi permis să închei acest discurs.

  Rebecca Harms, raportoare pentru avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară – (DE) Doamnă preşedintă, doresc să îi mulţumesc domnului Piebalgs pentru discursul său la obiect. Consider că cea mai bună măsură a progreselor înregistrate o reprezintă obiectivele stabilite la începerea dezbaterii. Îmi amintesc că, la început, doamna Kroes a prezentat o analiză ce arăta că, în pofida existenţei mai multor pachete de liberalizare la nivel european, pe piaţă acţionează tot mai puţini operatori – mari companii de energie – în tot mai multe state membre UE, cu alte cuvinte concentrarea creşte în sectorul energetic, atât pentru energia electrică, cât şi pentru gazele naturale. Prin urmare, m-am bucurat că, la începutul dezbaterii, Comisia şi, ulterior, Parlamentul European, au spus că instrumentul cel mai eficient de combatere a acestei concentrări – în special în sectorul energiei electrice – este separarea producţiei de distribuţie.

Aş putea paria că fără această separare – aşa cum aţi susţinut iniţial – nu vom reuşi să protejăm în mod real consumatorii de ameninţarea preţurilor arbitrare de pe piaţa de energie. Sunt de asemenea foarte sigură că Parlamentul va discuta din nou acest instrument în viitorul apropiat, pentru că deciziile luate acum nu vor fi suficiente pentru a reduce puterea şi poziţia dominantă a unor mari companii de energie. Nu vor fi suficiente pentru a preveni creşterea continuă a preţurilor la energie electrică şi gaze, în pofida profiturilor tot mai mari din sectorul energetic. Nu vor fi suficiente nici pentru a asigura transparenţa şi protecţia consumatorilor promise aici de mulţi deputaţi bine intenţionaţi din acest Parlament.

Trebuie să recunosc că aceşti deputaţi au depus multe eforturi în acest sens. Cu toate acestea, aici au reuşit marile companii şi o parte din statele membre, nu politicienii europeni cu o viziune de perspectivă. Sper că veţi accepta provocarea, iar peste patru ani vom discuta următorul pas spre liberalizare şi atunci vom vorbi efectiv despre separare.

  Gunnar Hökmark, în numele Grupului PPE-DE. – Doamnă preşedintă, doresc să îi mulţumesc doamnei Morgan pentru raportul privind pieţele de energie electrică. În calitate de raportor alternativ, a fost o plăcere să colaborez cu dumneaei şi cred că putem spune că am realizat o liberalizare a pieţelor de energie. Cel puţin, am luat câteva măsuri importante, cu ajutorul cărora am deschis piaţa. Consider că se poate spune şi că raportul privind energia electrică a jucat rolul principal în procesul pe care îl discutăm astăzi.

Cred că este important să menţionăm că aceste măsuri nu coincid cu intenţiile anumitor state, ce ar fi dorit ca graniţele lor să fie mai protejate în ceea ce priveşte pieţele de energie. În Suedia s-a purtat o dezbatere în cadrul căreia câteva state şi-au exprimat dorinţa de a institui un tip de protecţionism asupra exportului energiei electrice. Însă aceasta ar obstrucţiona şi afecta toate rezultatele pe care le putem obţine graţie unei pieţe deschise a energiei electrice.

Doar deschizând pieţele putem face ceva în legătură cu schimbările climatice şi doar aşa putem folosi în mod optim energiile regenerabile şi energia nucleară. Putem asigura o alimentare bună cu energie la nivelul întregii Uniuni, printr-o integrare a statelor şi pieţelor. Cred că trebuie recunoscută importanţa măsurilor luate prin acest pachet privind piaţa de energie. Deşi mai sunt multe lucruri de făcut, am contribuit la siguranţa energetică a Europei şi la combaterea schimbărilor climatice.

  Edit Herczog, în numele Grupului PSE – Doamnă preşedintă, cel de-al treilea pachet energetic are ca obiectiv gestionarea sectorului în vederea creşterii securităţii şi transparenţei, precum şi asigurarea alimentării cu energie durabilă, la un preţ accesibil, pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile Europei. Este vorba despre rezolvarea provocărilor energetice cu care ne confruntăm. Este vorba despre reducerea dependenţei statelor membre faţă de statele furnizoare. Este vorba despre sporirea satisfacţiei consumatorilor. Este vorba despre evitarea discrepanţelor pieţei, în special între ţările care produc ieftin şi cele care doresc să cumpere ieftin, care nu sunt neapărat aceleaşi. Este vorba despre atragerea investitorilor în domeniul energiei.

Agenţia europeană va juca un rol esenţial şi, după cum a spus colegul meu, domnul Chichester, am realizat o agenţie puternică şi independentă şi am putut spori atribuţiile Parlamentului European, în vederea atingerii obiectivelor pe care le-am menţionat mai sus. Cred că această colaborare a fost minunată. Într-un fel este păcat că încheiem acest pachet energetic.

  Anne Laperrouze, în numele Grupului ALDE – (FR) Doamnă preşedintă, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, în septembrie 2007 Comisia Europeană şi-a prezentat cel de-al treilea pachet energetic referitor la funcţionarea pieţei interne. Foarte repede, dezbaterile au început să se axeze pe problema importantă, însă nu exclusivă, a separării activităţilor de producţie şi distribuţie a energiei.

Se pare că s-a acordat o mai mare atenţie problemei proprietăţii reţelei, care, din punctul meu de vedere, a fost abordată insuficient la prima lectură. Coexistenţa mai multor opţiuni, inclusiv cea de-a treia cale nedemnă, acum accentuată şi clarificată, mi se pare un lucru bun – acest lucru este evident, dat fiind faptul că am fost coautor al amendamentului respectiv.

Echivalarea acestui cel de-al treilea pachet cu separarea proprietăţii ar fi, însă, o greşeală. Progresele făcute sunt reale: mai multe drepturi pentru consumatori, mai multe atribuţii şi o colaborare mai bună între autorităţile de reglementare, planuri de investiţii pe 10 ani, o transparenţă mai mare pentru a facilita dezvoltarea energiilor regenerabile, o mai bună cooperare tehnică între operatorii de reţea şi instrumente pentru eficientizarea consumului, precum contoarele inteligente.

Acesta este încă un pas făcut către solidaritatea europeană. Clauza privind ţările terţe nu pare la fel de extraordinară ca în varianta propusă iniţial de Comisie, însă prevede în mod clar că un stat membru are dreptul să refuze autorizarea unui operator, dacă această autorizare ar periclita siguranţa alimentării cu energie în statul respectiv sau într-un alt stat membru.

