Stenograma dezbaterilor

Luni, 4 mai 2009 - Strasbourg

22. Protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice (dezbatere)

  Preşedinta. - Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A6-0240/2009) elaborat de doamna Parish, în numele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice (COM(2008)0543 – C6-0391/2008 – 2008/0211(COD)).

  Neil Parish, raportoare. - Doamnă preşedintă, aş dori în primul rând să le mulţumesc raportorilor alternativi pentru bunăvoinţa lor de a colabora la acest dosar extrem de specializat din punct de vedere tehnic şi de dificil. Lucrând împreună am reuşit să ajungem la un compromis bun după părerea mea. Aş dori totodată să mulţumesc Comisiei pentru cooperare şi aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună la acest dosar în viitor. Aş dori, de asemenea,să-i mulţumesc domnului Patrick Baragiola de la secretariatul Comisiei AGRI şi consilierului meu, domnul Dan Dalton.

Efectuarea experimentelor pe animale este un domeniu extrem de controversat care implică o dilemă morală. Este corect să efectuăm experimente pe animale pentru a salva poate vieţi omeneşti? Cred că da, atâta timp cât experimentele sunt justificate corespunzător atât din punct de vedere ştiinţific cât şi din punct de vedere etic.

Cu toate acestea, cred că trebuie să facem tot posibilul pentru a reduce atât numărul de experimente cât şi suferinţa produsă animalelor. Raportul Comisiei a reprezentat un bun început. Acesta a demonstrat dorinţa Comisiei de a pune capăt experimentării pe animale de câte ori acest lucru este posibil. Cu toate acestea, în multe domenii propunerea Comisiei era ambiguă şi ar fi putut avea efectul contrar celui dorit de Comisie.

Omiterea definiţiilor din cadrul schemei de clasificare a gravităţii era o lipsă flagrantă a propunerii. Comisia solicita de fapt Parlamentului să delibereze pe marginea regulilor care se aplică clasificărilor fără a şti care sunt în realitate acestea. Mai mult, unele prevederi, în special recomandările privind reutilizarea animalelor şi la propusa utilizare exclusivă a primatelor F2 (primate de a doua generaţie) pot însemna de fapt că mult mai multe animale vor trebui utilizate.

În cazul primatelor F2 nu s-a făcut niciun studiu de fezabilitate pentru a determina dacă propunerea Comisiei este realizabilă. Evaluarea impactului nu se referă decât la numărul de animale utilizate; aceasta nu se referă la implicaţiile privind bunăstarea animalelor. Din acest motiv Parlamentul trebui să modifice urgent propunerea: nu pentru a o slăbi, ci pentru a defini clar când poate fi acceptată experimentarea pe animale şi în ce condiţii.

Cred că raportul Comisiei AGRI reprezintă un compromis între garantarea continuării cercetărilor în Uniunea Europeană şi ameliorarea bunăstării animalelor. Din punctul de vedere al bunăstării animalelor, acesta reprezintă un pas înainte. Acesta pune accentul pe promovarea alternativelor la efectuarea experimentelor pe animale printr-un angajament financiar, pe cei trei R şi pe consolidarea rolului ECVAM.

În plus, am propus evaluări tematice regulate a experimentelor pe primate pentru a identifica şi a sista acele experimente care nu sunt necesare.

Raportul reprezintă un pas înainte şi pentru cercetarea medicală. Acesta va moderniza actuala legislaţie depăşită şi va permite continuarea cercetării medicale atunci când această cercetare este justificată din punct de vedere ştiinţific şi etic. Cred că acest lucru este fundamental. Urmărim, de asemenea, reducerea numărului de experimente pe animale. Cu toate acestea, cetăţenii europeni cer pe bună dreptate ca medicamente mai bune şi mai eficiente să fie disponibile.

Este esenţial să asigurăm o cercetare şi o dezvoltare europeană solidă. Vaccinele împotriva poliomielitei, rubeolei, hepatitei B, difteriei, pojarului, oreionului şi meningitei, precum şi medicamentele folosite în tratamentul HIV, medicamentele pentru a controla astmul, sistemele de menţinere a funcţiilor vitale pentru bebeluşii prematuri şi stimularea profundă a creierului pentru pacienţii care suferă de Parkinson au fost toate dezvoltate prin experimentarea pe animale, şi în special pe primate. Milioane de vieţi au fost astfel salvate sau îmbunătăţite.

