Stenograma dezbaterilor

Marţi, 5 mai 2009 - Strasbourg

3. Reţele şi servicii de comunicaţii electronice, protejarea vieţii private şi protecţia consumatorilor - Reţele şi servicii de comunicaţii electronice - Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice și Oficiul - Benzile de frecvenţă pentru comunicaţiile mobile (dezbatere)

  Preşedinta. – Următorul punct este dezbaterea comună privind:

- recomandarea pentru a doua lectură (A6-0257/2009) a Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor privind poziţia comună a Consiliului referitoare la adoptarea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului (16497/1/2008 – C6-0068/2009 – 2007/0248(COD)) (Raportor: Dl Harbour),

- recomandarea pentru a doua lectură (A6-0272/2009) a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie privind poziţia comună a Consiliului referitoare la adoptarea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, 2002/19/CE privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor și serviciilor de comunicaţii electronice (16496/1/2008 – C60066/2009 – 2007/0247(COD)) (Raportor: Dna Trautmann),

- recomandarea pentru a doua lectură (A6-0271/2009) a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie privind poziţia comună a Consiliului referitoare la adoptarea unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului, de instituire a Autorităţii europene de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice (16498/1/2008 – C6-0067/2009 – 2007/0249(COD)) (Raportor: dna del Castillo Vera), şi

- raportul (A6-0276/2009) elaborat de dna Pleguezuelos Aguilar, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivei 87/372/CEE a Consiliului privind benzile de frecvenţă care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicaţiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (COM(2008)0762 – C6-0452/2008 – 2008/0214(COD)).

  Malcolm Harbour, raportor. − Dnă preşedintă, constituie un privilegiu pentru mine în această dimineaţă să deschid lucrările acestei dezbateri atât de importante şi să îi invit pe colegii noştri să sprijine reforma pachetului de telecomunicaţii aflat astăzi în discuţie.

Doresc să subliniez faptul că aceasta este o reformă. După cum aţi auzit, un număr de patru raportori au lucrat la diverse elemente ale acestuia. În ceea ce priveşte reforma-cheie a acestui pachet, aş dori să recunosc meritele colegelor mele, Catherine Trautmann şi Pilar del Castillo Vera, deoarece am colaborat foarte strâns pentru a realiza acest pachet.

Aceasta constituie o reformă importantă deoarece pachetul existent, la care am lucrat împreună cu colegii mei în 2001 şi 2002, a funcţionat foarte bine în cazul economiei europene. Avem un sector al comunicaţiilor dinamic şi înfloritor, care are consumatori activi pe piaţă. Însă prezenta reformă actualizează acest fapt, iar colegele mele vă vor explica domeniile pe care doresc să le prelucreze. Punctul cel mai important este faptul că datorită acestui aspect, pachetul va deveni mai robust pentru deceniul următor. Există îmbunătăţiri importante realizate de Parlament în această a doua lectură.

Aş dori să se ia act de mulţumirile adresate de noi, cei trei raportori, preşedinţiei franceze pentru prezentarea unei poziţii comune în noiembrie, ceea ce ne-a permis să vă prezentăm acest pachet îmbunătăţit astăzi, în ultima şedinţă a acestui mandat, deoarece este vital pentru consumatorii europeni şi economia europeană ca noi să îi oferim sprijinul nostru neabătut în cadrul votului de mâine.

Astfel cum se întâmplă de obicei în cazul unor astfel de propuneri complexe, m-am bucurat de o cooperare extraordinară din partea echipei mele de raportori alternativi – Bernadette Vergnaud, Cristian Buşoi şi Heide Rühle. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc echipei din partea Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, conduse de Alexander Alvaro, deoarece un element important din cadrul reformelor propuse de mine include Directiva privind confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice, de care s-au ocupat dumnealor.

În cele patru minute alocate în această dimineaţă nu am timp să parcurg în detaliu toate punctele şi îmbunătăţirile aduse. Ulterior vă vor fi furnizate suficiente informaţii în acest sens. Doresc doar să vă ofer o imagine de ansamblu asupra realizărilor noastre şi asupra a ceea ce dorim să obţinem.

Prin această directivă am îmbunătăţit semnificativ drepturile consumatorilor şi ale utilizatorilor din spaţiul electronic. Trebuie să li se ofere consumatorilor posibilitatea de a face alegeri între serviciile de comunicaţii oferite, iar pentru ca aceştia să poată realiza acest lucru, ei au dreptul de a fi informaţi. Au dreptul la termeni contractuali şi condiţii echitabile fără obligativitatea de a utiliza anumiţi furnizori pe o perioadă lungă de timp. Au nevoie la un serviciu de urgenţă de calitate superioară, să acceseze servicii de informare socială prin intermediul internetului şi a comunicaţiilor telefonice vocale. Înainte de toate, aceştia au dreptul la protecţia datelor lor în spaţiul comunicaţiilor electronice. Vom auzi mai multe despre acest subiect mai târziu. De asemenea, trebuie să împuternicim autorităţile de reglementare pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt asigurate în mod adecvat. Toate aceste lucruri sunt incluse în prezenta propunere.

Cred că este foarte important să subliniem faptul că această propunere oferă posibilităţi şi o poziţie puternică. Nu este o propunere care să restricţioneze în vreun fel drepturile utilizatorilor de internet sau serviciile oferite. Dorim să oferim consumatorilor puterea de a alege şi acest lucru va deschide calea serviciilor.

Aş dori să închei această primă intervenţie astfel: un număr foarte mare de persoane au lucrat la această propunere şi ne-am bucurat de sprijin prin intermediul unor resurse extraordinare. Aş dori să le mulţumesc în mod special lui Peter Traung, membru al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Luca Vusaggio, consilierul nostru juridic, precum şi lui Lindsay Gilbert, membră a grupului nostru, care au lucrat cu toţii în strânsă colaborare cu asistenta mea, Sheena Gooroochurn. Ne-am bucurat de un sprijin extraordinar din partea Comisiei, a lui Peter Rodford, din partea doamnei comisar şi a echipei dumneaei, precum şi din partea secretariatului Consiliului condus de Eva Veivo. Menţionez aceste lucruri deoarece cred că multe persoane din exterior nu realizează anvergura şi implicarea noastră în realizarea acestor texte complexe. Aştept cu nerăbdare sprijinul dumneavoastră mâine, deoarece acesta este deosebit de important pentru viitorul nostru, al tuturor.

  Catherine Trautmann, raportoare. − (FR) Dnă preşedintă, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, mâine vom vota pe marginea pachetului de telecomunicaţii, stadiul final care va marca sfârşitul multor luni de muncă şi negocieri necesare pentru a ajunge la acest compromis, atins după multe discuţii aprinse cu Consiliul, în contextul în care cele trei instituţii au început de pe poziţii foarte diferite.

Înainte de toate, aş dori să adresez sincere mulţumiri doamnei del Castillo Vera, domnului Harbour, doamnei Pleguezuelos Aguilar, raportorilor alternativi, grupurilor politice, preşedinţilor comisiilor şi secretariatelor acestora, preşedinţiei Consiliului şi Comisiei Europene pentru munca neobosită depusă pe parcursul acestor luni îndelungate, şi le mulţumesc tuturor acelor membri, colegii noştri, care au decis să îşi pună încrederea în mine şi să îmi acorde sprijinul lor.

Acest pachet cuprinde multe aspecte progresive. Acestea sunt importante pentru consumatori, deoarece oferă servicii îmbunătăţite la tarife echitabile. Telecomunicaţiile se caracterizează, de fapt, prin impactul pe care îl au asupra vieţii de zi cu zi şi joacă un rol social evident ca mijloc al dezvoltării şi creşterii economice.

Sectorul telecomunicaţiilor în sine asigură mai bine de 3,5 milioane de locuri de muncă şi este responsabil pentru o cotă din ce în ce mai mare din economia europeană – aproape 3,5%. O competiţie bine reglementată permite existenţa unui echilibru între operatorii vechi şi cei nou-apăruţi şi asigură creşterea semnificativă a acestui sector graţie siguranţei juridice, care la rândul său încurajează investiţiile.

De aceea, pe parcursul acestei runde de negocieri, am luptat alături de colegii mei raportori şi raportori alternativi, pentru a realiza un cadru de reglementare care să fie benefic tuturor. Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a aprobat în luna aprilie penultima etapă a procesului legislativ prin adoptarea, cu o majoritate covârşitoare, a compromisului global privind raportul meu şi raportul doamnei del Castillo Vera.

Am creat premisele unui compromis solid care, sper, se va bucura de sprijinul dumneavoastră deplin în timpul votării de mâine – alături de rapoartele întocmite de dl Harbour şi dna Pleguezuelos Aguilar.

Aş dori să revin asupra amendamentului 138/46 şi să clarific sensul şi domeniul de aplicare a textului care constituie fundamentul acordului dintre Parlament şi Consiliu, aşa-numita „ultimă şansă de compromis”. Încă de la votarea pe marginea acestui amendament la prima lectură, Consiliul a continuat să îl respingă total, excluzându-l din poziţia sa comună şi refuzând menţionarea acestuia în considerente sau articole.

Parlamentul European şi-a arătat sprijinul faţă de acest amendament incluzând în compromis elementele-cheie ale amendamentului 46: apărarea libertăţilor, dreptul la judecată şi recurs în instanţă – expresia cea mai apropiată de cea a autorităţii juridice – şi a introdus două dispoziţii suplimentare pentru utilizatorii de internet: confirmarea rolului esenţial pe care îl joacă internetul în exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu referire specifică la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Spiritul şi litera amendamentului 46 au fost astfel respectate şi extinse spre beneficiul utilizatorilor, evitându-se astfel respingerea acestui amendament de către statele membre pe motiv că Parlamentul European nu poate impune o schimbare în cadrul organizării lor juridice interne – care ar fi necesară pentru punerea în aplicare a acestui amendament.

Includerea acestuia în articolul 1, care se referă la domeniul de aplicare şi obiective, transformă în esenţă această propunere într-un principiu care se aplică tuturor directivelor din cadrul pachetului, în special în cazul în care este vorba despre acces şi servicii. Aceasta rectifică, aşadar, lipsa de soliditate judiciară care rezultă din corelarea amendamentului 46 cu articolul 8, care defineşte îndatoririle autorităţilor naţionale de reglementare.

Doamnelor şi domnilor, avem de făcut o alegere: să sprijinim amendamentul 46 în forma sa actuală, ceea ce implică retrimiterea întregului pachet de telecomunicaţii pentru a fi supus unui proces de conciliere, va redeschide discuţia pe marginea tuturor punctelor stabilite în cadrul negocierilor şi va avea drept rezultat anularea acesteia datorită opoziţiei masive din partea statelor membre, sau să sprijinim noua formulare a amendamentului 46, care asigură respectarea libertăţilor fundamentale, confirmând astfel ceea ce a adoptat Parlamentul prin votul pe marginea raportului Lambrinidis.

Aş dori să adaug faptul că prezenţa articolului 1 alineatul (3) litera (a) şi considerentul său vor fi luate în considerare în momentul transpunerii directivei şi vor da Parlamentului posibilitatea de legiferare ulterioară.

Confruntaţi fiind cu această alegere imposibilă, vă invit, doamnelor şi domnilor, să vă gândiţi la viitorului lucrărilor noastre pe parcursul următoarei legislaturi, care se va concentra, printre altele, asupra serviciului universal, dar şi asupra conţinutului şi proprietăţii intelectuale, şi vă invit, aşadar, să sprijiniţi noua propunere, într-un efort de a pune pe picior de egalitate drepturile lucrătorilor, artiştilor şi utilizatorilor de internet.

  Pilar del Castillo Vera, raportoare. − (ES) Dnă președintă, aş dori să încep, asemenea celorlalți raportori, Catherine Trautmann și Malcolm Harbour, prin a le mulțumi, în primul rând, pentru oportunitatea extraordinară pe care am avut-o de a lucra la această reformă a reglementării europene privind piaţa telecomunicaţiilor, deoarece, din punctul meu de vedere şi pe baza experienței mele încă limitate în cadrul acestui Parlament, a fost un model de cooperare între diferiţi membri din grupuri diferite. Așadar, vă mulţumesc foarte mult.

Evident, aş dori să le mulţumesc tuturor celor care şi-au adus contribuţia: raportorilor alternativi, şi în special Secretariatului Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, care, în opinia mea, a jucat un rol absolut fundamental în atingerea acestui punct; de asemenea, aş dori să le mulţumesc doamnei Comisar şi Comisiei pentru facilitarea tuturor negocierilor tripartite dificile.

Aş dori să reiterez eforturile depuse de Preşedinţia cehă, încă de la primele etape nesigure şi până în acest punct, prin care aceasta a demonstrat un adevărat spirit conducător în cadrul Consiliului. Doresc să îmi exprim mulţumirea deosebită pentru eforturile depuse.

Dnă preşedintă, dnă comisar, doamnelor și domnilor, aceasta reprezintă reforma unei reglementări care afectează un sector-cheie pentru viitorul Europei: crucial pentru bunăstarea cetăţenilor şi crucial pentru ieşirea din profunda criză cu care se confruntă economiile noastre în momentul de faţă, în Europa şi pretutindeni, dar deocamdată ne referim la Uniunea Europeană.

Dacă există cu adevărat un sector industrial care să poată juca rolul de catalizator şi să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ieşi din criză, atunci acesta este tocmai sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, şi anume sectorul comunicaţiilor electronice şi al telecomunicaţiilor. De aceea, faptul că am ajuns la acest acord este extrem de important, întrucât acesta ne va oferi posibilitatea de a avansa într-o abordare pe care eu o consider a fi crucială: menţinerea tuturor posibilităţilor deschise, anticiparea, respingerea protecţionismului şi încurajarea, în schimb, a concurenţei şi spiritului concurenţial; iar rolul jucat de acest sector este vital în acest sens.

În ceea ce priveşte pachetul – au fost menţionate deja diverse aspecte ale diferitelor rapoarte – aş dori doar să menţionez, ca raportor al acestui raport, crearea unui nou organism al autorităţilor europene de reglementare în cadrul sectorului comunicaţiilor electronice, un instrument vital pentru a ne asigura că normele pe care le vom adopta mâine prin noul regulament sunt aplicate în mod uniform pe întreg teritoriul Uniuni; de asemenea, pentru a ne asigura că în practică există o armonizare care oferă posibilitatea creării şi dezvoltării unei adevărate pieţe interne cu o concurenţă internă, întrucât aceasta este cea mai bună modalitate de a asigura beneficiul clienţilor şi faptul că toţi consumatorii europeni au ocazia de a beneficia de cele mai bune servicii la cele mai bune preţuri.

Doar concurenţa, nimic altceva, este ceea ce garantează acest rezultat final şi acest beneficiu pentru consumatori şi pentru economiile noastre. Să spunem aşadar „Nu!” tuturor formelor de protecţionism şi „Da!” concurenţei şi deschiderii; iar sectorul care poate garanta cel mai bine acest lucru este sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi pieţele pentru telecomunicaţii. Avem aşadar motive de a sărbători.

