Dezbateri

Miercuri, 22 aprilie 2009 - Strasbourg

19. Planul de acţiune pentru sisteme de transport inteligente - Sistemele de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi interfeţele cu alte moduri de transport (dezbatere)

  Preşedintele. - Următorul punct este dezbaterea comună privind

- raportul doamnei Anne E. Jensen, în numele Comisiei pentru transport şi turism, referitor la Planul de acţiune pentru sistemele de transport inteligente (2008/2216(INI)) (A6-0227/2009) şi

- raportul doamnei Anne E. Jensen, în numele Comisiei pentru transport şi turism, referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport (COM(2008)0887 - C6-0512/2008 - 2008/0263(COD)) (A6-0226/2009).

  Anne E. Jensen, raportoare. -(DA) Doamnă preşedintă, nu sunt sigură că pot vorbi cu acelaşi entuziasm ca domnul Savary, dar sistemele de transport inteligente sunt un subiect foarte interesant. Aşadar, ce sunt sistemele de transport inteligente? Nu este aşa de simplu să răspundem la această întrebare, deoarece discutăm despre o multitudine de sisteme diferite: sisteme care permit transportul mai sigur, mai eficient şi ecologic prin folosirea mijloacelor moderne de informare şi a tehnologiei comunicaţiei. ITS, cunoscut şi ca transport inteligent, este un termen generic care acoperă multe lucruri diferite. Sub umbrela ITS putem găsi lucruri diverse ca eCall, care generează un apel automat către un centru pentru apeluri de urgenţă în caz de accident, sisteme de autostrăzi cu plată care sunt sisteme proiectate pentru a aduna taxele rutiere şi deja cunoscutele sisteme GPS, pe care le avem mulţi dintre noi în automobilele noastre ca să ne ajute să ne orientăm prin locuri necunoscute.

Totuşi, ITS are multe alte potenţiale nefolosite: potenţiale pentru comunicaţie între autovehicule, între autovehicul şi drum şi între autovehicul şi centrul de informaţii. Atunci, de ce nu începem pur şi simplu să folosim această tehnologie pe o scară mai largă, dacă este aşa de bună? Aici ne confruntăm cu problema: ce a fost mai întâi, oul sau găina? Să fi fost prima tehnologia instalată în automobil care este capabilă să comunice cu transmiţătorul de pe marginea drumului? Producătorii de automobile sunt conştienţi de posibilităţi, dar nu vor putea să atragă investiţia în astfel de tehnologii dacă nu există în primul rând transmiţătorii de pe marginea drumului. Autorităţile, pe de altă parte, nu doresc să investească în transmiţători, înainte ca automobilele să fie echipate să primească semnalele. Dar ceva trebuie să se întâmple şi va trebui să punem lucrurile în mişcare.

În acest context, Comisia a întocmit Planul de acţiune pentru sistemele de transport inteligente şi a prezentat o propunere de directivă care trebuie să promoveze utilizarea ITS prin revigorarea standardizării. Trebuie să felicităm Comisia pentru aceasta. Este nevoie de această iniţiativă. Cele două rapoarte despre sistemele de transport inteligente pe care le vom discuta astăzi, planul de acţiune şi directiva sunt legate într-un mod extrem de complicat. Aşa trebuie să fie, deoarece un plan de acţiune fără o directivă nu ne-ar aduce nimic foarte nou. Multe din lucrurile incluse în planul de acţiune sunt proiecte care sunt deja în curs. Directiva este foarte importantă, oricum, deoarece va intensifica dezvoltarea standardelor importante în UE. Planul de acţiune, pe de altă parte, este destinat delimitării scopului directivei şi garantează că ne canalizăm experienţa pe care am câştigat-o din proiectele comune în standardizare.