Am un regret în legătură cu Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic: am fi dorit să creăm o agenţie puternică, independentă, care să poată lua decizii fără sprijinul nostru. Ne-am lovit de prevederile inacceptabile ale hotărârii Meroni. Să nu ne amăgim: construirea unei adevărate politici europene în domeniul energiei va necesita mai multe progrese, în special progrese instituţionale.

Securitatea aprovizionării, combaterea schimbărilor climatice, reglementarea pieţelor: toate aceste obiective trebuie urmărite în mod pragmatic, nu dogmatic.

Cetăţenii europeni nu doresc aplicarea unor teorii economice, ci dovezi concrete că deschiderea pieţelor îi va avantaja, lăsându-le libertatea de a-şi alege furnizorii şi oferindu-le preţuri rezonabile, stabile şi previzibile.

Le sunt recunoscător colegilor mei deputaţi, comisarului şi Consiliului pentru eforturile constructive depuse.

  Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk, în numele Grupului UEN – (PL) Doamnă preşedintă, domnule comisar, iau cuvântul în această dezbatere în numele Grupului Uniunea pentru Europa Naţiunilor şi doresc să evidenţiez patru aspecte.

În primul rând, trebuie să evaluăm pozitiv soluţiile ce intenţionează separarea producţiei şi vânzării energiei electrice şi a gazelor de activitatea de distribuţie. Aceasta trebuie să creeze concurenţă între producătorii de surse de energie şi, deci, o reducere a preţului serviciilor.

În al doilea rând, este important ca statele membre ce sunt obligate să introducă separarea între producţia şi transportul de energie să poată adopta unul din cele trei modele: disocierea maximă a proprietăţii, gestionarea reţelei de către un operator independent şi opţiunea de menţinere a integrării producţiei şi transportului de energie, însă doar dacă se îndeplinesc condiţiile necesare pentru a asigura operarea independentă în practică a acestor două activităţi comerciale.

În al treilea rând, trebuie evidenţiate soluţiile ce privesc consolidarea poziţiei consumatorilor pe piaţa energiei electrice şi a gazelor, în special opţiunea de modificare a furnizorului de energie în termen de trei săptămâni, fără cheltuieli suplimentare.

În al patrulea şi ultimul rând, trebuie menţionate soluţiile cu o dimensiune socială, conform cărora statele membre trebuie să acorde ajutor consumatorilor de energie electrică şi gaze care nu îşi permit să îşi achite facturile.

  Claude Turmes, în numele Grupului Verts/ALE – Doamnă preşedintă, în primul rând, în ceea ce priveşte raportul Ţicău, Grupul Verzilor va vota pentru: are o puternică amprentă ecologică şi îi mulţumesc întregii echipe care a purtat negocierile.

Doresc să vorbesc despre pieţele interne. S-a demonstrat deja în această seară că avem nevoie de un al patrulea pachet privind liberalizarea, cu cinci chestiuni: în primul rând, separarea proprietăţii pentru conducte şi reţele; în al doilea rând, accesul la stocurile de energie electrică şi gaze; în al treilea rând, atribuţii lărgite pentru Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic; în al patrulea rând, regimul proprietăţii de stat pentru schimburile de energie, fiindcă altfel acestea nu vor funcţiona bine niciodată; şi în al cincilea rând, avem nevoie de o legislaţie anti-trust specifică pentru economiile bazate pe infrastructură.

Deşi Eluned Morgan a luptat din greu pentru consumatori, aceştia pot câştiga doar când funcţionează piaţa en gros. Enel preia Endesa, RWE preia Nuon, iar Vattenfall preia Essent. Vom sfârşi prin a avea 10 jucători principali, pe care nu îi interesează problemele de mediu sau protecţia consumatorilor. Avem nevoie de legi mai stricte pentru a face faţă trustului ce se va forma. În acest sens, în seara aceasta înregistrăm o înfrângere, orchestrată de domnul Reul, doamna Niebler şi alte asemenea persoane. Este o mare victorie pentru oligopolurile energetice, însă o înfrângere pentru consumatorii din Europa.

  Vladimír Remek, în numele Grupului GUE/NGL – (CS) Doamnelor şi domnilor, nu putem acoperi întregul pachet energetic într-o perioadă atât de scurtă. Cu toate acestea, doresc să le mulţumesc tuturor celor implicaţi în elaborarea documentelor pe care le avem în faţă. Să fim, însă, realişti. Rezultatul este departe de a fi perfect. Cu toate acestea, consider că era imposibil să realizăm mai multe în această fază. A contat cu siguranţă şi faptul că actualul Parlament se apropie de finalul mandatului. Personal, doresc să vorbesc în special despre documentul prezentat de domnul Chichester în legătură cu înfiinţarea unei Agenţii pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic. În calitate de raportor alternativ, am susţinut, printre altele, că agenţia trebuie să contribuie la crearea pieţelor regionale. Între timp, nu s-au putut pune în practică planuri mai avantajoase, precum crearea unei autorităţi supranaţionale paneuropene de reglementare.

Am solicitat, de asemenea, confirmarea propunerii iniţiale a Comisiei, de păstrare a principiului „un membru, un vot” pentru luarea deciziilor în cadrul Consiliului autorităţilor de reglementare în domeniul energetic. Acest lucru este foarte important pentru statele membre UE care au o suprafaţă mai mică. Încercarea statelor mari precum Franţa şi Germania de a propune un aşa-numit raport proporţional al voturilor ar dezavantaja statele mici. De exemplu, principiul „un membru, un vot” oferă Republicii Cehe şi altor ţări şanse mai mari de a se opune dominaţiei exercitate pe piaţă de câţiva mari operatori de reţea. În acest context, mă bucur că eforturile mele nu au fost în zadar şi consider că acesta este un succes pentru Preşedinţia cehă.

Nu toate discuţiile privind Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic au ajuns la o concluzie. De exemplu, rămâne deschisă problema sediului său. Personal, aş fi încântat dacă agenţia ar avea sediul în Slovacia, ţară care este interesată de acest lucru. Oricum, soluţia cea mai puţin acceptabilă ar fi aşa-zisa opţiune provizorie, conform căreia agenţia ar rămâne la Bruxelles, care găzduieşte deja o mulţime de agenţii, inclusiv unele care iniţial trebuiau să se afle acolo doar temporar.

  Jim Allister (NI) – Doamnă preşedintă, am tot auzit dându-se drept exemplu pentru punerea în practică a acestor concepte piaţa unică de energie electrică din Irlanda. Din punct de vedere al elementului celui mai important pentru consumatori – adică preţul – trebuie să spun că nu este un succes. Când domnul Dodds a lansat acest proiect, a promis că se vor realiza economii şi că se va asigura o concurenţă sporită, pentru a reduce la minim cheltuielile en gros cu electricitatea şi a acţiona în folosul consumatorilor. Aceste obiective sunt acum destul de lipsite de temei, inclusiv pentru consumatorii din Irlanda de Nord care se află în public şi ascultă această dezbatere.