  Francisca Pleguezuelos Aguilar, raportoare. − (ES) Dnă preşedintă, după cum au procedat şi alţii înaintea mea, aş dori să le adresez mulţumirile mele colegilor membri şi doamnei comisar pentru munca pe care au realizat-o cu toţii şi pentru care cred că ne putem felicita astăzi.

Aş dori, de asemenea, să le adresez mulţumirile mele pentru sprijinul necondiţionat pe care l-am primit în calitate de raportoare pentru directiva GSM, în special raportorilor alternativi care au lucrat alături de mine, precum şi doamnei comisar Reding pentru flexibilitatea de care a dat dovadă pe tot parcursul procesului prin care a redat Parlamentului rolul pe care l-am dorit mereu: acela de a participa la planificarea strategică privind utilizarea spectrului de unde radio. De asemenea, trebuie să mulţumesc preşedinţiei Cehe pentru determinarea clară de care a dat dovadă de a soluţiona această directivă împreună cu restul pachetului înainte de finalul legislaturii.

În calitate de raportoare pentru directiva GSM, consider că am identificat soluţia finală corectă, plasând planificarea strategică pentru spectrul radio la nivel comunitar în cadrul viitoarelor programe multianuale de politici privind spectrul radio şi corelând-o cu directiva-cadru. Este decizia corectă deoarece astfel recunoaştem faptul că spectrul comunicaţiilor radio, în calitate de bun public rar, are nevoie de control legislativ precum şi de planificare strategică în dezvoltarea noilor reţele – wireless şi prin fibre optice – care, după cum am convenit, reprezintă viitorul, un viitor în cadrul căruia trebuie să oferim protecţie juridică operatorilor, astfel încât aceştia să investească şi astfel să recuperăm rolul de lider pe care Uniunea Europeană l-a demonstrat cândva.

Doresc să subliniez că este, de asemenea, foarte important faptul că am stabilit principiul neutralităţii tehnologice pentru reţea în cadrul reţelei generale deoarece, având în vedere că era o excepţie de la principiul în cauză, legitimizăm astfel în mod dublu acţiunile Parlamentului într-o situaţie de o asemenea anvergură.

În acel context, cred că această directivă reprezintă un bun exemplu prin care se asigură o mai mare flexibilitate pentru spectrul radio, după cum este de fapt şi intenţia acestui pachet privind telecomunicaţiile.

Nu ar trebui să uităm – şi aş dori să subliniez acest lucru, după cum au procedat şi alţi colegi membri – că în cadrul Uniunii Europene serviciile conexe spectrului comunicaţiilor radio generează o cifră de afaceri de aproximativ 300 miliarde de euro, adică 1,2% din PIB-ul comunitar.

Prin urmare, optimizarea modului de gestionare a acestei rare resurse publice va aduce, fără îndoială, beneficii importante, în special în acest timp de criză economică şi ne va ajuta cu siguranţă să ieşim din aceasta. Consider că este o oportunitate de investiţii pentru întreprinderi prin care acestea pot să dezvolte noi servicii care să redea avântul cererii şi să contribuie astfel la îmbunătăţirea serviciilor publice pentru cetăţenii noştri.

Cu siguranţă, o politică eficientă privind spectrul radio în Uniunea Europeană ne oferă posibilitatea de a culege cele mai mari beneficii sociale şi economice din această sursă, ceea ce dorim să facem într-un mod cât mai rentabil cu putinţă; de asemenea, aceasta oferă cea mai bună oportunitate de afaceri pentru furnizorii de servicii.

Fără îndoială, este în interesul nostru al tuturor să avem servicii mai multe şi îmbunătăţite pentru consumatori, lucru care este şi obiectivul final al procesului legislativ, şi să asigurăm o mai bună furnizare a serviciilor publice pentru cetăţeni. Cu alte cuvinte, dorim să putem colabora pentru a ajunge la o incluziune socială şi teritorială sporită a cetăţenilor europeni.

Doamnelor şi domnilor, cred că ne putem felicita astăzi pentru finalizarea acestei lucrări care este de o importanţă covârşitoare pentru industria telecomunicaţiilor, un sector care continuat să crească în anul 2008, cu 1,3% în realitate, în timp ce PIB-ul global a înregistrat o creştere reală de doar 1%. Apelez la dumneavoastră să vă arătaţi mâine sprijinul pentru munca noastră astfel încât să putem implementa, în sfârşit, acest cadru legislativ.

  Viviane Reding, membră a Comisiei. − Dnă preşedintă, acesta a constituit un adevărat model de cooperare între diferitele părţi reprezentate aici, raportorii alternativi, raportori, Preşedinţia cehă şi toţi colaboratorii noştri şi doresc să îi felicit pe toţi pentru munca extraordinară depusă.

Această muncă extraordinară este rezultatul acordului care se află în faţa noastră astăzi după ce Comisia a înaintat pachetul în anul 2007. Rezultatele cuprind noi drepturi pentru consumatori, cum ar fi dreptul de a schimba operatorii de telefonie pe parcursul unei zile lucrătoare, înfiinţarea unei autorităţi europene pentru telecomunicaţii, o interdependenţă sporită a autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, măsuri care să ne asigure că europenii se pot conecta la internetul în bandă largă, deschiderea spectrului radio către utilizarea de către noi servicii wireless, noul instrument de separare funcţională destinat impulsionării concurenţei şi diversificării alegerii pentru consumatori, o regulă clară pro-concurenţială pentru investiţiile în reţelele de mare viteză în bandă largă, drepturi sporite şi noi garanţii pentru consumatori, mecanisme de soluţionare a problemelor legate de încălcarea confidenţialităţii datelor etc. Acestea sunt noi măsuri extrem de importante pentru un sector care valorează mai bine de 300 miliarde de euro cifră a veniturilor şi care se află în fruntea poziţiei de top la nivel global a Europei în materie de telefonie mobilă şi internet de mare viteză.

Aş dori să subliniez faptul că în cazul în care Parlamentul votează acest pachet, acesta trebuie transpus în legislaţia naţională până în 2010, iar noua autoritate în domeniul telecomunicaţiilor va fi înfiinţată în această vară. Votul acordat de Parlamentul European aduce veşti foarte bune pentru consumatorii din întreaga Europă. În ceea ce priveşte serviciile de roaming, am oferit un remediu pentru un simptom care se datorează lipsei unei pieţe europene unice a telecomunicaţiilor. De această dată, reforma atinge miezul problemei; deschide calea către o adevărată piaţă unică pentru operatorii de telecomunicaţii şi pentru consumatori deopotrivă. Aceasta este foarte importantă pentru industria noastră.

Textul legislativ va oferi un cadru legal stabil, care sprijină investiţiile şi inovaţia şi asigură o uniformitate normativă de care industria are nevoie în planificarea strategică de afaceri pentru viitor. Aceasta prezintă o mare importanţă într-un moment de tumult economic deoarece aici, în acest moment, trebuie să optimizăm contribuţia acestui sector la productivitatea şi creşterea economiei în ansamblu. Trebuie să afirm foarte clar faptul că Parlamentul nu şi-a neglijat responsabilităţile în faţa acestei provocări.

Economia prezintă o importanţă covârşitoare şi pentru consumatori. Prin urmare, doresc doar să subliniez că accesul la serviciile de urgenţă, barierele mai puţine la număr în calea schimbării operatorilor pe parcursul unei zile, confidenţialitatea datelor cu caracter personal – pentru toate acestea a fost găsită o soluţie.

Salut cu bucurie consolidarea de către Parlament a reglementărilor privind utilizarea de cookies şi a altor instrumente similare. Utilizatorii de internet vor fi atât mai bine informaţi cu privire la ceea ce se întâmplă cu datele lor cu caracter personal, dar le va fi şi mai uşor să îşi exercite controlul în practică asupra informaţiilor cu caracter personal. Apreciez sprijinirea notificării obligatorii în cazul încălcării confidenţialităţii datelor. Introducerea unei astfel de obligativităţi constituie o premieră la nivel european.

Salut, de asemenea, faptul că persoanele cu handicap vor beneficia de o poziţie mai puternică – iar Parlamentul a fost dintotdeauna un susţinător al acestei cauze. Înainte de toate, salut cu bucurie faptul că acum consumatorii vor beneficia de garanţii în ceea ce priveşte confidenţialitatea, libertatea de expresie şi accesul la informaţii. Fie prin adoptarea unor măsuri de armonizare, fie printr-o supraveghere mai atentă a remediilor alese de autorităţile naţionale de reglementare, toate acestea vor asigura o uniformitate sporită pe piaţa internă şi vor asista noua autoritate, care va juca un rol-cheie în cadrul acestui proces, reunind expertiza şi experienţa a 27 de autorităţi naţionale de reglementare şi cucerind obstacolele rămase în calea realizării unei adevărate Europe fără frontiere.

Sunt foarte încântată că Parlamentul a jucat un rol important în creşterea rolului programelor multianuale de politici privind spectrul radio, care vor fi propuse de Comisie, iar Parlamentul va avea pentru prima oară un cuvânt de spus în acest sens. În acest sens, înainte de intrarea în vigoare a Directivei pentru o mai bună legiferare, vom modifica deciziile Comisiei privind Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, pentru a permite acestui grup să raporteze direct Consiliului şi Parlamentului.

De asemenea, salut sprijinul oferit de Parlament pentru principiile neutralităţii tehnologiei şi a serviciilor şi aprobarea posibilităţii de armonizare a benzilor de frecvenţă în cadrul cărora pot fi comercializate drepturile de utilizare. Toate acestea se vor dovedi esenţiale pentru investiţiile în reţelele de nouă generaţie şi pentru profitul pe investiţii, luând în considerare riscurile implicate. Acest lucru se va dovedi, de asemenea, de mare importanţă în îndrumarea Comisiei atunci când vine vorba de adoptarea unor orientări în privinţa reglementării mai detaliate referitoare la accesul la reţele din noua generaţie.

Trebuie să fac două declaraţii ca răspuns la diferite aspecte indicate de parlamentari. Prima clarifică faptul conform căruia Comisia va promova o dezbatere la scară largă privind domeniul de aplicare a serviciului universal şi va prezenta propuneri preliminarii pe măsură ce acest lucru va fi necesar. A doua declaraţie se referă la faptul că Comisia va începe în mod neîntârziat consultarea la scară largă şi formularea de propuneri referitoare la extinderea la alte sectoare a cerinţelor de notificare în cazul încălcării confidenţialităţii datelor.

Celălalt document aflat în faţa noastră este directiva GSM. În acest caz, Comisia poate sprijini pe deplin modificările care au drept obiectiv clarificarea benzilor de frecvenţă care urmează să fie acoperite de directiva de modificare. Doresc doar să subliniez faptul că această directivă în sine conduce la economisiri prin reduceri de până la 1,6 miliarde de euro pentru sectorul telefoniei mobile, ceea ce demonstrează foarte clar că Parlamentul reuşeşte să asigure un echilibru al deciziilor – decizii luate în interesul economiei, în interesul industriei şi în interesul consumatorilor. Toate acestea constituie împreună un pachet foarte bun în interesul Europei.

membră a Comisiei

− Declaraţia Comisiei

- privind serviciul universal (considerentul 3a)

Comisia ia act de textul considerentului (3a) aprobat de Parlamentul European şi de Consiliu.

În acest context, Comisia doreşte să reafirme faptul că, după cum a declarat în Comunicarea COM (2008) 572 din data de 25 septembrie 2008 privind domeniul de aplicare a serviciului universal în reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, pe parcursul anul 2009 va promova o dezbatere lărgită la nivelul UE prin care se va examina o gamă largă de abordări alternative şi se va permite tuturor părţilor interesate să îşi exprime punctul de vedere.

Comisia va rezuma dezbaterea într-o comunicare adresată Parlamentului European şi Consiliului şi va înainta, până la data de 1 mai 2010, propuneri necesare privind Directiva privind serviciul universal.

- referitoare la notificarea încălcării confidenţialităţii datelor (articolul 2 litera (h) şi articolul 4 alineatul (3) - Directiva privind confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice)

Reforma cadrului de reglementare pentru comunicaţiile electronice introduce un nou concept privind protecţia datelor în UE şi norme referitoare la confidenţialitate: notificarea obligatorie în cazul încălcării securităţii datelor cu caracter personal de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice. Acesta constituie un pas important către o securitate şi protecţie sporite a datelor, deşi se limitează deocamdată la sectorul comunicaţiilor electronice.

Comisia ia act de dorinţa Parlamentului European conform căreia obligativitatea notificării în cazul încălcării securităţii datelor cu caracter personal ar trebui să nu se limiteze la sectorul comunicaţiilor electronice, ci ar trebui să se aplice deopotrivă unor entităţi, cum ar fi furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale. O astfel de abordare s-ar alinia pe deplin scopului global al politicii publice de consolidare a protecţiei datelor cu caracter personal ale cetăţenilor UE şi a posibilităţii acestora de a lua măsuri în cazul compromiterii unor astfel de date.

În acest context, Comisia doreşte să îşi reafirme punctul de vedere, declarat pe parcursul negocierilor privind reforma cadrului de reglementare, conform căruia obligaţia, care revine furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice disponibile pentru public, de notificare în caz de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal este de natură să extindă dezbaterea la cerinţe general aplicabile privind notificarea în caz de încălcare a securităţii.

Prin urmare, Comisia va iniţia în mod neîntârziat lucrările pregătitoare adecvate, inclusiv consultarea cu părţile interesate până în 2011, în vederea prezentării de propuneri adecvate în acest domeniu. În plus, Comisia se va consulta cu Grupul de lucru prevăzut la „articolul 29” şi Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor cu privire la potenţialul de aplicare în alte sectoare a principiilor încorporate în normele privind notificarea în caz de încălcare a securităţii datelor prevăzute de Directiva 2002/58/CE, indiferent de sector sau de tipul de date în cauză.

  Angelika Niebler, în numele Grupului PPE-DE. – (DE) Dnă preşedintă, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să încep prin a mulţumi, la rândul meu, tuturor celor care au ajutat şi au făcut posibilă ajungerea, într-un final, la un compromis satisfăcător privind pachetul referitor la telecomunicaţii. Adresez mulţumirile mele în primul rând Parlamentului: mai întâi raportorilor, colegilor mei dl Harbour, dna del Castillo Vera şi dna Trautmann, precum şi doamnei Pleguezuelos Aguilar, bineînţeles. Multe mulţumiri, dnă comisar, şi pentru această excelentă colaborare cu Comisia. Aţi asistat în persoană la desfăşurarea negocierilor tripartite. Acesta este un semn bun. Împreună cu Preşedinţia cehă, aţi contribuit în mod constructiv la ajungerea, în cele din urmă, la un compromis.

Este un compromis bun şi sper că se va bucura de o aprobare lărgită în cadrul votului de mâine. După cum s-a menţionat deja, întregul sector al telecomunicaţiilor constituie unul dintre cele mai eficiente sectoare ale economiei noastre europene, iar în plină criză financiară şi economică este cu atât mai importantă crearea unor condiţii generale astfel încât acest adevărat motor al locurilor de muncă din Europa să poată să înceapă să funcţioneze din nou. Există foarte multe locuri de muncă legate de industria telecomunicaţiilor şi, prin cadrul legal pe care îl adoptăm, am creat condiţiile necesare pentru a permite continuarea bunei dezvoltări a acestui sector.

