Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2007/0098(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A6-0210/2009

Dezbateri :

PV 22/04/2009 - 12
CRE 22/04/2009 - 12

Voturi :

PV 23/04/2009 - 8.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0276

Dezbateri
Joi, 23 aprilie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

9. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Preşedintele − Doamnelor şi domnilor, doresc să fac o propunere: pentru că unii dintre dvs. aţi solicitat mai multe explicaţii privind votul, v-aş ruga să le prezentaşi pe toate, în ordine, într-un singur discurs atunci când vă voi da cuvântul.

 
  
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

- Raport: Paulo Casaca (A6-0184/2009)

 
  
MPphoto
 

  Jim Allister (NI) - Dle preşedinte, în fiecare zi, pentru tot mai mulţi dintre alegătorii mei devine din ce în ce mai greu să facă faţă greutăţilor financiare. După care, iau un raport ca acesta şi descopăr că 1,6 miliarde de euro din banii contribuabililor europeni au fost cheltuiţi pe acest edificiu care este Parlamentul European, apoi descopăr că 9,3 milioane de euro au fost irosiţi pentru partidele politice din Parlamentul European, apoi mă uit şi găsesc reafirmarea angajamentului de reducere cu 30% a emisiilor de carbon până în 2020, fără o singură menţiune măcar cu privire la cea mai scandaloasă emisie – cea produsă de deplasarea inutilă către acest loc, de 12 ori pe an. Acest raport este îngrozitor prin ceea ce expune cu privire la conduita acestui Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Corbett (PSE) - Dle preşedinte, permiteţi-mi să contextualizez afirmaţiile dlui Allister: Parlamentul European îl costă pe fiecare cetăţean 1,74 GBP pe an – spun lire sterline pentru dl Allister. Prin comparaţie, Camera Comunelor costă fiecare cetăţean britanic 5,75 GBP pe an. Camera Lorzilor înseamnă 1,77 GBP pentru fiecare cetăţean al Regatului Unit. Cu alte cuvinte, Parlamentul necesită costuri mult mai mici pe cetăţean.

Totuşi, aceasta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe lauri. Bineînţeles că trebuie să fim prevăzători şi, bineînţeles că trebuie să reducem costurile. Observaţia dlui Allister referitoare la cele 12 sesiuni de la Strasbourg care sunt într-adevăr atât de costisitoare este, desigur, corectă. Însă Parlamentul European nu are competenţa de a modifica această decizie. aceasta este o chestiune care ţine de competenţa statelor membre care, din nefericire – la Edinburg, sub preşedinţia lui John Major – au transformat-o într-o obligaţie legală a Parlamentului European care trebuie să se deplaseze aici de 12 ori pe an. Îndemn statele membre să reconsidere această decizie.

 
  
  

- Raport: Søren Bo Søndergaard (A6-0150/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Corbett (PSE) - Dle preşedinte, este vorba de descărcarea de gestiune pentru Consiliu. Acest lucru ridică din nou problema acestui acord tacit (gentlemen's agreement), care datează dinaintea alegerilor directe, prin care Parlamentul şi Consiliul, ca ramuri ale autorităţii legislative, sunt pe deplin responsabile de propriul buget intern, fără să critice sau să comenteze bugetul intern al celeilalte instituţii.

Cred că a sosit vremea să reexaminăm acest gentlemen's agreement, nu în ultimul rând pentru că bugetul Consiliului include acum nu doar bugetul administrativ ca instituţie, ca şi colegiuitor, ci şi un buget pentru funcţiile executive în domeniul politicii externe şi de securitate comune, care în viitor ar putea creşte.

Scopul acestui gentlemen's agreement nu a vizat niciodată funcţiile executive. Nu a fost niciodată destinat ca scut împotriva controlului parlamentar şi cred că este vremea să începem discuţiile cu Consiliul pentru a reexamina acest acord.

 
  
  

- Raport: Paulo Casaca (A6-0184/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE-DE)(FR) Dle preşedinte, m-am abţinut de la votul asupra descărcării de gestiune pentru 2007 a Parlamentului European pentru că unele alineate din acest raport sunt alimentate de dezinformarea şi neadevărurile publicate în presă, mai ales aici, în legătură cu fondul de pensii facultativ al deputaţilor.

Dl Cohn-Bendit poate dormi liniştit pentru că, în calitate de contribuabil, nu va trebui să garanteze drepturile acelor deputaţi care au participat la fondul de pensii şi sunt deja pensionaţi, nici pentru ale văduvelor sau urmaşilor lor, nici pentru ale deputaţilor care îşi vor înceta activitatea aici la 14 iulie.

Dacă dumnealui consideră că deputaţii care participă la fondul de pensii facultativ nu ar trebui să participe la votul privind descărcarea de gestiune, ar trebui să facă ordine în propriul grup. În plus, acesta participă la votarea privind creditele de la bugetul nostru folosite pentru finanţarea indemnizaţiilor lui, deşi tocmai s-a aflat, în conformitate cu cerinţele de transparenţă că, de exemplu, în cinci ani, dumnealui a participat la o singură reuniune a comisiei din care face parte. Zelul său legendar pentru activitatea legislativă a acestei instituţii – nu e suficient să trâmbiţezi vorbe goale şi să susţii conferinţe de presă – ar trebui să îl determine să fie mai discret, dar având în vedere că este o relicvă din '68, nu ne putem aştepta la mai mult de la el.

În plus, dle preşedinte, niciun fel de declaraţii, chiar dacă vin din partea preşedinţilor de grupuri, nu vor schimba cu nimic responsabilităţile juridice ale acestui Parlament, care sunt scrise în piatră.

 
  
  

- Raport: Christofer Fjellner (A6-0148/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (NI) - Dle preşedinte, tocmai am votat finanţarea unei game largi de agenţii europene şi agenţii independente – Agenţia pentru Medicamente, Agenţia pentru Frontierele Externe, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană, şi aşa mai departe – şi consider că acestea sunt contestabile din trei motive. Este vorba despre trei argumente împotriva lor, şi anume argumentul eurosceptic, argumentul legal şi argumentul democratic.

Nu mă aştept ca argumentul eurosceptic să aibă un răsunet în această instituţie. Este evident că astfel de lucruri nu trebuie făcute la nivel de Bruxelles. De asemenea, nici argumentul legal nu cred că va sensibiliza pe cineva: este vorba despre faptul că, deşi li s-ar fi acordat o autoritate legală prin Tratatul de la Lisabona sau prin Constituţia europeană, deocamdată acestea nu au niciun temei juridic adecvat. Cred însă că argumentul democratic ar putea avea un ecou de autenticitate chiar şi printre colegii federalişti, argumentul fiind următorul. Atunci când un parlament ca acesta externalizează chestiunile administrative cotidiene ale politicilor sale către organizaţii pe care abia le vizităm, pe care nu le vedem aproape niciodată – poate o dată pe an suntem vizitaţi de bizara comisie – şi ne aşteptăm ca ei să ne realizeze politicile în schimbul cecurilor pe care le semnăm amabil an de an, ne reducem democraţia.

Hayek spunea că transferul de putere către agenţii externe, deşi un lucru comun, este primul pas prin care o democraţie renunţă la atribuţiile sale. Colegii deputaţi, fie ei eurosceptici sau federalişti, trebuie să fie conştienţi de pericol.

 
  
  

Raport: Mathieu Grosch (A6-0215/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Am multe comentarii de făcut. Nu am mai procedat aşa niciodată, dar azi consider că este important să fac acest lucru. În primul rând, aş dori să vorbesc despre raportul dlui Grosch, în favoarea căruia am votat, sprijinind, în acelaşi timp, recomandările Comisiei pentru transport, deoarece consider că cele două regulamente actuale referitoare la serviciile de transport cu autobuzul trebuie să fie înlocuite de un regulament revizuit şi actualizat. Acest pas ar aduce un plus de claritate şi ar reduce birocraţia.

 
  
  

- Raport: Silvia-Adriana Ticău (A6-0210/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) În al doilea rând, este vorba despre raportul Silviei-Adriana Ţicău, pe care l-am susţinut, deoarece acesta permite o punere mai uniformă în aplicare a noului regulament privind transportul rutier. Având în vedere natura internaţională a acestui domeniu, consider că trebuie să validăm posibilitatea consultării registrelor la nivel european, în scopul de a proteja mai bine clienţii de concurenţa neloială.

 
  
  

- Raport: Mathieu Grosch (A6-0211/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Am sprijinit raportul dlui Grosch, deoarece se referă la transport şi contribuie la ameliorarea eficienţei şi a siguranţei juridice a pieţei interne privind transportul rutier, reduce costurile administrative şi permite o concurenţă mai echitabilă. Consider că, în cadrul integrării pieţei comune europene, ar trebui ca în anii viitori să eliminăm restricţiile privind accesul pe pieţele interne ale statelor membre.

 
  
  

- Raport: Silvia-Adriana Ţicău (A6-0254/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Al doilea raport al dnei Ţicău privind eficienţa energetică a clădirilor s-a bucurat de sprijinul meu pentru că ne va ajuta să facem faţă provocărilor cu care se confruntă Europa în domeniul aprovizionării cu energie şi al cererii de energie. Adică va ajuta la economisirea a 20% din consumul de energie printr-o eficienţă energetică sporită. Investiţiile în eficienţa energetică vor contribui la revitalizarea economiei europene pentru că vor crea aproape la fel de multe locuri de muncă, sau poate chiar mai multe, decât investiţiile în infrastructurile tradiţionale. O eficienţă energetică sporită este cel mai eficient mijloc pentru Uniunea Europeană de a realiza obiectivul de reducere a emisiilor de CO2, de a crea locuri de muncă şi de a reduce dependenţa tot mai mare a Uniunii Europene de furnizorii externi de energie.

 
  
  

Raport: Jean-Paul Gauzès (A6-0191/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul dlui Gauzès – sper că am pronunţat numele corect – priveşte agenţiile de rating şi sprijin acest raport pentru că deficienţele şi erorile în ceea ce priveşte rating-urile şi supravegherea acestora au contribuit la declanşarea actualei crize financiare. Faptul că există doar câteva agenţii de rating, că aria lor de funcţionare este globală şi că sediile lor centrale sunt situate în afara UE sunt elemente care mă fac să mă întreb cât de eficientă poate fi legislaţia UE în acest domeniu. Sunt de acord că pentru soluţionarea acestei probleme trebuie intensificată cooperarea între UE şi ţările terţe şi că acesta este singurul mijloc de a ajunge la o bază normativă armonizată.

 
  
  

- Raport: Michel Teychenné (A6-0209/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) În ceea ce priveşte raportul privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare – este foarte binevenit un regulament în acest sector, deoarece astfel sunt consolidate drepturile europenilor care călătoresc cu aceste mijloace de transport şi, în acelaşi timp, le sunt garantate consumatorilor drepturi egale indiferent de mijloacele de transport folosite.

 
  
  

- Raport: Gabriele Albertini (A6-0250/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul dlui Albertini privind drepturile călătorilor care călătoresc cu autocarul s-a bucurat de sprijinul meu, pentru că măsurile care protejează drepturile acestor călători contribuie la eliminarea inegalităţilor care predomină în Uniunea Europeană, şi asigură tratamentul egal al tuturor pasagerilor, la fel cum se întâmplă deja în cazul celor care folosesc transportul aerian sau feroviar. Întrucât acest act legislativ se referă atât la operatorii de transport, cât şi la pasageri şi prevede multe obligaţii noi pentru operatori, este de înţeles că furnizorii de servici au nevoie de o perioadă puţin mai lungă pentru punerea în aplicare pentru ca, în final, să se obţină un rezultat cât mai bun.

 
  
  

- Raport: Anne E. Jensen (A6-0226/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul dnei Jensen privind sistemele de transport inteligente – în urma punerii în aplicare acestea şi-au dovedit eficienţa, transformând transportul într-unul mai eficient, mai sigur, şi contribuind, în acelaşi timp, la realizarea obiectivului politic de a face transportul mai curat. Din aceste motive, am votat în favoarea raportului.

 
  
  

- Raport: Ulrich Stockmann (A6-0217/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul dlui Ulrich Stockmann privind programul Marco Polo II merită să fie sprijinit pentru că permite reducerea congestionării traficului pe autostrăzi, ameliorează metodele de protecţie a mediului a sistemelor de transport şi promovează îmbinarea diferitelor moduri de transport. Cu toate acestea, sunt îngrijorat de faptul că, în fiecare an, numărul candidaturilor pentru asistenţă financiară scade şi, ca o consecinţă, scade şi numărul proiectelor care ar putea fi finanţate în cadrul acestui program.