Cred că până nu avem alternative viabile nu ar fi înţelept să interzicem astfel de experimente direct sau indirect, printr-o legislaţie prost formulată. Această directivă va oferi cadrul juridic pentru a putea sista efectuarea experimentelor pe animale de îndată ce alte metode alternative vor fi disponibile. Aceasta ameliorează semnificativ căutarea de alternative şi deschide drumul pentru ca într-o zi să putem sista definitiv experimentele pe animale. Am ajuns la un compromis satisfăcător în Comisia AGRI. Cu toate acestea, se pare că Grupul liberal încearcă să dea peste cap acest acord. I-aş ruga să nu voteze împotriva acestui raport, deoarece această acţiune ar da înapoi cu câţiva ani problema bunăstării animalelor şi ar fi greşit din partea lor să facă acest lucru.

  Stavros Dimas, membru al Comisiei. - (EL) Doamnă preşedintă, mă bucur că avem în această seară posibilitatea de a dezbate propunerea de revizuire a directivei privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. Aş dori să îi mulţumesc domnului raportoare Parish şi celor trei comisii parlamentare care au analizat raportul pentru eforturile şi comentariile făcute. Sunt convins că acest dialog va fi constructiv.

Numeroase state membre au adoptat demult propria legislaţie naţională privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. În consecinţă, există niveluri diferite de protecţie în Europa. Revizuirea legislaţiei va duce la armonizarea nivelului de protecţie în întreaga Comunitate şi va garanta funcţionarea uniformă a pieţei interne. Scopul Comisiei este de a ameliora legislaţia Uniunii Europene care reglementează experimentele pe animale. Pe de o parte, aceasta va limita numărul de animale utilizate pentru experimente, iar pe de altă parte, va oferi o îngrijire şi un tratament adecvate animalelor care au fost supuse la experimente, aşa cum prevede Protocolul privind protecţia şi bunăstarea animalelor anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Scopul nostru este ca această revizuire să amelioreze considerabil bunăstarea animalelor utilizate pentru experimente în întreaga Uniune Europeană. Cerinţele privind bunăstarea animalelor sunt acum incluse oficial în Tratatul privind Uniunea Europeană şi trebuie luate în considerare când stabilim politici în sectoare cum ar fi piaţa internă. Experţi şi specialişti din domeniul experimentării pe animale, comunitatea ştiinţifică, industriile relevante şi cetăţenii au fost implicaţi în formularea propunerii prin proceduri transparente şi fără omisiuni. Propunerea se bazează, de asemenea, pe o evaluare amănunţită a impactului. Mai mult, numeroase agenţii ştiinţifice au adus o contribuţie semnificativă la această procedură. O analiză comparativă a posibilelor beneficii şi costuri în situaţia în care luăm atitudine faţă de situaţia în care nu luăm atitudine a fost realizată pentru a formula propunerea. În această propunere am ajuns la echilibrul necesar; pe de o parte, aceasta promovează competitivitatea şi cercetarea în Europa, iar pe de altă parte, ţine cont de cerinţele privind bunăstarea animalelor. Comisia a analizat atent preocupările exprimate de diverse părţi potrivit cărora această propunere ar alunga cercetarea europeană din Europa din cauza presupusei poveri administrative sau a costului implicat de cerinţele privind bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că va exista o astfel de migraţie spre ţări din afara UE. Câteva dintre standardele de bunăstare a animalelor incluse în propunerea noastră şi multe dintre procedurile mai stricte privind autorizaţiile sunt deja aplicate de state membre care sunt lideri mondiali în domeniul cercetării. Mai mult, propunerea noastră prevede măsuri de diminuare a poverii administrative. Nu există de fapt nicio contradicţie între adoptarea unor standarde stricte de protecţie a animalelor şi promovarea unui nivel ridicat de cercetare ştiinţifică. Dimpotrivă, cele două concepte sunt legate între ele.

În cadrul propunerii Comisiei, autorizarea cercetării pe animale conştiente va fi însoţită de o evaluare etică independentă sistematică. Acest lucru va asigura punerea în practică a principiilor de restabilire, restricţionare şi ameliorare a utilizării animalelor. Aceste prevederi reprezintă obiectivele fundamentale ale revizuirii legislaţiei. Nu ne vom putea atinge obiectivele dacă înlocuim autorizarea cu un consimţământ tacit faţă de orice tip de cercetare sau dacă permitem ca evaluarea etică să fie realizată de cei care au un interes direct în proiectul de cercetare.