De ce este pachetul reformei telecomunicaţiilor atât de important? Aş dori să subliniez cel mai important aspect al său, în opinia mea. Avem nevoie de acces la internet de mare viteză pe tot teritoriul Europei, şi nu numai în oraşe, ci şi în zonele rurale. Prin „noi” mă refer la tineret, care comunică în întreaga lume. Prin „noi”, mă refer la acele companii care funcţionează la nivel global şi au o reputaţie internaţională şi, bineînţeles, mă refer la autorităţile şi administraţiile noastre. Ce reuşeşte să realizeze în aceste sens pachetul privind telecomunicaţiile? Acesta creează cadrul legal necesar, astfel încât companiile să poată investi în extinderea reţelelor în bandă largă la nivel naţional. Prin acest pachet şi protecţia investiţiilor pe care o asigură, am creat stimulente semnificative dar, în acelaşi timp, prin imperativele cuprinse în aceste reglementări, ne-am asigurat că nu se cimentează noi pieţe. Riscurile de realizare a unor noi reţele au fost distribuite în mod satisfăcător şi imparţial.

Ce altceva va reglementa pachetul privind telecomunicaţiile? În primul rând, utilizarea eficientă a benzilor de frecvenţă – acest aspect este, de asemenea, important pentru dezvoltarea naţională a furnizării de servicii de internet în bandă largă. În cadrul acestui pachet sprijinim o politică mai flexibilă în Europa privind frecvenţa. Benzile de frecvenţă ce vor fi eliberate prin trecerea la televiziunea digitală – aşa-numitul dividend digital – ar trebui să fie, de asemenea, disponibile pentru servicii mobile în bandă largă, care pot să acopere, în special, lipsurile existente în zonele rurale. Cu toate acestea, în acelaşi timp am recunoscut rolul special jucat de radiodifuziune în garantarea formării unei opinii libere în cadrul societăţii noastre democratice. Prin urmare, una peste alta, este un compromis bun şi sper că acesta se va bucura de un sprijinit larg mâine!

  Erika Mann, în numele Grupului PSE. – Dnă preşedintă, este fascinant pentru mine să urmăresc această dezbatere – colegii mei au subliniat deja principalele teme, iar dna comisar şi-a făcut la rândul dumneaei propria declaraţie – dar absenţa totală a Consiliului ne spune multe cu privire la modul în care Uniunea Europeană funcţionează uneori. Acest lucru este complet inacceptabil. Trecem prin una dintre cele mai grave crize din istoria Uniunii Europene şi din lume, iar faptul că discutăm un subiect atât de important şi de relevant pentru crearea de locuri de muncă – într-unul dintre domeniile în care ne bucurăm încă de un anumit nivel de stabilitate – şi faptul că Consiliul nu este alături de noi astăzi pentru aceste dezbateri şi reflecții spune multe, în opinia mea. Sper că vom avea următoarea preşedinţie a Consiliului mai des alături de noi, deoarece nu putem continua să funcţionăm în acest mod.

Permiteţi-mi să subliniez două aspecte. Aş dori să mulţumesc raportorului alternativ, dnei Pilar del Castillo Vera, care a făcut o treabă minunată. A fost dificil şi nu a fost clar de la bun început că vom reuşi şi vom ajunge la o europenizare sporită în acest domeniu. Se pare că am găsit o modalitate care este acceptabilă şi care va ajuta autorităţile naţionale de reglementare să coopereze şi să înveţe una de la cealaltă. Acest lucru se va dovedi un bun progres, în special pentru noile state membre.

Permiteţi-mi să abordez pe scurt două subiecte, pe care mă bucur că dna comisar le-a menţionat, la rândul dumneaei: investiţiile în noua infrastructură, care va beneficia de un nou cadru şi va funcţiona pe baza normelor concurenţiale care, deşi diferite, vor permite fluxul de investiţii în acest domeniu; şi orientările care vor fi publicate foarte curând pentru accesul de nouă generaţie (NGA). Sper că acele orientări vor urma filosofia stabilită de acest Parlament, de la care sper că dna comisar nu se va abate.

În ceea ce priveşte aspectul referitor la serviciul universal, sper că dna comisar va găsi o modalitate de a ne asigura că operatorii de telecomunicaţii, care vor profita acum de noi oportunităţi de investiţii, vor investi la rândul lor pentru a se asigura că toţi cetăţenii vor avea acces la comunicaţii în bandă largă în viitor. Sper că acest aspect va fi acoperit de Directiva privind serviciul universal, care va urma în a doua jumătate a anului.

Ultimul punct pe care doresc să îl abordez ar fi să îndemn Parlamentul, pe colegii mei şi Comisia – şi sper că şi Consiliul – să examineze acele domenii în care am ajuns la compromisuri, dar cu privire la care nu suntem pe deplin mulţumiţi. Acestea se referă la aspectele privind internetul, cum ar fi modalitatea în care statele pot interveni dacă se consideră că cetăţenii accesează în mod ilegal conţinuturi de pe internet, ceea ce noi numim în germană ‘Internet sparen’, precum şi gestionarea reţelelor. Sper că vom găsi o modalitate de a analiza aceste aspecte în a doua jumătate a anului şi vom găsi cadrul potrivit pentru a se ajunge la un consens sporit între noi şi cetăţeni, care se bazează în mare măsură pe noi.

  Cristian Silviu Buşoi, în numele Grupului ALDE. – Dnă preşedintă, în calitate de raportor alternativ pentru Grupul Liberal, aş dori să îi mulţumesc lui Malcolm Harbour şi celorlalţi colegi ai mei pentru excelenta cooperare de care au dat dovadă. Acest dosar prezintă o mare importanţă pentru toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice din Uniunea Europeană, iar compromisul pe marginea căruia am căzut în final de acord împreună cu Consiliul este unul echilibrat – deşi discuţiile nu au fost deloc uşoare.

În urma negocierilor cu Consiliul au rezultat câteva realizări importante. Una dintre îmbunătăţirile semnificative în comparaţie cu prima lectură se referă la accesul la numărul 112 al serviciului european de urgenţă, precum şi obligativitatea operatorilor de a face disponibilă locaţia apelantului fără nici o derogare pe motiv de fezabilitate tehnică, cel puţin în cazul operatorilor de telefonie fixă şi mobilă. Aceasta este o realizare majoră deoarece va ajuta serviciile de urgenţă să reacţioneze mai eficient şi va spori protecţia vieţilor tuturor cetăţenilor, indiferent unde s-ar afla aceştia în cadrul Uniunii Europene.

Prevederile politicilor privind gestionarea traficului au constituit un aspect controversat al acestui raport, însă cred cu tărie că acest compromis protejează drepturile utilizatorilor de a accesa conţinutul şi a utiliza serviciile alese de aceştia. Nimeni din acest Parlament nu a dorit vreodată să restricţioneze libertatea pe internet. Obiectivul nostru a fost să permitem existenţa unor proceduri de gestionare a traficului, în măsura în care acestea sunt necesare, pentru a asigura o experienţă online optimă pentru utilizatorii finali, atât timp cât nu restricţionează concurenţa între furnizorii de servicii. Consider că acest compromis respectă în totalitate acest obiectiv, motiv pentru care îl sprijin pe deplin.

Consider, de asemenea, că toate măsurile privind accesul şi utilizarea serviciilor ar trebui să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor, iar acest aspect a fost la rândul său protejat în cadrul raportului. Se poate ca unii dintre noi să nu fie încântaţi de acest compromis, dar aş dori să subliniez faptul că, în ciuda neajunsurilor, acesta reprezintă cel mai bun compromis la care am putut ajunge împreună cu Consiliul şi vă sfătuiesc din toată inima să îl votaţi mâine.

  Rebecca Harms, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă preşedintă, există un aspect pentru care aş dori, în mod special, să îl elogiez pe raportor. Cred că este foarte bine că, în ceea ce priveşte anumite aspecte, dna comisar Reding s-a distanţat de raportul domniei sale. Abordarea privind benzile de frecvenţă este – după cum urmează să fie stabilit acum cadrul legal – mult mai echilibrată decât cea oferită iniţial în propunerea Comisiei.

După părerea mea – aşa cum am convenit – în cazul benzilor de frecvenţă se va acorda mai multă atenţie intereselor publice în beneficiul radiodifuziunii. Având în vedere dezbaterea actuală privind pieţele financiare, cred că am prevenit de fapt eventuale probleme prin dezbaterea noastră. Această propunere, după cum a fost vehiculată acum, va lua în considerare, într-o manieră mai echilibrată, relaţia dintre piaţă şi ceea ce poate crea aceasta, pe de o parte, şi îndatoririle statului, pe de altă parte. Consider că aceasta reprezintă un progres pentru siguranţa democraţiei noastre şi poate aduce, de asemenea, o contribuţie valoroasă la cultură.

Chiar dacă ne mai aşteaptă discuţii în interiorul grupului, aş dori să declar aici şi acum că nu sunt deloc mulţumită de compromisul privind restricţionarea drepturilor utilizatorilor de internet în cazurile în care se consideră că a avut loc o încălcare a securităţii.

Sunt conştientă de faptul că, iniţial, amendamentul 138 nu avea o formă juridică optimă. Cu toate acestea, observ că acest compromis la care s-a ajuns acum nu reuşeşte să garanteze faptul că, înainte ca drepturile fundamentale ale unui cetăţean al Uniunii Europene să fie restricţionate, un judecător va fi implicat în luarea acestei decizii de restricţionare a drepturilor fundamentale. Dnă comisar, aş fi foarte interesată să aflu interpretarea dată de dvs. acestui compromis, şi în special, după părerea dvs., ce înseamnă acest compromis aflat acum in faţa noastră pentru modelul francez Hadopi.

Cred că vom da naştere la două situaţii diferite pentru luarea în considerare a drepturilor primare. Poate că starea de lucruri va fi mai bună într-un stat membru faţă de altul. Cred că este un compromis formulat foarte, foarte prost. Parlamentul, în calitatea sa, ar trebui să reuşească să facă ceva mai bun decât atât. În ceea ce priveşte drepturile artiştilor, sunt de acord cu colega mea, dna Mann, şi anume că drepturile de autor trebuie reglementate printr-un alt regulament, şi nu în cadrul unei reglementări a pieţei.

  Eva-Britt Svensson, în numele Grupului GUE/NGL. – (SV) Vă mulţumesc, dnă preşedintă. Asistăm astăzi la creşterea economică a unei noi societăţi. Suntem martorii unei reînnoiri tehnologice a societăţii, prin care vechiul tip de comunicare, de tip unidirecţional, în care „o persoană vorbeşte şi toţi ascultă”, a fost înlocuit de o comunicare mai degrabă multidimensională, o formă de comunicare participativă, iar mulţi dintre noi au adoptat această nouă cultură a libertăţii. Este vorba despre interacţiune, libertate de expresie, creativitate şi elan creator. Este vorba despre un schimb de informaţii care este deseori independent de interese comerciale dar de care, din nefericire, vechile structuri ale puterii se schimb ameninţate şi, prin urmare, vor să intervină, să reglementeze şi să controleze ceea ce se întâmplă pe internet.

Sub pretextul luptei împotriva crimei organizate şi a terorismului, acestea încearcă să ne limiteze drepturile civile, dar nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple. Prin urmare, împreună cu ceilalţi colegi ai mei, membri ai Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, am redactat o serie de amendamente în favoarea drepturilor civile, pentru a apăra drepturile cetăţenilor pe internet. Depun din nou propriul amendament 166, care a fost adoptat în cadrul lecturii anterioare. Obiectivul amendamentului îl constituie asigurarea faptului că utilizatorii finali ai comunicaţiilor electronice, adică noi, cetăţenii, vor avea oportunitatea de a accesa servicii şi aplicaţii fără restricţii nejustificate. Trebuie să ajungem la un echilibru între drepturile oamenilor la libertatea expresiei şi confidenţialitate, pe de o parte, şi protejarea datelor cu caracter personal, a libertăţilor şi drepturilor celorlalţi, pe de altă parte, inclusiv protecţia proprietăţii intelectuale, a siguranţei şi securităţii publice.

În anumite ţări, guvernele doresc introducerea unor legi noi, mai dure, care să permită furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul persoanelor la internet. Considerăm că nu ar trebui să fie permisă blocarea accesului oricăror cetăţeni la internet fără că acest lucru să fie precedat de o audiere în instanţă. În calitate de cetăţean, trebuie să am libertatea de a accesa diverse site-uri pe internet şi să mă simt în siguranţă ştiind că firme private nu au posibilitatea de a obţine aceste informaţii. Aceia dintre noi care îndrăgesc cu adevărat internetul şi oportunităţile pe care le aduce susţin că drepturile utilizatorilor ar trebui definite cu ajutorul scopului în care ne folosim abonamentul la internet. Nu dorim să fim reduşi la statutul de consumatori, iar drepturile noastre să consiste în mod exclusiv din ceea ce este scris în contractul de abonament. Din nefericire, atât poziţia comună a Consiliului cât şi compromisul, creează premiza pentru ca astfel de lucruri să se întâmple, însă noi ne dorim să avem statutul de cetăţeni care au acces la internet, nu doar acela de clienţi şi consumatori. Internetul este un loc de întâlnire, un forum pentru informaţii gratis, un fel de teritoriu comun. Oare trebuie să reglementăm acest forum şi să-l adaptăm intereselor reprezentanţilor comerciali? Nu, nu cred că este cazul. Trebuie să ne întrebăm: în ce fel de societate dorim să trăim? Dorim să trăim într-o societate bazată pe supraveghere sau ne dorim o societate în care oamenii pot să fie siguri că statul de drept este respectat? O societate în care oamenii pot şti că le este respectată viaţa privată, o societate în care libertatea de expresie este mai apreciată decât controlul asupra vieţilor oamenilor. Aceasta este societatea în care îmi doresc să trăiesc şi pentru care muncesc să o putem avea. Prin urmare, vă recomand insistent să sprijiniţi amendamentele privind drepturile cetăţeneşti depuse de mine şi de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL).

  Kathy Sinnott, în numele Grupului IND/DEM – Dnă preşedintă, internetul a schimbat înfăţişarea lumii, aşa cum o cunoaştem. Informaţii care ar fi fost dificil sau imposibil de găsit se află acum la doar câteva secunde distanţă, însă caracteristica definitorie a internetului nu o constituie viteza sau tehnologia; ci libertatea: libertatea de a exprima opinii, libertatea de a face schimb de idei şi libertatea de a împărtăşi informaţii.

Unii susţin un viitor restricţionat, în care fluxul liber de date este îngrădit, în care marilor companii li se permite să înăbuşe inovaţiile şi în care furnizorii de servicii de internet devin adevăraţi portari. Am mai văzut acest gen de abordare înainte – în China.

Sper că o să alegem să ne păstrăm libertatea care ne-a adus un astfel de succes şi ne-a schimbat lumea în mai bine. Într-o vreme în care economiile au nevoie de tot ajutorul pe care îl pot obţine, trebuie să optăm pentru deschidere în favoarea progresului – şi nu pentru protecţionism pe termen scurt în favoarea profitului. În numele alegătorilor mei, voi vota pentru libertatea informaţiilor şi viitorul nostru acces liber la internet pentru toate utilizările sale legale. Astfel, voi vota pentru democraţie şi o economie care să ofere oportunităţi tuturor.