Din punctul meu de vedere, problema se datorează parţial unui proces de reglementare ineficient, prea aliniat la industrie şi prea tolerant faţă de preţurile ridicate, în pofida scăderii drastice a preţului petrolului. Autorităţile de reglementare nu reacţionează în niciun fel la cumpărările la termen la preţurile cele mai mari de pe piaţă, iar consumatorii nu primesc nici pe departe protecţia de care ar trebui să beneficieze.

  Herbert Reul (PPE-DE) – (DE) Doamnă preşedintă, domnule comisar, am stabilit că dorim să asigurăm o mai mare securitate a furnizării de energie către cetăţeni, precum şi un volum suficient şi preţuri accesibile pentru energie. Nu am stabilit, însă, instrumentele prin intermediul cărora putem realiza aceste obiective în mod optim.

Astăzi am ajuns la un rezultat de care putem fi mândri, însă acesta este totodată constructiv şi discriminatoriu, pentru că problema este una complicată, la care nu se pot furniza răspunsuri simple. Soluţia este să ne asigurăm că se investesc mai mulţi bani în sectorul energetic, în reţele, în interconexiuni şi în noi centrale electrice. Aceasta este o chestiune foarte importantă şi trebuie pus la dispoziţie capitalul necesar.

Pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că sunt monitorizate companiile ce furnizează energie şi că se creează o concurenţă reală. Consider că aprobarea mai multor modele de organizare a întreprinderilor a reprezentat soluţia corectă, asigurând în acelaşi timp o monitorizare eficientă, o agenţie puternică şi o cooperare solidă între autorităţile de reglementare, pentru ca societăţile să nu poată face ceea ce vor. Faptul că se pot adopta măsuri complet diferite – chiar adaptate la circumstanţele naţionale specifice – este o soluţie inteligentă. Dacă aceste mecanisme se folosesc corect, soluţia poate fi sigură pentru viitor şi poate asigura progrese semnificative. În plus – ceea ce este adevărat – pe parcursul procesului şi al discuţiilor purtate în statele membre, deja am putut vedea că se produc schimbări. Situaţia nu mai este aceeaşi ca la începutul sondajului efectuat de Comisie. Datele şi faptele deja sunt mult mai diversificate şi am înregistrat deja progrese semnificative, însă măsurile pe care suntem pe cale să le adoptăm ne vor ajuta să evoluăm şi mai mult.

  Norbert Glante (PSE) – (DE) Doamnă preşedintă, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, deja am declarat într-un cerc mai restrâns că această dezbatere privind pachetul energetic nu este neapărat o problemă de negru sau roşu, stânga sau dreapta. Este, însă, vorba de chestiuni ideologice. Astăzi am discutat din nou despre acest subiect. Aş dori să pariez cu colega mea din Germania, doamna Harms, că peste zece ani nu vom elabora un al patrulea pachet, ci vom folosi instrumentele de care dispunem: reglementarea pieţei, creşterea accesibilităţii reţelelor – lucruri puse cu succes în aplicare în Republica Federală Germană. Se pot vedea exemple pozitive. Susţin să lăsăm lucrurile aşa cum sunt şi să folosim instrumentele ce ne-au fost date, asigurându-ne că sunt puse în practică.

În al doilea rând, aş dori să susţin ideea ca nou înfiinţata Agenţie pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic să primească şi să aibă puteri definitive şi să aplice cele mai bune practici din statele membre. Dacă se întâmplă aşa, vom obţine cu siguranţă rezultate bune.

  Leopold Józef Rutowicz (UEN) – (PL) Doamnă preşedintă, este mare nevoie de o dezbatere privind pachetul energetic pentru piaţa internă de energie electrică şi gaze. Pentru a funcţiona bine, reglementările trebuie să ofere răspunsuri la o serie de întrebări, printre care următoarele. În viitor va exista o piaţă comună de energie în UE sau va trebui să coordonăm pieţele naţionale? Ce formă de energie va asigura în următorii 30 de ani o alimentare stabilă şi suficientă la preţuri relativ reduse, pentru că aceasta contează pentru economia UE şi pentru cetăţenii săi? Ce surse de energie vor limita cel mai bine efectul de seră şi vor reduce cheltuielile de control?

Din păcate, acţiunile întreprinse până acum în acest domeniu nu au fost transparente şi convingătoare, iar aceasta poate avea rezultate defavorabile pentru cetăţeni şi economie în următorii 15 ani.

  Jerzy Buzek (PPE-DE) – (PL) Doamnă preşedintă, cel de-al treilea pachet energetic avea ca principal obiectiv deservirea cetăţenilor continentului nostru, ceea ce s-a realizat – clienţii sunt cei mai importanţi. Au trebuit, însă, avute în vedere şi interesele fundamentale ale producătorilor de energie. Ne-am confruntat cu două probleme importante.

În primul rând, securitatea aprovizionării – ceea ce s-a realizat. Din punctul meu de vedere, s-au realizat progrese semnificative faţă de primul şi al doilea pachet. Crearea unei pieţe comune pentru energie devine realitate, cu respectarea principiului solidarităţii. Putem investi şi în afara graniţelor UE, dacă necesităţile noastre de securitate impun acest lucru.

În al doilea rând, principiul concurenţei deschise pe piaţa europeană de energie. Acesta nu s-a realizat pe deplin şi s-ar putea să fie nevoie să ne gândim la soluţii mai concrete. Cu toate acestea, de acum înainte trebuie să asigurăm investitorilor din ţările terţe aceleaşi condiţii pe piaţa europeană, nu unele superioare, faţă de investitorii din statele membre şi să luăm măsuri astfel încât concernurile noastre energetice să se poată concura reciproc şi să poată investi în mod liber în afara Uniunii Europene.

Doresc să subliniez faptul că al treilea pachet este un eveniment politic major, nu doar unul tehnic şi economic, şi trebuie să îl recunoaştem drept un mare succes al Uniunii Europene.

  Hannes Swoboda (PSE) – (DE) Doamnă preşedintă, cred că în acest caz – am fost raportor alternativ pentru grupul meu pentru sectorul gazelor – s-a ajuns la un compromis pe care îl putem stabili şi pentru celelalte sectoare, pentru că nu am privit piaţa dintr-o perspectivă ideologică, ci practică. O piaţă europeană comună înseamnă, înainte de toate, să le oferim autorităţilor naţionale de reglementare mai multe şanse, mai multe competenţe şi să stabilim criterii europene comune, astfel încât nicio autoritate de reglementare să nu ia decizii complet diferite faţă de celelalte şi să nu ne aflăm într-o situaţie în care o autoritate depinde de guvern, iar celelalte nu, precum şi să avem o agenţie europeană care, în colaborare cu Comisia, să lucreze în sensul formării unei pieţe europene.