 
  
  

- Raport: Petr Duchoň (A6-0220/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Am sprijinit raportul dlui Duchoň deoarece transportul feroviar deţine un rol important în cadrul transportului european, chiar şi astăzi, în ciuda reducerii constante a transportului de mărfuri. De asemenea, am sprijinit raportul pentru că sunt de acord cu raportorul că acest act legislativ trebuie astfel conceput, încât în viitor reţeaua feroviară să devină eficientă pentru toţi utilizatorii.

 
  
  

- Raport: John Bowis (A6-0233/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) În această dimineaţă am discutat şi votat anumite rapoarte privind pachetul de asistenţă medicală. Am sprijinit protejarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, deoarece consider că reprezentanţii aleşi din Parlamentul European s-au mulţumit prea mult timp ca avocaţii să elaboreze legile în acest domeniu – legea trebuie făcută de politicieni, adică de către deputaţii din Parlament votaţi de alegătorii europeni. Aceasta este ultima ocazie de a dezbate şi adopta această directivă.

 
  
  

- Raport: Antonios Trakatellis (A6-0231/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul dlui Trakatellis privind bolile rare este ca o completare la raportul privind drepturile pacienţilor, pe care l-am sprijinit, deşi nu am susţinut recomandarea 15 din raport, deoarece aceasta este învechită, iar politica nu ar trebui să influenţeze cercetarea genetică.

 
  
  

- Raport: Gilles Savary (A6-0199/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) Raportul privind traficul urban şi planul de acţiune în acest domeniu s-a bucurat de sprijinul meu, deoarece transportul urban joacă un rol foarte important în transportul de marfă şi de călători din UE. Drept urmare, elaborarea unei strategii distincte în domeniul transportului urban este perfect justificabilă.

 
  
  

- Raport: Anne Jensen (A6-0227/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE) - (ET) În cele din urmă, doresc să menţionez raportul dnei Anne Jensen privind planul de acţiune pentru sistemele de transport inteligente, deoarece acest plan de acţiune se axează pe logica geografică.

 
  
  

- Raport: Jean-Paul Gauzès (A6-0191/2009)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (NI) - Astăzi celebrăm aniversarea celui mai mare englez si poate a celui mai mare dramaturg şi scriitor pe care l-a dat vreodată omenirea. O caracteristică a operei lui Shakespeare este aceea că, indiferent de tipul de experienţă pe care îl ducem cu noi când o abordăm, opera lui luminează experienţa noastră mai mult decât experienţele noastre iluminează opera. Cel mai potrivit lucru acum este să citez discursul lui John of Gaunt dinaintea morţii din Richard al II-lea care descrie minunat nu numai situaţia bugetară din Anglia, ci şi situaţia din Europa.

În primul rând, bugetul:

Gaunt; Ea, ţară vitejească, ţară dragă,
(...)
E pusă la mezat (se sperie gândul),
Ca o moşie, sau o şandrama.

Dar ascultaţi şi descrierea Tratatului de la Lisabona sau a Constituţiei Europene:

Britania cuprinsă-n apa mării
Cu stânci menite a întâmpina vrăjmaşul
Asalt al lui Neptun, e-acum cuprinsă
De zapise murdare şi de silă.
Cuceritoarea Englitera ajuns-a
Să-şi cucerească sieşi doar ruşine.

Dacă există o descriere mai bună, personal încă nu am găsit-o.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele − Nu ştiam că aveţi aşa un talent pentru rapsodii. Aţi recitat foarte bine.

 
  
  

- Raport: Silvia-Adriana Ţicău (A6-0254/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Dle preşedinte, atunci când votăm diferite probleme în Parlamentul European, trebuie mereu să ne asigurăm că este vorba de o iniţiativă morală.

Este normal să vorbim de eficienţă energetică. Sincer, nu am nicio problemă cu acest aspect la nivel european, naţional sau local. Consider că este o problemă realizabilă mai curând la nivelul administraţiilor locale, dar schimbul de bune practici şi idei la nivel european şi naţional este, desigur, binevenit.

Totuşi, luând o astfel de iniţiativă, trebuie să dăm dovadă de moralitate la vârf. Cum putem vorbi de eficienţa energetică a clădirilor când noi continuăm să funcţionăm în două camere parlamentare, una la Strasbourg şi una la Bruxelles? Cum rămâne cu emisiile de CO2 ale Parlamentului din Strasbourg, când vorbim de zeci de mii de tone de emisii de CO2 în fiecare an? Este timpul să punem capăt ipocriziei, să dăm dovadă de abilităţi de conducere şi să închidem clădirea Parlamentului de la Strasbourg.

 
  
  

- Raport: John Bowis (A6-0233/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (PPE-DE) - Dle preşedinte, permiteţi-mi să încep prin a-mi prezenta omagiile colegului meu, John Bowis, căruia îi dorim cu toţii însănătoşire grabnică. Slavă Domnului că a putut beneficia de sistemul de asistenţă medicală din altă ţară. El, cetăţean britanic, a putut beneficia de excelentul serviciu de asistenţă medicală din Belgia.

Sunt câţiva paşi în direcţia bună, cetăţenii din UE având posibilitatea de a alege unde să meargă pentru a beneficia de servicii de asistenţă medicală. În cazul în care pacienţilor li se oferă informaţii cu privire la procentul de vindecare a diferitelor boli dintr-o serie de ţări diferite şi li se lasă libertatea de alegere, atunci aceştia au posibilitatea de a alege ţara în care doresc să se trateze mai bine. Posibilitatea de a beneficia de aceste servicii de asistenţă medicală reprezintă un progres în direcţia bună.

Am criticat de multe ori unele iniţiative dezbătute în această instituţie, dar cred că acum avem de-a face cu o mişcare bună. Dorim să le oferim pacienţilor posibilitatea de a alege, precum şi servicii mai bune pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

 
  
  

- Raport: Brian Crowley (A6-0070/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Roithová (PPE-DE) – (CS) Doresc să îmi explic şi eu votul cu privire la raportul Crowley - Durata de protecţie a dreptului de autor. Am votat împotriva raportului, care nu a fost luat în considerare în mod corespunzător, dar care va influenţa preţul plătit de consumatori pentru muzică în următorii 45 de ani. Doresc să ajut artiştii obişnuiţi şi, pentru a putea face acest lucru, avem nevoie de o legislaţie în domeniul reglementării clauzelor contractuale şi al gestiunii colective, precum şi stabilirea unui sistem de asistenţă socială, sisteme de pensii sau modificarea tarifelor pentru obţinerea licenţei. Studiile de impact arată că doar 2% din venituri le revin artiştilor neconsacraţi, restul mergând la casele de discuri şi artişti consacraţi. Redistribuirea ulterioară va afecta artiştii neconsacraţi dar promiţători, consumatorii şi contribuabilii plătind, la rândul lor, cu sute de milioane de euro mai mult. Propunerea complică lucrurile pentru biblioteci, arhive, şcoli de artă şi producători de film independenţi. Nu avem un impact clar asupra artiştilor din domeniul audiovizualului. Toate autorităţile judiciare transmit avertizări împotriva adoptării propunerii, motiv pentru care am votat împotrivă.

 
  
  

- Raport: Anne E. Jensen (A6-0226/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Brigitte Fouré (PPE-DE)(FR) Dle preşedinte, am votat în favoarea raportului Jensen, adică a raportului referitor la propunerea de directivă privind implementarea sistemelor de transport inteligente. Obiectivul acestei directive este de a garanta interoperabilitatea tehnologiilor informaţiei şi ale comunicaţiilor utilizate în sistemele de transport.

Trebuie să încurajăm inovaţia în domeniul transportului, în special dacă este vorba despre ameliorarea securităţii autovehiculelor. Dar inovaţia îşi pierde utilitatea dacă nu garantăm faptul că aceasta poate fi aplicată pe întreg teritoriul european.

Această directivă ar trebui să contribuie la reducerea numărului de decese pe drumurile europene, atât prin reducerea riscului de coliziune, cât şi a gravităţii accidentelor. Vă reamintesc că Uniunea Europeană şi-a fixat drept obiectiv înjumătăţirea până în 2010 a numărului de decese pe străzile europene, în comparaţie cu cifrele din 2000.

În acest sens, regret faptul că directiva privind cooperarea transfrontalieră în domeniul siguranţei rutiere, pe care noi am votat-o cu câteva luni în urmă, nu a fost încă adoptată de miniştrii transporturilor din Uniunea Europeană, deoarece ar permite salvarea de vieţi prin facilitatea aplicării de sancţiuni automobiliştilor care încalcă legea într-un alt stat membru decât cel în care este înmatriculată maşina lor.

 
  
  

- Raport: Petr Duchoň (A6-0220/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Brigitte Fouré (PPE-DE)(FR) În ceea ce priveşte raportul dlui Duchoň referitor la coridoarele pentru transportul feroviar de marfă, doresc să spun că Parlamentul European tocmai a adoptat raportul privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv. Am votat în favoarea acestui raport, care ar trebui să amelioreze şi să crească volumul transporturilor feroviare de marfă.

Era necesară o acţiune europeană în acest domeniu. Modul în care funcţionează în prezent transportul feroviar de marfă este nesatisfăcător, oferind prea puţine garanţii în termen de fiabilitate a orarelor companiilor care ar dori să folosească calea ferată pentru a transporta mărfurilor lor.

Acum trebuie să facem transportul feroviar de marfă mai atractiv pentru companii pentru că, dacă o parte dintre mărfuri este transferată de la transportul rutier către cel feroviar, atunci rezultatul va consta în mai puţine emisii de gaze cu efect de seră şi mai puţine tiruri blocate în ambuteiaje pe drumuri şi autostrăzi.

Prin urmare, sper că miniştrii transporturilor din statele membre vor urma calea deschisă de Parlamentul European către o reţea feroviară europeană mai competitivă pentru transportul de marfă.

 
  
  

- Raport: Antonios Trakatellis (A6-0231/2009)

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE-DE)(DE) Dle preşedinte, am votat împotriva raportului dlui Trakatellis ca urmare a scandalosului amendament 15 care face confuzii între tratarea unei boli şi uciderea unei fiinţe umane nenăscute şi merge către eugenie. Trebuie să fim clari în această privinţă: fiinţele umane au dreptul la viaţa din momentul în care ovulul şi sperma fuzionează şi până la moartea naturală, iar acest amendament pune în discuţie, în mod fundamental, acest drept la viaţă. O fiinţă umană nenăscută nu ar mai avea dreptul la viaţă doar pentru că are o boală. Este exact opusul medicinei – este crimă.

Din acest motiv, raportul dlui Trakatellis este inacceptabil şi acest amendament este o ruşine care discreditează acest Parlament care, altfel, în alte ocazii, a sprijinit bioetica şi protecţia vieţii fiinţelor umane nenăscute.

 
  
MPphoto
 

  Ingeborg Gräßle (PPE-DE) - (DE) Dle preşedinte, pentru prima dată de când sunt membru al acestei instituţii, am votat împotriva descărcării de gestiune a Comisiei şi doresc să explic motivul pentru care am făcut acest lucru: îngrijorarea mea principală este legată de modul în care Comisia Europeană a abordat integrarea celor două ţări noi, şi anume a României şi Bulgariei.

Ne confruntăm cu un mare număr de probleme în România şi Bulgaria, cu o corupţie la scară largă, cu foarte mulţi bani europeni care au dispărut. Comisia Europeană nu a început îngheţarea fondurilor decât în 2008. Am pierdut foarte mulţi bani în 2007 şi acum trebuie să luptăm cu sisteme de control care sunt mai mult absente sau sisteme de control care funcţionează doar intermitent. În România există o corupţie extinsă şi probleme ale sistemului judiciar de a o combate. Toate acestea se datorează procesului de preaderare.

Vreau să dau un semnal, să transmit Comisiei Europene că pe viitor trebuie să abordeze în mod diferit aderările şi, de asemenea, că dacă ar fi dorit ar fi putut să facă progrese satisfăcătoare până acum, dacă ar fi fost atentă la alte ţări în trecut.

Invit Comisia să sprijine cele două ţări în stabilirea de sisteme de control financiar care să îşi merite numele şi în remedierea punctelor slabe sistemice ale acestor două ţări. În caz contrar, vom avea mereu o problemă, o permanentă bătaie de cap pentru toată Europa.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

- Raport: Paulo Casaca (A6-0184/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Alvaro (ALDE), în scris(DE) Parlamentul European a votat azi raportul dlui Casaca privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Parlamentului European aferent anului bugetar 2007. Raportul a abordat şi problema fondului de pensii al Parlamentului European.

Fondul de pensii al Parlamentului European este un fond de pensii facultativ. Fondul de pensii se află acum în dificultăţi financiare şi deficitul a crescut.