  Bruno Gollnisch (NI). – (FR) Dnă preşedintă, deşi prezentată sub pretextul legitim al protejării creaţiilor artistice, aşa-numita lege „Hadopi”, care este la ora actuală redactată la Paris, este în realitate o lege care distruge libertatea.

Într-adevăr, acest text nu promovează creaţia. Acesta oferă doar oportunitatea controlului poliţienesc la scară largă asupra activităţilor utilizatorilor de internet. Nu include propuneri specifice de îmbunătăţire a furnizării legale de bunuri culturale. Acesta a rămas patetic în urmă în ceea ce priveşte posibilităţile tehnice de camuflare sau deghizare a adreselor IP. Constituie un pas înapoi în ceea ce priveşte dreptul la copiere în scop personal, pentru care în orice caz toată lumea plăteşte o taxă pentru mediile digitale. Conferă unei autorităţi pur administrative puterea de-a dreptul scandaloasă de a pune sub urmărire penală şi de a impune penalităţi. Reinstituie dubla pedeapsă pentru utilizatorii de internet, cărora li se refuză accesul pe web, dar li se cere să continue plata abonamentului. În sfârşit, ia în derâdere prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la autoapărare.

Prin blocarea acestei legi, demnă de China comunistă sau alte regimuri totalitare, o lege pe care dl Sarkozy doreşte cu tot dinadinsul să fie adoptată, acest Parlament ar reafirma dreptul fiecăruia dintre noi la confidenţialitate, acces la informaţii, libertate de expresie şi proceduri judiciare corespunzătoare. Acestea sunt absolut vitale.

  Bernadette Vergnaud (PSE). – (FR) Dnă preşedintă, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, în primul rând aş dori să le adresez mulţumiri şi felicitări raportorilor şi raportorilor alternativi. Am muncit cu toţii din greu pe parcursul acestor luni pentru a ajunge la un pachet care este, cred, consecvent şi de o calitate superioară.

După cum se ştie, negocierile nu au fost deloc uşoare nici în cadrul Parlamentului, nici cu Consiliul şi Comisia, însă opiniile s-au schimbat substanţial de la primul vot în cadrul comisiei parlamentare, în care aspectele legate de conţinut au umbrit complet restul elementelor din acest pachet.

Prin urmare, numeroasele realizări obţinute în favoarea consumatorilor nu au fost practic menţionate în raportul domnului Harbour. Sper ca situaţia să fie diferită de această dată, nu numai deoarece compromisurile atinse pe marginea libertăţilor fundamentale şi a respectării confidenţialităţii sunt bune, dar şi pentru că acest dosar are un potenţial uriaş, atât pentru consumatori, cât şi pentru sectoarele telecomunicaţiilor şi lucrătorii acestora. Compromisurile la care s-a ajuns în privinţa directivei-cadru şi a Directivei privind serviciul universal fac referire în mod clar la obligativitatea statelor membre de a respecta principiile dreptului la un proces echitabil, care îi linişteşte în mod sigur pe cei care se opun proiectului francez de impunere a sancţiunilor de către un organism administrativ. Aceste texte sunt orice altceva în afară de un cal troian pentru reacţia progresivă şi chiar se opun însuşi principiului acestuia.

Un alt motiv de preocupare îl constituie neutralitatea internetului şi problema limitării accesului. Textul final este foarte clar în această privinţă. Orice politică de administrare a reţelei este justificată numai în scopul menţinerii unui nivel minim de calitate a serviciilor şi nu ar trebui să conducă la discriminare între servicii şi solicitări, totul aflându-se sub controlul autorităţilor naţionale de reglementare.

De asemenea, aş dori să subliniez realizările noastre în folosul consumatorilor în contextul Directivei privind serviciul universal. De acum înainte, îi va fi imposibil unui operator să se ascundă în spatele problemelor legate de fezabilitatea tehnică, folosite ca pretext pentru nefurnizarea accesului fiabil la servicii de urgenţă şi la localizarea oricărei persoane care foloseşte numărul de apel de urgenţă 112. Acest punct vital pentru siguranţa cetăţenilor europeni va fi în sfârşit clarificat; din punct de vedere tehnic, a fost posibil de ani de zile, însă autorităţile şi operatorii au preferat să sacrifice siguranţa pe altarul economiilor la investiţii.

Acelaşi lucru se aplică în cazul îmbunătăţirii transparenţei şi calităţii informaţiilor contractuale care trebuie să fie furnizate în mod regulat şi obligatoriu. Consumatorii vor putea astfel beneficia de pe urma informaţiilor privind tarifarea la nivelul profilului propriu de consumator, precum şi de pe urma mesajelor de avertizare în cazul depăşirii preţului normal pentru pachetul lor, aspect care este în special util în cazul tarifelor speciale de uz în străinătate sau în cazul tinerilor, care sunt utilizatorii principali de servicii de mesagerie (SMS) la tarife speciale. Durata contractelor va fi limitată de acum încolo la 24 de luni, cu obligativitatea operatorilor de a oferi contracte pe 12 luni, iar în cazul schimbării operatorilor, aceasta trebuie să intre în vigoare într-o singură zi. Am dobândit un succes maxim în numele utilizatorilor cu handicap, precum şi din punctul de vedere al revizuirii domeniului de aplicare a serviciilor universale, în scopul de a le extinde în special la mobile până anul următor.

Doamnelor şi domnilor, sper că vom vota în favoarea acestui text final, care constituie culminarea unor luni de negocieri, fără a ne permite să fim prea preocupaţi de aspecte care, deşi sunt de înţeles, având în vedere importanţa fundamentală...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Alexander Alvaro (ALDE). – (DE) Dnă preşedintă, în calitate de raportor pentru directiva referitoare la securitatea datelor în domeniul comunicaţiilor electronice, aş dori înainte de toate să îi adresez mulţumiri domnului Harbour, care a adăugat o dimensiune cu totul nouă conceptului de cooperare consolidată. Nu a fost prima procedură de acest fel, dar în această formă, a fost probabil cea mai fructuoasă. Aş dori să mulţumesc doamnei comisar Reding, care a fost prezentă de fiecare dată la dialogurile tripartite şi a jucat la rândul său un rol important, ceea ce în zilele noastre nu se poate spune despre toţi comisarii.

Consider că am putut demonstra că, înainte de toate, cea mai bună protecţie a consumatorilor o constituie protecţia eficientă a datelor; că în aceste vremuri în care oamenii navighează pe internet şi nu ştiu cu exactitate ce se întâmplă în spatele ecranelor monitoarelor, este cu atât mai important ca aceştia să fie informaţi. Am preluat propunerea Comisiei de a institui obligativitatea notificării în cazul încălcării securităţii datelor şi i-am adus îmbunătăţiri. Este o procedură care va fi implementată în etape şi a fost dezvoltată în cooperare cu autorităţile naţionale de reglementare, furnizorii de servicii de telecomunicaţii şi autorităţile decizionale. Sunt încântat de anunţul Comisiei privind prezentarea unei directive orizontale în acest sens până la sfârşitul anului 2011, deoarece nu are sens să abordăm pur şi simplu acest aspect în domeniul comunicaţiilor electronice.

În acelaşi timp, ne-am asigurat de obligativitatea obţinerii acordului consumatorului în privinţa stocării programelor sau aplicaţiilor, inclusiv a datelor cu caracter personal, care sunt localizate pe hard disk. În acest sens, aş dori să menţionez pe scurt că am dezvoltat propunerile iniţiale în cooperare foarte strânsă cu sectorul în cauză. Pentru anumite părţi ale acestui sector, nu a mers suficient de departe sau a mers prea departe. Aceştia au provocat apoi probleme şi au condus la confuzii în cadrul Consiliului şi al Comisiei, pentru ca în final să dorească să revină la forma iniţială, deoarece propunerile de compromis nu erau pe placul acestora. Învăţământul pe care l-am tras din istorie este că, în calitate de instituţii, ar trebui să avem încredere în faptul că putem coopera bine şi nu ar trebui să le permitem celor care au alte interese să creeze animozităţi între noi.

În final, aş dori să far referire încă o dată la raportul colegei mele, dna Trautmann. Unii membri ai grupului meu, precum şi alţii, nu vor fi de acord cu o lege de tipul „trei încercări şi eşti eliminat”. Avem nevoie de control judiciar înainte de a bloca accesul la internet.

  David Hammerstein (Verts/ALE). - (ES) Dnă președintă, dnă comisar, vă mulțumesc; a fost o adevărată plăcere să particip la acest proces minunat. Aș dori, de asemenea, să le adresez mulțumiri raportorilor.

Chiar în momentul de faţă, dl Sarkozy lansează o provocare la adresa instituţiilor europene privind viitorul internetului. Care va fi răspunsul nostru? Vom păstra oare tăcerea şi nu vom da nici o replică? Care este poziţia Uniunii Europene şi a Comisiei cu privire la noua lege HADOPI (Înalta Autoritate privind Difuzarea Operelor de Artă şi a Protejării Drepturilor pe Internet) referitoare la reacţia progresivă?

Ar trebui să dăm ascultare vastei majorităţi a europenilor, în special tineretului care a crescut în era digitală, iar aceşti oameni nu îşi doresc prezenţa unor paznici; nu doresc punerea sub lacăt a schimbului de cunoştinţe, cultură şi informaţii pe internet.

Marea majoritate îşi doresc libertate; doresc să îşi păstreze confidenţialitatea, să aibă acces la cultură fără temeri sau anxietate, să menţină neutralitatea internetului; nu îşi doresc să aibă parte de filtrare sau discriminare atunci când vine vorba de transmisia de date.

Ceea ce vasta majoritate nu îşi doreşte este ca operatorii să se transforme în poliţie digitală, în spioni, atât judecători cât şi acuzatori care să marginalizeze procedurile judiciare normale în cadrul unei democraţii. Acest aspect trebuie clarificat.

Prin urmare, am dori să îi solicităm raportoarei, dna Trautmann, să modifice lista de votare astfel încât, înainte de a vota asupra compromisului, a poziţiei adoptate de mai bine de 80% din Parlament, să putem măcar vota în favoarea drepturilor pe internet şi a intervenţiei numai în cazul în care a fost deja luată o decizie legală.

Neutralitatea internetului se află în pericol, nu numai din acest motiv, ci şi din cauza aşa-numitei „gestionări a traficului”, şi mi-e teamă că unele aspecte ale raportului Harbour privind serviciile universale nu protejează în mod clar această neutralitate.

Furnizarea de informaţii către consumatori în exclusivitate prin intermediul contractelor nu este suficientă.

  Mary Lou McDonald (GUE/NGL). - Dnă preşedintă, acest pachet al telecomunicaţiilor este de mare interes pentru mulţi cetăţeni din ţara mea, Irlanda, precum şi din întreaga Uniune Europeană, şi pe drept cuvânt. În calitate de deputaţi europeni, sper să putem trimite un mesaj puternic în numele acelor cetăţeni care sunt în favoarea unui internet liber, în care confidenţialitatea şi drepturile utilizatorilor sunt respectate pe deplin. Astăzi trebuie să sprijinim pachetul de amendamente ale cetăţenilor care au fost depuse, ca fiind cea mai bună modalitate de apărare a acelor drepturi ale cetăţenilor noştri.

Aceste amendamente, dacă sunt adoptate, vor readuce un echilibru între drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi drepturile şi libertăţile altora, inclusiv dreptul la protecţia proprietăţii intelectuale şi, fireşte, dreptul la confidenţialitate. Scopul acestei propuneri ar trebui să fie protecţia celor care au nevoie de protecţie, dar şi consolidarea drepturilor cetăţenilor de a accesa informaţii în limitele legii când şi unde o socotesc potrivit. Furnizorii de servicii ar trebui să fie determinaţi să acţioneze într-o manieră transparentă în orice moment şi, dacă sunt necesare restricţionări ale accesului acestora în cazuri cu adevărat excepţionale, aceştia ar trebui să fie complet responsabili pentru justificarea acestor restricţii. Autorităţile naţionale ar trebui să joace un rol în investigarea oricăror restricţii pe care furnizorii de servicii le impun.

În final, sper că acest Parlament va fi alături de cetăţenii noştri în această săptămână pentru a sprijini pachetul de amendamente al cetăţenilor, pronunţându-se astfel în favoarea libertăţii utilizatorilor de internet şi a libertăţilor civile pe întreg teritoriul Uniunii.

  Hanne Dahl (IND/DEM). - (DA) Dnă preşedintă, dnă comisar, nu consider că acest compromis este suficient de bun în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor. Mă îngrijorează faptul că ministrul francez al culturii consideră că ar trebui să fie posibil ca accesul la internet să fie oprit în mod administrativ după „trei greşeli”. Prin urmare, împreună cu o parte din colegii mei, am depus din nou un amendament care a fost deja votat o dată de acest Parlament. Totuşi, nu este posibilă votarea pe marginea acestuia astfel cum sunt dispuse voturile în prezent, deoarece trebuie să votăm în primul rând cu privire la compromis. Prin urmare, îi rog pe colegii mei deputaţi să schimbe ordinea votării, astfel încât să putem vota asupra amendamentelor cetăţenilor înainte de a vota în privinţa textului integral al propunerii de compromis.

  Luca Romagnoli (NI). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, consider că internetul ar trebui să rămână deschis. Deoarece industria comunicaţiilor gestionează transmisia de date, are control de facto asupra discuţiilor democratice şi a accesului la cunoştinţe. Ne controlează în fapt accesul la comerţ şi, în linii mari, controlează circulaţia informaţiilor.

Conform termenilor pachetului de telecomunicaţii, astfel cum a fost negociat la ora actuală, operatorii de reţea vor putea bloca accesul la site-uri web, aplicaţii şi orice altceva. Din acest motiv, prin întrebarea recent adresată, am avertizat asupra faptului că riscul limitării libertăţii presei, de gândire, de cuvânt şi de asociere, astfel cum este aceasta garantată de Carta UE a Drepturilor Fundamentale, se află doar la un pas de noi atunci când un guvern naţional, aşa cum a fost cât pe ce să se întâmple în Italia, sau o industrie a comunicaţiilor are posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea de a bloca un site web la discreţia sa, indiferent de legalitatea sau ilegalitatea conţinutului acestuia. Acesta din urmă este principalul aspect care iese în evidenţă: posibilitatea de blocare a unui site web atunci când nici o infracţiune nu se află în plină desfăşurare, pe punctul de a fi săvârşită sau a fi instigată.