Cel de-al doilea aspect foarte important este faptul că este consolidat rolul consumatorilor; această chestiune se reflectă în principiu în unele prevederi, însă, din punctul meu de vedere, nu suficient. Consumatorii trebuie să beneficieze de şanse şi de drepturi şi să găsească transparenţă în acest important sector de furnizare. Ambele condiţii sunt respectate, drept pentru care votez în favoarea acestui pachet.

  Inese Vaidere (UEN) – (LV) Domnule comisar, doamnelor şi domnilor, iarna trecută a demonstrat cât de mult depindem de importurile de gaze şi cum se foloseşte această dependenţă drept instrument de politică externă. Doresc, deci, să accentuez în special necesitatea dezvoltării cât mai rapide a unei pieţe interne unite, deschise şi eficiente, pentru gazele naturale din Uniunea Europeană, precum şi elaborarea unui cod de reglementări pentru reţea, în vederea asigurării unui acces transfrontalier transparent la reţelele de alimentare, pentru a permite planificarea şi dezvoltarea pe termen lung. Planul pe termen lung trebuie să includă reţelele de alimentare cu gaze şi interconexiunile regionale. Reglementările trebuie îmbunătăţite pentru a garanta accesul fără discriminări la infrastructură. În acelaşi timp, doresc să accentuez necesitatea diversificării surselor de energie, prin dezvoltarea unor stimulente reale pentru răspândirea introducerii energiilor regenerabile. Deoarece clădirile provoacă 40% din consumul total de energie din Uniunea Europeană, utilizarea energiilor regenerabile la clădiri este esenţială pentru a asigura eficienţa energetică, economiile şi izolaţia. Uniunea Europeană, măsurile guvernelor naţionale şi locale, precum şi stimulentele financiare trebuie integrate într-un sistem unitar. Vă mulţumesc.

  Ján Hudacký (PPE-DE) – (SK) Înainte de a analiza o serie de aspecte prezentate de acest raport, doresc să mulţumesc raportoarei, doamna Ţicău, şi celorlalţi raportori alternativi, pentru munca depusă în elaborarea raportului.

Interesul meu şi al grupului meu politic era ca acest raport să asigure condiţii preliminare satisfăcătoare pentru un acord final rapid între Comisie, Consiliu şi Parlament, în ceea ce priveşte măsurile practice pentru îmbunătăţirea performanţelor energetice ale clădirilor în diferitele state membre.

În acest sens, trebuie să spun că am criticat unele dintre propuneri, care prevedeau măsuri birocratice inutile şi obiective mult prea ambiţioase pentru statele membre şi care, la o analiză finală, ar fi obstrucţionat puternic punerea în aplicare a proiectelor de care avem mare nevoie. Un aspect semnificativ al acestui raport constă în acordul asupra unei metodologii armonizate unice pentru calculul celor mai economice performanţe energetice, după care se vor ghida statele membre în a-şi specifica standardele minime şi care, de asemenea, ia în considerare diferenţele climatice de la o regiune la alta.

În final, aş dori să menţionez şi aspectul susţinerii financiare, care este esenţială pentru punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice în diferitele state membre. Sunt de acord cu propunerea de înfiinţare a unui fond european în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii, care să creeze condiţii pentru generarea resurselor financiare necesare înfiinţării de fonduri naţionale sau regionale prin aşa-numitul efect de levier. Aplaud şi propunerea de a încuraja o utilizare mai bună a fondurilor structurale, în vederea îmbunătăţirii performanţelor energetice în diverse state membre.

În concluzie, doresc să accentuez un fapt foarte important, care se referă la examinarea rapidă şi atentă a măsurilor de îmbunătăţire a performanţelor energetice din diversele state membre. Impulsionarea performanţelor energetice din sectorul clădirilor, cu excepţia unei reduceri puternice...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Reino Paasilinna (PSE) – (FI) Doamnă preşedintă, doresc să mulţumesc în special raportorilor care au luat cuvântul. Ne aflăm într-un moment important. Ne aflăm pe drumul cel bun, deşi, după cum s-a spus, astăzi nimic nu este suficient. Mai avem încă mult de muncă.

Contoarele inteligente, necesitatea unui sistem energetic viabil şi deschis, necesitatea unei concurenţe adevărate: acestea sunt cuvintele şi expresiile pe care le considerăm importante, iar aceasta se aplică şi pentru drepturile consumatorilor. Penuria energetică a devenit o problemă gravă. Preţul energiei creşte; a devenit o marfă scumpă şi din acest motiv trebuie garantate drepturile cetăţenilor. De aceasta, energia devine un serviciu public prin acest pachet legislativ. În ceea ce priveşte grupul meu, Grupul Socialist din Parlamentul European, se vede că apărăm interesele consumatorilor şi asigurăm pe cât posibil transparenţa pieţei. Să mergem mai departe pe acest drum. Vă mulţumesc.

(Aplauze)

  Neena Gill (PSE) – Doamnă preşedintă, de la începutul negocierilor noastre asupra raportului Belet ne-am dat seama că toate părţile interesate – de la producătorii de pneuri la ecologişti – erau de acord că este nevoie de o astfel de legislaţie. Doresc să felicit raportorul pentru modul în care a abordat acest raport şi pentru cum a colaborat cu raportorii alternativi.

Cred că este nevoie chiar acum de această legislaţie. Va impulsiona industria automobilelor în acest moment foarte dificil. Am vizitat recent uzinele Michelin şi Jaguar Land Rover din circumscripţia mea şi am putut vedea că se aplică deja noile cercetări şi dezvoltări în domeniul tehnologiilor ecologice. Orice sprijin pe care îl primeşte industria în timpul acestei perioade de criză trebuie să se axeze pe cerinţele de adaptare la provocările de mediu.

Cu ajutorul unei legislaţii de acest gen, producătorii noştri vor deveni lideri mondiali în tehnologia de care avem atât de urgent nevoie. Propunerea este una de tipul câştig-câştig, deoarece va ajuta şi consumatorul, oferind mult-doritele lămuriri. Deşi pneurile nu sunt ieftine, majoritatea cumpărătorilor sunt obligaţi să cumpere pneuri de acelaşi tip. Aceste informaţii ne vor ajuta să trecem la produse ce reduc emisiile şi poluarea fonică. Prin intermediul acestei propuneri putem promova o piaţă de produse ecologice cu adevărat competitivă.