În ultimul rând, Comisia doreşte să evite orice posibilă întrerupere a proiectelor ştiinţifice în curs şi să diminueze povara administrativă. De aceea permite aplicarea flexibilă a legislaţiei şi încurajează utilizarea infrastructurii existente în statele membre ori de câte ori acest lucru este posibil.

Doamnelor şi domnilor, propunerea corectată va restabili funcţionarea nestingherită a pieţei interne, va ameliora standardele privind bunăstarea animalelor şi va promova cercetarea. Legislaţia actuală trebuie consolidată şi ameliorată urgent într-o manieră echilibrată, iar propunerea Comisiei reuşeşte să facă acest lucru.

  Marios Matsakis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. - Doamnă preşedintă, faptul că, din păcate, cercetarea în domeniul sănătăţii oamenilor şi animalelor necesită în mod inevitabil efectuarea experimentelor pe animale este un rău necesar al timpurilor noastre. Sunt ferm convins că niciunui adevărat om de ştiinţă nu îi face plăcere să efectueze experimente pe animale sau nu face acest lucru când sunt disponibile metode alternative de cercetare. Această cercetare trebuie bineînţeles să fie pe cât de umană posibil pentru animalele utilizate.

În acest scop directiva pe care o dezbatem caută - pe bună dreptate, din punctul meu de vedere - să amelioreze lucrurile într-un mod semnificativ şi categoric. Părţi importante care merită scoase în evidenţă sunt protejarea principiilor de evaluare etică şi autorizare, precum şi conceptele de intensificare a inspecţiilor naţionale şi de transparenţă crescută a întregului proces. Trebuie subliniat că scopul lumii ştiinţifice şi politice ar trebui să fie întotdeauna acela de a sista utilizarea animalelor în cercetare dacă şi când sunt disponibile metode alternative eficiente care nu implică utilizarea animalelor.

  Esko Seppänen, raportor pentru aviz al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie. - (FI) Doamnă preşedintă, domnule comisar, raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală este un compromis care ţine cont de opiniile tuturor părţilor într-un mod echilibrat. Comisia pentru industrie, cercetare şi energie sprijină modul în care a fost modificată propunerea Comisiei.

Deoarece nu există proceduri alternative pentru dezvoltarea tuturor medicamentelor şi vaccinelor, trebuie efectuate experimente pe animale. Ne revine responsabilitatea de a îi asigura pe cetăţenii europeni că, atunci când sunt bolnavi, aceştia pot spera că medicamentele necesare pentru însănătoşirea lor sunt dezvoltate şi în Europa.

În acelaşi timp, cei care realizează experimente pe animale au obligaţia de a trata bine animalele utilizate şi de a le provoca cât mai puţină durere cu putinţă. Directiva reprezintă o ameliorare clară cu privire la bunăstarea animalelor şi multe din amendamentele înaintate de Comisia pentru agricultură sunt aceleaşi sau asemănătoare cu cele propuse de noi în Comisia pentru industrie. Aşadar, raportul Comisiei pentru agricultură ar trebui adoptat cu cât mai puţine schimbări.

  Elisabeth Jeggle, în numele Grupului PPE-DE. - (DE) Doamnă preşedintă, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, directiva privind efectuarea experimentelor pe animale se bazează pe principiul celor 3R. Obiectivul nostru este înlocuirea, reducerea şi perfecţionarea experimentelor pe animale. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să dezvoltăm şi să promovăm metode alternative. În al treilea rând, trebuie să găsim un compromis între bunăstarea animalelor şi cercetare, punând accentul pe sănătatea oamenilor. Domnule comisar, aţi subliniat, de asemenea, faptul că trebuie să avem aceleaşi standarde în toate statele membre.