Adoptarea standardelor comune, prin Comisia europeană pentru ITS, se aplică pentru patru domenii specifice: primul domeniu - utilizarea optimă a datelor legate de drumuri, trafic şi deplasări, al doilea domeniu - continuitatea serviciilor ITS pe coridoarele de transport şi în oraşele mari, al treilea domeniu - siguranţa şi securitatea drumurilor şi al patrulea domeniu - integritatea autovehiculului în infrastructura de transport. În plus, ne ocupăm, de asemenea, de cea mai importantă problemă, cea a securităţii datelor. Nu dorim o societate de tip Big Brother deci securitatea datelor şi drepturile individului trebuie să fie înregistrate în standarde, chiar de la început. Altă chestiune de cea mai mare importanţă o reprezintă responsabilităţile şi împărţirea responsabilităţilor. Dacă ceva nu se desfăşoară corect, trebuie să putem identifica unde sunt problemele: cu automobiliştii, sistemul de navigare prin satelit sau tehnologia autovehiculului. În caz contrar, nu vom progresa deloc. Şi, prin urmare, nu vom garanta investiţiile necesare.

Aş dori să le mulţumesc raportorilor alternativi din alte grupuri pentru cooperarea lor strânsă. Am avut unele diferenţe de opinie cu privire la gradul de concentrare pe alternativele modale la transportul rutier, dar cred că am ajuns la un echilibru între asigurarea utilizării tehnologiei ITS în transportul rutier şi interfaţa sa cu alte moduri de transport. Există o posibilitate de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru a simplifica comparaţiile dintre modurile diferite de trecere de la A la B şi de obţinere a unei imagini a celor mai rapide, mai ieftine şi mai ecologice opţiuni. Aş fi dorit să fi încheiat un acord rapid în această privinţă cu Consiliul, dar nu este posibil. Preşedinţia cehă a lucrat foarte bine, dar sper că modul în care am consolidat propunerea Comisiei va face ca directiva să fie mai plăcută pentru Consiliu, deoarece este o directivă pe care o dorim.

  Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei. (IT)Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, doresc să mulţumesc Parlamentului, în special doamnei raportoare Jensen şi tuturor raportorilor alternativi, pentru activitatea lor excelentă şi modul în care au primit propunerile Comisiei.

Desigur, sunt mulţumit de alegerile făcute şi am luat notă de amendamentele la proiectul de directivă. Mai ales, sunt fericit să văd că Parlamentul a confirmat importanţa sistemelor de poziţionare prin satelit EGNOS şi Galileo pentru aplicaţia Sistemelor Inteligente de Transport (ITS). Pe de altă parte, doresc să pun câteva întrebări Parlamentului şi acesta să încerce să răspundă de ce Comisia a dezbătut o directivă pentru a promova desfăşurarea ITS şi, în al doilea rând, dacă iniţiativele locale şi naţionale în acest domeniu nu sunt suficiente.

Comisia finanţează programe specifice de cercetare şi dezvoltare în domeniul sistemelor de transport inteligente din 1988, programe care au produs rezultate pozitive indiscutabile şi au stat la baza unor numeroase recomandări. Aceste proiecte de cercetare şi dezvoltare au format o bază importantă pentru progresul tehnologic, coordonarea acţiunilor şi încurajarea desfăşurării preliminare, în general, într-o formă fragmentată.

Este momentul deci să trecem de la recomandări la acţiunea concretă, pentru a aduna beneficiile din aplicarea sistemelor de transport inteligente: beneficii care pot lua forma siguranţei drumurilor, pot reduce ambuteiajele şi impactul de mediu asupra sistemului rutier. Scopul acestui proiect de directivă deosebit de important este promovarea măsurilor destinate eliminării barierelor pentru o desfăşurare mai bine coordonată şi pe o scară mai largă a ITS.