  Dragoş Florin David (PPE-DE) - Domnule comisar, primul avantaj de care vor beneficia cetăţenii în noul scenariu de tip piaţă liberă îşi are rădăcinile în chiar chintesenţa conceptului de democraţie. Mă refer la libertate. Pieţele funcţionale în care nou-veniţi au oportunitatea de a pune la dispoziţia cetăţenilor servicii energetice vor reprezenta o alternativă benefică pentru consumatori. Astfel, din beneficiari pasivi ai unui serviciu, ei vor deveni jucători activi pe piaţă. Vor putea să îşi schimbe furnizorul dacă serviciile sunt de proastă calitate, dacă există întreruperi în alimentarea cu energie electrică sau dacă preţurile sunt prea mari. Libertatea de a alege va permite consumatorilor să participe activ la lupta împotriva schimbărilor climatice, devreme ce vor putea să aleagă furnizori care oferă energie regenerabilă sau cu emisie mică de carbon. Noul pachet de măsuri va aduce cu sine preţuri mai mici, produse inovatoare şi o calitate crescută a serviciilor. Un alt mod prin care cetăţenii vor beneficia de pe urma liberalizării sectorului energetic este securitatea aprovizionării cu energie. Salut introducerea în noua legislaţie a măsurii speciale de protecţie a consumatorilor vulnerabili.

  Romana Jordan Cizelj (PPE-DE) – (SL) Parlamentul European a făcut bine că s-a concentrat pe consumatori în decursul acestor negocieri, deoarece piaţa internă are nevoie de consumatori cu mai multe drepturi şi cu acces la informaţii clare. Consumatorii trebuie să-şi poată alege furnizorul de servicii, motiv pentru care au nevoie şi de un contor inteligent.

Mă bucur că am ajuns la un acord în legătură cu acest dosar complex şi solicitant din punct de vedere profesional. Cred, însă, că acest compromis la care s-a ajuns în legătură cu separarea proprietăţii încă permite să existe diferenţe organizatorice majore la nivelul pieţelor de energie electrică şi gaze din diferitele state membre. Sper că, graţie mecanismelor şi prevederilor conţinute de acest pachet, spre exemplu independenţa mai mare a autorităţilor naţionale de reglementare, vom reuşi să trecem peste aceste diferenţe şi să reînfiinţăm o piaţă unică pentru energia electrică şi gazele naturale.

  Czesław Adam Siekierski (PPE-DE) – (PL) Doamnă preşedintă, investiţiile comune şi coordonate în infrastructura energetică sunt esenţiale pentru succesul unei activităţi precum crearea unui spaţiu energetic uniform. Una din principalele sarcini este creşterea capacităţii de generare a centralelor electrice din Europa şi dezvoltarea reţelei transfrontaliere. În acelaşi timp, trebuie să ne gândim la ce este mai bine pentru mediu şi la normele din pachetul privind clima şi energia. O altă provocare în armonizarea pieţei de energie a UE constă în garantarea securităţii aprovizionării din surse de energie din afara UE.

Din raţiuni economice şi de securitate, trebuie să luptăm pentru diversificarea furnizării şi pentru dezvoltarea sistemului energetic european. În sfârşit, există teama că deschiderea completă a pieţei energetice faţă de concurenţă poate reprezenta un pericol pentru persoanele cele mai sărace din Uniune, care deseori nu îşi pot plăti regulat facturile. Trebuie să avem în vedere instrumente care să garanteze că acestor persoane nu le va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică.

  Iliana Malinova Iotova (PSE) – (BG) Doamnă preşedintă, am fost raportor alternativ pentru piaţa gazelor naturale din partea Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor. Cred că sunteţi de acord că cea mai mare realizare a celui de-al treilea pachet energetic este protecţia asigurată consumatorilor şi cetăţenilor europeni. Este pentru prima dată când s-au elaborat în mod clar astfel de texte. Doresc să subliniez o serie de aspecte precum: definirea penuriei energetice, imposibilitatea întreruperii alimentării, posibilitatea de a schimba gratuit furnizorii şi existenţa unor contracte transparente şi uşor de înţeles. Cu toate acestea, viitorul acestei legislaţii constă în a le furniza consumatorilor garanţii mai puternice, în a asigura măsuri de protecţie pentru persoanele vulnerabile, precum şi comparabilitate şi transparenţă sporite din punct de vedere al relaţiilor contractuale. Următoarea întrebare de bază cu care ne confruntăm noi, deputaţii în Parlamentul European, se referă la preţuri şi la măsurile de reglementare a acestora într-un moment de creştere continuă. Consider că această legislaţie va continua şi pe viitor în această direcţie.

  Paul Rübig (PPE-DE) – (DE) Doamnă preşedintă, domnule comisar, doresc să vă felicit în special pentru acest pachet. Reprezintă un progres enorm pentru cetăţenii Europei. Cu toţii îi vom simţi impactul în portofel şi în contul bancar. Reprezintă, de asemenea, un progres enorm pentru întreprinderile mici şi mijlocii, deoarece acestea trebuie să devină mai competitive, în special acum în timpul crizei economice şi financiare, iar acest tip de pachet energetic este abordarea corectă pentru această problemă.

Faptul că va exista o autoritate europeană de reglementare care să se asigure că o întreprindere dintr-un stat membru este tratată echitabil în celelalte 26 de state membre şi că furnizorii de energie de pe celelalte 26 de pieţe vor avea noi oportunităţi este un aspect important al acestui regulament ce are ca rezultat crearea de şanse inovatoare.

În ceea ce priveşte legislaţia privind locuinţele pasive şi active, doresc să spun că atenţia acordată eficienţei clădirilor poate avea ca rezultat crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu în viitor.

  Preşedintele − Domnule Stolojan, fiindcă aţi fost o prezenţă remarcabilă în această dezbatere, deşi v-am spus că aţi depăşit numărul de intervenţii permis, consider că responsabilitatea şi prezenţa dumneavoastră trebuie premiate, drept pentru care voi face o excepţie şi vă voi acorda dreptul la cuvânt pentru încă un minut.

  Theodor Dumitru Stolojan (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, aş dori să felicit pe toţi raportorii pentru excelenta treabă făcută şi sigur că ne întrebăm cu toţii de ce nu avem încă o piaţă comună pentru energia electrică şi o piaţă comună pentru gazele naturale şi cred că aici fiecare stat membru care încă nu a îndeplinit prevederile directivelor europene ar trebui să o facă.

În al doilea rând salut decizia de înfiinţare a Agenţiei de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei şi doresc să informez Parlamentul European că România şi-a depus candidatura pentru a oferi găzduire acestei agenţii.

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei − Doamnă preşedintă, vă promit că voi fi foarte concis. Sunt mulţumit de pachetul ce urmează să fie adoptat. Nicio legislaţie nu este ideală. Aceasta este o legislaţie adoptată după dezbateri şi compromisuri. Am început foarte divizaţi, însă, la final, Consiliul a adoptat propunerea practic în unanimitate.