Este, bineînţeles, o idee bună să protejăm rolul naţional în gestionarea spectrului radio, deoarece trebuie să garantăm şi să luăm în considerare trăsăturile specifice ale sistemelor naţionale, însă textul compromisului pe care l-am aprobat în aprilie cuprinde anumite elemente care sunt fără îndoială încurajatoare în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor şi a confidenţialităţii, în general, în privinţa luptei împotriva mesajelor spam – sunt pe punctul de a încheia – şi a orice altceva. Sunt convins, totuşi, de faptul că amendamentul 138 are un cuprins absolut lăudabil şi ar trebui, prin urmare...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Gunnar Hökmark (PPE-DE). - (SV) Vă mulţumesc, dnă preşedintă. Industria telecomunicaţiilor este unul dintre sectoarele dinamice de frunte ale Europei. Are nevoie de investiţii, concurenţă şi inovaţii continue pentru a oferi cetăţenilor cele mai mari oportunităţi, cu privire la viaţa economică dar şi la informaţii, democraţie şi diversitate. Ceea ce observăm în cadrul acestui pachet sunt norme mai clare privind concurenţa şi un rol mai distinct al autorităţii europene pentru a se asigura de faptul că piaţa este deschisă competitorilor. Ne ocupăm de aspecte cum ar fi planificarea frecvenţelor şi dividendul digital: noul spaţiu creat pentru a permite existenţa mai multor servicii şi funcţionarea mai multor operatori. Toate acestea, dnă preşedintă, vor avea drept rezultat o libertate mai mare pentru consumatori şi oportunităţi sporite. Dacă ar fi să iau drept exemplu ţara mea natală, Suedia, acest lucru înseamnă că dominaţia de care Telia, vechiul monopol, s-a putut bucura în privinţa concurenţei de a furniza servicii gospodăriilor va fi acum înlăturată, deoarece concurenţa liberă va fi adusă direct în casele oamenilor. Acesta constituie progresul: acest lucru va deschide calea către mai multe opţiuni, crearea unei concurenţe mai bune şi consolidarea puterii consumatorilor individuali şi, prin urmare, a libertăţii persoanei cu privire la internet şi conexiunea în bandă largă.

Dnă preşedintă, întregul aspect al libertăţii internetului a devenit subiect de dezbatere în cadrul acestui Parlament. Sunt uneori surprins să constat că aceia care se opun Uniunii Europene şi Tratatului de la Lisabona solicită o autoritate mai mare decât statele membre împotriva cărora votează în toate celelalte contexte. Am auzit-o astăzi pe colega mea din cadrul grupului de stânga, dna Svensson, solicitând un amendament care să permită UE să influenţeze în mod direct abordarea procesului legislativ de către statele membre. Aceasta este o deviere de la tratatele aflate în vigoare la ora actuală şi de la Tratatul de la Lisabona despre care discutăm şi constituie o formă de supranaţionalism pe care nimeni nu a discutat-o de fapt. Cu toate acestea, în cadrul introducerii la legislaţie, am furnizat o separare clară între ceea ce trebuie să facă autorităţile legale şi ceea ce trebuie să facă operatorii de servicii de internet. Ne-am asigurat că nimeni nu va putea încălca libertatea utilizatorului individual de internet fără existenţa unui proces legal şi judiciar care să întrunească cerinţele fundamentale. Cerinţele amendamentului 138 sunt prin urmare îndeplinite, iar diferitele ameninţări existente au fost eliminate. Consider că acesta este un progres de care ar trebui să fim mulţumiţi deoarece ne asigurăm, în acelaşi timp, că piaţa europeană a telecomunicaţiilor este deschisă pentru a oferi mai multă libertate, mai multă diversitate şi concurenţă, creând astfel şi premizele pentru dinamismul acesteia şi transformarea sa într-un lider mondial în viitor.

  Reino Paasilinna (PSE). - (FI) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aş dori, evident, să îi adresez mulţumiri în special doamnei Trautmann, dar şi celorlalţi raportori. Adresez mulţumiri deosebite doamnei comisar Reding, pentru nivelul excelent de cooperare de care a dat dovadă de atâta timp. Avem mulţi comisari dar, după cum s-a amintit deja, sunteţi cu siguranţă numărul unu în privinţa lucrului alături de noi.

Am dori să îmbunătăţim statutul grupurilor pentru care noua tehnologie aduce oportunităţi, însă care le va lăsa fără acces la societatea informaţională în cazul în care drepturile nu le sunt monitorizate. Astfel de grupuri cuprind persoanele în vârstă şi persoanele cu handicap. Drepturile consumatorilor ar trebui să fie la rândul lor garantate, astfel încât concurenţa neloială să nu îi împiedice să utilizeze noile servicii. În final, Consiliul a acceptat majoritatea sugestiilor noastre legate de protecţia consumatorilor, ceea ce constituie un rezultat satisfăcător.

Timp de mai bine de 10 ani am reformat legislaţia care controlează societatea informaţională şi, mai recent, societatea civilizată. Astăzi luăm o decizie în privinţa noţiunii conform căreia utilizarea internetului constituie un drept civil. Are nevoie să fie protejat şi diversificat. Am decis deja mai devreme că informaţia constituie un drept civil.

Motivul de îngrijorare îl constituie faptul că acele comunicaţii electronice care ajung la publicul larg vor fi în continuare de o natură mai superficială şi nimic altceva decât fleacuri lipsite de inteligenţă. Scopul unei societăţi civilizate este fireşte unul atât de pretenţios, încât nu putem pur şi simplu să facem un pas către aceasta pe baza genului de conţinut pe care îl avem în momentul de faţă. Ne folosim de instrumentele tehnice excelente aflate la dispoziţia noastră pentru a conduce umanitatea către ignoranţă în cadrul societăţii informaţionale şi spre filistinism în cadrul societăţii civilizate. O carte slabă este slabă indiferent de calitatea bună a imprimării sau a hârtiei. O infracţiune rămâne o infracţiune pe internet, la fel cum deşeurile rămân tot deşeuri şi pe internet.

Atunci oare reţelele inteligente au ca rezultat prostia? Doamnelor şi domnilor, cu un astfel de conţinut nu putem cu adevărat să devenim o economie sau o societate bazată pe cunoaştere care să se afle pe primul loc în lume. Cunoştinţele noastre sunt pur şi simplu insuficiente pentru a dobândi acest lucru. Aş dori să o întreb pe dna comisar ce ar trebui să facem, acum că avem instrumente extrem de eficiente la dispoziţie, pentru a aduce calitatea conţinutului la nivelul unei societăţi civilizate.

  Fiona Hall (ALDE). - Dnă preşedintă, primesc cu bucurie acordul pe marginea pachetului de telecomunicaţii deoarece acest acord aduce cu sine un altul cu privire la un aspect mai puţin discutat: abrogarea directivei GSM.

Industria telefoniei mobile, din motive lesne de înţeles, a aşteptat cu nerăbdare să obţină accesul la lăţimea de bandă din spectrul radio care este la ora actuală rezervată pentru GSM, pentru a-şi menţine competitivitatea globală. Cu toate acestea, deputaţii europeni au fost dornici să se asigure de menţinerea responsabilităţii democratice privind utilizarea spectrului.

Legile anterioare referitoare la spectru, cum ar fi decizia privind serviciile mobile prin satelit, au demonstrat faptul că multe aspecte despre care Comisia susţine că sunt tehnice au de fapt o componentă politică. Ceea ce este tehnic poate afecta, în realitate, principiile coeziunii şi ale accesului pentru toţi. Salut, aşadar, cu bucurie faptul că, prin intermediul pachetului de telecomunicaţii, deputaţii europeni vor menţine acum controlul asupra alocării spectrului.

Voi vota pentru pachetul de telecomunicaţii dar voi face acest lucru cu o anumită reţinere, deoarece consider că a avut loc o trădare fundamentală, la cel mai înalt nivel, al principiului de bază al liberalizării telecomunicaţiilor pe care se presupune că această directivă trebuia să o realizeze. Mă refer la formularea de la articolul 8 referitoare la asigurarea accesului la beneficiari şi abordarea acestora privind piaţa. Mi se pare că înţelegerea realizată prin această formulare în cadrul unei conversaţii particulare între dl prim-ministru Gordon Brown şi dna cancelar Merkel a conferit beneficiarilor, cum ar fi Deutsche Telekom, un avantaj uriaş. Nu suntem la curent cu ceea ce a obţinut dl prim-ministru Brown în schimb. Mi-e teamă însă că înţelegerile private între lideri realizate în spatele uşilor închise nu constituie modalitatea ideală de a adopta legislaţia UE. Regret că acest lucru s-a întâmplat.

  Godfrey Bloom (IND/DEM). - Dnă preşedintă, am câteva observaţii de făcut. Nu am încredere în Comisie; nu am încredere în birocrați nealeşi care lucrează în spatele scenei şi care au întâlniri ale căror procese-verbale nu le am. Nu am încredere în acest loc, care afişează o spoială de democraţie, dar care este în mare parte realizat din persoane aşezate în anumite poziţii.

Toate acestea mi se par a fi un control editorial politic asupra a ceea ce se întâmplă pe internet – noul mediu. Este genul de lucru pe care îl condamnăm atunci când se petrece în China. Nu îmi place deloc. Nu îmi miroase a bine. Nu ştiu ce se întâmplă în spatele scenei, după cum tocmai a amintit şi antevorbitoarea mea, şi ce înţelegeri se fac despre care nu avem cunoştinţă.

Avem legi foarte bune ale drepturilor de autor. Avem legi foarte bune privind securitatea datelor. Ar trebui să fie îndeajuns. Nu doresc să îi revină şi mai mult control acestei instituţii sinistre şi corupte.

  Paul Rübig (PPE-DE). – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, nu pot decât să îi recomand colegului meu deputat să nu mai candideze pentru un nou mandat în acest Parlament; atunci îşi va fi făcut treaba cum trebuie.

Aş dori să le adresez sincere mulţumiri doamnei comisar Reding şi preşedinţiei cehe, deoarece împreună cu raportorii noştri au făcut un nou pas uriaş înainte pentru cetăţenii Europei. Conceptul de piaţă internă oferă cetăţenilor un progres semnificativ în special în domeniul telecomunicaţiilor, precum şi în toate celelalte domenii care s-au confruntat anterior cu monopoluri. În plus, am văzut deja, prin regulamentul privind serviciile de roaming, că gospodăriile particulare pot face economii semnificative, iar cetăţenii sunt protejaţi.

În special accesul pe piaţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o condiţie prealabilă importantă pentru a ne asigura de oferirea unui serviciu bun, de punerea în aplicare a neutralităţii reţelei şi de faptul că autorizăm, bineînţeles, autorităţile independente de reglementare din statele membre să îşi reprezinte industria şi întreprinderile, dar şi consumatorii din alte ţări europene.

Aplicarea drepturilor cetăţenilor unui stat într-un alt stat membru este de o importanţă specială pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi ar trebui să ne asigurăm că pe viitor, conexiunea în bandă largă este utilizată spre beneficiul populaţiei şi că preţurile scad, deoarece, având în vedere dezvoltarea foarte dinamică a serviciilor în bandă largă şi de internet care se desfăşoară la ora actuală, în special în domeniul telefoniei, avem la dispoziţie posibilităţi complet noi de utilizare a bandei largi. Din acest motiv, sunt de asemenea recunoscător pentru faptul că frecvenţa de bandă GSM 900 se află şi la dispoziţia UMTS şi că, pentru prima oară, a fost luată în considerare într-o oarecare măsură şi reţeaua din cea de-a patra generaţie, care sper că va continua să se bucure de sprijinul Comisiei, astfel încât să avem un suport temeinic pentru asigurarea conexiunii în bandă largă, în special în zonele rurale.

Protecţia consumatorilor este la rândul ei excelent reglementată în cadrul acestei legislaţii; faptul că instanţele judecătoreşti lucrează pentru a se asigura de aplicarea judicioasă a Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului constituie un progres semnificativ, astfel încât avem o mare şansă în acest domeniu, luând în considerare alocarea de benzi de frecvenţă, de a beneficia, de asemenea, de utilizarea nerestricţionată şi nestânjenită a internetului, bucurându-ne în acelaşi timp de asigurarea că instanţele vor fi cele care vor decide în privinţa aplicării restricţiilor.

  Evelyne Gebhardt (PSE). – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor pentru munca excelentă pe care au depus-o. Aş dori, de asemenea, să adresez mulţumiri Consiliului, dar văd că nu este prezent; totuşi dna comisar se află aici. Consider că am realizat un lucru bun.

Dle Harbour, dvs. aţi fost raportorul pentru Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi trebuie să mărturisesc că acţiunea comună şi colaborarea noastră au fost foarte bune. Am realizat multe spre binele cetăţenilor, ceea ce este de o importanţă specială pentru noi, social democraţii, în special în domeniul serviciului universal. Acest pachet al telecomunicaţiilor a fost făcut mai accesibil pentru clienţi şi astfel s-a adus o contribuţie importantă în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor. Pe viitor, furnizorii de servicii de telecomunicaţii vor fi nevoiţi, de asemenea, să ofere şi contracte pe o durată de doar 12 luni, ceea ce este foarte important. Până în momentul de faţă au existat mulţi furnizori care ofereau în exclusivitate contracte pe o perioadă de 24 de luni, o perioadă de timp foarte lungă care îi împiedică pe oameni să se elibereze de obligaţiile contractuale în mod oportun. Aceasta este o contribuţie importantă. În momentul schimbării furnizorului, consumatorii trebuie să aibă posibilitatea să îşi păstreze propriul număr în aceeaşi zi. Până în prezent, perioadele îndelungate de aşteptare i-au determinat adesea pe oameni să renunţe la trecerea la un furnizor mai ieftin şi au împiedicat concurenţa în acest domeniu. Şi în acest caz, aceasta a fost o reuşită.

Între timp, Grupul Socialist a căutat să se asigure că, la efectuarea unui apel de urgenţă de pe un mobil, locaţia apelantului este transmisă automat, ceea ce permite accesul rapid la acea persoană. Aducerea la îndeplinire a acestei dispoziţii a fost la rândul său o luptă îndelungată, deoarece pentru început, mulţi susţineau că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic. S-a dovedit că este posibil şi astfel a trebuit să fie dusă la îndeplinire. Aceasta este de mare ajutor pentru cetăţenii noştri.

În curând ar trebui să fie mai uşor şi pentru persoanele cu handicap. Trebuie să li se asigure accesul nestânjenit la mijloace de telecomunicaţii. Şi în privinţa aceasta – în special când vorbim despre servicii universale – trebuie să ne asigurăm că acest lucru continuă şi constituie la rândul său un aspect pozitiv.

A existat însă un aspect care a fost un subiect controversat pe întregul parcurs: cum abordăm urmărirea penală atunci când apar aspecte legate de infracţiuni penale sau, respectiv, de drept civil? Am făcut un pas important prin compromisul la care am ajuns astăzi împreună cu Consiliul, deoarece am inclus limitarea judiciară. Limitarea judiciară se referă la faptul că nu lăsăm în exclusivitate pe seama întreprinderilor decizia privind sancţiunile care urmează să fie impuse; în schimb, folosindu-ne de drepturile incluse în Convenţia europeană privind drepturile omului, ne-am asigurat că furnizorii de servicii nu au puteri excesive, iar consumatorii se pot apăra. Acest aspect este extrem de important.

  Anne Laperrouze (ALDE). – (FR) Dnă comisar, doamnelor şi domnilor, permiteţi-mi înainte de toate să le adresez felicitări raportorilor noştri pentru munca depusă la acest pachet al telecomunicaţiilor, care urmează a fi supus votului mâine, întrucât este un text bun. Acesta ia în considerare toate aspectele acestei revoluţii a comunicaţiilor pe care o experimentăm: reţele de telecomunicaţii, reglementare, aspecte economice, drepturile consumatorului şi accesul la internet.