Doresc să dau câteva exemple care ajută la explicarea faptului că strategiile voluntare sau locale nu sunt mereu suficiente: în prezent, un transportator care circulă între Barcelona şi Frankfurt este echipat nu numai cu un telefon mobil şi sistem de navigaţie la bord, dar şi cu cel puţin trei terminale diferite de colectare electronică a taxelor pentru ţările pe care le traversează sau de evitare a deplasării prin zonele rezidenţiale. În 2001, Comisia a recomandat statelor membre să publice informaţii detaliate despre tipurile de drumuri din cadrul reţelei şi despre zonele cu trafic restricţionat. Din păcate, am văzut numai câteva autorităţi locale sau naţionale care au acceptat această recomandare. Ce se întâmplă în cele din urmă este faptul că şoferii care deţin sisteme de navigaţie folosesc întreaga reţea de drumuri şi prea des autovehiculele de mărfuri grele sunt direcţionate pe drumuri total nepotrivite sau rute periculoase, de exemplu în apropierea şcolilor sau pe străzi foarte abrupte.

Noua directivă va face posibilă adoptarea măsurilor necesare pentru evitarea unor astfel de situaţii; astfel, se vor diminua toate problemele cu care ne confruntăm. Comisia aşteaptă un acord între Parlament şi Consiliu cu privire la proiectul de directivă, care reprezintă un instrument cheie pentru implementarea planului de acţiune.

Vom lucra atent, atât alături de dumneavoastră, cât şi de Consiliu, pentru a ajunge la un acord cât de curând posibil şi sper că şedinţa informală a Consiliului de săptămâna viitoare de la Litoměřice, din Republica cehă, unde ITS este pe agenda de zi, va contribui la acest acord. Doamna Jensen a fost invitată şi va participa, cred, chiar dacă doar neoficial, însă ceea ce este important este faptul că vom putea compara poziţiile Comisiei, Parlamentului şi Consiliului pentru a încerca să grăbim ceea ce cred că va fi un acord simplu, astfel încât să putem da un răspuns practic cetăţenilor şi să aprobăm un text comun, cât de curând posibil.

  Giovanni Robusti, raportor pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare regională. - (IT)Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, am studiat planul ITS ca raportor pentru aviz în Comisia pentru dezvoltare regională. Avizul comisiei noastre a trecut cu unanimitate şi a fost reprodus pe larg de Comisia pentru transport şi turism, într-un spirit de cooperare de a crea unele proiecte pe termen lung. Aş dori să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu munca şi ideilor lor.

Am încercat cu toţii să evităm cuvintele lungi, lipsite de tact, care caracterizează prea des declaraţiile de principii. Am încercat să concretizăm faptul că nu discutăm câte sau ce drumuri planificăm, ci pur şi simplu lucrăm la cum să ne deplasăm într-un mod mai coordonat, sigur, plăcut, ecologic şi deci inteligent, ceea ce nu înseamnă un fapt măreţ în sine. Am încercat să demonstrăm rolul tehnologiei, al siguranţei, al zonelor periferice, al căilor navigabile şi, cel mai important, al coordonării cu Fondurile Structurale, astfel încât programele de lucru şi scopurile planificate să fie consistente şi coordonate. Am încercat să schiţăm un rol de o importanţă în creştere pentru siguranţa şi gestionarea integrată, nu numai a transportului, ci mai ales a călătorilor. Cred că am reuşit să oferim o abordare consistentă şi convingătoare.

Acum îmi doresc două lucruri: Comisia nu doar „să ia notă” şi apoi să meargă în orice direcţie pe care o consideră potrivită în momentul luării unor decizii operative; strategiile operative subliniate în plan să constituie baza alegerilor altor programatori de activităţi înrudite. Prea des ne-am uitat în boluri de cristal şi am văzut un şir de planuri uimitoare dar de nerealizat pe viitor.

Ar fi dezamăgitor dacă am continua să finanţăm drumurile când am hotărât că trebuie să fie mai puţine autovehicule pe şosea; ar fi dezamăgitor dacă am continua să finanţăm autovehiculele proiectate fără a ţine cont de interconexiune sau siguranţa pasivă sau de consumul de combustibil şi de mediu; ar fi dezamăgitor dacă împreună am planifica să mergem pe un traseu, iar banii şi resursele pentru care suntem răspunzători ar ajunge pe alt traseu, fiind cheltuiţi fără coordonare din punct de vedere al timpului.