Partidul liberal democratic din Parlamentul European se opune utilizării veniturilor fiscale pentru a acoperi deficitul. Este iresponsabil să aşteptăm ca contribuabilii europeni să plătească pentru aceste pierderi. Orice astfel de plan trebuie abandonat. Partidul liberal democratic din Parlamentul European a votat împotriva descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Parlamentului European. Posibilitatea utilizării veniturilor fiscale pentru a acoperi deficitul nu a fost exclusă în totalitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard James Ashworth (PPE-DE), în scris Conservatorii britanici nu au putut aproba descărcarea de gestiune a bugetului european 2007, secţiunea I, Parlamentul European. Insistăm asupra faptului că bugetul parlamentar trebuie să ofere valoare în schimbul banilor din partea contribuabililor europeni şi, de aceea, susţinem cea mai mare parte a raportului în cauză. Remarcăm, în special, progresul înregistrat în execuţia bugetului Parlamentului, astfel cum apare în raportul Curţii de Conturi din 2007. Sprijinim, de asemenea, observaţiile raportorului referitoare la fondul de pensii facultativ al deputaţilor. Cu toate acestea, în conformitate cu abordarea noastră tradiţională, vom continua să votăm împotriva acordării descărcării de gestiune până când vom vedea un progres real în direcţia obţinerii unei declaraţii de asigurare fără rezerve din partea Curţii de Conturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Monica Frassoni (Verts/ALE), în scris - Astăzi, Grupul Verzilor a votat în favoarea raportului Casaca privind descărcarea de gestiune a PE pentru 2007.

Dorim să subliniem faptul că, prin adoptarea acestui raport în plen, conducerea acestei instituţii ar trebui să îşi asume responsabilitatea şi să ia măsuri imediate asupra textului adoptat în ceea ce priveşte fondul de pensii facultativ, precum şi că ar trebui luate decizii clare astfel încât fondul de pensii facultativ să nu fie sub nicio formă salvat cu bani suplimentari de la bugetul Parlamentului, direct sau indirect şi că lista participanţilor la fond va trebui să fie făcută public în mod neîntârziat.

Trebuie clarificat faptul că, atâta timp cât Parlamentul trebuie să garanteze drepturile la pensie ale deputaţilor, acesta trebuie să deţină şi controlul deplin asupra fondului şi a politicilor de investiţii. Sperăm ca aceste decizii să fie luate înainte de sfârşitul lui aprilie 2009.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian Harkin (ALDE), în scris M-am abţinut de la vot pentru că sunt membru al fondului de pensii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jens Holm şi Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris Am votat împotriva raportului Casaca privind descărcarea de gestiune a Parlamentului European pentru 2007 din trei motive. În primul rând, ne opunem posibilităţii ca fondul de pensii facultativ al deputaţilor să fie finanţat din banii contribuabililor. În al doilea rând, ne opunem posibilităţii ca banii contribuabililor să fie daţi unui fond de pensii privat a cărui listă de participanţi şi beneficiari este ţinută secret şi nu este publicată.

În al treilea rând, suntem total împotriva utilizării a şi mai mulţi bani proveniţi de la contribuabili pentru a acoperi actualul deficit al fondului de pensii ca urmare a unor investiţii speculative. Susţinem alineatele 105 şi 109 ale raportului Casaca, care remediază unele obiecţii pe care le avem cu privire la fondul de pensii facultativ al deputaţilor, dar pentru că raportul Casaca nu schimbă cu nimic situaţia actuală, am votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Parlamentului European pentru exerciţiul financiar 2007.

 
  
MPphoto
 
 

  Kartika Tamara Liotard şi Erik Meijer (GUE/NGL), în scris Am votat împotriva raportului Casaca privind descărcarea de gestiune a Parlamentului European pentru 2007 din trei motive În primul rând, nu suntem de acord ca fondul de pensii facultativ al deputaţilor să fie finanţat din banii contribuabililor. În al doilea rând, nu suntem de acord ca banii contribuabililor să fie daţi unui fond de pensii privat a cărui listă de participanţi şi beneficiari este ţinută secret şi nu este publicată.

În al treilea rând, suntem total împotriva utilizării a şi mai mulţi bani de la contribuabili pentru a acoperii actualul deficit al fondului de pensii ca urmare a unor investiţii speculative. Susţinem alineatele 105 şi 109 ale raportului Casaca, care remediază unele obiecţii pe care le avem cu privire la fondul de pensii facultativ al deputaţilor, dar pentru că raportul Casaca nu schimbă cu nimic situaţia actuală, am votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Parlamentului European pentru exerciţiul financiar 2007.

 
  
MPphoto
 
 

  Toine Manders (ALDE) , în scris(NL) Din păcate, am ratat începutul votului, dar împărtăşesc pe deplin tendinţa generală a rapoartelor privind descărcarea de gestiune şi, în special, raportul Casaca. Ar fi iresponsabil, mai ales în această perioadă, să acoperim deficitul fondului de pensii cu banii contribuabililor. Un posibil deficit al fondului este o problemă a fondului şi a membrilor săi, şi nu a contribuabilului european.

Parlamentarii sunt consideraţi drept un exemplu şi trebuie să fie atenţi la modul în care utilizează fondurile comunitare. Acest lucru se aplică veniturilor lor, pensiilor şi cheltuielilor. De aceea, sunt mulţumit că Parlamentul a aprobat acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Carl Schlyter (Verts/ALE), în scris(SV) Am refuzat să acord descărcare de gestiune unei instituţii care iroseşte mai mult de 1 miliard de euro pe asigurări de pensii suplimentare, din care două treimi reprezintă bani publici. Deputaţii europeni care participă la acest fond de pensii suplimentar trebuie să accepte o reducere a acestor pensii de lux, la fel cum persoanele cu câştiguri mici au fost obligaţi să accepte o reducere a pensiilor lor. Descărcarea de gestiune este pentru anul 2007, dar nu putem aştepta un an pentru a critica o decizie luată în 2008 referitoare la plăţi suplimentare către fondul de pensii.

 
  
MPphoto
 
 

  Olle Schmidt (ALDE), în scris (SV) M-am abţinut de la vot, întrucât m-am retras de la fondul de pensii facultativ la 21 aprilie 2009 şi, prin urmare, nu am vrut să influenţez rezultatul votului.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris În calitate de deputaţi europeni, datoria noastră este de a reprezenta şi a servi populaţia Europei. Toţi alegătorii noştri sunt afectaţi de efectele crizei economice, care a condus, în special, la pierderea şi reducerea pensiilor lor. În circumscripţia mea din Munster, Irlanda, mulţi lucrători au în perspectivă o bătrâneţe foarte nesigură pentru că pensiile pe care le-au plătit s-au devalorizat foarte mult sau, în unele cazuri, au pierdut total pensiile odată cu închiderea întreprinderilor unde lucrau.

Votând asupra acestui raport, sunt bucuroasă să pot declara ca am un interes, astfel cum se prevede în regulamentul acestui Parlament. Ca deputat, plătesc o contribuţie la un fond de pensii. Totuşi, nu consider că există un conflict de interese.

Pentru mine este inacceptabil ca deputaţii europeni să aibă pretenţia la imunitate, căci cu toţii trebuie să suportăm efectele crizei economice. Ca deputat, plasez interesele cetăţenilor înaintea propriilor interese.

 
  
MPphoto
 
 

  Søren Bo Søndergaard (GUE/NGL), în scris Am votat împotriva raportului Casaca privind descărcarea de gestiune a Parlamentului European pentru 2007 din trei motive. În primul rând, nu sunt de acord ca fondul de pensii facultativ al deputaţilor să fie finanţat din banii contribuabililor. În al doilea rând, nu sunt de acord ca banii contribuabililor să fie daţi unui fond de pensii privat a cărui listă de participanţi şi beneficiari este ţinută secret şi nu este publicată.

În al treilea rând, sunt total împotriva utilizării a şi mai mulţi bani de la contribuabili pentru a acoperii actualul deficit al fondului de pensii ca urmare a unor investiţii speculative. Susţin alineatele 105 şi 109 ale raportului Casaca, care remediază unele obiecţii pe care le avem cu privire la fondul de pensii facultativ al deputaţilor dar, pentru că raportul Casaca nu schimbă cu nimic situaţia actuală, am votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Parlamentului European pentru exerciţiul financiar 2007.

 
  
  

- Recomandări pentru a doua lectură: Silvia-Adriana Ticău (A6-0210/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris (PT) Această propunere clarifică normele pentru operatorii de transport rutier.

Sunt propuse noi norme cu scopul de a spori siguranţa şi calitatea acestei activităţi şi pentru a asigura un criteriu comun de gestiune financiară pentru aceste întreprinderi.

Obligaţia de a avea un manager experimentat responsabil pentru gestionarea activităţii de transport a întreprinderii şi de a dovedi situaţia financiară a întreprinderii sunt caracteristicile noii abordări a acestei activităţi.

Alte elemente importante ale acestui text constau în protejarea datelor cu caracter personal, crearea unui registru cu secţiuni publice şi confidenţiale, precum şi sfârşitul aşa-numitelor întreprinderi tip „cutie poştală”.

Cerinţele pentru accesul la această profesie, şi anume reputaţia, situaţia financiară şi competenţa profesională corespund unei clarificări a acestei activităţi, care sperăm că îi va permite să prospere într-o manieră mai transparentă, oferind consumatorilor o mai bună protecţie şi o siguranţă mai mare.

 
  
  

- Recomandări pentru a doua lectură: Mathieu Grosch (A6-0211/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Dirk Sterckx (ALDE), în scris Sunt împotriva compromisului stabilit între raportor şi Consiliu privind normele comune de acces pe piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri. Considerăm că crearea de noi bariere şi noi restricţii n calea cabotajului în sectorul transportului nu reprezintă soluţia la problemele cu care se confruntă sectorul de transport rutier ca urmare a crizei economice. În plus, din punct de vedere al mediului, nu putem accepta restricţii, cum ar fi cerinţa ca mărfurile transportate în cursul unui transport internaţional să fi fost livrate total înainte ca operaţiunea de cabotaj să se poată desfăşura. Acest lucru este în total dezacord cu realitatea transportului rutier şi reprezintă o barieră în calea unei organizări eficiente a transportului de mărfuri. Rezultatul nu va fi decât mai multe tiruri goale.

Totuşi, sprijin cu tărie o abordare foarte strictă în ceea ce priveşte accesul la profesia de operator în transportul rutier. Dacă avem norme stricte privind accesul la profesie nu trebuie să ne sperie o piaţă europeană deschisă a transportului.

 
  
  

- Raport: Silvia-Adriana Ţicău (A6-0254/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Callanan (PPE-DE), în scris Sunt de acord că este necesar să ameliorăm eficienţa energetică a clădirilor şi sunt convins că UE poate juca un rol pozitiv în această privinţă. De fapt, consider că acest raport nu acordă suficientă importanţă eficienţei energetice a clădirilor în contextul mai larg al abordării unor îngrijorări legate de mediu, cum ar fi schimbările climatice.

Ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor este relativ simplă, relativ ieftină şi relativ benefică. Ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor ar avea un impact pozitiv major şi asupra emisiilor de dioxid de cardon din UE. Cu toate acestea, Comisia Europeană a marginalizat constant eficienţa energetică ca politică principală, axându-se însă pe descurajarea industriei de automobile. Sunt convins că transformarea constructorilor de maşini în ţapii ispăşitori pentru schimbările climatice reprezintă o politică profund eronată şi contraproductivă.

Din nefericire, în circumscripţia mea din nord-estul Angliei, Nissan a anunţat recent reduceri de personal şi o scădere a producţiei. Ar fi naiv să ignorăm rolul reglementărilor UE în actuala criză care afectează industria de automobile. Această criză ar fi putut fi în mare parte evitată printr-o politică europeană de mediu echilibrată, care să acorde importanţa corespunzătoare eficienţei energetice a clădirilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris Am votat în favoarea raportului doamnei Ţicău, deoarece consider că îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor este esenţială pentru protecţia mediului, dar şi pentru reducerea pierderilor de energie suportate de cetăţeni.