Cu toate acestea, în privinţa acestui ultim punct, sunt nevoită să mărturisesc că delegaţia Mişcării Democrate a fost dezamăgită. Compromisul la care s-a ajuns săptămâna trecută pe marginea raportului doamnei Trautmann este nesatisfăcător în ceea ce priveşte acest ultim aspect. Punctul vulnerabil al acestei versiuni îl constituie neluarea în considerare a jurisprudenţei referitoare la articolul 6 din Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului. De fapt, acest proiect acordă doar legitimitate tentativelor guvernului francez de a-şi impune propriul concept privind o autoritate administrativă superioară, şi anume scandaloasa lege „Hadopi”.

Există oameni care se tem de internet, oameni care nu îi înţeleg dezvoltarea sau interesul. Aceştia susţin deseori că internetul este un domeniu nereglementat de lege.

Tocmai pentru a preveni transformarea internetului într-un astfel de domeniu în afara legii, delegaţia Mişcării Democrate consideră că încetarea accesului la internet trebuie să fie o decizie judiciară, şi nu administrativă. Internetul constituie un instrument minunat de exercitare a drepturilor fundamentale ale persoanei.

Unii consideră că gestionarea administrativă este soluţia. Aceasta ne arată câtă importanţă acordă aceştia drepturilor fundamentale. Normele care asigură libertatea comunicării între persoane sunt lipsite de dată şi nu depind de un mediu sau altul. Dreptul la un proces judiciar nu trebuie pus sub semnul îndoielii sub nici un pretext.

  Bernard Wojciechowski (IND/DEM). – (PL) Dnă preşedintă, oamenii se tem că măsurile de genul pachetului telecomunicaţiilor constituie o restricţie la dresa libertăţii lor. Am primit sute de scrisori în acest sens, şi nu numai din Polonia. Voi cita una dintre ele: „Parlamentul European îşi propune să introducă modificări ale legislaţiei care îmi vor afecta accesul la internet şi care pot restricţiona sau crea condiţiile necesare utilizării anumitor pagini şi site-uri pe internet. Modificările legislative propuse de Parlamentul European îi vor permite furnizorului meu de internet să îmi ofere servicii restricţionate sau condiţionate. Îmi este teamă că astfel de schimbări vor ucide internetul şi pot avea consecinţe de nedorit asupra economiei Uniunii Europene.”

Aceasta este vocea Europei, vocea electoratului. Vin în sprijinul ei. Îi sfătuiesc pe oameni să fie atenţi când vine vorba de votare, în special în cazul candidaţilor din Polonia, unde nici Platforma Civică, nici partidele pentru Lege şi Justiţie nu ştiu despre ce este vorba în toate acestea.

– Iar pentru dl Harbour, se pare că anumitor clovni din cercurile Platformei Civice şi partidului pentru Lege şi Justiţie le pasă mai mult de foci şi maimuţe decât de oameni.

  Giles Chichester (PPE-DE). - Dnă preşedintă, este echitabil să spunem că sectorul telecomunicaţiilor constituie o poveste de succes în cadrul UE, ceea ce face cu atât mai importantă stabilirea unui cadru de reglementare adecvat. Aş dori să îi felicit pe raportori pentru munca depusă, şi în special pe colega mea, Pilar del Castillo Vera, pentru aducerea unor îmbunătăţiri majore propunerii Comisiei privind autorităţile de reglementare, transformând-o în acest Organism al autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC).

Este păcat că o dezbatere privind internetul şi cenzurarea acestuia şi puterile legale al statelor membre a distras atenţia de la substanţa acestui pachet. Aş dori să îl felicit pe colegul meu, Malcolm Harbour, pentru smulgerea acestui text de compromis de la Consiliu privind controversa cunoscută sub numele de amendamentul 138.

În lipsă de altceva, această parte a pachetului a provocat un torent de lobby prin email, şi trebuie să le spun celor care consideră că un număr mare de emailuri şi o sumedenie de cuvinte vor avea câştig de cauză, că acestea devin foarte rapid neproductive. Ceea ce este uşor de trimis într-o clipă este la fel de uşor de şters într-o clipă, dar din nefericire, este nevoie de prea mult timp pentru a plimba cursorul în josul paginii şi a încerca să găseşti orice altceva în afară de spam.

Sper că autorităţile de reglementare se vor simţi pe deplin capabile să introducă mai multă concurenţă, condiţii egale şi drepturi sporite pentru consumatori, precum şi să ajungă la un echilibru potrivit în vederea încurajării investiţiei şi inovaţiei pentru a menţine Europa în prima linie.

Un al aspect important al acestui pachet îl constituie drepturile extinse ale consumatorilor care au fost asigurate, în special transferarea numărului pe parcursul unei zile şi o transparenţă sporită a contractelor şi facturării. Acestea sunt aspecte practice importante pentru consumatorul individual.

  Hannes Swoboda (PSE). – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aş dori, bineînţeles, înainte de toate, să le adresez sincere mulţumiri tuturor participanţilor pentru munca importantă depusă.

Sunt conştient de faptul că comisia, şi în special dna Trautmann, a dat dovadă de un angajament notabil pentru îndeplinirea a două obiective: pe de o parte, crearea unui fundament pentru modernizare, pentru o revoluţie tehnică permanentă în Europa în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă şi competitivitatea continentului nostru – aducând astfel o contribuţie importantă Strategiei de la Lisabona – , iar pe de altă parte, protecţia drepturilor consumatorilor, care a fost deja menţionată aici în mai multe rânduri.

Cred că ambele obiective au fost atinse cu succes. Eliberarea în viitor a anumitor benzi de frecvenţă, în momentul trecerii la sistemul digital, va crea mai multe posibilităţi şi mai multe inovaţii. Acest lucru va aduce o contribuţie importantă la o societate inovatoare şi suntem recunoscători pentru acest lucru.

Bineînţeles, au existat şi câteva aspecte delicate. În calitate de utilizator frecvent al internetului, care scrie bloguri şi este activ pe Facebook şi Twitter, ştiu că existe nu puţine probleme în acest domeniu. Cu toate acestea, sunt pe deplin convins că nu ar trebui să intervenim fără o hotărâre judecătorească. Ar fi nu numai greşit în principiu dar ar trimite şi un semnal greşit, în special către tinerii noştri, care navighează constant pe internet şi utilizează din greu aceste mijloace moderne de comunicare.

Prin urmare, sunt foarte încântat că, printre altele, a fost indicat clar în considerente că, pe de o parte, bineînţeles, nu suntem pregătiţi să acceptăm activitatea infracţională, dar pe de altă parte, nu suntem pregătiţi nici să permitem intervenţii fără verdictul unui judecător, fără o bază legală. În ceea ce mă priveşte, acesta este principiul de bază care trebuie respectat. Îi sunt foarte recunoscător colegei mele, dna Trautmann, şi tuturor celorlalţi pentru perseverenţa în acest sens şi asigurarea unei demarcări clare.

  Sophia in 't Veld (ALDE). – (NL) Dnă preşedintă, înainte de toate, aş dori, la rândul meu, să le adresez felicitări raportorilor pentru munca asiduă depusă şi să le mulţumesc. Însă mi-e teamă că am în continuare anumite dificultăţi în privinţa pachetului. Conţine multe elemente bune, iar reglementarea este în mod clar necesară în acest sector.

Aspecte progresiste realizate includ o protecţie a consumatorilor mult sporită şi asigurările Comisiei că va prezenta propuneri privind o cerinţă generală de notificare în cazul pierderii datelor. Totuşi, am o problemă cu acest pachet. Problema a fost deja evidenţiată de numeroşi deputaţi europeni, inclusiv de colega din Franţa: guvernele au făcut tentative de a introduce elementul „trei greşeli şi eşti eliminat” în acest compromis folosind căi ocolite, ceea ce nu are absolut nimic de a face cu directiva. Trebuie să mărturisesc faptul că acest lucru mi se pare foarte iritant.

Nu consider că acesta este un compromis acceptabil, şi, prin urmare, aş dori să fac apel la colegii mei, membri ai Parlamentului, să voteze în favoarea amendamentului depus de colegii mei, dl Alvaro şi dl Schmidt. Aceasta este condiţia esenţială pentru sprijinul acordat de mine acestui pachet. În opinia mea, ar fi mare păcat dacă acest amendament nu ar fi adoptat.

Ne dorim, bineînţeles, să ajungem la un compromis cu Consiliul, dar nu cu orice preţ. În plus, mi se pare enervant faptul că, de fiecare dată, Consiliul ne încolţeşte şi ne aduce în situaţia în care trebuie să ne placă propunerea sau să o înghiţim, vrând-nevrând. Consiliul are o responsabilitate egală cu a Parlamentului European în ceea ce priveşte ajungerea la un compromis. Parlamentul European are o reputaţie care trebuie păstrată atunci când vine vorba de protecţia drepturilor civile, în special în ultimii ani. Sper ca Parlamentul să se ridice la înălţimea reputaţiei sale în timpul votului de mâine.

În final, dnă preşedintă, şi eu aş dori să spun câteva cuvinte despre lobby. Trebuie să recunosc că, deşi nu sunt în fond de acord cu dl Chichester, şi eu am fost iritată de potopul de emailuri, uneori destul de ameninţătoare. Cred, de fapt sunt convinsă,...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Erna Hennicot-Schoepges (PPE-DE). – (FR) Dnă preşedintă, aş dori să adresez felicitări raportorilor, Comisiei, doamnei Trautmann şi domnului Harbour, care au reuşit să ajungă la un compromis pe ultima sută de metri. După doi ani de lucru intens, am realizat acest compromis într-un domeniu care va marca viitorul unui sector industrial de frunte.

Propunerea Comisiei privind utilizarea spectrului a fost modificată în direcţia potrivită, arătând respect pentru realizările din domeniul tehnologiilor prin satelit, iar anunţul Comisiei privind o viitoare dezbatere pe marginea serviciului universal şi a altor aspecte legale restante sugerează că munca va continua. Acesta reprezintă, aşadar, doar un prim pas, în aşteptarea altor reglementări.

Acest proiect va asigura cetăţenilor un acces extraordinar la informaţii şi cultură. Rămân însă multe probleme nerezolvate, din punctul de vedere al infrastructurii şi calităţii, deoarece accesul la acelaşi nivel de calitate încă nu le este garantat tuturor, dacă este să luăm în considerare multitudinea de probleme tehnice care există în continuare cu privire la comunicaţiile wireless.

Aspecte legate de libertatea accesului la internet, probleme legate de dreptul de autor şi de confidenţialitate, combinate cu preocuparea de asigurare a protecţiei împotriva infracţionalităţii, de protejare a regulilor etice şi a tineretului – toate acestea nu sunt oare prea mult de realizat? Cât despre aceia care sunt sceptici în privinţa compromisului, vor fi ei capabili să înainteze o soluţie gata-făcută care să fie aplicabilă imediat?

Consider că acest proiect reprezintă un progres considerabil. Să le acordăm, aşadar, o şansă autorităţilor de reglementare pe care le-am instituit, iar scepticii vor putea atunci să influenţeze aceste noi instituţii, care vor trebui să îşi dovedească eficienţa.

  Edit Herczog (PSE). - Dnă preşedintă, o muncă depusă timp de doi ani şi felicitările mele tuturor pentru aceasta. Pachetul telecomunicaţiilor aduce o contribuţie majoră Strategiei de la Lisabona, deoarece acest sector reprezintă 4% din PIB şi 25% din creşterea PIB-ului. Este unul dintre sectoarele de bază ale puterii economice europene.

Pachetul telecomunicaţiilor aduce o contribuţie majoră economiei bazate pe cunoaştere, nu numai prin intermediul sectorului în sine, dar şi prin sporirea oportunităţilor pentru utilizatori, fie că este vorba de întreprinderi, în special mici şi mijlocii, fie de persoane fizice. Toţi pot beneficia de pe urma acestuia.

Pachetul telecomunicaţiilor aduce o contribuţie majoră la Planul european de redresare economică prin dezvoltarea reţelei. Pachetul telecomunicaţiilor aduce o contribuţie majoră consolidării drepturilor şi oportunităţilor consumatorilor, pe măsura utilizării acestuia de către un număr din ce în ce mai mare de consumatori. Pachetul telecomunicaţiilor aduce însă şi o contribuţie majoră la dezvoltarea democraţiei. Acesta asigură accesul tuturor europenilor şi noi mijloace de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor noastre, dar şi un echilibru realizat de autoritatea de reglementare: un echilibru între oferirea unui instrument prin care Europa să realizeze o adevărată piaţă internă în sectorul telecomunicaţiilor şi să utilizeze expertiza disponibilă la nivelul naţional de reglementare.

Felicitările mele raportorilor şi Comisiei. Pe parcursul următorilor cinci ani vom realiza primul pas, care trebuie să fie ulterior urmat de alţii.

PREZIDEAZĂ: DNA ROTHE
Vicepreşedintă

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE). - Doresc să încep prin a-i felicita pe colegii noştri raportori care, timp de peste un an de zile, au lucrat intens la acest pachet, care este într-adevăr unul extrem de important pentru cetăţenii Uniunii Europene.

Pachetul are mai multe documente; cred că este important să mă refer întâi şi întâi la raportul doamnei Trautmann care stabileşte cadrul de reglementare al sectorului comunicaţiilor electronice şi a acoperit câteva elemente extrem de importante precum separarea funcţională, politica spectrului, utilizarea şi promovarea reţelelor de nouă generaţie. Apreciez faptul că separarea funcţională a fost adoptată, a fost acceptată ca o măsură extremă, ca o măsură specială.

De asemenea, cred că este esenţial să subliniem aici că drepturile consumatorilor trebuie protejate. De aceea şi raportul domnului Harbour a abordat aceste elemente şi colegul nostru Reino Paasilinna a reuşit să susţină punctul de vedere al socialiştilor europeni, şi anume acela că cel mai important trebuie să fie consumatorul. Este important cum sunt negociate clauzele contractuale, astfel încât orice consumator să fie protejat.

În ceea ce priveşte neutralitatea tehnologică, este bine că, în felul acesta, este pusă la dispoziţia tuturor o gamă largă de posibilităţi tehnice, dar vreau să subliniez: internetul oferă posibilităţi imense; este esenţial ca consumatorul, utilizatorul să fie protejat, să nu fie imixtiuni în datele cu caracter personal, ele să fie protejate şi, mai ales, trebuie să protejăm proprietatea intelectuală, dar nu în dauna intereselor consumatorilor.