Prezenta propunere legislativă se bazează pe Planul de acţiune comunitar privind protecţia şi bunăstarea animalelor şi pe strategia în materie de sănătate animală. Vrem să asigurăm un grad ridicat de protecţie şi standarde ridicate în Uniunea Europeană şi în întreaga lume. Cu toate acestea, abolirea completă a experimentelor pe animale fără ca alte metode să fie disponibile pentru a le înlocui în mod corespunzător ar face aproape imposibilă majoritatea cercetărilor bazate pe efectuarea experimentelor pe animale în Uniunea Europeană. Proiectele de cercetare s-ar muta în străinătate, am pierde volumul imens de cunoştinţe pe care îl avem acum şi am deveni complet dependenţi de alte ţări. Este aşadar important să ajungem la un compromis, iar Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a prezentat un bun compromis. Adevărul este că nu este uşor să găsim un echilibru, dar pentru oamenii bolnavi aceasta poate fi o chestiune de supravieţuire.

Rezultatul votului care a avut loc pe 31 martie în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală îndeplineşte aceste cerinţe. Trebuie să sprijinim acest compromis care a fost acceptat de 72% dintre membrii comisiei. Solicit aşadar tuturor membrilor acestui Parlament să respingă amendamentele mai complexe care au fost înaintate şi să voteze pentru amendamentele propuse de Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) şi al Democraţilor Europeni şi de Grupul Socialist din Parlamentul European.

Mulţumirile mele sincere nu numai domnului raportor, ci şi multora dintre colegii mei deputaţi.

PREZIDEAZĂ: Edward McMILLAN-SCOTT
Vicepreşedinte

  Roselyne Lefrançois, în numele Grupului PSE. – (FR) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, doresc să felicit raportoarea, pe doamna Parish, pentru activitatea deosebită desfăşurată şi pentru importanţa pe care a acordat-o colaborării cu raportorii alternativi.

Înainte de a vota mâine, la prima lectură, doresc să trec în revistă principalele aspecte ale acestui raport. Imaginea negativă pe care o au astăzi experimentele pe animale în rândul publicului confirmă importanţa de necontestat a acestei probleme. Presupun că în ultimele săptămâni aţi primit, la fel ca mine, multe scrisori de la cetăţeni îngrijoraţi.

Avem obligaţia de a propune un text care să ia în considerare temerile publicului, însă nu trebuie să neglijăm nici solicitările cercetătorilor. Ţin să subliniez faptul că nu putem uita că cercetătorii nu sunt doar reprezentanţi legitimi ai opiniei publice, ci, în primul rând, persoane al căror rol este fundamental pentru societate.

Trebuie să ştiţi că în ultimii 20 de ani nu a crescut numărul animalelor folosite în scopuri ştiinţifice, chiar dacă numărul de publicaţii ştiinţifice în domeniul cercetărilor biomedicale s-a dublat la fiecare doi ani. Pentru a înţelege provocările implicate de revizuirea acestei directive, eu însămi m-am întâlnit cu persoane ce susţin puncte de vedere diferite în această privinţă.

Din punctul meu de vedere, textul iniţial propus de Comisia Europeană se îndepărta mult de obiectivul fundamental al utilizării animalelor, şi anume progresul cercetărilor ştiinţifice. Prin urmare, discuţiile trebuiau să se axeze din nou pe problema sănătăţii umane.

Desigur, trebuie modificate prevederile privind experimentele pe animale, însă cercetarea europeană nu trebuie să sufere de pe urma acestei noi legislaţii. Strategia pe care am adoptat-o şi pe care a preluat-o şi raportorul s-a bazat, deci, pe reechilibrarea acestei propuneri, pentru a nu afecta activităţile de cercetare.

În baza raportului adoptat în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, consider că putem ajunge la un text coerent şi rezonabil, care sper că va primi susţinerea Parlamentului.

  Jorgo Chatzimarkakis, în numele Grupului ALDE. – (DE) Domnule preşedinte, Mahatma Gandhi spunea: „Măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele”. Bunăstarea animalelor de laborator este un subiect important şi delicat pe care mulţi preferă să îl ignore. Problema este, însă, foarte sensibilă, mai ales în cazul cercetărilor pentru care se folosesc maimuţe şi, în special, maimuţe antropoide mari. Ştim acest lucru ca urmare a reacţiilor publicului.

Comisia a fost supusă unor mari presiuni. Doresc să îi mulţumesc în special domnului comisar Dimas. Activitatea dumneavoastră de pregătire a fost foarte eficientă şi aţi introdus o serie de îmbunătăţiri importante pentru bunăstarea animalelor de laborator, precum autorizarea prealabilă şi monitorizarea ulterioară a tuturor testelor. Aţi extins directiva la toate speciile de animale, nu doar la mamifere. De asemenea, Comisia a rezolvat în mod eficient problema foarte controversată a testelor pe primate neumane. Aceste teste au fost restricţionate la bolile mortale şi cerebrale.