În cadrul Comisiei pentru industrie, energie şi cercetare, acest compromis s-a adoptat cu o majoritate covârşitoare. Aceasta înseamnă că am procedat corect.

Ştiu că mai sunt multe de făcut pentru punerea în practică, pentru monitorizare şi pentru înfiinţarea Agenţiei, dar le-am oferit cetăţenilor noştri instrumentele de bază.

Vă mulţumesc foarte mult pentru eforturile depuse. Putem fi cu adevărat mândri.

  Eluned Morgan, raportor − Doamnă preşedintă, doresc să le mulţumesc încă o dată colegilor mei pentru colaborare. Doresc, de asemenea, să le mulţumesc lui Bethan Roberts şi lui René Tammist, care m-au ajutat foarte mult în elaborarea acestui raport.

După 15 ani în Parlamentul European, acesta este cântecul meu de lebădă şi sunt încântată că am reuşit să aducem aceste îmbunătăţiri semnificative pieţelor de energie în numele publicului european. Măsurile sunt departe de a fi perfecte, însă reprezintă un pas înainte.

Consider că această criză energetică se va agrava în următorii ani şi, deci, este esenţial să avem un cadru corect pentru piaţă şi să creăm stimulentele potrivite pentru investiţiile potrivite. Pentru a nu se mai produce întreruperi de energie în viitor, pieţele necesită investiţii de aproximativ o mie de miliarde de euro.

Însă mai sunt foarte multe de făcut. Ştiţi că în Uniunea Europeană există 12 ţări în care o singură companie domină 70% din piaţa de energie electrică. Situaţia este una negativă pe ambele fronturi. Credem că există concurenţă, însă există doar puterea masivă a companiilor foarte mari ce domină anumite pieţe. Autorităţile naţionale de reglementare şi autorităţile concurenţiale trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt acestei situaţii.

Adevărata provocare a viitorului va fi punerea în aplicare. Să nu uităm că există deja multe legi europene privind pieţele de energie, iar această legislaţie trebuie revizuită tocmai pentru că aceste legi nu au fost respectate. Dacă avem sau nu nevoie de un al patrulea pachet depinde de felul în care Comisia va asigura şi va controla punerea în aplicare a acestor noi legi de către autorităţile naţionale de reglementare şi autorităţile concurenţiale. Să urmărim, deci, acţiunile Comisiei şi ale autorităţilor naţionale de reglementare.

  Giles Chichester, raportor − Doamnă preşedinte, doresc să vă comunic că domnul Vidal-Quadras vă prezintă scuze. Nu îşi poate prezenta discursul. Are activităţi urgente în altă parte, însă a fost foarte amabil şi m-a rugat să spun că amândoi am convenit ca eu să iau cuvântul în numele grupului nostru.

Doresc să fac referire la unul sau două aspecte ridicate în decursul acestei dezbateri. În primul rând, îi voi răspunde colegului care s-a arătat îngrijorat că energia se va concentra în foarte puţine utilităţi. Dacă se va întâmpla acest lucru, Comisia, conform normelor concurenţei, are puterea de a soluţiona această situaţie şi există precedente în alte părţi ale lumii, inclusiv în Statele Unite, unde s-au anihilat monopoluri puternice sau puteri dominante pe piaţă. Deci aceasta este ultima soluţie dacă legislaţia eşuează.

Vom reveni asupra acestei probleme pentru un al patrulea pachet? Trebuie să îi reamintesc comisarului că i-am solicitat să se înceapă cu prudenţă lucrul la cel de-al treilea pachet: că ar fi fost mai bine să aşteptăm şi să vedem ce se realizează după punerea în aplicare a celui de-al doilea pachet. Cred că acum trebuie să lăsăm să treacă o perioadă de timp pentru ca acest pachet să fie transpus: să fie pus în aplicare şi să vedem cum funcţionează înainte de a ne hotărî dacă mai este nevoie de ceva.

Trebuie să spun că dezamăgirea pe care mi-a provocat-o lipsa noastră de succes în abordarea separării proprietăţii este compensată de optimismul privind posibilitatea ca Agenţia să îşi folosească competenţele pe care i le-am acordat pentru a rezolva situaţia şi doresc să îi mulţumesc celuilalt coleg care solicită o putere mai mare pentru autorităţile de reglementare în domeniul energetic.

Forţele de piaţă acţionează deja în această direcţie. Două utilităţi germane renunţă deja la sistemele de transport pentru că şi-au dat seama că este mai bine.

În final, pot să susţin din nou ideea concurenţei? Concurenţa înseamnă valoare sporită şi servicii mai bune pentru consumatori şi, în acelaşi timp, o utilizare mai eficientă a resurselor. Din acest motiv, este un lucru bun.

  Antonio Mussa, raportor − (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, în cadrul acestei dezbateri comune s-a manifestat un sentiment puternic: o mare satisfacţie pentru că s-a creat, sub forma celui de-al treilea pachet al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, un pachet important pentru cetăţenii Europei. Cu siguranţă nu va fi ultimul pachet, pentru că – după cum ştiţi – există un entuziasm foarte mare faţă de folosirea resurselor alternative de energie, precum energiile regenerabile şi energia nucleară. În următorii 10, 15 sau 20 de ani, însă, acest pachet va fi suficient pentru cererea şi necesarul de energie şi va proteja, bineînţeles, consumatorii, în special pe cei mai vulnerabili.

Cred că doamna Morgan, eu însumi şi toţi ceilalţi membri implicaţi am jucat un rol semnificativ în protecţia consumatorilor vulnerabili, acordând competenţe considerabile autorităţilor naţionale şi regionale, care pot efectua modificări în perioade de criză; nu spun să asigure energie gratis, însă cu siguranţă vor putea face schimbări pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie.

Celălalt aspect fundamental este următorul: populaţia Europei nu ştie cum au lucrat Comisia, Consiliul şi Parlamentul la acest pachet legislativ, care este foarte important pentru consumatorii de energie – aţi văzut ce s-a întâmplat iarna trecută. Cred că nu este nimic mai rău decât ca persoanele care beneficiază de pe urma unui proiect major să nu afle despre el. Din punctul meu de vedere, Comisia, Consiliul şi Parlamentul, chiar înainte de a se preocupa de punerea în aplicare a acestui pachet, ar trebui să informeze consumatorii în legătură cu existenţa acestuia, să le comunice ce anume s-a făcut pentru ei, în numele lor şi, din nou, pentru ei.

  Atanas Paparizov, raportor − Doamnă preşedintă, asemeni colegilor mei, doresc să spun că, deşi nu este perfect, cel de-al treilea pachet energetic reprezintă o bază foarte bună pentru dezvoltarea pieţei comune, în special a celei de gaze naturale, precum şi pentru creşterea securităţii în domeniul gazelor naturale.