(Preşedintele întrerupe oratorul)

  Charlotte Cederschiöld (PPE-DE). - (SV) Vă mulţumesc, dnă comisar, avem nevoie de o mai bună armonizare în domeniul comunicaţiilor electronice şi de o legislaţie mai exactă şi mai simplă, iar această armonizare trebuie să contribuie la o bună funcţionare a pieţei interne. Principalul obiectiv este creşterea concurenţei, care va oferi mai multe posibilităţi de alegere, preţuri mai mici şi calitate mai bună pentru consumatorii finali. Pentru a reuşi, trebuie cântărite diferitele interese şi găsit un echilibru bun. Pachetul privind telecomunicaţiile nu trebuie şi nu este menit să fie folosit în domeniul dreptului penal sau al sancţiunilor penale sau să afecteze dreptul procedural al statelor membre. Creşterea concurenţei trebuie să fie prioritară. Toţi cetăţenii trebuie să poată să-şi prezinte cazul în instanţă – acest lucru nu trebuie lăsat la latitudinea puterilor comerciale. Prin urmare, sper că acum, colegii mei deputaţi vor susţine compromisul.

Problema confidenţialităţii apare în mod neaşteptat în domeniul legislaţiei comerciale, al stocării datelor, legislaţiei penale şi transparenţei legislaţiei. Uniunea Europeană nu a găsit încă o abordare comună, cu principii comune care pot fi aplicate în cazul celor trei domenii şi va fi nevoie de o evaluare generală pentru a evita conflictul de legi care poate apărea pe termen lung. Găsirea unui echilibru între interesele poliţiei, susţinătorii transparenţei, cei care vor să protejeze datele şi bineînţeles, companiile de soft continuă să rămână o provocare pentru viitor.

Comisia ar trebui să poată contribui la aceasta prin instituirea unui grup operativ comun în scopul găsirii de principii comune şi a unui echilibru între interesele diferite din acest domeniu important.

În final, aş dori s-o felicit pe dna comisar Reding şi pe raportori pentru munca lor excelentă.

  Jacques Toubon (PPE-DE). – (FR) Dnă preşedintă, aş dori, în primul rând, să îi mulţumesc doamnei Reding, comisarul nostru, preşedinţiei franceze, care în decembrie a adoptat o poziţie comună foarte inteligentă şi apoi preşedinţiei cehe, care tocmai şi-a atins obiectivul. Aş dori, de asemenea, să le mulţumesc, în principal, celor trei raportori şi să îi felicit pe dl Harbour, dna Trautmann şi dna del Castillo Vera, care au făcut o treabă excelentă.

Pachetul pe care îl votăm astăzi cuprinde dispoziţii care se înscriu întru totul în direcţia dorită pentru dezvoltarea pieţei telecomunicaţiilor, într-o manieră ordonată şi în beneficiul tuturor: un regulament european încredinţat unui Organism al autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (OAREC) cu finanţare mixtă, fără un veto; un echilibru între concurenţă şi nevoia de noi investiţii – separaţia funcţională este limitată la cazurile excepţionale; o dorinţă de a concentra atenţia asupra serviciilor publice în gestionarea spectrului; noi servicii; o nouă libertate de acces şi, datorită dnei Harbour, în special, o creştere considerabilă a drepturilor consumatorilor. Îmi pare rău doar că formularea „trebuie efectuat” a fost respinsă.

Pentru Franţa, acest text este perfect echilibrat, este un bun compromis, şi aici mă refer la faptul că, în ceea ce priveşte acele renumite amendamente controversate, ceea ce a fost propus în final este inteligent, după părerea mea, pentru că face posibilă punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală pe internet fără a compromite libertatea de acces la acesta din urmă. Internetul trebuie să aplice legea în acest domeniu precum în altele. Lumea virtuală nu este o lume fără legi şi nu trebuie să se supună doar puterii publicităţii aduse de operatorii şi furnizorii de acces la internet. De aceea, împărtăşesc punctul de vedere al dnei Trautmann. Compromisul pune pe picior de egalitate drepturile angajaţilor, ale artiştilor şi ale utilizatorilor de internet, iar acesta este un lucru bun.

  Syed Kamall (PPE-DE). - Dnă preşedintă, aş dori să încep prin a recunoaşte meritele Comisiei şi ale tuturor funcţionarilor acesteia, precum şi ale tuturor raportorilor pentru eforturile deosebite depuse. Vorbesc în calitate de raportor alternativ din partea Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, despre capitolul referitor la confidenţialitatea în domeniul electronic din întregul pachet. De asemenea, aş dori să recunosc meritele lui Alexander Alvaro şi ale celorlalţi raportori alternativi, inclusiv ale domnului Lambridinis din partea Grupului Socialist, pentru munca depusă.

Cu toţii am făcut eforturi considerabile în vederea găsirii unui echilibru între protecţia datelor, aspect asupra căruia am căzut de acord că este foarte important, şi dreptul companiilor de a dezvolta programe de securitate pentru a asigura că reţelele noastre sunt sigure şi ţintesc pe cei care doresc să infiltreze aplicaţii de software dăunătoare (malware) şi virusuri în reţele. Acesta este un lucru care implică uneori examinarea traficului de date.

Ceea ce nu era implicat de acest lucru a fost considerat „trei greşeli şi eşti eliminat”. Aici foarte puţini oameni susţin această idee şi din păcate, câţiva din afara acestui Parlament au încercat să caracterizeze acest lucru în timp ce susţineau ideea „ trei greşeli şi eşti eliminat”.

Atât timp cât discutăm despre pachetele de date, permiteţi-mi să revin la problema neutralităţii internetului. Cred că trebuie să cădem de acord asupra faptului că într-o oarecare măsură, este nevoie de gestionarea reţelei. Pe măsură ce companiile construiesc conducte mai mari, alte companii vin din urmă şi umplu acele conducte şi acest lucru ar putea provoca probleme de congestie. Cine şi-ar fi putut imagina acum câţiva ani că în prezent vom avea programe precum BBC iPlayer sau YouTube? Prin urmare, este important ca operatorii să fie capabili să-şi gestioneze reţelele. Această idee de „primul pachet implementat, primul pachet eliminat ” s-ar putea dovedi dăunătoare, în special atunci când serviciile de urgenţă sunt suprasolicitate datorită congestionării traficului.

Aş dori să le mulţumesc tuturor raportorilor, care au lucrat asupra acestui subiect, pentru încercarea de a găsi echilibrul potrivit şi aş dori să solicit grupurilor de lobby care nu fac parte din acest Parlament să nu caracterizeze acest lucru drept „trei greşeli şi eşti eliminat”; vă rog să nu priviţi acest lucru drept un atac fundamental la adresa libertăţilor noastre. Încercăm doar să găsim echilibrul potrivit.

  Christofer Fjellner (PPE-DE). - (SV) Vă mulţumesc foarte mult, dnă preşedintă. Îmi cer scuze pentru scurta întârziere. Aş dori să încep prin a afirma că eu cred că este important să subliniem faptul că pachetul privind telecomunicaţiile, în forma actuală, dinainte de vot, este, în esenţă, unul bun. Acesta consolidează concurenţa şi drepturile utilizatorilor şi este important să scoatem în evidenţă acest lucru, deoarece cred că este adesea neglijat în cadrul dezbaterilor. Ne concentrăm aproape în mod exclusiv pe detalii şi uneori omitem esenţialul, şi despre acest lucru este vorba atunci când vorbim despre pachetul privind telecomunicaţiile – consolidarea concurenţei şi a drepturilor utilizatorilor.

Cu toate acestea, există în prezent multe ameninţări la adresa libertăţilor noastre civile şi a drepturilor asupra internetului şi a structurii deschise şi libere a internetului. Niciodată nu au fost acestea atât de clare precum în cadrul dezbaterii privind excluderea utilizatorilor de pe internet fără o audiere în faţa instanţei. Sunt foarte mândru de faptul că am convenit aici în Parlament că nu trebuie să acceptăm acest lucru. Oamenilor nu trebuie să li blocheze accesul la internet fără a fi audiaţi în instanţă. Acest lucru este important, întrucât reprezintă o restricţie foarte serioasă a libertăţilor şi drepturilor civile. De asemenea, răstoarnă principiile juridice astfel încât nu le-am putea accepta niciodată în alte contexte. Nu interzicem cuiva care a furat o bicicletă să folosească străzile. Prin urmare, sunt încântat că mâine vom spune un „nu” clar unei astfel de propuneri.

În acelaşi timp, acest lucru nu elimină toate ameninţările la adresa internetului. Există multe alte aspecte care vor fi discutate în continuare şi aştept cu nerăbdare acele dezbateri. Sunt anumite domenii în care mi-ar plăcea să putem merge puţin mai departe, dar în general, acest lucru reprezintă un pas în direcţia bună. Sunt mândru că mâine vom arăta cât se poate de clar că libertăţile şi drepturile cetăţenilor asupra internetului, în special în ceea ce priveşte posibilitatea de a nu fi exclus fără a fi audiat în instanţă, sunt câteva aspecte pe care Parlamentul European le va susţine.

  Helga Trüpel (Verts/ALE). – (DE) Dnă preşedintă, aş dori să spun că următoarea întrebare a dominat dezbaterea de azi: cum putem stabili un echilibru între libertatea pe internet, accesul liber, protecţia drepturilor de autor şi respectarea drepturilor fundamentale? Aceasta reprezintă într-adevăr formula magică pentru găsirea echilibrului potrivit în acest caz.

Aş dori să subliniez faptul că nu este vorba despre blocarea arbitrară a accesului la internet. Nu putem bloca accesul la YouTube, aşa cum s-a întâmplat în Turcia, din cauza unor aparente insulte la adresa lui Atatürk. Nu dorim să avem de-a face cu acelaşi tip de situaţie existentă în China. Cu siguranţă, paginile de internet nu pot fi blocate la întâmplare din motive politice. Cu toate acestea, aş dori să spun clar că cetăţenii nu pot avea un drept nelimitat la descărcare ilegală nerestricţionată! Acesta nu reprezintă un lucru care poate fi negociat în acest caz. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm – şi este vorba aici despre echilibrul pe care-l căutăm şi pe care trebuie să-l găsim – că producătorii de conţinut creativ, ale căror lucrări apar pe internet, pot fi despăgubiţi în mod echitabil. Avem nevoie de un nou model pentru acest lucru. Nu este vorba despre modelul francez. Dorim o rezervare juridică, o hotărâre judecătorească asupra drepturilor fundamentale. Cu toate acestea, va trebui să găsim, în societatea bazată pe cunoaştere, acest nou contract social între dreptul de autor şi protecţia drepturilor fundamentale.

  Viviane Reding, membră a Comisiei. − (FR) Dnă preşedintă, mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest pachet foarte important să poată vedea lumina zilei. Mă gândesc, desigur, la raportori şi la colegii acestora, dar mă gândesc de asemenea şi la Preşedinţia cehă şi aş dori să spun acum, în mod oficial, că ambasadoarea, dna Reinišová, a fost cooperat fantastic cu Parlamentul şi Comisia în vederea elaborării acestui proiect.

În prezent, avem un text echilibrat, care permite deschiderea pieţelor, investiţiilor, libertăţii pe internet şi a dreptului de a utiliza internetul. Avem un text care are potenţial pentru dezvoltarea industriei – şi prin urmare, pentru menţinerea şi crearea de locuri de muncă – şi pentru utilizatori. Acest text echilibrează, pe de o parte, Strategia de la Lisabona pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă şi, pe de altă parte, multe progrese în ceea ce priveşte drepturile utilizatorilor de internet.

membră a Comisiei − Permiteţi-mi să răspund la câteva întrebări care au fost adresate.

Una dintre întrebări viza investiţiile în reţelele de acces din generaţia următoare, garantând faptul că operatorii din domeniul telecomunicaţiilor primesc un profit echitabil în funcţie de investiţie, ţinând cont de riscul implicat. Este posibil deja ca mai multe companii să-şi împartă riscul investiţiei în conformitate cu normele în vigoare. Noile norme confirmă acest lucru şi, în acelaşi timp, susţin faptul că trebuie menţinute normele privind concurenţa eficientă şi nediscriminarea. Este un lucru foarte important. Doresc să subliniez acest lucru deoarece uneori aud doar o parte din poveste, însă trebuie pusă în aplicare întreaga poveste privind investiţiile.

A doua întrebare vizează încălcarea confidenţialităţii datelor. Operatorii trebuie să-şi asume responsabilitatea pe care o implică procesarea şi colectarea acestor surse imense de informaţii. Prin urmare, noile norme introduc pentru prima dată în legislaţia europeană notificarea obligatorie în cazul încălcării confidenţialităţii datelor cu caracter personal. Aceasta înseamnă că furnizorii de servicii de comunicaţii vor fi obligaţi să informeze autorităţile şi clienţii acestora cu privire la încălcarea confidenţialităţii datelor lor cu caracter personal. În plus, normele privind confidenţialitatea şi protecţia datelor sunt consolidate în domenii, precum utilizarea de cookies şi a altor instrumente similare. Utilizatorii de internet vor fi mai bine informaţi cu privire la ceea ce se întâmplă cu datele lor cu caracter personal şi vor găsi mai uşor o modalitate de exercitare, în practică, a controlului asupra informaţiilor lor personale.

Cel de-al doilea element vizează un internet mai deschis şi mai neutru pentru consumatori. Consumatorii europeni vor avea o gamă şi mai variată de alegere a furnizorilor concurenţi de servicii de internet în bandă largă care le sunt puse la dispoziţie. Furnizorii de servicii de internet au la dispoziţie unelte puternice care le permit să facă diferenţa între diverse tipuri de transmisii de date pe internet, precum comunicarea vocală sau peer-to-peer. Chiar dacă gestionarea traficului poate permite dezvoltarea de servicii cu taxe majorate de înaltă calitate şi poate asigura comunicaţii sigure, aceleaşi tehnici pot fi folosite în vederea diminuării calităţii comunicaţiilor sau a altor servicii la niveluri inacceptabil de scăzute. De aceea, în conformitate cu noile norme europene, autorităţile naţionale de telecomunicaţii vor putea stabili un nivel minim de calitate pentru serviciile de transmisie prin reţea, în vederea promovării neutralităţii şi libertăţilor internetului pentru cetăţenii europeni.

În textul nou, am adăugat noile cerinţe privind transparenţa care sunt extrem de importante.

Al patrulea element pe care aş dori să-l subliniez este recunoaşterea dreptului de acces la internet. Noile norme recunosc în mod clar faptul că accesul la internet este un drept fundamental, precum libertatea de expresie şi libertatea de a avea acces la informaţii. Prin urmare, normele prevăd că orice măsură privind accesul la, sau folosirea, serviciilor şi aplicaţiilor trebuie să respecte drepturile fundamentale şi libertăţile persoanelor fizice, inclusiv dreptul la confidenţialitate, libertatea de expresie şi accesul la informaţii şi educaţie, precum şi procedurile corespunzătoare.

membră a Comisiei − (FR) Dnă preşedintă, am considerat că este foarte important să subliniez aceste drepturi fundamentale întrucât acestea reprezintă baza valorilor noastre europene, valori europene care se bazează, de asemenea, pe aceste norme noi în materie de telecomunicaţii.

În plus, aş dori să spun ceva despre libertatea pe internet, deoarece mulţi deputaţi au vorbit despre acest lucru. Compromisul la care s-a ajuns este o victorie pentru libertatea cetăţenilor şi a utilizatorilor de internet.