  Etelka Barsi-Pataky, în numele Grupului PPE-DE. - (HU)Doamnă preşedintă, Partidul Popular European (Creştin-Democrat) şi Democraţii Europeni sunt de părere că unul din cele mai importante principii ale politicii europene în domeniul transportului este tehnologia de transport inteligentă. În urmă cu doi ani, când am discutat această chestiune aici, în Parlament, în timpul revizuirii pe termen mediu a Cărţii albe privind politica în domeniul transporturilor, la care eu am fost raportorul, am stabilit unul din obiectivele principale ale desfăşurării tehnologiilor inteligente ca un instrument de sprijinire a îmbunătăţirii eficienţei drumurilor noastre şi în creşterea nivelului serviciilor. Dar aceste dezvoltări inteligente care vor face drumurile noastre mai sigure şi transportul rutier mai ecologic există deja în prezent.

Totuşi, pentru a asigura desfăşurarea dezvoltărilor noastre tehnologice, avem nevoie de această directivă şi de acest plan de acţiune. Am sugerat în regulament să stabilim un nivel minim de aplicaţii inteligente, astfel încât să putem furniza reţelei noastră TEN-T cel puţin acest nivel minim. Aceste aplicaţii vor sprijini eficienţa şi siguranţa. Aşteptăm evident propuneri de finanţare din partea Comisiei pentru soluţiile inteligente pe care nu le vom implementa cu finanţare privată. În mod similar, aşteptăm şi propuneri din partea Comisiei cu privire la adaptarea coerentă a traficului de la frontierele externe la infrastructura europeană inteligentă pe care o aşteptăm. În contextul directivei, Comisiei Europene i s-a acordat o încredere neobişnuit de mare, ţinând cont de faptul că că directiva este o directivă-cadru. Din acest motiv, este important ca Parlamentul să participe, în cadrul procedurilor de comitologie, la redactarea regulamentelor de punere în aplicare.

Doamnă preşedintă, am votat astăzi cu privire la revizuirea Cărţii verzi privind viitorul politicii TEN-T. Putem fi siguri că viitorul reţelei europene TEN-T stă în transportul inteligent. Vă mulţumesc foarte mult.

  Ţicău, Silvia-Adriana, în numele Grupului PSE. – Doamnă preşedintă, domnule comisar, stimaţi colegi, doresc întâi şi întâi să o felicit pe doamna Jensen pentru calitatea muncii efectuate şi pentru cele două rapoarte ale domniei sale.

Sistemele de transport inteligente sunt aplicaţii avansate care vizează să ofere servicii inovatoare în modurile de transport şi gestionarea traficului şi permit diferiţilor utilizatori să fie mai bine informaţi şi să utilizeze reţelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat şi mai inteligent. Consider că este important, însă, ca sistemele inteligente de transport să se refere la toate tipurile de transport şi nu doar la transportul urban şi de aceea am făcut amendamente în acest sens. De asemenea, transportul urban, mobilitatea urbană ţin foarte mult de dezvoltarea urbană şi mă bucur că este în sală şi colegul de la Comisia de Dezvoltare Regională. Cred că este important ca utilizarea sistemelor inteligente de transport să poată contribui în mod eficient la reducerea consumului de carburant şi, implicit, la o mai bună calitate a aerului din oraşe şi, de asemenea, la fluidizarea traficului.

Consider că este importantă informarea pasagerilor, protecţia datelor cu caracter personal şi, bineînţeles, datele să fie anonime, pentru a putea proteja utilizatorii. Nu în ultimul rând, consider că este un pas înainte, este însă nevoie de importante investiţii în acest sector.