Din păcate, multe prevederi ale propunerii Comisiei au fost modificate prin voturile din comisii. De exemplu, standardele la care tocmai am făcut referire au fost respinse în urma votului din cadrul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Pentru a da un singur exemplu, în urma votului din cadrul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, testele vor fi automat autorizate dacă nu au primit autorizarea oficială după 60 de zile. Această situaţie este imposibil de soluţionat la nivel european.

Din acest motiv le solicit colegilor mei să citească bine ce anume vor vota mâine şi nu doar să urmeze direcţiile de votare. Îi sunt recunoscător raportorului pentru că este gata să facă unele compromisuri în ultimul moment. Mă bucur că doamna Parish intenţionează să introducă mâine un amendament oral pentru a se asigura că se vor clarifica regulile privind perioada de autorizare a proiectelor.

Este, însă, păcat că articolul 15 nu a fost adoptat. Articolul 15 oferă unor state membre opţiunea de a păstra standarde mai stricte, spre exemplu în Ţările de Jos. De ce dorim să reducem standardele care în prezent sunt foarte ridicate în Ţările de Jos? Obiectivul nostru comun trebuie să fie acela de a stabili un echilibru între bunăstarea animalelor şi cercetările ştiinţifice intensive. Personal, m-am săturat de argumentul cu care ni se răspunde întotdeauna, acela că cercetările se vor efectua în străinătate. Acest lucru nu este întotdeauna adevărat.

Schopenhauer spunea „Orice copil prost poate să calce pe un gândac, dar niciun profesor în lume nu poate să-l producă”. Este de datoria noastră să stabilim un set de valori.

  Kartika Tamara Liotard, în numele Grupului GUE/NGL. – (NL) Mă bucur că, acum, Comisia a luat iniţiativa de a revizui Directiva privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. Trebuie să reducem substanţial utilizarea şi suferinţa animalelor de laborator, iar acest lucru trebuie făcut încurajând dezvoltarea unor metode ştiinţifice echivalente sau mai eficiente, însă fără a obstrucţiona dezvoltarea produselor medicinale.

Totuşi, ceea ce nu înţeleg este faptul că s-au propus unele amendamente ce ar putea slăbi considerabil eficienţa propunerii. Nu trebuie să uităm care este obiectivul propunerii. Este vorba despre protecţia animalelor de laborator, nu despre profituri. Cel mai important este să interzicem procedurile clasificate drept „grave”, în urma cărora animalele de laborator pot suferi dureri prelungite. Aceste proceduri sunt neetice şi barbare.

În final, trebuie să renunţăm complet şi rapid la utilizarea primatelor neumane în experimente. Parlamentul a adoptat o declaraţie scrisă în acest sens în 2007 şi cred că acum este timpul să transformăm cuvintele în fapte.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului IND/DEM. – (NL) Domnule preşedinte, existenţa unor standarde ridicate pentru bunăstarea animalelor este o expresie a civilizaţiei şi a respectului pentru fiinţele din jurul nostru. Trebuie puse în practică alternative satisfăcătoare la testele pe animale, în cazurile în care acestea există, pentru că dorim reducerea testelor pe animale. Acest lucru este valabil şi în cazul procedurilor corecte, care reduc suferinţa animalelor sau necesită mai puţine animale de laborator având în vedere că dorim să reducem suferinţa animalelor.

Consider că s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte revizuirea etică obligatorie propusă. Evident, obiectivul acestei directive nu poate fi acela de a obliga statele membre să accepte testarea pe embrioni umani, ca o alternativă. Statele membre trebuie să ia propriile decizii etice în această privinţă.

Obiectivul final al Comisiei este abolirea completă a testelor pe animale. Deşi împărtăşim acest obiectiv, din păcate nu putem renunţa complet la testele pe animale şi nu suntem în măsură să spunem când se va întâmpla acest lucru. Chiar şi stabilirea unui termen limită pentru interzicerea testelor pe animale ar fi nechibzuită şi poate chiar periculoasă pentru sănătatea umană; sunt de acord cu raportorul în această privinţă.