În primul rând, acest compromis afirmă foarte clar libertăţile cetăţenilor, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul de acces la internet, care este o parte integrală a libertăţii de expresie şi a informaţiei. În al doilea rând, compromisul prevede că soluţiile disproporţionate care au fost propuse în vederea restricţionării drepturilor utilizatorilor de internet nu sunt legale. În al treilea rând, compromisul confirmă faptul că trebuie oferită întotdeauna alternativa de a introduce un caz în instanţă, în faţa unui tribunal independent şi imparţial, a cărui decizie trebuie respectată.

Compromisul cuprinde toate aceste lucruri şi consider că pe baza acestui compromis, activitatea pe care Comisia şi Parlamentul o va desfăşura în viitorul foarte apropiat,va avea o bază solidă care va sublinia drepturile cetăţenilor noştri şi valorile intrinseci ale Europei.

Acestea fiind supuse, aş dori să solicit Consiliului să acţioneze rapid astfel încât versiunea finală a textului, care sper că va fi votat mâine, să fie disponibilă cât mai repede posibil.

  Malcolm Harbour, raportor − Dnă preşedintă, în primul rând aş dori să mulţumesc tuturor participanţilor la această dezbatere. A fost o dezbatere foarte constructivă. Salut în special sprijinul pe care mi l-a acordat Parlamentul, mie şi colegilor mei din Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, pentru progresele semnificative pe care le-am realizat în ceea ce priveşte drepturile utilizatorilor şi elementele referitoare la confidenţialitatea datelor cuprinse în directivă.

Am fost încântat de faptul că, în timpul dezbaterii, toată lumea şi-a adus contribuţia la aspectele respective. Acestea sunt importante pentru fiecare consumator. În ceea ce priveşte alegerile, sper că toţi veţi vorbi despre munca pe care aţi depus-o în acest Parlament pentru consumatorii din lumea internetului, întrucât acest aspect este absolut esenţial.

Cred că a doua mea remarcă importantă se referă la faptul că spaţiul destinat internetului – sectorul comunicaţiilor electronice în sine – este un sector înfloritor, în evoluţie şi dinamic. Datoria noastră în calitate de autorităţi de reglementare este să permitem dinamismului, inovaţiei să continue. Punem în aplicare un regulament cadru pentru a garanta faptul că respectivii consumatori îşi pot asuma angajamentul în acest sens, pentru a le conferi dreptul de a fi la curent cu acele servicii şi pentru a le oferi posibilitatea să profite de aceasta – lucru care este esenţial. Însă internetul nu este locul înfloritor care ar părea –şi aţi văzut cât de dinamic este din cauza email-urilor pe care le-aţi primit referitoare la această propunere – nu este acolo deoarece am restricţionat activitatea pe internet, nu este acolo deoarece am impus noi modele de afaceri. Am oprit lucrurile realizate de oameni. Dorim să avem noi veniţi pe piaţă, dorim afaceri mici, dorim afaceri mari, dorim investiţii.

Este vorba despre acel simţ al dinamismului şi al urgenţei pe care trebuie să-l continuăm. Dna Reding are dreptate: trebuie să încurajăm statele membre să pună în aplicare aceste îmbunătăţiri cât mai curând posibil. Dorim ca noul OAREC să funcţioneze; dorim ca noul organism de reglementare să îşi asume angajamentul cu noi în Parlament şi să garanteze că aceste lucruri vor avea loc cât mai curând posibil.

Să depăşim această etapă şi să privim spre viitor. Vă mulţumesc dnă comisar pentru declaraţiile cheie pe care le-aţi făcut în domeniul protecţiei datelor şi a serviciilor universale care ne vor permite să lucrăm cu dvs. pentru a face progrese în aceste domenii esenţiale.

  Catherine Trautmann, raportoare. − (FR) Dnă preşedintă, vă mulţumesc foarte mult, dnă comisar, vă mulţumesc pentru declaraţia dvs., care aruncă o lumină foarte pozitivă asupra dezbaterii care tocmai a avut loc, şi le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi participanţi.

Aş dori să afirm că Parlamentul nostru, votând în favoarea acestui compromis privind pachetul privind telecomunicaţiile, va indica o alegere clară: acela al unei pieţe reglementate şi nu al concurenţei nereglementate. De asemenea, acest compromis reprezintă dovada unei strategii, o strategie utilă a dezvoltării într-un context de criză şi care pregăteşte societatea europeană pentru era digitală. Datorită clauzelor privind nediscriminarea, acest vot va permite, de asemenea, garantarea unui echilibru între drepturile statelor şi competenţele Comisiei, între vechii şi noii veniţi pe piaţă, dar în acelaşi timp înseamnă că Parlamentul European înregistrează un progres în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor de codecizie, în special în materie de alocare a politicii de spectru, care este considerat un bun public, şi exprimă, încă o dată, susţinerea emiţătorilor audio şi a serviciilor.

Mulţi deputaţi colegi au vorbit despre internet, considerat un spaţiu public, care, aşa cum este, necesită libertate şi securitate, şi eu sunt de acord cu aceştia. Prin urmare, s-a creat o legătură între accesibilitatea la internet şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, pentru prima dată într-o directivă, cu noua versiune a amendamentului 46.

Într-adevăr, expresia „măsuri adoptate” acţionează precum o legătură care lipseşte între orice măsuri luate cu privire la reţelele de comunicaţii electronice, fie că este vorba despre întreruperea sau filtrarea accesului, şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor. În ceea ce priveşte îndoielile exprimate de către colegii mei deputaţi referitoare la dorinţa raportorului de a apăra dreptul la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti înainte de blocarea accesului, trebuie să spun că expresia „tribunal independent şi imparţial” este o expresie care garantează utilizatorilor de internet dreptul la o astfel de hotărâre.

Dovedirea faptului că Hadopi este un tribunal independent şi imparţial ar însemna impunerea asupra acestei autorităţi înalte a tuturor acestor obligaţii pe care un judecător trebuie să le respecte. dreptul la apărare, un proces în care ambele părţi sunt audiate şi publicitate. Evident, acest lucru ar duce la crearea unui sistem care se bazează, la fel ca şi dreptul francez, pe informatizarea şi masificarea acuzaţiilor şi pedepselor apărute. Prin urmare, solicit Comisiei Europene să acorde cea mai mare atenţie în momentul transpunerii acestui pachet privind telecomunicaţiile.

Atunci când un principiu fundamental este înscris într-un text comunitar care face obiectul unui compromis între Consiliu şi Parlamentul European în calitate de colegislatori, acesta trebuie transpus în mod corespunzător în legislaţiile naţionale.

Doamnelor şi domnilor, aş dori să închei prin a spune că sunt încântată de perspectiva unei consultări publice de amploare de tipul unui parteneriat multiplu, care ne-ar permite să ducem la bun sfârşit munca noastră asiduă, în cadrul unui compromis care respectă legislaţia prevăzută în amendamentul 46 şi o face aplicabilă.

  Pilar del Castillo Vera, raportor. − (ES) Dnă preşedintă, aş dori să reiterez pe scurt mulţumirile mele faţă de toţi cei care au jucat un rol important în cadrul acestui proces de dezbatere privind pachetul de telecomunicaţii care este deja destul de lung: doamnei comisar şi celorlalţi raportori; pe scurt, tuturor celor care s-au implicat, alături de preşedinţia în exerciţiu a Consiliului.

Voi sublinia trei aspecte importante, pe care le consider esenţiale în vederea recapitulării beneficiilor acestei decizii, care cred că mâine vă fi adoptată cu o majoritate covârşitoare în acest Parlament. Aceasta revizuire a cadrului legislativ de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor are trei consecinţe imediate.

În primul rând, facilitează dezvoltarea reţelelor din noua generaţie şi, prin urmare, consumatorii beneficiază de acestea întrucât ei vor avea posibilitatea de a avea acces, de a naviga şi a efectua tranzacţii în cadrul unor reţele de internet mai rapide şi mai sigure, lucru care este oricum mai avantajos, nu numai pentru consumatorii individuali, ci şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru care internetul este esenţial.

În al doilea rând, va exista mai multă concurenţă pe piaţa internă, care de asemenea va fi în avantajul consumatorilor, fie că este vorba despre persoane fizice sau companii. Beneficiile provin de la preţuri şi produse mai bune, precum şi de la o inovaţie sporită, ca urmare a faptului că implicit, concurenţa este mai variată, mai bună şi mai reală.

În cele din urmă, toate acestea vor fi îndeplinite – şi nimeni din afara acestui Parlament sau de pe teritoriul Europei nu va avea nicio îndoială – respectând drepturile fundamentale; nu poate exista o legislaţie naţională care să nu respecte acele drepturi întrucât Europa a decis că principiul pe care se bazează această reformă garantează dreptul fundamental al accesului la internet.

  Francisca Pleguezuelos Aguilar, raportoare. – (ES) Dnă preşedintă, aş dori să reiterez mulţumirile mele adresate tuturor colegilor mei deputaţi, pentru discursurile lor şi pentru această dezbatere care s-a dovedit, într-adevăr, a fi foarte pozitivă.

Nu cred să existe vreo îndoială că această reformă a adus o contribuţie majoră societăţii noastre inovative a secolului 21. Am deschis calea astfel încât să putem continua să oferim noi oportunităţi în industria telecomunicaţiilor, un sector care este extraordinar de dinamic pentru dezvoltarea economică şi socială a Uniunii Europene şi, mai presus de toate, pentru protecţia consumatorului.

Sunt sigură şi cred că dezbaterea a arătat că de cele mai multe ori, predomină lumina, cu toate că există şi umbră aici, cum ar fi includerea dezbaterii privind conţinutul acestui pachet, după cum însăşi dna comisar şi un număr de alţi deputaţi au menţionat.

Cu toate acestea, consider că acest compromis a soluţionat favorabil acest aspect, deoarece, după cum s-a afirmat, pentru prima dată, obiectivul celor două directive din articolul 1 include recunoaşterea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a accesului la internet.

Să nu existe nicio îndoială că doresc să o susţin pe dna Trautmann în cererea sa ca atunci când statele membre sunt responsabile de garantarea confidenţialităţii, libertăţii de expresie, libertăţii informaţiilor şi în general, a tuturor drepturilor cuprinse în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acestea trebuie să acţioneze astfel încât, sub stricta şi riguroasa supraveghere a Comisiei Europene, pe care o consider ca fiind cea mai bună protecţie în momentul actual, împreună cu Parlamentul, libertatea pe internet să fie un principiu pus în balanţă cu toate celelalte drepturi.

Atât am avut de spus. Vă mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor. Cred că am făcut o treabă bună şi ar trebui să ne felicităm; Prin urmare, vă cer să votaţi pentru.

  Preşedinta. – Vă mulţumesc foarte mult, dezbaterea în comun a fost închisă.

Votul va avea loc mâine, miercuri.

°°°

  Carl Schlyter (Verts/ALE). - (SV) Atrag atenţia asupra faptului că Consiliul nu se află aici pentru a prezenta comentarii cu privire la acest acord. Aş dori ca dvs. să le cereţi să fie prezenţi aici înainte de votul de mâine. Cred că mulţi cetăţeni europeni ar dori un răspuns din partea Consiliului precum motivul pentru care membrii Consiliului se opun unui text care prevede în mod expres ca nimănui nu trebuie să i se blocheze accesul la internet în lipsa pronunţării unei hotărâri preliminare de către instanţă. Aş dori ca membrii Consiliului să se ridice şi să-şi explice opoziţia. Cred că mii de europeni ar dori să ştie de ce.

  Preşedinta. – Vom transmite mai departe solicitarea dvs.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (PSE), în scris. – (PL) Cadrul legislativ al telecomunicaţiilor din cadrul Uniunii Europene datează din 1990 şi a fost destinat liberalizării pieţelor interne dominate de monopoluri de stat. Între timp, am asistat la schimbări tehnologice revoluţionare în domeniul dezvoltării telefoniei mobile şi a internetului. Proiectul de reforme din cadrul legislaţiei de reglementare a pieţei de telecomunicaţii de pe teritoriul UE, pe care Parlamentul îl va vota mâine, este menit să adapteze legislaţia europeană la aceste schimbări, de exemplu prin îmbunătăţirea poziţiei utilizatorilor pe piaţa serviciilor electronice.

Părerea mea este că accesul la internet este un factor semnificativ care susţine procesul educativ şi dovedeşte faptul că oamenii pot să-şi folosească libertatea de exprimare şi să aibă acces la informaţii şi la piaţa locurilor de muncă. Utilizatorilor de internet nu trebuie să li se interzică accesul la internet sau să li se restricţioneze accesul în lipsa pronunţării unei hotărâri preliminare din partea organelor judiciare competente. De aceea, cred cu tărie că ar trebui să restabilim cele mai importante două amendamente, numărul 138 şi 166, care au fost adoptate de Parlament în cadrul primei lecturi din septembrie 2008. Aceste amendamente ar restabili garantarea drepturilor utilizatorilor, supravegherea de către autorităţile interne de reglementare ar deveni obligatorie, iar interzicerea arbitrară şi restricţionarea discreţionară a accesului cetăţenilor la aplicaţii, servicii şi conţinut publicate pe internet ar deveni ilegale.

În forma în care au fost prezentate în cadrul celei de-a doua lecturi din 6 mai, ambele amendamente, care aparent au fost doar modificate, dar de fapt, au fost semnificativ schimbate, reprezintă o ameninţare serioasă la adresa libertăţii de expresie, accesului liber la internet şi dreptului la informaţii — stâlpi ai societăţilor moderne, democratice, civice.

  Katrin Saks (PSE), în scris. – (ET) Noile norme prezentate în noul pachet privind telecomunicaţiile vor contribui la reglementarea pieţei de telecomunicaţii şi la promovarea protecţiei consumatorului. Va fi mult mai uşor pentru consumatori să obţină informaţii de la furnizorul propriu de servicii şi să-şi schimbe furnizorii de servicii. Informaţiile precontractuale trebuie să indice dacă un consumator este legat de un contract pentru o anumită perioadă de timp. În plus, furnizorii de servicii nu pot să-şi păstreze clienţii pentru o perioadă mai mare de 24 de luni. Schimbarea numărului de telefon de la un furnizor de servicii la altul trebuie realizată în decursul unei zile lucrătoare. Transparenţa prestării serviciilor s-a îmbunătăţit şi consumatorii pot să compare preţurile pe paginile de internet, iar operatorii locali pot fi obligaţi să furnizeze servicii persoanelor cu handicap. Consumatorii pot solicita stabilirea unui nivel maxim al preţului, odată ce consumul lor lunar atinge un anumit nivel. În cazul în care un furnizor de servicii divulgă pe internet, din neglijenţă, informaţiile personale ale unui individ, acesta trebuie să notifice persoana respectivă.

De asemenea, noile norme vor contribui la reglementarea pieţei telecomunicaţiilor şi vor înlesni accesul unor noi servicii pe piaţă. Coordonarea spectrului radio în cadrul UE oferă oportunitatea de a presta servicii complet noi şi elimină obstacolele existente până în momentul respectiv, de exemplu în ceea ce priveşte vizionarea programelor TV pe telefoanele mobile. Drepturile autorităţilor naţionale de reglementare au crescut şi s-a creat o nouă autoritate de reglementare a UE, cu obiectivul de a consolida supravegherea pieţei independente, lucru care va fi cu siguranţă în beneficiul consumatorilor. Vă mulţumesc.