  Sepp Kusstatscher, în numele Grupului Verts/ALE.-(DE) Doamnă preşedintă, în principiu trebuie să convenim asupra obiectivului general al directivei. Ideea de a dispune de sisteme informaţionale mai bune pentru călători şi operatorii din infrastructura rutieră - de exemplu în vederea reducerii accidentelor din traficul rutier, precum şi a ieftinirii şi eficientizării transporturilor - este, evident, o idee bună, la fel şi facilitatea privind colectarea datelor de mediu. Totuşi, avem trei probleme principale.

În primul rând, încrederea în aşa-numita tehnologie inteligentă îi tentează cu uşurinţă pe oameni să îşi transfere responsabilităţile lor aparatelor şi instrumentelor.

În al doilea rând, există un pericol în creştere de folosire greşită a tuturor datelor colectate. Confidenţialitatea datelor personale este un pericol în creştere.

În al treilea rând, această directivă este prea mult orientată spre autovehicule. Interoperabilitatea cu alte sisteme de transport, cum ar fi transportul public, ar fi mult mai importantă decât elaborarea jocului de-a şoarecele şi pisica pe care industria încearcă să îl joace cu noi.

  Dieter-Lebrecht Koch (PPE-DE).- (DE) Doamnă preşedintă, sprijin necondiţionat obiectivul Comisiei de creare a cadrului legal pentru introducerea coordonată a sistemelor de transport inteligente şi folosirea acestora în domeniul transportului rutier. Efortul meu îndelungat pentru introducerea în masă a eCall, sistemul de apel de urgenţă electronic, face din aceasta o urgenţă zilnică, iar sistemele de transport inteligente pot face mai mult. Acestea contribuie la sustenabilitatea mediului, eficienţa îmbunătăţită, siguranţa sporită şi competiţia nediscriminatorie în transportul de călători şi de marfă. De asemenea, acestea sprijină comodalitatea, inclusiv dezvoltarea interfeţelor cu alte moduri de transport cum ar fi cel feroviar, maritim şi aerian, care au început să includă sistemele de transport inteligente cu mult timp în urmă.

Toate acestea nu se puteau obţine de către statele membre singure; puteau fi obţinute ca o obligaţie comunitară. Sistemele de transport inteligente bazate pe standarde şi specificaţii fundamentale minime obligatorii în toată UE îmbunătăţesc mediul pentru inovare şi crează siguranţa planificării, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Apreciez în mod deosebit platforma deschisă, planificată şi integrată pe autovehicule pentru serviciile sistemelor de transport inteligente.

Planul de acţiune în cele din urmă include un calendar pentru introducerea sistemelor individuale a) pentru siguranţa transportului rutier, cum ar fi ESP şi eCall, b) pentru continuitatea în gestionarea traficului; de exemplu, informaţiile legate de taxele pe ambuteiaj sau gestionarea parcărilor reduc numărul de autovehicule care caută un loc de parcare, c) pentru folosirea datelor rutiere, de trafic şi de deplasare în timp real, care vor fi un bun comun pentru şoferii de camioane profesionişti şi pentru oricine altcineva care foloseşte şoselele.

Directiva stabileşte cerinţele detaliate pentru introducerea obligatorie şi coordonată a sistemelor standard de transport inteligente de-a lungul UE şi aplicarea lor în statele membre. De asemenea, protejează folosirea datelor personale. Dar atenţie, introducerea sistemelor de transport inteligente va costa foarte mult, deoarece infrastructurile şi autovehiculele vor avea nevoie să fie prevăzute cu informaţiile şi tehnologia în comunicaţii necesare Deocamdată ştim prea puţin dacă posibilii utilizatori doresc sau sunt în stare să plătească.

  Gilles Savary (PSE). - (FR) Doamnă preşedintă, în primul rând doresc să mulţumesc doamnei Jensen pentru activitatea sa remarcabilă, foarte deschisă şi atentă la toate opiniile exprimate.