  Françoise Grossetête (PPE-DE). – (FR) Domnule preşedinte, cetăţenii solicită efectuarea mai multor cercetări, în special în domeniul biomedical, pentru a găsi noi tratamente la bolile incurabile. Este vorba, printre altele, de toate bolile neurodegenerative, precum Parkinson şi Alzheimer. Ştim că avem nevoie de experimentele pe animale şi că, din fericire, acestea s-au redus în ultimii ani, pentru că ne-am propus să găsim soluţii alternative.

Din păcate, ştim totuşi că, în unele cazuri, aceste soluţii nu există şi încă trebuie folosite experimentele pe animale, în special pe primatele neumane. În acest caz, trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că cercetările europene rămân în interiorul teritoriului Europei, astfel încât să putem asigura o protecţie maximă. Dacă ne gândim la durerile la care este supus un animal în timpul unui experiment, avem toate garanţiile că aceste experimente vor avea rezultate bune.

Prin urmare, să continuăm cercetările şi, mai ales, să continuăm cu experimentele pe animale. Să ne asigurăm în special că aceste cercetări nu se mută în afara Europei.

  Luis Manuel Capoulas Santos (PSE). – (PT) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, utilizarea animalelor în scopuri ştiinţifice este un subiect foarte sensibil care dă naştere unor emoţii controversate şi ireconciliabile, dacă îl abordăm dintr-un singur punct de vedere. Nu putem discuta acest aspect doar din perspectiva protejării intereselor şi drepturilor animalelor. Nu îl putem discuta nici gândindu-ne doar la interesele ştiinţei sau aplicând logica obţinerii rezultatelor cu costuri minime.

Nimeni nu poate fi indiferent la suferinţa altor vieţuitoare, cu atât mai puţin în cazul unor animale atât de apropiate de noi cum sunt primatele. Sensibilitatea noastră este, însă, mai mare, în faţa suferinţelor fiinţelor umane, a suferinţelor provocate de accidente, războaie sau boli. Nu îi putem refuza ştiinţei instrumentele de care are nevoie pentru a combate bolile, inclusiv utilizarea porcuşorilor de Guineea.

Acest raport stabileşte un echilibru între valorile şi emoţiile cu care ne confruntăm şi demonstrează efortul de a ajunge la un compromis, care nu face altceva decât să înnobileze acest Parlament şi deputaţii săi. Îi felicit, deci, pe cei cu care am colaborat cel mai mult în aceste discuţii – pe raportoare, Neil Parish, şi pe raportorul alternativ al Grupului Socialist din Parlamentul European, Roselyne Lefrançois – pentru activitatea excelentă desfăşurată şi pentru consensul la care au reuşit să ajungă în legătură cu acest subiect dificil şi controversat.

Grupul meu politic, Grupul PSE, va vota pentru acest raport şi pentru amendamentele cu care am încercat să-l îmbunătăţim, fiind convinşi că în acest fel vom reduce suferinţa animalelor, fără a compromite viabilitatea cercetărilor europene şi progresul ştiinţific în beneficiul sănătăţii umane.

  Zuzana Roithová (PPE-DE). – (CS) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, mă preocupă suferinţa animalelor de laborator, însă, ca medic, ştiu că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a pune cât mai repede posibil la dispoziţia pacienţilor vaccinuri şi medicamente, pentru tratarea bolilor vechi şi noi. Doresc să le mulţumesc colegilor care au reuşit să ajungă la un compromis cu adevărat echilibrat, care să respecte şi să onoreze principiile etice ce se aplică tratamentului animalelor, făcând posibilă şi continuarea proiectelor de cercetare. În primul rând, această directivă transmite un semnal politic clar că dorim ca oamenii noştri de ştiinţă să caute metode alternative de verificare a cercetărilor pentru noi medicamente, pentru a reduce la minim numărul animalelor şi al testelor, respectând, desigur, toate principiile etice pentru a evita suferinţa animalelor. Doresc să vă mulţumesc tuturor pentru acest rezultat.

  Caroline Lucas (Verts/ALE). - Domnule preşedinte, trebuie să recunosc că acest raport a reprezentat o dezamăgire serioasă pentru cei dintre noi care credeau că un raportor care este şi preşedintele Intergrupului pentru protecţia animalelor ar fi putut acorda mai multă atenţie problemei protecţiei animalelor.