În acelaşi timp,cetăţenii europeni nu trebuie să suporte singuri toate costurile modernizării energetice a clădirilor. UE şi statele membre trebuie să asigure mijloace financiare necesare în acest scop, precum: crearea, până în 2014, a unui Fond pentru Eficienţa Energetică, finanţat din bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi statele membre, în vederea promovării investiţiilor publice şi private în proiecte care să sporească eficienţa energetică a clădirilor; reduceri ale Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii legate de eficienţa energetică şi energii regenerabile; extinderea criteriilor de eligibilitate pentru a finanţa din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) modernizarea energetică a clădirilor, nu doar a locuinţelor; proiecte de cheltuieli publice directe; subvenţii şi garanţii pentru împrumuturi; ajutoare sociale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris (PT) Preţul şi siguranţa aprovizionării cu energie sunt factori decisivi pentru competitivitatea UE. Ameliorarea eficienţei energetice este una dintre cele mai rentabile modalităţi pentru UE de a-şi îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor de CO2, de a crea locuri de muncă, de a reduce costurile pentru întreprinderi, de a aborda problema impactului social al creşterii preţurilor la energie şi de a reduce dependenţa tot mai mare a UE de furnizorii de energie externi.

Performanţa energetică a clădirilor reprezintă în prezent aproximativ 40% din consumul de energie şi, prin reformarea acestei directive, va fi posibil să îmbunătăţim actuala situaţia. Toţi actorii relevanţi trebuie sensibilizaţi cu privire la beneficiile ameliorării performanţei energetice şi trebuie să aibă acces la informaţii relevante cu privire la aceasta. Prin urmare, este esenţial ca autorităţile locale şi regionale să aibă acces la instrumentele financiare pentru a sprijini ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (PSE), în scris Salut iniţiativa de a garanta eficienţa performanţei energetice a clădirilor. În mod evident, trebuie să existe un echilibru între necesitatea de a interzice emisiile de CO2 acolo unde se poate şi, pe de altă parte, costurile economice. Ideea certificării energetice a acestor clădiri este unul dintre aspectele cheie care pot contribui la atingerea unui consum raţional.

 
  
  

- Raport: Jean-Paul Gauzès (A6-0191/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Jens Holm, Kartika Tamara Liotard, Erik Meijer şi Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris Suntem pe deplin în favoarea unor reguli mai stricte în ceea ce priveşte activităţile financiare şi agenţiile de rating al creditelor. Cu toate acestea, astăzi am ales să votăm împotriva raportului dlui Gauzès. Şi asta pentru că raportul este incomplet şi nu subliniază suficient chestiunile esenţiale. Avem o nevoie reală de agenţii de rating al creditelor publice care nu lucrează pentru profit, pentru că este singurul mod de a evita conflictele de interese în procesul de rating. Această problemă nu a fost abordată într-o manieră satisfăcătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE-DE), în scris (FR) Sprijin fără nicio ezitare raportul dlui Gauzès. Acesta şi-a demonstrat încă o dată abilităţile de negociator. Este îmbucurător faptul că s-a ajuns atât de repede la un compromis privind acest text.

Prin stabilirea unui cadru de reglementare pentru agenţiile de rating, Europa se află în prim plan şi indică calea de urmat, în timp ce Statele Unite nu au reacţionat încă în acest domeniu într-un mod practic. O parte a credibilităţii şi a încrederii în pieţele de capital se bazează pe rating-urile elaborate şi publicate de aceste agenţii.

Cadrul de reglementare pe care îl stabilim astăzi ar trebui să amelioreze condiţiile în care sunt elaborate aceste rating-uri, cu condiţia ca acestea să fie utilizate într-un cadru de supraveghere pentru activităţi reglementate.

Cu toate acestea, este important ca acest compromis să nu ia forma unor soluţii destinate doar interzicerii oricăror referinţe la rating indiferent de context, în situaţia în care acesta din urmă nu a fost stabilit în cadrul acestui regulament. Pe lângă faptul că ar fi cumva în detrimentul unor libertăţi esenţiale, cum ar fi libertatea de expresie şi de a face comerţ, o astfel de abordare ar fi favorizat probabil pieţele non-europene în detrimentul persoanelor domiciliate în Europa precum şi, de asemenea, tranzacţiile financiare private şi confidenţiale în detrimentul tranzacţiilor publice supuse normelor de transparenţă. De aceea, soluţia aleasă se bucură de tot sprijinul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nils Lundgren (IND/DEM), în scris(SV) Situaţia în economia mondială este încă tulbure şi, chiar ieri, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că criza financiară se poate înrăutăţi. E greu de presupus că cineva ar fi surprins că este o perioadă festivă pentru cei cu zel pentru reglementări şi control.

Cu toate acestea, este o eroare gravă să începem elaborarea de sisteme de control extensiv pentru operaţiunile de pe piaţa financiară înainte ca anchetele să fie efectuate şi analizele finalizate. Mai mulţi actori importanţi, inclusiv Banca Suediei, consideră că Comisia a reuşit, într-o manieră nu foarte credibilă, să demonstreze un eşec de piaţă care justifică reglementări suplimentare privind agenţiile de rating al creditelor.

Acest lucru nu pare să îngrijoreze deloc UE. Legislatorii de la Bruxelles sunt, în schimb, pregătiţi pentru turbulenţele de pe piaţa mondială pentru a oferi Uniunii Europene un motiv să le consolideze propriile poziţii. Dacă astăzi există în lume un sistem global în adevăratul sens al cuvântului, acesta este reprezentat de pieţele financiare. De aceea, controlul suplimentar al agenţiilor de rating al creditelor, de exemplu, trebuie iniţiat şi planificat la nivel global, dacă şi când se consideră necesar. Întrucât că această instituţie caută soluţii în cadrul cooperării UE, am ales să votez împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Mary Lou McDonald (GUE/NGL), în scris Sunt pe deplin în favoarea unor norme mai stricte în ceea ce priveşte activităţile financiare şi agenţiile de rating al creditelor.

Totuşi, am ales să votez împotriva raportului dlui Gauzès. Şi asta pentru că raportul este incomplet şi nu subliniază suficient chestiunile esenţiale. Avem o nevoie reală de agenţii de rating al creditelor publice care nu lucrează pentru profit, pentru că este singurul mod de a evita conflictele de interese în procesul de rating. Această problemă nu a fost pusă în discuţie într-un mod satisfăcător. Este doar un exemplu al eşecului acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris(DE) Acum ştergem zonele gri de pe piaţa financiară şi impunem cerinţe mai stricte, şi e puţin cam târziu. Totuşi, astfel tratăm doar simptomele, nu şi cauzele. Dereglementarea din ultimii ani a permis apariţia unor noi – şi, din cauza complexităţii lor, obscure – produse pe piaţa monetară. În acest sens, am votat în favoarea unei supravegheri financiare mai stricte, deşi doar acest lucru nu este suficient.

Singura soluţie, dacă vrem să împiedicăm pe viitor construirea unor astfel de case de carduri, este să interzicem produsele financiare riscante. Cu toate acestea, o autoritate de supraveghere proprie ar crea cu siguranţă mai multă birocraţie, dar nu ar aduce mai multă raţiune în economie şi nici nu ar pune capăt mentalităţii de cazino.

 
  
MPphoto
 
 

  John Purvis (PPE-DE), în scris În timp ce agenţiile de rating al creditelor trebuie să accepte o parte din vina pentru eşecurile legate de titularizarea creditelor ipotecare cu risc ridicat („subprime”) care au condus la criza financiară, conservatorii britanici au votat cu un oarecare regret n legătură cu votul pentru planurile care reglementează agenţiile de rating al creditelor (ARC) elaborate în raportul Gauzès. ARC nu trebuie transformate în ţap ispăşitor, având în vedere că la fel de vinovate au fost băncile şi cultura de reglementare care au plasat strategiile de risc într-un plan secundar.

Sperăm că UE, Statele Unite şi ARC pot colabora pentru a crea un sistem care să funcţioneze corespunzător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, o abordare rigidă a reglementării trebuie să facă loc uneia care acceptă factorul de risc în toate investiţiile şi care permite un grad de acceptare a rating-urilor efectuate în afara domeniului de aplicare a ceea ce am votat azi. În primul rând, trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a se putea adapta la noi situaţii şi pentru a lăsa piaţa să respire.

 
  
MPphoto
 
 

  Olle Schmidt (ALDE), în scris(SV) Nu am participat la acest vot din cauza legăturilor speciale pe care le am cu industria agenţiilor de rating al creditelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (PSE), în scris Recomandările făcute Grupului de lucru privind serviciile financiare de către G20 au condus, în mod clar, la mai multă transparenţă şi la reglementarea agenţiilor de rating al creditelor. Acest raport, care a fost un răspuns al Parlamentului European la G20, menţine un echilibru corect. Cu toate acestea, există unele probleme legate de nivelul de expertiză de care trebuie să dea dovadă Comitetul autorităţilor europene de reglementare a valorilor mobiliare (CESR) în cazul în care acesta doreşte să joace un rol central în adoptarea acestui regulament.

 
  
  

- Raport: Gabriele Albertini (A6-0250/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris(IT) Vă mulţumesc, dle preşedinte. Am votat pentru.

Regulamentele (CE) ale Consiliului nr. 11/98 şi nr. 12/98 au condus la crearea pieţei unice pentru transportul internaţional de călători cu autobuzul şi autocarul. Această liberalizare a contribuit la creşterea constantă a volumului de trafic din acest sector, care a cunoscut o creştere continuă de la mijlocul anilor '90 şi până în prezent.

Această tendinţă pozitivă nu a fost însă însoţită de protecţia şi susţinerea drepturilor călătorilor: călătorii au atras atenţia asupra mai multor probleme, inclusiv anulări, suprarezervări, pierderi ale bagajelor şi întârzieri.

Spre deosebire de călătoresc care folosesc alte mijloace de transport, utilizatorii de autobuze şi autocare rămân neprotejaţi din cauza unui vid în legislaţia comunitară.

Prin urmare, salut propunerea Comisiei pentru transport şi turism, care încearcă să stabilească drepturile acestor călători cu ajutorul documentului pe care îl votăm acum. În special, această propunere este foarte interesantă pentru că propune responsabilitatea transportatorilor în caz de deces sau vătămare, introduce compensări şi asistenţă în caz de anulări sau întârzieri, recunoaşte drepturile persoanelor cu mobilitate redusă sau alte dizabilităţi şi stabileşte organismele responsabile cu supravegherea acestui regulament şi soluţionarea plângerilor.

Acest lucru reprezintă un pas important pentru drepturile egale ale tuturor călătorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Brian Crowley (UEN), în scris Uniunea Europeană a creat o piaţă internă de succes cu o circulaţie a capitalurilor, serviciilor şi a persoanelor fără precedent. Totuşi, această libertate de mişcare în sine nu este suficientă. Trebuie să protejăm cetăţenii din ţările UE când călătoresc pe teritoriul Uniunii şi trebuie să asigurăm egalitate în ceea ce priveşte accesul la serviciile noastre de transport.

Am văzut succesul politicilor UE pentru accesul călătorilor şi drepturile la compensaţie în sectorul transportului aerian şi salut călduros faptul că UE a înaintat propuneri similare pentru alte sectoare de transport. Cu toate acestea, este important să nu pierdem din vedere natura specifică a fiecărui sector de transport în parte. Dacă aceleaşi principii ale drepturilor şi accesului echitabil, precum şi ale drepturilor egale trebuie să fie valabile pentru toate formele de transport, nu trebuie să ignorăm caracteristicile fiecăruia în parte. Altfel am nedreptăţi atât călătorii, cât şi operatorii.

Sunt încântată că în acest pachet al drepturilor călătorilor, care acoperă transportul pe mare, pe căi navigabile interioare, cu autobuzul şi autocarul, Parlamentul European a elaborat o legislaţie corectă şi echilibrată care se va dovedi deosebit de eficientă în protejarea şi promovarea drepturilor călătorilor în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Timothy Kirkhope (PPE-DE), în scris Conservatorii salută scopul general al ameliorării drepturilor călătorilor, accesul pentru persoanele cu dizabilităţi şi crearea de condiţii de egalitate pentru utilizatorii internaţionali de autocare, motive pentru care am votat în favoarea raportului. Cu toate acestea, am fi dorit să vedem o derogare pentru serviciile regionale, deoarece Regatul Unit a liberalizat pieţele care au trecut de la contractele de servicii publice la concurenţa deschisă. În plus, propunerea nu pare să recunoască natura locală a serviciilor de transport cu autobuzul care operează în zonele de frontieră. Conservatorii sunt, de asemenea, preocupaţi de proporţionalitatea anumitor aspecte ale propunerii de regulament, în special cele legate de dispoziţiile referitoare la răspundere. Spre deosebire de sectorul feroviar şi aviatic, industria autobuzelor şi autocarelor constă într-un număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii cu resurse limitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Fernand Le Rachinel (NI), în scris (FR) Pasagerii autobuzelor şi autocarelor trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei care utilizează transportul feroviar sau aerian. Este filozofia conţinută de acest raport.

De fapt, în principiu, toţi călătorii trebuie să fie egali în faţa legii.