Doresc să încep prin a spune că, în spatele sistemelor de transport inteligente, sunt aceleaşi finanţări europene şi că am fost oarecum uimit să descopăr cum acestea au fost practic canalizate către automobile.

Cred că automobilele au clar părţile lor bune; sectorul automobilelor este un sector economic extrem de puternic în Europa. Totuşi, cred că avem nevoie să adăugăm inteligenţa la toate mijloacele de transport.

Nu neglijez faptul că există ERTMS pentru căile ferate, SESAR şi GALILEO, dar după părerea mea, ne lipseşte o abordare orientată spre utilizator cu privire la informaţiile utilizatorului; la accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă şi posibilitatea de adaptare în prezent a autovehiculelor urbane; la introducerea unui autovehicul urban economic din punct de vedere al energiei; la siguranţa în domeniul transportului, în special în relaţie cu transportul public, care este o chestiune foarte importantă; la informaţiile utilizatorului; şi la etichetare, domenii în care se poate realiza un progres considerabil.

Prin urmare, cred că resursele trebuie să fie diversificate în următorii ani. În special, aş dori să atrag atenţia asupra datelor personale; trebuie să împiedicăm o situaţie în care ne regăsim în romanul „1984” al lui Orwell, în care dorim să realizăm noţiunea fantastică a înlocuirii în totalitate a oamenilor cu roboţii. Am văzut ce s-a întâmplat pe râul Hudson iarna trecută: dacă nu ar fi existat niciun pilot, nu ar fi fost fără îndoială niciun mecanism care să poată îndrepta avionul. În concluzie, cred că trebuie să se acorde prioritate şi altor moduri de transport în afară de automobile.

Cu toate aceste reţineri, sprijin raportul care a fost prezentat.

  Zita Gurmai (PSE). - (HU) Doamnă preşedintă, domnule comisar, doamnelor şi domnilor. Introducerea sistemelor de transport inteligente oferă numeroase beneficii evidente. Va face transportul în Europa mai sigur şi mai eficient, în timp ce va promova protejarea mediului şi eficienţa energetică. Trebuie de asemenea să acceptăm planul de acţiune al Comisiei şi termenul limită clar ce a fost stabilit. De asemenea, cred că este important ca atunci când sunt puse în aplicare sistemele, să se aplice şi aspectele referitoare la compatibilitate, coerenţă şi reglementare. În ceea ce îi priveşte pe consumatori, în afară de disponibilitate, aceştia trebuie poată face alegeri libere şi trebuie introduse legi adecvate pentru a garanta că nu există absolut nicio posibilitate ca datele private ale persoanelor să fie folosite greşit. Trebuie desfăşurat un sistem logic, de nivel înalt, inteligent, care poate fi dezvoltat ulterior şi poate implementa eficient noile dezvoltări tehnologice. Este în interesul nostru să transformăm acest lucru în realitate. În acelaşi timp, este de asemenea foarte important pentru industria auto europeană ca noi să fim în continuă mişcare. Vreau să mulţumesc doamnei raportoare pentru munca depusă.

  Den Dover (PPE-DE).- Doamnă preşedintă, vorbesc în calitate de inginer constructor şi fiul meu are o afacere în domeniul de supraveghere în transport care se extinde în Regatul Unit.

Această chestiune este extrem de importantă deoarece, din Europa, putem să ne asigurăm că cea mai nouă tehnologie are impact asupra utilităţii şi eficienţei transportului rutier în toate formele sale. Este un domeniu în mare dezvoltare an după an. Chiar pe perioada recesiunii, prognozăm o creştere a transportului de mărfuri de aproximativ 55% din prezent până în 2020 şi de 35% a transportului de călători etc. şi, odată cu acestea, desigur, creşteri energetice.