Este, deci, esenţial să adoptăm câteva amendamente cruciale când vom vota acest raport. În special, autorizarea trebuie să se aplice pentru toate proiectele, nu doar pentru cele grave şi moderate. Dacă nu reuşim să asigurăm acest lucru, multe proceduri care provoacă durere, chin sau suferinţă nu vor mai fi supuse unei revizuiri etice centralizate, ceea ce ar submina punerea în aplicare a multora dintre măsurile prevăzute în propunere.

Însă, dacă se adoptă amendamentele noastre, cercetarea şi alternativele la testele pe animale vor primi un nou impuls, ceea ce este foarte important pentru cercetările medicale şi de bază. Eforturile actuale se axează pe testele în vederea reglementării, însă acestea reprezintă doar 10% din utilizarea animalelor. Pentru a proteja atât animalele, cât şi sănătatea umană, este esenţială introducerea cât mai rapidă a unor teste mai moderne, mai eficiente, care să nu presupună utilizarea animalelor.

  Stavros Dimas, membru al Comisiei. − (EL) Domnule preşedinte, doresc să le mulţumesc tuturor vorbitorilor pentru contribuţiile foarte constructive aduse la dezbaterea din această seară. Permiteţi-mi să formulez câteva scurte comentarii asupra anumitor amendamente. Comisia poate accepta numeroase amendamente integral, parţial sau în principiu. Aceste amendamente cuprind propuneri de îmbunătăţire a confidenţialităţii datelor privind instalaţiile şi personalul care lucrează cu animale. De asemenea, acestea includ propuneri pentru revizuirea periodică a utilizării primatelor neumane la nivelul Uniunii Europene.

S-au exprimat preocupări în legătură cu criteriile pentru stabilirea categoriilor de gravitate. Sunt în măsură să vă anunţ că, înainte de vacanţa de vară, Comisia va desemna un grup de lucru format din experţi care să examineze definiţiile criteriilor corespunzătoare pentru a fi utilizate la nivelul Uniunii Europene. Fără îndoială, va trebui să menţinem un echilibru între necesităţile industriale şi promovarea cercetării, pe de o parte, şi protecţia animalelor, pe de altă parte, în urma consultărilor amănunţite cu cei direct implicaţi. Prin urmare, trebuie păstrate restricţiile privind utilizarea primatelor neumane, precum şi principiul licenţierii şi evaluării etice independente a tuturor formelor de cercetare, care reprezintă elemente de bază în această propunere. În concluzie, Comisia poate accepta integral, parţial sau în principiu 83 din cele 202 amendamente propuse. Voi trimite secretariatului Parlamentului o listă cu poziţiile detaliate ale Comisiei asupra amendamentelor.

În final, doresc să spun că, mai presus de această propunere, care este foarte importantă şi pentru care trebuie să asigurăm un echilibru între necesităţile cercetării ştiinţifice şi îmbunătăţirea sănătăţii umane, utilizând metode care să nu fie dure pentru animale, Comisia, în toată perioada în care am fost comisar, a luat numeroase măsuri pentru protejarea animalelor. Doresc să vă reamintesc de dezbaterea noastră anterioară privind focile, de măsurile foarte drastice şi de reacţiile la vânătoarea de balene, de problemele legate de vânătoarea nesăbuită, în special primăvara, şi de măsurile pe care le-am luat pentru prima dată în numele Comisiei, măsuri de siguranţă pentru a preveni astfel de cazuri.

Nu înţeleg în ce fel practici precum vânătoarea de vulpi ori luptele cu tauri sau cocoşi pot fi compatibile cu cultura modernă.

  Neil Parish, raportoare. − Domnule preşedinte, doresc să le mulţumesc celorlalţi deputaţi şi comisarului pentru opiniile exprimate.

Avem dreptate în a susţine revizuirea acestei legislaţii. Rafinarea, reducerea şi înlocuirea testelor pe animale sunt binevenite, atunci când acest lucru se poate realiza. Avem dreptate în a continua această dezbatere. Şi industria, şi organizaţiile ce militează pentru protecţia animalelor consideră acest lucru necesar.