Totuşi, trebuie făcute multe precizări.

Acestea vin din chiar natura acestui sector, care este dominat de microîntreprinderi şi IMM-uri. Nu putem fi mulţumiţi de măsuri ca cele propuse în plen care, sub pretextul unei protecţii sporite a drepturilor călătorilor, introduc restricţii imposibile pentru şoferii de autobuz şi autocar şi, inevitabil, tarife mai mari pentru călători.

De ce trebuie să cerem unui şofer, a cărui meserie este să conducă prudent, să facă un curs special care să îi permită să acorde asistenţă persoanelor cu mobilitate redusă sau dizabilităţi?

De ce să nu acordăm o derogare clară de la domeniul de aplicare al acestui nou regulament european pentru serviciilor de transport urbane, periferice şi regionale, care sunt acoperite de contractele de servicii publice?

De ce să creăm drepturi la compensare în valoare de 200% din preţul biletului în cazurile în care îmbarcarea este refuzată din cauza suprarezervării?

În Franţa, Fédération nationale des transporteurs de voyageurs a propus soluţii pragmatice la toate aceste probleme. Unele au fost ascultate. Nu toate. Din păcate.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris (PT) Raportul dlui Albertini vizează crearea de condiţii pentru un cadru mai clar pentru utilizarea şi funcţionarea transportului cu autobuzul şi autocarul. Prin rezolvarea problemelor legate de drepturile persoanelor cu mobilitate redusă şi, de asemenea, prin stabilirea de dispoziţii clare în caz de deces sau vătămare a călătorilor sau în caz de pierdere ori deteriorare a bagajelor, acest raport ajută la creşterea siguranţei atât pentru călători, cât şi pentru întreprinderi. Raportul indică, de asemenea, soluţii în caz de compensaţie şi asistenţă în caz de anulare, întârziere sau întrerupere a călătoriei.

Astfel, sunt create condiţiile pentru ca pasagerii să fie mai bine informaţi înainte, în timpul şi după terminarea călătoriei. De asemenea, sunt clarificate drepturile acestora, precum şi responsabilităţile operatorilor, pentru a-i face mai competitivi şi mai siguri.

 
  
  

- Raport: Brian Crowley (A6-0070/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris (PT) Am votat pentru raportul lui Brian Crowley privind durata de protecţie a drepturilor de autor şi a anumitor drepturi conexe, pentru că promovează artiştii europeni şi muzica europeană.

Propunerea Parlamentului European introduce avantaje suplimentare pentru artişti, care vor fi protejaţi întreaga lor viaţă, lucru similar situaţiei din Statele Unite şi în conformitate cu principiile europene de apreciere a creativităţii şi a culturii.

Consider că extinderea duratei de protecţie de la 50 la 70 de ani va încuraja investiţiile în inovaţia muzicală şi va avea ca efect o ofertă mai mare pentru consumatori, Europa rămânând, astfel, competitivă pe principalele pieţele internaţionale ale muzicii.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasco Graça Moura (PPE-DE), în scris (PT) Managerii portughezi din acest sector privesc această problemă ca un aspect deosebit de important pentru industriile muzicale europeană şi portugheză. Aceştia confirmă faptul că propunerea Comisiei de a extinde durata de protecţie pentru artişti şi pentru casele de discuri asupra lucrărilor înregistrate răspund unei nevoi care va permite Europei să rămână competitivă pe principalele pieţe internaţionale ale muzicii.

Există un sprijin evident din partea artiştilor şi a producătorilor, din moment ce aproape 40 000 de artişti şi muzicieni au semnat o petiţie solicitând ca Uniunea Europeană să reducă diferenţele faţă de alte ţări care au deja perioade mai lungi de protecţie.

Se sperăm că prin prelungirea duratei de protecţie vor fi încurajate investiţiile într-o varietate foarte largă de muzică nouă, ceea ce va rezulta într-o ofertă mai mare pentru consumatori. Trebuie, de asemenea, remarcat faptul că industria înregistrărilor contribuie în mod semnificativ la ocuparea forţei de muncă şi generarea de venituri fiscale şi este un exportator principal al proprietăţii intelectuale.

Din aceste motive, astfel cum au fost expuse de managerii menţionaţi mai sus, am votat pentru textul de compromis supus azi la vot. Aprobarea va permite atingerea unui compromis între Consiliu şi Parlament şi va facilita adoptarea directivei de către Consiliu.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE-DE), în scris Am votat pentru amendamentul 79 pentru a trimite înapoi la comisie propunerea de prelungire peste 50 de ani a duratei de protecţie a drepturilor de autor.

După părerea mea, propunerea Comisiei trebuie să fie mai bine elaborată şi, prin urmare, Parlamentul are nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie. În versiunea actuală, propunerea Comisiei pare să ofere o bază obiectivă pentru stabilirea de monopoluri artificiale în lucrările culturale.

Sunt pe deplin de acord că mulţi artişti câştigă prea puţin din activitatea lor. Totuşi, soluţia nu este să acordăm şi mai multe avantaje companiilor de producţie, ci să transferăm într-adevăr avantajele de la acestea către artişti şi muzicieni.

 
  
MPphoto
 
 

  Arlene McCarthy (PSE), în scris Nu este corect ca designer-ul care face coperta cd-ului sau compozitorul cântecelor să primească protecţie a drepturilor tot pentru toată viaţa plus 70 de ani, în timp ce interpretul beneficiază de o durată de protecţie de numai 50 de ani din momentul publicării. Durata nu a ţinut pasul cu speranţa de viaţă, ceea ce înseamnă că muzicienii îşi pierd drepturile asupra lucrărilor lor chiar în momentul retragerii din activitate, când au cea mai mare nevoie de venituri. Muzicieni talentaţi sunt înşelaţi de actualul sistem. 38 000 de artişti ne-au cerut ajutorul pentru remedierea acestei discriminări. Este vorba despre drepturi egale pentru muzicieni obişnuiţi.

Regret faptul că au existat afirmaţii false legate de această legislaţie. Într-o perioadă de recesiune economică trebuie să sprijinim industriile noastre creative şi artiştii care contribuie la PIB-ul nostru, la crearea de locuri de muncă, la creşterea economică şi la exporturi la nivel mondial. Această lege va ajuta mult muzicienii săraci care merită un tratament egal. Sper că atât Consiliul, cât şi Comisia vor accepta votul Parlamentului pentru adoptarea acestei legi înainte de sfârşitul acestei legislaturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Ieke van den Burg (PSE), în scris(NL) Partidul laburist olandez (Grupul Socialist din Parlamentul European) sprijină propunerea modificată deoarece conţine un număr important de elemente pozitive pentru artişti, cum ar fi protejarea integrităţii artistului şi fondul pentru muzicienii independenţi. Am votat pentru amendamentele menite să acorde artiştilor 100% din veniturile ce revin din prelungirea duratei. Compromisul la care s-a ajuns reprezintă un pas în direcţia cea bună, dar cu siguranţă nu este încă unul optim.

Partidul laburist olandez este îngrijorat, totuşi, de statutul artiştilor minori care, în schimbul înregistrării unui disc, trebuie să renunţe la orice venit din înregistrare care depăşeşte avansul. Prin urmare, sperăm că în curând Comisia va veni cu propuneri pentru a îmbunătăţi statutul artiştilor în faţa caselor de discuri, inclusiv în ceea ce priveşte contractele legate de primii 50 de ani de drepturi conexe.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Wise (NI), în scris Deşi sprijin cu tărie ideea prelungirii duratei de protecţie a dreptului de autor, această propunere a devenit nepotrivită datorită scopului său. UE şi-a demonstrat incapacitatea de a aborda această problemă într-o manieră logică şi eficientă, de aceea am votat pentru respingerea acesteia.

 
  
  

- Raport: Ulrich Stockmann (A6-0217/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris (PT) Stabilirea celui de-al doilea program Marco Polo este un pas important deoarece asigură asistenţa financiară necesară pentru acele măsuri care vizează să amplifice şi să amelioreze performanţa de mediu a sistemului de transport de mărfuri.

Această propunere vine ca urmare a evaluării eficienţei primului program Marco Polo care a stabilit că, la ora actuală, a fost realizat doar 64% din obiectivul de transfer modal, mult sub obiectivele estimate.

Sperăm că noul program Marco Polo va dispune de condiţii financiare mai bune pentru a continua realizarea obiectivelor stabilite, care includ acum şi proiecte legate de autostrăzile mării, precum şi proiecte care implică măsuri de reducere a congestionării traficului.

Consider că acest program, care vizează încurajarea şi sprijinirea proiectelor de transfer al transportului rutier de marfă către transportul maritim, feroviar şi pe căi navigabile interioare, este pe deplin în măsură să contribuie la reducerea congestionării traficului şi a poluării şi să asigure un transport eficient şi mai durabil din punct de vedere al mediului.

 
  
  

- Raport: Petr Duchoň (A6-0220/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Jeggle (PPE-DE), în scris(DE) Raportul Comisiei pentru transport şi turism nu ia suficient în considerare interesul real pe care îl prezintă transportul feroviar ca întreg în utilizarea mai eficientă a capacităţii disponibile.

Operatorii de infrastructură vor fi obligaţi să-şi menţină în calendarele lor anuale rezerve din capacitate pentru traficul ocazional. Această cerinţă preliminară nu le permite operatorilor de infrastructură niciun fel de flexibilitate în luarea de decizii cu privire la astfel de măsuri în timp real. Propunerea iniţială a Comisiei a fost înăsprită şi mai mult, întrucât rezervele de capacitate trebuie să garanteze o calitate adecvată pentru căi mai facile de transport internaţional de marfă.

Volumul la care cererile de linii ale companiilor feroviare vor fi folosite într-adevăr nu poate fi estimat pentru a se putea face planificări. Aceste capacităţi sunt eliminate în avans din procesul de planificare, consecinţa fiind că alte cereri, venite mai târziu, nu vor putea fi satisfăcute. Dacă aceste capacităţi ale reţelei, şi aşa marginale, nu sunt folosite de companiile de transport de mărfuri, în cele din urmă acestea vor fi eliminate, ceea ce va fi în dezavantajul tuturor utilizatorilor. Consecinţa acestui regulament va fi contrariul obiectivului propus, acela de a utiliza cât mai bine capacităţile disponibile.

În scopul de a limita impactul negativ asupra transportului de călători şi a transportului de mărfuri solicitat în timp scurt, este nevoie de un regulament care să permită operatorilor de infrastructură să decidă dacă o astfel de măsură este indicată, ţinând cont de cererile de transport feroviar de călători sau de modul în care pot fi exploatate mai bine nevoile transportului feroviar de mărfuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Erik Meijer (GUE/NGL), în scris(NL) O parte din ce în ce mai mare a transportului transfrontalier feroviar de mărfuri pe distanţe lungi este transferat către transportul rutier. Motivele principale sunt legate de faptul că sunt construite tot mai multe autostrăzi, conexiunile feroviare directe cu întreprinderile sunt abandonate şi transportul rutier a devenit din ce în ce mai ieftin în termeni relativi. Aceste cauze sunt în general uitate. Toată atenţia noastră se concentrează asupra două motive diferite. Unul ţine de faptul că cooperarea dintre companiile de căi ferate din diferitele state membre este insuficientă şi, ca urmare, vagoanele de marfă trebuie să aştepte perioade inutil de lungi pentru a fi legate la o locomotivă care să le deplaseze mai departe. Acum există o soluţie la această problemă sub forma trenurilor navetă cu orare fixe.

Celălalt punct critic ţine de faptul că transportul este anevoios pentru că trebuie să aştepte trenurile de călători, care au întâietate. Raportul Duchoň dorea să elimine prioritatea acordată transportului de călători. Pe porţiuni aglomerate, acest lucru poate însemna o obligaţie impusă de UE de a ignora orarele stabilite prin eliminarea unui număr de trenuri. Alegătorii vor realiza în curând că această deteriorare a serviciului se datorează Europei. În loc să limiteze transportul de călători, trebuie găsită o soluţie pentru a rezolva atât problema blocajelor în circulaţia feroviară, cât şi a capacităţii feroviare reduse. E bine că textul a devenit mai rezonabil sub acest aspect.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris(DE) În prezent, transportul de mărfuri este concentrat în principal pe transportul rutier, în timp ce transportul feroviar, aerian sau maritim sunt în scădere. Într-o perioadă cu marje tot mai înguste şi concurenţă acerbă, manevrele de depăşire ale şoferilor de camioane, combinate cu şoferi extrem de obosiţi reprezintă un cocktail de riscuri fatal. Pe lângă riscul de accidente, traficul de mărfuri, care are o tendinţă descendentă, este impracticabil din punctul de vedere al congestionării, al zgomotului şi al poluării mediului.