Adesea, în calitate de deputaţi aleşi, am călătorit prin circumscripţiile noastre şi ne-am trezit în ambuteiaje şi a trebuit să sunăm pentru a afla care este situaţia mai departe. Avem nevoie de mai multe date afişate pentru a putea să ne alege propriile variante de salvare într-un mod cât mai eficace şi eficient.

Doresc mult succes doamnei Jensen şi domnului comisar.

  Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei. - (IT) Doamnă preşedintă, onorabili membri, cred că trebuie să privim în viitor cu optimism, deoarece în ceea ce priveşte aprobarea directivei, cred că pe lângă cooperarea puternică din partea preşedinţiei cehe, există dorinţa preşedinţiei suedeze de a încheia un acord pozitiv între Comisie, Parlament şi Consiliu. Aşadar, acest lucru îmi dă speranţe şi cred că va inspira Parlamentul mâine pentru a vota în favoarea textelor pe care le dezbatem.

Aş dori să răspund la câteva remarci făcute şi să o reasigur pe doamna Ţicău în ceea ce priveşte obiectivele noastre: începem cu un plan de acţiune şi o directivă care urmăreşte sistemul de transport în mod generic, cu acea perspectivă, apoi urmărim dimensiunea urbană şi ne concentrăm pe aceasta, dar trebuie să luăm în considerare în primul rând aspectele generale pentru a trece la cele specifice.

De asemenea, am dorit să răspund domnului Kusstatcher cu privire la subiectul sectorului drumurilor şi la alte sisteme de transport. În prezent, nu există un cadru european coerent pentru desfăşurarea şi utilizarea sistemelor de transport inteligente (ITS) din sectorul drumurilor, în timp ce pentru alte moduri de transport, aşa cum a subliniat domnul Savary, au fost create planuri specifice: SESAR, noua generaţie de sisteme de gestionare a traficului aerian, RIS pentru transportul fluvial şi VTMIS pentru transportul maritim, fără să uităm sistemul RTMS pentru transportul feroviar. Planul de acţiune ITS în principal se referă la sectorul drumurilor, dar de asemenea include acţiuni specifice şi iniţiative în scopul asigurării şi îmbunătăţirii interconexiunii transportului rutier cu alte moduri de transport, prin interfeţe corespunzătoare.

Am dorit să subliniez, nu numai pentru domnul Savary, că evident planul de acţiune ITS include nu numai măsurile pentru conducătorii auto mai în vârstă, dar de asemenea pentru utilizatorii drumurilor definiţi ca „vulnerabili”, şi anume bicicliştii şi pietonii. Aceştia, printre alţii, figurează pe lista de măsuri care pot fi adoptate de către Comisia pentru sistemele de transport inteligente stabilite de directivă. În special, se ocupă de utilizarea ITS pentru siguranţa utilizatorilor, ca de exemplu în cazul semnelor inteligente pentru cei cu deficienţe de vedere.

În lumina aceasta, cu o directivă putem introduce anumite reguli, dar problema este să avem şi conducători auto inteligenţi; nu este suficient să avem sisteme inteligente, trebuie să ne asigurăm că oricine stă în spatele volanului unui automobil sau camion, sau conduce o motocicletă sau bicicletă, îşi foloseşte inteligenţa proprie. Din păcate, nu este ceva ce poate fi reglementat printr-o directivă, regulament sau plan de acţiune; trebuie pur şi simplu să folosim reguli solide pentru a obliga cetăţenii europeni să îşi folosească inteligenţa şi să nu consume alcool sau droguri când se află în trafic.