Pentru ţări precum a mea, o ţară mică din Uniunea Europeană, ajungerea la un compromis privind separarea proprietăţii este foarte importantă, deoarece ne asigură că încă putem garanta securitatea energetică: acest pachet conţine norme mai stricte, prevederi referitoare la transparenţă, clauza privind ţările terţe şi alte componente care ne vor permite să acordăm atenţie prioritară securităţii energetice.

Pachetul asigură consumatorii că se pot prevala de drepturile lor şi creează un cadru concurenţial superior pentru dezvoltarea pieţelor energetice şi pentru funcţionarea lor eficientă. Acest pachet depinde de punerea în aplicare, după cum tocmai a spus colega mea Eluned Morgan şi nu cred că al patrulea pachet este soluţia. Soluţia constă mai degrabă într-o punere în aplicare precisă şi solidaritate între statele membre în crearea pieţei, în special prin dezvoltarea unor noi iniţiative pentru cooperarea regională, în special pentru ţările cele mai vulnerabile faţă de alimentarea cu energie şi pentru ţările care, deocamdată, fac parte din insulele energetice.

  Ivo Belet, raportor − (NL) În ceea ce priveşte etichetarea pneurilor eficiente din punct de vedere energetic, măsură inclusă în acest pachet, doresc să adaug câteva cuvinte în legătură cu costurile. Această măsură aproape că nu implică niciun cost pentru industria pneurilor şi, deci, nici pentru consumator. Costul pentru producător a fost estimat la mai puţin de 0,01 euro pe pneu, adică o valoare neglijabilă, în caz că ar putea exista critici. Orice alt cost antrenat de achiziţia unor pneuri eficiente din punct de vedere energetic va fi recuperat în opt luni, conform calculelor. Atunci atât conducătorul auto, cât şi mediul înconjurător vor putea aprecia adevăratele beneficii.

Acestea fiind spuse, doresc să subliniez faptul că este esenţial ca această măsură să se aplice uniform, la nivelul tuturor statelor membre şi pentru toţi producătorii din UE şi din afara sa. Din acest motiv, aş prefera să văd un regulament, nu o directivă.

În concluzie, ne dăm seama că, deşi încă există diferenţe de opinie între unele grupuri din Parlament în legătură cu o serie de aspecte, sperăm ca această măsură să fie mâine susţinută de o mare majoritate. Cu ajutorul acestei măsuri simple, vom putea preveni producerea unui volum de emisii de CO2 echivalent cu renunţarea la un milion de autoturisme. Este evident, prin urmare, că această măsură trebuie introdusă cât mai repede.

Doresc să închei mulţumindu-le raportorilor alternativi, doamnei Chambris de la Comisia Europeană şi domnului Sousa de Jesus din Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni pentru colaborarea excelentă.

  Silvia-Adriana Ţicău, raportoare − Stimaţi colegi, propunerea de modificare a directivei privind eficienţa energetică a clădirilor este una dintre cele mai importante măsuri pe care Parlamentul le-a adoptat, atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru redresarea economică a Uniunii. Cetăţenii europeni aşteaptă acţiuni şi soluţii concrete la problemele şi nevoile foarte concrete pe care aceştia le au.

Personal, consider că o creştere de până la 15% a cotei din Fondul European de Dezvoltare Regională ce poate fi utilizată de către statele membre pentru finanţarea performanţei energetice a locuinţelor este o necesitate. Aceasta ar da statelor membre o mai mare flexibilitate şi posibilitatea de a folosi revizuirea la mijloc de termen de anul viitor privind modul de utilizare a fondurilor structurale pentru ca acestea să îşi redefinească în mod corespunzător programele operaţionale în scopul unei mai bune absorbţii a fondurilor structurale.

Doresc să subliniez că această directivă are un potenţial foarte mare pentru crearea de noi locuri de muncă: aproximativ 500 000 de locuri de muncă ar putea fi create la nivel european cu implicaţii majore pe piaţa regională sau naţională a forţei de muncă.

Domnule comisar, sper să susţineţi în continuare inclusiv introducerea unei cote minime din Fondul European de Dezvoltare, pe viitor cel puţin, pentru eficienţa energetică a clădirilor. Mulţumesc încă o dată raportorilor din umbră, personalului din Comisia ITRE şi, de asemenea, colegilor raportori care ne-au sprijinit şi cu care am avut o colaborare excelentă.

  Preşedintele – Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 22 aprilie 2009.

Votarea raportului doamnei Ţicău va avea loc joi, 23 aprilie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Adam Gierek (PSE), în scris – (PL) Acum nu foarte mult timp, mutarea într-o locuinţă din beton prefabricat era considerată de mulţi drept o ascensiune pe scara socială şi o îmbunătăţire a standardului de viaţă. Energia ieftină însemna că nimeni nu se îngrijora în legătură cu cheltuielile de încălzire.

Astăzi, aproape 100 de milioane de persoane locuiesc în clădiri prefabricate. Doresc să solicit Comisiei Europene să aloce ajutoare din fondurile Uniunii Europene pentru modernizarea acestor clădiri şi a unor zone rezidenţiale întregi, în special în Europa Centrală şi de Est. Trebuie să se găsească fonduri în acest scop, ca parte a revizuirii intermediare a cadrului financiar pentru perioada 2007-2013. Limita pentru cheltuielile cu locuinţele, respectiv de 3% din sumele alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este mult prea mică.

Modernizarea pe scară largă şi revitalizarea zonelor rezidenţiale şi a clădirilor prefabricate din UE va reduce cheltuielile cu încălzirea, va creşte nivelul de trai, va crea zeci de mii de locuri de muncă şi va reduce consumul de energie. Aceasta va conduce direct la o reducere a emisiilor de gaze de seră care ne va apropia de unul dintre cele 3x20 de obiective.

Susţinerea modernizării clădirilor prefabricate existente trebuie să reprezinte o prioritate pentru Parlamentul European în noul său mandat. Cererea pentru acest tip de serviciu poate juca un rol major în depăşirea actualei crize economice şi a şomajului, precum şi în combaterea sărăciei.

  Louis Grech (PSE), în scris – Cheltuielile cu energia cresc într-un ritm îngrijorător, contribuind la o creştere substanţială a penuriei energetice la nivelul Uniunii Europene. Preţul de piaţă al energiei este, însă, doar o parte a problemei. Consumatorii au sarcini financiare suplimentare semnificative, datorate ineficienţelor şi distorsiunilor pieţei de energie. De exemplu, în Malta, facturile de energie ale consumatorilor casnici şi ale întreprinderilor au înregistrat creşteri fabuloase atunci când preţul petrolului a atins nivelul maxim, însă atunci când acesta s-a înjumătăţit preţul energiei nu a scăzut deloc. Avem nevoie de o politică europeană care să protejeze consumatorii şi IMM-urile faţă de politicile de preţ necorespunzătoare adoptate de companiile de utilităţi publice. O soluţie o poate reprezenta o autoritate naţională independentă de reglementare, care să efectueze verificările şi ajustările necesare în cazul oricărui comportament netransparent al distribuitorilor privaţi şi/sau al unităţilor guvernamentale, în ceea ce priveşte orice creştere de preţuri la utilităţile publice precum gazele, electricitatea, apa, taxele de aeroport etc.