Este timpul să aducem mărfurile pe căile ferate, dar pentru acest lucru avem nevoie de soluţii tehnice mai bune şi modele logistice pentru coordonare şi construirea de reţele organizaţionale. Acest raport reprezintă un pas în direcţia bună, motiv pentru care am votat în favoarea lui.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris (PT) Crearea unei reale pieţe interne feroviare este extrem de importantă pentru obiectivele politicii europene privind transportul durabil sau, cu alte cuvinte, pentru viitorul Europei şi al transportului său. De asemenea, este important ca acest sector să devină parte integrantă a măsurilor care vor contribui la realizarea cu succes a Strategiei de la Lisabona.

Transportul de mărfuri feroviar este, de asemenea, un factor important în diferite zone de operaţiuni de transport.

Crearea unei reţele europene feroviare pentru mărfuri, cu trenuri care să circule fără probleme şi să treacă cu uşurinţă graniţele naţionale, va permite unele îmbunătăţiri în utilizarea infrastructurilor şi va facilita un transport de mărfuri mai competitiv.

Consider că este esenţial să sprijinim măsuri menite să îmbunătăţească situaţia în sectorul transportului feroviar de mărfuri, în scopul ca acest sector să devină pe deplin integrat şi parte integrantă a întregii reţele viitoare de transport european.

 
  
MPphoto
 
 

  Brian Simpson (PSE), în scris Felicit raportorul şi Comisia Europeană pentru curajul lor de a încerca să transforme transportul feroviar de mărfuri într-o prioritate în întreaga UE.

Personal, aş fi preferat o propunere mai radicală, care să stabilească o strategie care să includă drumuri prioritare pe anumite rute şi o recunoaştere din partea industriei feroviare că transportul feroviar de mărfuri este important, trebuie dezvoltat şi trebuie să fie sprijinit.

Două probleme sufocă transportul feroviar de mărfuri în Europa. În primul rând, lipsa reală de interoperabilitate, în special în semnalizare; şi în al doilea rând, chiar industria feroviară – în special operatorii de transport de călători şi furnizorii de infrastructură care se pun de acord în a plasa transportul feroviar de mărfuri pe ultimul loc al priorităţilor atunci când este vorba de rute şi orare.

Acest raport reprezintă cel puţin un început pentru a pune capăt acestei uniuni din interes şi a oferi o şansă operatorilor de transport feroviar de mărfuri pentru a-şi dezvolta afacerile.

Dacă permitem menţinerea acestei stări de fapt, în 20 de ani nu vom mai avea transport feroviar de mărfuri. Trebuie să acţionăm acum pentru a face transportul feroviar de mărfuri viabil, atractiv şi competitiv, sau nu vom reuşi niciodată să transferăm mărfurile de pe drumuri către căile feroviare.

 
  
  

- Raport: John Bowis (A6-0233/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Callanan (PPE-DE), în scris Salut munca colegului meu John Bowis din acest raport care reprezintă un punct de referinţă pentru drepturile pacienţilor. Conservatorii sprijină mobilitatea pacienţilor în cadrul UE şi o privesc ca pe o modalitate de consolidare a sistemului public de asistenţă medicală.

Este poate relevant faptul că această problemă a devenit o prioritate ca urmare a unui caz din Serviciul naţional de sănătate din Regatul Unit. Unei femei, care a ales să meargă în Franţa pentru o operaţie la şold pentru că autoritatea locală de sănătate a întârziat cazul său prea mult, i s-a refuzat rambursarea. Aceasta însă şi-a deferit cazul Curţii Europene de Justiţie care a stabilit un principiu important – acela că pacienţii au dreptul să se deplaseze în alt stat membru pentru tratament, obţinând apoi rambursare din partea furnizorului public naţional de asistenţă medicală.

Nu sunt un susţinător al CEJ, care contribuie major la acumularea de noi atribuţii de către UE, dar această hotărâre a fost extrem de importantă. Sper că mulţi dintre alegătorii mei care au fost dezamăgiţi profund de gestionarea defectuoasă a Serviciului naţional de sănătate de către guvernul laburist, vor putea profita de ideile cuprinse în acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Ferreira (PSE), în scris (FR) Am votat împotriva raportului privind serviciile de asistenţă medicală transfrontalieră pentru că nu respectă nici obiectivul UE privind un nivel înalt al asistenţei medicale, în conformitate cu articolul 152 din tratat, nici cerinţele cetăţenilor europeni de a se bucura de asistenţă medicală sigură, de calitate şi aproape de locul de domiciliu.

Raportul nu face din autorizarea prealabilă regula care permite tratamentul în alt stat membru al UE. Autorizarea prealabilă permite gestionarea echilibrului financiar al sistemelor sociale, şi garantează pacienţilor condiţiile de rambursare şi informaţiile necesare înainte de spitalizarea în străinătate.

Nu este acceptabil nici faptul ca îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale să fie realizată prin intermediul concurenţei dintre furnizorii de asistenţă medicală, sau afirmarea ca principiu a liberei circulaţii a pacienţilor: ultima depinde în primul rând de starea sănătăţii lor.

Amendamentele adoptate sunt prea vagi, deschizând calea rezolvării problemelor de către Curtea Europeană de Justiţie.

Această directivă adânceşte inegalităţile în materie de asistenţă medicală dintre cetăţenii europeni, pentru că doar cei care vor putea plăti în avans costurile pentru serviciile medicale vor putea alege servicii de calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris (PT) Problema fundamentală este că acest raport a fost adoptat fără modificarea articolului 95 ca temei juridic sau, cu alte cuvinte, a fost acceptat considerând sănătatea pe piaţa internă ca un bun, ceea ce este inacceptabil. Prin urmare, ar fi fost preferabil să respingem propunerea Comisiei, aşa cum am susţinut. Din păcate, însă, majoritatea nu a fost de acord cu poziţia noastră.

Ca urmare, drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere nu protejează competenţa exclusivă a statelor membre cu privire la modul în care acestea decid să îşi organizeze şi să finanţeze sistemele de asistenţă medicală. Acest aspect include şi competenţa lor cu privire la stabilirea unor sisteme de autorizare prealabilă în scopul acordării tratamentului spitalicesc în străinătate.

Dreptul cetăţenilor la sănătate şi drepturile celor care lucrează în acest sector nu sunt garantate. Aveam nevoie de mai multă solidaritate şi coordonare între sistemele de securitate socială ale diferitelor state membre, în special prin afirmarea, consolidarea şi tratarea mai adecvată a drepturilor şi a nevoilor utilizatorilor serviciilor de sănătate.

Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Christa Klaß (PPE-DE), în scris(DE) Am votat în favoarea directivei privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, pentru că le oferă pacienţilor mai multă siguranţă juridică. În special în zonele de frontieră ale Uniunii Europene, cum este oraşul meu în marea regiune a Germaniei, Belgiei, Luxemburgului şi Franţei, sau în regiunile rurale, unde există un deficit în ceea ce priveşte serviciile medicale, promovarea mobilităţii pacienţilor este un aspect important pentru îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei serviciilor de sănătate.

Sectorul serviciilor de sănătate din Germania va profita din mobilitatea transfrontalieră a pacienţilor, dacă pacienţii din alte state membre ale UE vor putea beneficia mai mult de standardele noastre ridicate în materie de servicii de sănătate, de exemplu pentru recuperare. Cu toate acestea, trebuie respectată suveranitatea statelor membre. Statele membre sunt responsabile pentru furnizarea de asistenţă medicală şi pentru organizarea sistemelor lor de sănătate. Respectând principiul subsidiarităţii, directiva trebuie să reglementeze doar acele aspecte care ţin de mobilitatea transfrontalieră a pacienţilor. Standardele înalte de calitate şi siguranţă din Germania trebuie menţinute. Standardele etice, respectate de statele membre din motive întemeiate, cum ar fi inseminarea artificială, analiza ADN sau sinuciderea asistată, nu trebuie puse în discuţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE-DE), în scris (FR) Salut obiectivele acestui raport care doreşte să faciliteze acordarea de asistenţă medicală pacienţilor într-un stat membru, altul decât statul lor de origine şi să clarifice procedurile de rambursare ulterioare tratamentului, care lipsesc deocamdată din legislaţia europeană. Tratamentul sigur, eficient şi de calitate trebuie, prin urmare, să devină accesibil tuturor cetăţenilor europeni prin mecanisme de cooperare între statele membre.

Totuşi, doresc să subliniez faptul că statele membre deţin competenţă exclusivă pentru organizarea şi finanţarea sistemelor de sănătate. Autorizarea prealabilă pentru spitalizare este instrumentul esenţial care permite exercitarea acestei competenţe. Se înţelege de la sine că exercitarea acestui drept trebuie să respecte principiile proporţionalităţii, necesităţii şi nediscriminării.

În ceea ce priveşte temeiul juridic, susţin un temei juridic dublu pentru a garanta respectarea competenţelor naţionale. Propunerea Comisiei conţinea multe încercări disimulate de abuz în acest domeniu.

Textul final trebuie să conţină un echilibru corect între drepturile pacienţilor şi competenţele naţionale ale statelor membre în sectorul sanitar.

 
  
MPphoto
 
 

  Linda McAvan (PSE), în scris În numele delegaţiei laburiştilor britanici din Parlamentul European, salut multe dintre aspectele pozitive ale raportului Parlamentului referitoare la propunerea de directivă privind asistenţa medicală transfrontalieră. Sprijinim, în special, amendamentele care clarifică faptul că guvernelor naţionale le revine, în continuare, întreaga responsabilitate pentru organizarea sistemelor naţionale de asistenţă medicală şi stabilirea normelor de tratament.

Cu toate acestea, suntem preocupaţi în continuare de faptul că normele, astfel cum au fost elaborate, nu sunt suficient de clare. Pacienţii care se deplasează în altă ţară UE pentru tratament trebuie să ştie dacă vor fi sau nu rambursaţi şi să aibă toate informaţiile necesare privind tipul şi calitatea asistenţei medicale în ţara gazdă. Delegaţia laburistă solicită, prin urmare, ca directiva să clarifice faptul că statele membre pot stabili un sistem de autorizare prealabilă. Sprijinim, de asemenea, articolele 152 şi 95 ca temei juridic dublu pentru a garanta faptul că prioritatea sunt aspectele legate de sănătate, şi nu cele legate de piaţa internă. Delegaţia laburistă s-a abţinut de la votul final pentru a indica faptul că aceste două probleme trebuie abordate la a doua lectură.

 
  
MPphoto
 
 

  Arlene McCarthy (PSE), în scris M-am abţinut de la votul asupra acestui raport pentru că nu oferă o garanţie suficientă în ceea ce priveşte protejarea integrităţii şi a finanţării serviciului naţional de sănătate britanic şi, de asemenea, nu oferă siguranţă sau claritate pentru puţinii pacienţi care îşi permit să opteze pentru asistenţă medicală într-un alt stat membru.

Deputaţii conservatori din Parlamentul European urmăresc un singur obiectiv prin propunerea reintroducerii sistemului discreditat de bonuri de sănătate prin uşa din spate; prin propunerea lor puţinii bogătaşi ar primi bonuri pentru a lua banii sistemului naţional de sănătate din Regatul Unit pentru tratament privat în restul Europei. Oamenii care plătesc taxe se aşteaptă ca banii lor să fie investiţi în sistemul naţional de sănătate pentru a se bucura de asistenţă medicală acasă, şi nu sunt împărţiţi între alte sisteme de sănătate din UE. Nu e surprinzător că, nu demult, deputatul conservator Dan Hannan a susţinut o abordare orientată spre privatizare a asistenţei medicale.

Într-o dezbatere recentă privind plăţile pentru asistenţa medicală transfrontalieră între Marea Britanie şi Irlanda, ministrul conservator al sănătăţii Andrew Lansley a afirmat că resursele sistemului naţional de sănătate sunt întotdeauna valoroase şi s-a opus plăţii a 180 de milioane de lire sterline Irlandei. Cu toate acestea, conservatorii nu au susţinut propunerea noastră pentru un sistem de autorizare prealabilă, care este esenţial pentru protejarea resurselor importante şi a serviciilor furnizate de sistemul naţional de sănătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Dimitrios Papadimoulis (GUE/NGL), în scris(EL) Am votat împotriva raportului Bowis şi a propunerii Comisiei, deoarece însăşi temeiul lor juridic dovedeşte că interesele financiare şi o piaţă necontrolată au prioritate în faţa drepturilor pacienţilor la asistenţă medicală mai bună şi mai completă. Această propunere neagă ideea solidarităţii şi a unei Europe sociale şi va crea situaţii în care doar cei bogaţi vor avea acces la mult discutata facilitate a asistenţei medicale transfrontaliere.