  Anne E. Jensen, raportoare.- (DA) Doamnă preşedintă, cred că domnul comisar Tajani cunoaşte bine problema acum, deoarece exact despre aceasta este vorba. Trebuie să îi facem pe automobilişti să acţioneze mai inteligent. Am discutat acest lucru mult timp şi domnul Kusstatscher a spus în multe ocazii că, decât să permitem acestor sisteme să ne facă să ne comportăm mai stupid, trebuie să ne asigurăm că acestea ne ajută efectiv să fim mai bine informaţi şi să acţionăm mai înţelept. Acesta lucru este foarte important. De asemenea, cred că este important să ţinem minte exemplul unui camion care străbate Europa în lung şi în lat - în prezent avem şoferi de camioane care se plâng că în curând nu vor mai putea vedea prin parbriz din cauza tuturor dispozitivelor de care au nevoie pentru a putea comunica cu autostrada cu plată şi sistemele de taxare a drumurilor, cât şi toate sistemele informaţionale. Avem nevoie de o platformă comună, astfel încât orice dată introdusă în computer să fie redată apoi şoferului de camion în limba sa maternă. Posibilităţi există. Există, de fapt, un număr incredibil de posibilităţi bune.

A trecut ceva timp de când discutăm suma fondurilor de alocat pentru aceasta. Înţelegem ca suma să fie de aproximativ 300 de milioane de euro, mare parte din sumă va fi canalizată în EasyWay - în primul rând de către Comisie. Ar trebui să menţionez că în ţara mea, Danemarca, tocmai am adoptat un plan de alocare a 40 de milioane de euro pentru ITS în următorii cinci ani. 40 de milioane de euro este mult pentru o ţară mică cu 5 milioane de locuitori, dar, de fapt, ne va permite să progresăm mult. Prin urmare, cred că dacă începem să examinăm diferite state membre, este posibil să obţinem o perspectivă în această problemă. Este exact lucrul de care avem nevoie pentru a demara şi sper că acest subiect va fi inclus pe ordinea de zi a miniştrilor de transport, când ne vom reuni în şedinţa din data de 29.

În concluzie, doresc să spun câteva cuvinte despre amendamente: avem sprijinul substanţial pentru această propunere de directivă şi mâine avem de rezolvat numai patru amendamente la raport. Personal, sunt în favoarea amendamentului 57 depus de Grupul Socialist şi a amendamentului 59 depus de Grupul Verzilor, dar mă opun amendamentelor 58 şi 60. Cred că faptul că avem atât de puţine amendamente este dovada forţei sprijinului Parlamentului în această chestiune. Aşadar, domnule Tajani, aţi demarat cu un mandat solid de negociere.

  Preşedintele. - Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc mâine.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Mieczysław Edmund Janowski (UEN), în scris. - (PL)Timpurile solicită adaptarea rapidă a transportului la creşterea exponenţială în utilizare şi în aşteptările societăţii. Deci cred că introducerea sistemelor de transport inteligente (ITS) este extrem de folositoare. Trebuie să fim conştienţi că starea prezentă a afacerilor în transportul rutier este foarte îngrijorătoare. Acest lucru este ilustrat de statistici precum următoarele:

- numărul deceselor pe drumurile publice din UE în 2006 a fost de aproximativ 43 000, incluzând aproximativ 5 500 în Polonia;

- costul anual al aglomerărilor din transportul rutier în UE este de aproximativ 1% din PIB;

- emisiile de CO2 determinate de transportul rutier se ridică la aproximativ 70% din toate emisiile de CO2 determinate de toate transporturile.

Deci sunt necesare următoarele:

utilizarea optimă a drumului şi a datelor de trafic rutier;

asigurarea continuităţii şi siguranţei serviciilor ITS pe coridoarele europene de transport şi oraşele mari;

utilizarea extinsă în zonele urbane mari a aplicaţiilor telematice, care combină problemele de transport cu tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile; introducerea rapidă şi armonizată a aplicaţiilor care sprijină siguranţa traficului rutier, cum ar fi eCall, ADAS şi altele; o mai bună integrare a infrastructurii de transport cu autovehiculele şi între autovehicule; coordonarea în Europa, beneficiind de experienţa şi bunele practici ale ţărilor principale.

Haideţi să încercăm să implementăm ITS de-a lungul UE, pentru toate mijloacele de transport şi toţi călătorii, precum şi pentru transportul public şi privat.