Această soluţie trebuie pusă în aplicare prin îmbunătăţirea legislaţiei europene existente şi a directivelor ce privesc protecţia consumatorilor, pentru a asigura în special:

- Standarde mai bune de transparenţă şi raţionalitate în ceea ce priveşte creşterile de preţuri, precum şi acces şi informare mai bună în ceea ce priveşte drepturile consumatorilor.

- Costuri mai mici şi birocraţie mai puţină pentru consumatorul cu probleme pentru a remedia situaţia.

  András Gyürk (PPE-DE) , în scris – (HU) Din punctul nostru de vedere, are o semnificaţie deosebită faptul că Parlamentul European poate deja aproba cel de-al treilea pachet energetic la a doua lectură. Noul regulament poate accentua concurenţa pe piaţa europeană de energie electrică şi gaze naturale. Nu putem trece, însă, la adoptarea propunerii fără a menţiona că regulamentul final nu este nici pe departe la fel de ambiţios cum a fost propunerea iniţială a Comisiei.

În timpul negocierilor asupra pachetului, subiectul separării producţiei şi transportului a generat cele mai aprinse dezbateri. Rezultatul final va avea un impact fundamental asupra structurii pieţei de energie a UE. Din punctul meu de vedere, compromisul la care au ajuns statele membre nu va asigura transparenţa în acest domeniu, pentru că statele membre pot aplica trei modele diferite de separare. Se vor produce diferenţe semnificative care vor diviza piaţa de energie a Uniunii.

În acelaşi timp, salut modul în care compromisul Consiliului reflectă numeroasele propuneri ale Parlamentului privind protecţia consumatorilor. Măsuri precum opţiunea de a schimba furnizorul în trei săptămâni, informaţii mai detaliate privind facturarea şi simplificarea procedurilor de compensare vor face ca mulţi cetăţeni să resimtă în mod concret beneficiile liberalizării pieţei. Un alt progres important îl reprezintă faptul că noul regulament va face ca ţărilor terţe să le fie mai greu să încerce să achiziţioneze energie. Graţie acestui fapt, viitoarea adoptare a pachetului energetic va marca un pas important în drumul spre crearea unei politici energetice europene comune.

  Zita Pleštinská (PPE-DE), în scris – (SK) Costul şi fiabilitatea alimentării cu energie reprezintă factori cheie, nu doar pentru competitivitatea UE, ci în special pentru bunăstarea cetăţenilor săi. Din acest motiv, în centrul celui de-al treilea pachet energetic al Parlamentului European se află consumatorii. Pentru ca aceştia să poată beneficia de pe urma acestei legislaţii, Parlamentul a revizuit şi îmbunătăţit directiva privind performanţa energetică a clădirilor, care reprezintă aproximativ 40% din consumul de energie al UE.

Directiva furnizează îndrumări corespunzătoare pentru proiectanţi şi inspectorii de construcţii. Acord o importanţă deosebită metodei de calcul al costului optim şi specificării cerinţelor minime de eficienţă economică pentru componentele structurale ale izolaţiei termice a unei clădiri şi pentru servicii, precum şi aplicării acestor calcule în cazul clădirilor noi şi al celor deja existente. Parametrii pentru clădirile cu un consum nul de energie reprezintă o parte semnificativă a directivei reformate.

Salut crearea unui fond european pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, care să susţină punerea în aplicare a acestei directive. Până acum, utilizarea limitată a fondurilor structurale pentru performanţa energetică a clădirilor a fost autorizată doar în cele 12 state care au devenit membre UE în ultimii ani. Această opţiune s-a extins acum la toate statele membre. În acelaşi timp, procentul maxim de resurse din FEDR ce pot fi folosite în aceste proiecte a crescut de la 3% la 15%.

Pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a directivei, statele membre trebuie să se consulte cu reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale în toate aspectele ce decurg din directivă şi, de asemenea, cu grupurile de protecţie a consumatorilor.

  Katrin Saks (PSE), în scris – (ET) Doresc să mulţumesc raportorilor care au lucrat la pachetul energetic, în special doamnei Morgan, care a desfăşurat o activitate importantă în domeniul protecţiei consumatorilor. Mă bucur că noul pachet acordă atenţie şi penuriei energetice. Statele membre care nu au făcut încă acest lucru, inclusiv Estonia, ţara mea, trebuie să pregătească un plan naţional de acţiune pentru combaterea penuriei energetice, pentru a reduce numărul persoanelor ce suferă de pe urma acesteia. Acest lucru este cu atât mai important dacă se iau în considerare condiţiile economice actuale. Această problemă trebuie abordată urgent, deoarece facturile la încălzire au crescut considerabil în ultimii ani. Susţinerea directă a consumatorilor defavorizaţi, cum se întâmplă în Marea Britanie, este o măsură importantă, deşi poate fi îmbunătăţită şi eficienţa energetică a clădirilor, ceea ce ar fi o soluţie foarte bună pentru Estonia.

  Andrzej Jan Szejna (PSE), în scris – (PL) Europa se confruntă cu multe provocări antrenate de aprovizionarea pe termen scurt, mediu şi lung şi de cererea de energie.

Comunitatea Europeană şi-a stabilit un obiectiv foarte ambiţios. Până în 2020 vom reduce emisiile de gaze de seră cu 20% şi consumul de energie cu 20%.

În această privinţă, consider că trebuie să acordăm atenţie performanţei energetice a clădirilor, deoarece acestea reprezintă 40% din consumul nostru total de energie.

Doresc să-mi exprim sprijinul faţă de raportor. Cred că trebuie organizată o campanie de informare pentru ca cetăţenii să ştie că pot economisi bani prin izolarea clădirilor şi trebuie să apelăm la guvernele din toate ţările Comunităţii, pentru a pune la dispoziţie subvenţii pentru această iniţiativă. Trebuie să redactăm o listă de standarde uniforme minime pentru izolarea clădirilor la nivelul întregii Uniuni.

Susţin, de asemenea, extinderea utilizării fondurilor structurale pentru a include lucrările aferente performanţei energetice a clădirilor în toate statele membre, precum şi creşterea de la 3 la 15% a procentului ce poate fi alocat din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru proiectele din acest domeniu.