Rezultatul va fi prăbuşirea sistemelor naţionale de asistenţă medicală, obligând pacienţii să caute asistenţă medicală în străinătate. Asistenţa medicală este şi trebuie să rămână responsabilitatea statelor membre. Este inacceptabil să privim asistenţa medicală ca pe o marfă comercializabilă, şi nu ca pe un serviciu public. În plus, proiectul de directivă propune un sistem inutil de compensări pentru costurile legate de asistenţa medicală transfrontalieră, având în vedere faptul că aceste compensări pentru costurile asistenţei medicale au fost introduse în 1971 prin regulamentul privind cooperarea între sistemele de securitate socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris M-am abţinut pentru că îmi doresc enorm ca oamenii să primească tratamentul de care au urgent nevoie. Totuşi, problema autorizaţiei prealabile mă preocupă. Autorizarea prealabilă din această directivă neagă drepturile pacienţilor. Este motivul pentru care pacienţii au trebuit să se adreseze instanţelor de judecată şi hotărârile pronunţate de instanţele respective sunt motivul pentru care votăm astăzi asupra asistenţei medicale transfrontaliere. Dacă includem autorizarea prealabilă în această directivă, ne întoarcem de unde am plecat. Moartea din cauze geografice va rămâne regula şi pacienţii se vor confrunta cu aceleaşi obstacole ca şi în prezent, atunci când vor încerca să obţină autorizaţia de a călători pentru a obţine tratament.

Regret profund, de asemenea, faptul că acest raport nu are un temei juridic care să acorde prioritate drepturilor pacienţilor. Este o ocazie ratată, sănătatea pacienţilor fiind folosită ca o marfă pentru obţinerea de profit.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (PSE), în scris Amendamentele esenţiale privind autorizarea prealabilă au căzut. Aceste amendamente erau esenţiale pentru conservarea sistemelor naţionale de sănătate în Scoţia şi Regatul Unit. Nu s-a votat includerea temeiului juridic dublu, care ar fi permis includerea sănătăţii publice, piaţa unică fiind acum unicul temei juridic. Din cauza eliminării acestor aspecte esenţiale şi pentru că suntem la prima lectură, nu am avut altă opţiune decât să mă abţin.

 
  
MPphoto
 
 

  Marianne Thyssen (PPE-DE), în scris(NL) Mobilitatea pacienţilor este un fapt, dar certitudinea juridică necesară pentru pacienţi şi lucrătorii din domeniul asistenţei medicale lipseşte. Din acest motiv, propunerea de directivă a Comisiei este un lucru bun. Apreciez, de asemenea, eforturile dlui Bowis de a ajunge la un compromis în această problemă extrem de spinoasă. Datorită eforturilor sale, au fost aduse îmbunătăţiri majore propunerii iniţiale a Comisiei. Cu toate acestea, nu am putut sprijini raportul final pentru că nu au fost incluse două puncte legate de competenţa statelor membre de a-şi organiza şi finanţa sistemele de asistenţă medicală.

Am făcut apel la introducerea unui temei juridic care să permită statelor membre să perceapă pacienţilor străini costul real, aceştia fiind supuşi un regim de coplată pentru asistenţa pe care o primesc în ţara noastră. În plus, am susţinut mereu dreptul statelor membre de a refuza pacienţi în anumite situaţii, de exemplu atunci când lista de aşteptare este prea lungă. Acesta este în special cazul Belgiei, o ţară mică cu o afluenţă relativ mare de pacienţi străini.

Textul adoptat azi în plen nu oferă suficiente garanţii în această privinţă. Din aceste motive, m-am abţinut de la votul final.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris(EL) Politica anti-populară a UE şi a guvernelor burgheze coboară standardele serviciilor publice de sănătate, consecinţele fiind stres pentru pacienţi, liste de aşteptare, lipsa unor servicii, taxe mari, lipsa serviciilor pentru persoanele neasigurate şi imigranţi şi aşa mai departe.

Reducerea drastică a serviciilor sociale, comercializarea şi privatizarea continuă a sistemelor de sănătate şi atacul la drepturile la asigurare facilitează strângerea de profituri imense din sectorul de sănătate lucrativ de către marile conglomerate de afaceri.

Directiva privind „drepturile pacienţilor” promovează piaţa unică în domeniul sănătăţii, aplicarea libertăţilor din Tratatul de la Maastricht şi mobilitatea pacienţilor şi a cadrelor sanitare pentru a consolida comercializarea sănătăţii.

Rambursarea unei părţi din cheltuielile legate de asistenţa medicală primită în străinătate este o capcană pentru a obţine consimţământul populaţiei în vederea comercializării asistenţei medicale şi a asistenţei medicale multi-track, precum şi a discriminării de clasă în ceea ce priveşte dreptul la viaţă.

Drepturile pacienţilor pot fi protejate doar printr-un sistem public de sănătate cu adevărat liber care acoperă toate nevoile de sănătate (de specialitate sau de altă natură) ale întregii populaţii, indiferent de situaţia financiară sau de statutul de asigurat. Doar un astfel de sistem, care se poate dezvolta în cadrul unei economii de masă, din puterea maselor, poate garanta un caracter adecvat din punct de vedere cantitativ şi ameliorarea calitativă a serviciilor precum şi protejarea eficientă a sănătăţii şi a vieţii lucrătorilor.

 
  
  

- Raport: Amalia Sartori (A6-0239/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris − (IT) Am votat pentru.

Studii sectoriale cuprinzătoare au arătat că, anual, 10-12% dintre pacienţii care merg în spitalele din Europa pentru a-şi trata boala, se îmbolnăvesc în spital din cauza infecţiilor dobândite acolo. Transformate în cifre, aceste procente sunt şi mai înspăimântătoare: s-a stabilit că numărul pacienţilor din Uniunea Europeană care au dobândit infecţii în spitale se ridică la aproximativ 5 milioane de persoane.

Referindu-mă la discursul colegei mele deputat, dna Sartori, siguranţa şi eficienţa asistenţei medicale pot fi ameliorate prin elaborarea unui program care să fie axat, în principal, pe următoarele chestiuni fundamentale: 1) creşterea numărului de asistente medicale specializate în controlul infecţiilor; 2) implementarea de programe de formare profesională pentru lucrătorii din domeniul asistenţei medicale şi paramedicale, cu o atenţie deosebită acordată infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei la antibiotice a viruşilor care le cauzează. 3) aplicarea noilor descoperiri privind aceste boli rezultate din cercetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris (PT) Am votat pentru propunerea privind siguranţa pacienţilor. Deşi calitatea asistenţei medicale în Europa s-a îmbunătăţit simţitor datorită progreselor în ştiinţa medicală, procedurile medicale dăunează uneori sănătăţii pacienţilor. Unele efecte secundare sunt cauzate de erori medicale ce pot fi evitate sau de infecţii dobândite în timpul tratamentului.

Acest raport conţine următoarele propuneri importante: un sistem îmbunătăţit de colectare a informaţiilor la nivel local şi regional; informaţii mai utile oferite pacienţilor. creşterea numărului de asistente specializate în controlul infecţiilor; încurajarea educaţiei şi a formării profesionale a lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale. şi o mai mare atenţie acordată infecţiilor dobândite în spitale. Susţin pe deplin aceste măsuri.

 
  
  

- Raport: Antonios Trakatellis (A6-0231/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (UEN), în scris Salut iniţiativa propusă de a îmbunătăţi asistenţa medicală acordată persoanele care suferă de boli rare. Din cauza naturii speciale a acestor boli, cum ar fi cancerele rare, bolile autoimune, bolile toxice şi infecţioase, nu există suficientă expertiză şi resurse disponibile, deşi acestea afectează 36 de milioane de cetăţeni din UE.

Consolidarea cooperării dintre specialişti şi centrele de cercetare din Europa şi schimburile de informaţii şi servicii reprezintă modul firesc în care Uniunea Europeană îşi poate ajuta cetăţenii. Este un mod direct de a vă oferi beneficii. Această propunere solicită statelor membre să creeze noi centre şi cursuri de formare pentru a maximiza potenţialul resurselor ştiinţifice privind bolile rare şi punerea în comun a centrelor de cercetare existente şi a reţelelor de informaţii cu privire la boli. Sprijin aceste măsuri şi încurajez o mai bună cooperare între statele membre, care va permite o mai mare mobilitate pentru pacienţi şi experţi pentru a vă servi pe dvs., cetăţenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris (PT) Am votat raportul privind bolile rare deoarece consider că o acţiune concentrată în domeniul bolilor rare la nivel european şi naţional este o necesitate esenţială. Deşi incidenţa fiecăreia dintre aceste boli rare în parte este foarte scăzută, milioane de europeni sunt afectaţi pentru că, în schimb, numărul acestor boli este mare.

Consider că este esenţial să sprijinim organizaţiile independente, să oferim acces la informaţiile privind bolile rare, să creăm centre de specialitate în diferite state membre, cursuri de formare în centrele deja existente şi să mobilizăm experţii şi profesioniştii. Trebuie, de asemenea, oferite resurse adecvate pentru a asigura o acţiune imediată în domeniul bolilor rare.

 
  
MPphoto
 
 

  Glyn Ford (PSE), în scris Voi vota pentru raportul dlui Trakatellis. Ştiu că există multe boli rare în domeniul cărora nu există cercetare, deoarece institutele medicale se angajează într-un fel de triere, ignorând soarta celor suferind de boli rare care oferă puţin in termen de profit faţă de profiturile potenţial disponibile din bolile obişnuite.

Este mai ales cazul bolilor genetice rare care sunt ereditare. Consider că trebuie să încurajăm cercetarea în aceste domenii prin susţinerea unei părţi din costurile pentru cercetare. Procedând astfel îmi declar şi propriul interes, familia mea fiind afectată de una dintre aceste boli.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Jeggle (PPE-DE), în scris(DE) Solicitarea explicită din amendamentul 15 ca bolile rare să fie eliminate prin consilierea genetică a părinţilor purtători şi ca embrionii sănătoşi să fie selectaţi prin diagnosticare înainte de implantare nu este contrară numai legislaţiei în vigoare din Germania. În special din perspectiva istoriei Germaniei, pare inacceptabil şi intolerabil să solicităm sau să recomandăm eradicarea şi selecţia persoanelor cu dizabilităţi, chiar dacă nu sunt încă născute.

Este alarmant faptul că aceste propuneri şi formulări denotă o totală lipsă de respect pentru valoarea fiecărei vieţi umane în parte, indiferent dacă vorbim de oameni bolnavi sau sănătoşi. Completarea propusă înlocuieşte îndemnul la tratament terapeutic al bolilor rare cu obiectivul prevenirii naşterii oamenilor bolnavi.

Acest lucru nu este compatibil cu spiritul şi litera declaraţiilor europene şi internaţionale ale drepturilor omului. Obiectivul unei politici europene convingătoare ar fi ajutarea persoanelor afectate sau care riscă să fie afectate de boală şi nu selecţia lor timpurie pe bază de criterii de calitate.

Raportul şi amendamentele individuale, în special amendamentul 15, nu respectă valorile mele creştine. De aceea, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Mairead McGuinness (PPE-DE), în scris Sprijin multe dintre elementele acestei rezoluţii. Cu toate acestea, nu am putut sprijini raportul în întregime din cauza includerii unor aspecte care consider că ţin, şi într-adevăr ţin de subsidiaritate – adică de competenţa statelor membre – şi de aceea nu sunt chestiuni asupra cărora ar trebui să hotărască Parlamentul European. Problema practicilor eugenice este un astfel de aspect care, prin includerea amendamentului 15, a fost introdusă în rezoluţie. Nu am sprijinit amendamentul 15. Această problemă ţine de subsidiaritate şi nu de Uniunea Europeană care nu legiferează şi nu ar trebui să legifereze în chestiuni legate de practicile de eugenie. Prin urmare, nu am putut susţine întregul raport.