Din punctul meu de vedere, acest subiect nu este doar unul politic, ci şi moral şi, deci, trebuie să acţionăm cu mare atenţie. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte dezamăgit – dacă s-ar afla aici i-aş spune-o direct – de faptul că Graham Watson m-a atacat personal în regiunea mea, transformând acest subiect într-un subiect cu precădere politic. Acest lucru este regretabil, pentru că trebuie să ajungem la o propunere de bun simţ.

Acest raport a beneficiat de multă muncă şi de multă expertiză tehnică. Nu s-a lucrat la el cu superficialitate. Am lucrat cu seriozitate la el şi am ajuns la compromisuri bune. Am încercat să coordonez o colaborare între toţi cei interesaţi, pentru a elabora un raport corect pentru Parlament, corect pentru cercetare şi industrie şi corect pentru protecţia animalelor. V-aş solicita tuturor să îl susţineţi pentru că, dacă nu se adoptă, va trebui amânat câţiva ani, ceea ce va afecta atât industria, cât şi protecţia animalelor. Prin urmare, îi îndemn pe toţi colegii să îl sprijine.

Dacă există grupuri care se hotărăsc să voteze împotrivă, consider că, pe termen lung, nu vor face altceva decât să amâne o propunere bună, o propunere care ne va ajuta să ne asigurăm că în Uniunea Europeană există cercetări ce pot contribui la menţinerea sub control a bolilor şi la crearea de noi medicamente, să reducem numărul de animale pe care trebuie să le folosim şi să sprijinim efectiv eforturile ECVAM (Centrul european de validare a metodelor alternative) de a căuta alternative. Îi îndemn pe toţi deputaţii să voteze acest raport, pentru ca rezultatul de mâine dimineaţă să fie unul de succes.

  Preşedintele. − Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc mâine (marţi, 5 mai 2009).

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Šarūnas Birutis (ALDE), în scris. – (LT) Proiectul de raport al Comisiei susţine abordarea utilizării animalelor în experimentele ştiinţifice dintr-o perspectivă care să acorde o importanţă mai mare protecţiei animalelor. Aceasta demonstrează angajamentul Comisiei faţă de obiectivul final de abolire a experimentelor pe animale.

Uniunea Europeană trebuie să lucreze în vederea atingerii acestui obiectiv. Parlamentul European şi-a exprimat credinţa că trebuie făcute mai multe pentru a atinge obiectivul final, acela de a renunţa complet la experimentele ştiinţifice pe animale.

Cu toate acestea, deşi acesta este scopul final, nu suntem încă în măsură să renunţăm definitiv la experimentele pe animale. Metodele alternative de testare, care să nu implice utilizarea animalelor, încă prezintă multe neajunsuri. Din acest motiv, ar fi nechibzuit şi periculos pentru sănătatea umană să stabilim o dată de la care să se interzică efectuarea testelor pe animale sau pe anumite categorii de animale, de exemplu pe primatele neumane. Conform sondajelor, opinia publică susţine această abordare, iar acest lucru nu poate fi ignorat.

  Daciana Octavia Sârbu (PSE), în scris. – În primul rând doresc să felicit Comisia Europeană pentru propunerea de revizuire a directivei 86/609/CEE, regret însa faptul că raportorul nu și-a propus obiective mai ambitioase.

Consider că trebuie să investim mai mult în cercetare pentru a găsi alternative la folosirea animalelor în scopuri știintifice, si sa obligam laboratoarele sa apeleze cat mai putin la folosirea pentru experimente știintifice a animalelor, mai ales celor preluate din sălbăticie.

Mă declar ferm împotriva utilizarii primatelor neumane în cercetarea biomedicală, acceptând doar necesitatea folosirii lor în exclusiv în experimente referitoare la bolile mortale sau cele invalidante.

Din punct de vedere etic, trebuie să existe o limită superioară a durerii, a suferinței și a spaimei, limită peste care animalele nu trebuie niciodată supuse în cadrul experimentelor științifice. În acest sens, trebuie interzisă efectuarea de experimente ce cauzează durere, suferință sau stres severe și care tind să se prelungească.

Știu că sanatatea publică este extrem de importantă, dar pentru testarea de tratamente nu trebuie să permitem expunerea animalelor la suferinţe extreme.

De asemenea, susţin amendamentul conform căruia directiva nu trebuie să limiteze statele membre să nu aplice sau să nu adopte măsuri naționale mai stricte care urmăresc ameliorarea bunăstării și a protecției animalelor utilizate în scopuri științifice