 
  
  

- Raport: Jean-Pierre Audy (A6-0168/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Richard James Ashworth (PPE-DE), în scris Conservatorii britanici nu au putut aproba descărcarea de gestiune a bugetului european pentru 2007, secţiunea III, Comisia Europeană. Considerăm că bugetul parlamentar trebuie să ofere valoare în schimbul banilor contribuabililor europeni şi, de aceea, susţinem raportul raportorului. Sprijinim, în special, critica raportorului legată de incapacitatea Comisiei de a se asigura că România şi Bulgaria ating standardele adecvate de control financiar. Cu toate acestea, trebuie să subliniem că de 14 ani consecutivi Curtea Europeană de Conturi nu a putut da o declaraţie de asigurare fără rezerve pentru conturile generale europene. Comisia Europeană poartă răspunderea absolută pentru conturi şi de aceea, în conformitate cu abordarea noastră tradiţională, vom continua să votăm împotriva acordării descărcării de gestiune până când vom vedea un progres real în vederea obţinerii unei declaraţii de asigurare fără rezerve din partea Curţii de Conturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris (RO) Alături de delegaţia României la PPE-DE am votat împotriva Raportului Jean-Pierre Audy privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007 deoarece amendamentul 13 nu a fost acceptat. Raportul CCE pentru exerciţiul 2007 vizează încă exclusiv proiectele din 2000-2006, deoarece 2007 a constituit în cea mai mare parte o fază pregătitoare pentru punerea în aplicare a programelor 2007-2013. Prin urmare, efectul noilor norme prevăzute pentru perioada de programare 2007-2013, care sunt mai simple şi mai stricte decât cele în vigoare până în 2006, nu poate fi evaluat deocamdată.

Subliniez necesitatea simplificării procedurilor de implementare a fondurilor structurale, în special a sistemelor de gestionare şi control. Complexitatea sistemului este una din cauzele neregulilor din partea statelor membre. Accentuez nevoia măsurilor de simplificare propuse de Comisie în revizuirea reglementărilor aplicabile fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 ca răspuns la actuala criză financiară. Astfel de proceduri de simplificare sunt esenţiale pentru reducerea sarcinilor administrative la nivel naţional, regional şi local. Este important să se asigure că astfel de proceduri de simplificare contribuie, pe viitor, la reducerea ratei de erori.

 
  
MPphoto
 
 

  Jeanine Hennis-Plasschaert, Jules Maaten, Toine Manders şi Jan Mulder (ALDE), în scris(NL) Partidul popular olandez pentru libertate şi democraţie (VVD) a votat împotriva acordării de descărcare de gestiune Comisiei Europene. VVD consideră că Comisia a înregistrat progrese nesemnificative în promovarea introducerii declaraţiilor naţionale în statele membre. În prezent, doar patru ţări procedează astfel, Olanda fiind una dintre ele. În plus, VVD consideră că statele membre ale UE comit încă prea multe greşeli în alocarea banilor europeni, după cum s-a arătat în controalele efectuate de Curtea Europeană de Conturi. Curtea de Conturi a emis un aviz defavorabil, printre altele în ceea ce priveşte politica rurală, de coeziune şi cea structurală. VVD consideră că sistemele de audit din aceste domenii trebuie îmbunătăţite. În ultimii cinci ani progresele au fost prea mici.

 
  
MPphoto
 
 

  Rumiana Jeleva (PPE-DE), în scris (BG) Dle preşedinte, am votat pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuţia bugetului UE pentru 2007.

În acelaşi timp, trebuie să menţionez că am votat împotriva anumitor părţi din acest raport care vizau introducerea unei compilaţii a rapoartelor trimestriale privind gestionarea resurselor din fondurile structurale şi Fondul de coeziune, în special în cazul Bulgariei şi României. Am votat împotriva lor deoarece cred cu convingere că, dacă solicităm un control mai strict, ar fi bine să punem în aplicare acest lucru simultan şi în aceeaşi măsură în toate statele membre, nu doar în unul sau două. Împărtăşesc îngrijorarea Parlamentului şi a raportorului, care indică faptul că resursele pentru Bulgaria care au fost îngheţate sau retrase de către Comisia Europeană se ridică la aproape 1 miliard de euro.

După cum se relatează raportul, aceste pierderi şi resurse îngheţate au fost în special impuse din cauza neregulilor în ceea ce priveşte cererile de ofertă, eligibilitatea cheltuielilor, neutilizarea fondurilor pentru investiţii în scopul stabilit şi lipsa de capacitate administrativă, printre alte motive. Doresc să închei prin a împărtăşi cu dvs. îngrijorarea mea că cetăţenii bulgari vor fi privaţi de instrumentele care promovează solidaritatea europeană şi că vor plăti pe nedrept pentru greşelile guvernului lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Mairead McGuinness (PPE-DE), în scris Am votat pentru descărcarea de gestiune pe 2007 pentru Comisia Europeană, însă nu fără unele rezerve.

Acum cinci ani Preşedintele Barroso a promis o factură curată până la sfârşitul acestei legislaturi în termeni de control bugetar şi declaraţie de asigurare. În ciuda unor progrese, există încă multe goluri.

Până în prezent, 22 de ţări au prezentat un raport anual, îndeplinind cerinţele minime de bază ale regulamentului financiar, dar nu toate sunt satisfăcătoare. Doar 8 ţări au înregistrat progrese oferind o analiză mai formală sau declaraţie de asigurare, şi din păcate Irlanda nu se numără printre acestea. Trebuie să ne asigurăm că se vor înregistra mai multe progrese până în momentul descărcării de gestiune pentru bugetul 2008.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris (RO) Grupul PD-L (PPE) a votat împotriva raportului privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, care face referire la gestionarea fondurilor europene de către România şi Bulgaria.

Raportul privind descărcarea de gestiune, care se referă la nereguli în accesarea fondurilor PHARE anterioare anului 2007, a menţinut prevederea referitoare la elaborarea unui raport special privind gestionarea fondurilor comunitare în România şi măsurile înregistrate în combaterea corupţiei. În consecinţă, grupul PD-L din Parlamentul European a votat împotrivă.

Acest raport special nu se justifică atât timp cât există deja mecanismul de cooperare şi verificare, aprobat la Consiliul European din decembrie 2006. Elaborarea unui raport suplimentar diminuează credibilitatea mecanismului de cooperare şi verificare aflat deja în funcţiune. De altfel, şi reacţia Comisiei Europene, prin purtătorul său de cuvânt Mark Gray, confirmă inutilitatea unui astfel de demers atâta timp cât există mecanisme testate pentru a depista eventuale nereguli în gestionarea fondurilor comunitare.

 
  
  

- Raport: Søren Bo Søndergaard (A6-0153/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI) , în scris(NL) Am votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru că în forma sa actuală, Comitetul Regiunilor nu poate fi luat în serios de nimeni. Printre altele şi din cauza definiţiei opace a termenului regiune, Comitetul Regiunilor este o entitate extrem de eterogenă în care, pe lângă naţiunile europene, sunt reprezentate, de pildă, şi aglomerările urbane. Este, de asemenea, foarte ciudat că în ultima perioadă regiunile s-au organizat în grupuri politice fără a fi primit vreun mandat democratic din partea alegătorilor.

 
  
  

- Raport: Christofer Fjellner (A6-0176/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Callanan (PPE-DE), în scris Conservatorii britanici se opun Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Contest ideea că UE poate conferi şi reglementa drepturile fundamentale. Şi mai ales mă opun Cartei drepturilor fundamentale pentru că a fost adoptată de UE în ciuda faptului că niciunul din instrumentele care urmau să pună în aplicare Carta – Constituţia UE şi Tratatul de la Lisabona – nu a fost ratificat.

Crearea unei agenţii care să supravegheze Carta drepturilor fundamentale a fost o risipă imensă a banilor contribuabililor şi un exerciţiu de vanitate. Acelaşi lucru, de fapt, poate fi spus despre multe dintre agenţiile UE, care dublează munca efectuată la nivel naţional şi promovează cu neruşinare calendarul federalist al UE. Mulţi oameni din circumscripţia mea resimt sumele uriaşe de bani irosiţi pe cutare sau cutare agenţie ca o mare dezamăgire, în special într-o perioadă de criză economică când ei trebuie să dea din ce în ce mai mult din banii lor pentru taxe ca să finanţeze risipa UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI) , în scris(NL) Am votat împotriva acordării descărcării de gestiune, având în vedere faptul că Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene este o instituţie inutilă care, în plus, este ostilă dreptului la libertatea de expresie.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie (B6-0191/2009):

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (PSE), în scris (PT) Am votat pentru propunerea de rezoluţie privind abordarea problemelor legate de defrişări şi de degradarea pădurilor, deoarece consider că defrişările au ca urmări daune grave aduse mediului, greu de corectat, cum ar fi dezechilibre în resursele de apă, deşertificare, impactul asupra climei şi reducerea biodiversităţii.

Este nevoie de mai multă coerenţă între conservarea pădurilor şi politicile de management durabil şi alte politici UE interne sau externe. Din acest motiv, avem nevoie de o evaluare a impactului asupra pădurilor a politicilor UE în materie de energie (în special biocombustibili), agricultură şi comerţ.

Consider, de asemenea, că sprijinul financiar pentru ţările în curs de dezvoltare este esenţial pentru a opri defrişarea pădurilor tropicale. Reducerea defrişărilor va juca un rol foarte important în atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice.

 
  
  

- Raport: Gilles Savary (A6-0199/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris. − (IT) Am votat pentru.

Gestionarea transportului pe baza nevoilor şi cerinţelor cetăţenilor este unul din punctele fundamentale pentru o dezbatere a politicii Uniunii Europene. Prin intermediul programului CIVITAS (promulgat în 2002), menit să promoveze distribuirea la scară largă a transportului urban, şi Cartea Albă: „Politica europeană de transport pentru 2010: momentul de a decide.” (promulgată în 2001), care propunea crearea unui sistem de transport urban mai eficient, Comisia a propus deja un veritabil plan de acţiune pentru optimizarea calităţii transportului european. A conceput un sistem pentru a separa treptat creşterea cererii de mobilitate de creşterea economică, pentru a controla astfel poluarea mediului într-un mod mai mult sau mai puţin eficient, având constant în vedere protejarea sistemului european de producţie. Cunoscând situaţia, Comisia încearcă să garanteze tuturor cetăţenilor Comunităţii o reţea de transport care este, în acelaşi timp, eficientă şi foarte sigură.

Trebuie să ne concentrăm atenţia pe cinci puncte: 1) protejarea drepturilor şi obligaţiilor călătorilor; 2) intensificarea siguranţei rutiere; 3) încurajarea siguranţei; 4) limitarea transportului rutier pentru a opri congestionarea transportului terestru.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Queiró (PPE-DE), în scris (PT) Creşterea economică rapidă din oraşe, asociată cu o concentrare a populaţiei în centrele urbane sunt fapte pe care Parlamentul European încearcă să le analizeze pentru a putea contribui la volumul imens de muncă pe care îl presupune acest domeniu.

Respectând principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, acest raport prezintă o serie de propuneri pe care eu le consider importante.

Elementul cel mai important al poziţiei adoptate de Parlament este atenţia acordată măsurilor dispersate care, de aceea, pot fi incoerente, nu doar ca text legislativ, dar mai ales în ceea ce priveşte punerea în aplicare.

Sunt de acord cu necesitatea unei abordări coerente, care include încurajarea optimizării diferitelor moduri de transport în centrele urbane şi îmbunătăţirea planificărilor. În plus, sprijin cercetarea şi inovaţia permanente în acest sector specific, precum şi colaborarea Comisiei cu statele membre în scopul de a contribui, dacă este cazul, la schimbul de informaţii privind bunele practici care trebuie aplicate în diferite ţări. În cele din urmă, doresc să subliniez importanţa industriei europene în dezvoltarea tehnologiilor, element ce poate ameliora calitatea gestionării, a siguranţei şi a eficienţei energetice din transportul urban în oraşele europene.

 
  
  

- Raport: Anne E. Jensen (A6-0227/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Alessandro Battilocchio (PSE), în scris (IT) Vă mulţumesc, dle preşedinte. Am votat în favoarea raportului Jensen, care oferă un cadru politic complet şi defineşte acţiunile pentru implementarea sistemelor de transport inteligente (STI) la nivel european.

Congestionarea traficului rutier, emisii tot mai mari de CO2 şi accidentele rutiere sunt identificate ca principalele provocări cu care trebuie să se confrunte transportul european şi consider că STI reprezintă instrumentul cheie pentru a face transportul mai eficient, mai sigur şi mai curat din punctul de vedere al mediului, contribuind astfel la dezvoltarea mobilităţii durabile pentru cetăţeni şi economii.

Sunt de acord cu faptul că STI pot ameliora condiţiile de viaţă ale cetăţenilor europeni, vor contribui la siguranţa rutieră şi vor reduce emisiile dăunătoare şi poluarea mediului. Consider cu tărie că sistemele de transport inteligente vor creşte eficienţa traficului, reducând astfel traficul.

Deşi au fost dezvoltate sau introduse mai multe cereri pentru diferitele moduri de transport (feroviar, maritim şi aerian), nu există niciun cadru european coerent pentru transportul rutier.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate