Stenograma dezbaterilor

Marţi, 5 mai 2009 - Strasbourg

15. Protecţia animalelor în momentul uciderii (dezbatere)

  Preşedintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A6-0185/2009) întocmit de dl Wojciechowski, în numele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind protecţia animalelor în momentul uciderii.

  Janusz Wojciechowski, raportor. – (PL) Dle preşedinte, civilizaţia noastră este una care se foloseşte de animale. Ucidem miliarde de animale pentru a le folosi carnea sau pielea şi pentru o multitudine de necesităţi economice. Uneori le ucidem fără niciun motiv economic - ca sport, cum ar fi vânătoarea, sau ca amuzament, cum ar fi corida. În ceea ce mă priveşte, uciderea animalelor nu este nici sport, nici amuzament, nici cultură, dar nu vom intra în detalii aici, pentru că subiectul dezbaterii noastre este uciderea animalelor din motive economice.

Protecţia animalelor în momentul uciderii. Este posibil acest lucru? Este posibil să protejăm un animal pe care avem de gând să îl ucidem? Da, este posibil, în principal scutindu-l de orice suferinţă inutilă. Protejând animalele de tratamente inumane, ne protejăm propria noastră umanitate. Propunerea de regulament îmbunătăţeşte standardele de protecţie a animalelor în momentul uciderii, introduce standarde tehnice mai înalte şi mai bune şi favorizează o monitorizare mai eficientă a utilizării acestora. Introduce un nivel mai înalt al responsabilităţii personale în tratarea adecvată a animalelor şi introduce, de asemenea, şi obligativitatea desemnării unui responsabil special cu protecţia animalelor în abatoare. Noul regulament, care înlocuieşte vechea directivă din 1993, reprezintă un progres vizibil în realizarea ideii de protecţie a animalelor şi, prin urmare, îl susţin în calitatea mea de raportor.

Au existat câteva aspecte controversate. Un exemplu cunoscut este chestiunea sacrificării rituale. Principiul de bază presupune uciderea animalelor după asomare şi inducerea stării de inconştienţă, dar, din motive religioase, se admite şi o excepţie - uciderea fără asomare prealabilă, dacă acest lucru este necesar din motive religioase. Această situaţie îi priveşte pe adepţii islamismului şi iudaismului, care ucid animalele fără asomare prealabilă. Amendamentele care vizau introducerea unei interdicţii totale a sacrificării rituale în Uniunea Europeană au fost respinse de Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Membrii Comisiei au hotărât că o asemenea interdicţie nu ar funcţiona.

Comisia a respins şi propunerea prin care ar fi fost lăsat la latitudinea fiecărui stat membru dreptul de a interzice sacrificarea rituală, prin legislaţia naţională. Acest lucru este precizat în amendamentul nr. 28. Aş dori să subliniez faptul că un vot în favoarea acestui amendament înseamnă că statele membre nu vor putea interzice sacrificarea rituală pe teritoriul lor. Un vot împotriva acestui amendament înseamnă revenirea la poziţia Comisiei Europene, care permite impunerea unei interdicţii a sacrificării rituale în temeiul legislaţiei naţionale.

O altă chestiune controversată este desemnarea unor centre naţionale de referinţă, care urmau să fie desemnate de fiecare stat membru. Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a respins această idee în amendamentul nr. 64. În ceea ce mă priveşte, consider că ar trebui înfiinţate astfel de centre de referinţă şi că acestea ar putea, de asemenea, să joace un rol în monitorizarea modului în care sunt tratate animalele în momentul uciderii.

Aş dori să atrag atenţia asupra sugestiilor Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, incluse în raportul meu. Mai întâi, măsurile de introducere a unor standarde mai ridicate de protecţie a animalelor în timpul uciderii ar trebui să obţină sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Scopul nobil al protejării animalelor nu poate fi atins fără un plan financiar şi fără crearea stimulentelor materiale necesare introducerii unor standarde mai ridicate.

În al doilea rând, raportul propune ca standardele îmbunătăţite să fie aplicate nu doar producătorilor din interiorul Uniunii Europene, ci şi importatorilor de produse din carne în Europa. Vrem să ne asigurăm că piaţa Uniunii Europene va fi aprovizionată doar cu produse animale care provin din animale sacrificate conform legislaţiei comunitare.

Doamnelor şi domnilor, ultima şedinţă a Parlamentului European este dedicată în mare măsură protecţiei animalelor. Astăzi am decis să interzicem importul de produse derivate din foci ucise cu cruzime, am hotărât să impunem standarde mai ridicate de protecţie a animalelor supuse experimentelor şi acum dezbatem problema impunerii unor standarde mai ridicate pentru protecţia animalelor în momentul uciderii. Sunt bucuros că Parlamentul face atât de multe pentru protecţia animalelor şi, de asemenea, că pot lua parte la acest proces. Spiritul Sfântului Francisc din Assisi este prezent în acest plen. Fie ca el să fie prezent şi de-a lungul următoarei legislaturi.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei −Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc Parlamentului European şi, în special, raportorului, dl Wojciechowski, pentru că a sprijinit elementele principale ale propunerii Comisiei privind protecţia animalelor în momentul uciderii.

Sunt mulţumită mai ales de faptul că Parlamentul European a acceptat abordarea generală a propunerii, de garantare a faptului că legislaţia privind bunăstarea animalelor aplicabilă abatoarelor este conformă cu pachetul privind igiena, adoptat încă din 2004.

Legislaţia actuală privind protecţia animalelor în momentul sacrificării datează din 1993 şi, în mod evident, nu este conformă cu recentele evoluţii din domeniul siguranţei alimentare, sănătăţii şi bunăstării animalelor. În temeiul actualei propuneri, operatorii din abatoare vor trebui să instituie proceduri standard de operare, să se bazeze pe indicatorii de bunăstare pentru asomare, iar personalul va trebui să fie format în domeniul bunăstării animalelor.

În ceea ce priveşte problema sacrificărilor în context religios, aş vrea să accentuez faptul că ataşamentul Parlamentului European faţă de libertatea religioasă este în totalitate împărtăşit de Comisie, iar intenţia Comisiei este de menţinere a situaţiei actuale în această problemă delicată. Tratatul prevede în mod clar necesitatea de a lua în considerare practicile legate de religie în formularea politicilor Comunităţii. Este clar că există numeroase practici diferite referitoare la sacrificarea în context religios în statele membre ale Uniunii.

Comisia sugerează ca în acest domeniu să fie menţinută aplicarea principiului subsidiarităţii. A funcţionat bine în ultimii 15 ani şi ar trebui să continue să funcţioneze astfel şi în viitor. În această privinţă, putem accepta în principiu, cu condiţia să fie reformulate, amendamentele care reflectă abordarea legislaţiei actuale, de menţinere a dreptului la libertatea religioasă, permiţându-le în acelaşi timp statelor membre să adopte sau să menţină reguli mai stricte. În acest sens, aş remarca faptul că pare să existe un acord în cadrul Consiliului pe această temă.

Aş dori acum să spun câteva cuvinte despre practica sacrificării animalelor în gospodăria proprie. În prezent, sacrificarea animalelor în scopul consumului personal este permisă în afara abatoarelor (cu excepţia vitelor), dar este obligatoriu ca porcinele, ovinele şi caprinele să fie asomate în prealabil. O parte din cetăţenii statelor membre sacrifică în mod tradiţional porci de Crăciun şi miei de Paşte. Păstrarea acestor tradiţii este importantă pentru Comisie, dar nu există niciun motiv să se renunţe la asomarea animalelor, ajungându-se astfel la afectarea bunăstării animalelor. În consecinţă, Comisia consideră că, atunci când porcii sau mieii sunt sacrificaţi în afara abatoarelor, ar trebui să se realizeze întotdeauna asomarea prealabilă.

Un alt punct al propunerii se referă la înfiinţarea unui centru naţional de referinţă. Considerăm că acest element este esenţial pentru a garanta punerea în aplicare adecvată a măsurilor propuse. În abatoare, inspectorii oficiali realizează controale privind siguranţa alimentară, mai ales asupra carcaselor. Timpul este scurt şi competenţele de evaluare a parametrilor de bunăstare a animalelor limitate. În zilele noastre, echipamentul de asomare este complex şi dificil de evaluat în raport cu eficienţa sa în materie de bunăstare. Centrele naţionale de referinţă ar corespunde necesităţii privind obţinerea de informaţii tehnice şi ştiinţifice referitoare la bunăstarea animalelor în momentul sacrificării şi Comisia consideră că această cerinţă ar trebui menţinută în cadrul propunerii.

Comisia consideră, de asemenea, că certificatele de competenţă care trebuie deţinute de personalul din abatoare ar trebui emise după o examinare independentă. Acest sistem a fost dezvoltat în alte domenii referitoare la bunăstarea animalelor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Acolo unde a fost pus în aplicare în mod corespunzător, sistemul a dat rezultate bune. Prin urmare, ar trebui extins la toate abatoarele din UE.

Animalele sunt, de asemenea, ucise în număr foarte mare în afara abatoarelor pentru a controla răspândirea bolilor. Este adevărat că există deja cerinţe privind asigurarea sănătăţii animalelor, dar cerinţele de astăzi nu se referă la bunăstarea animalelor. Oamenii consideră că sacrificarea în masă, destinată controlării bolilor, ar trebui realizată în cel mai umanitar mod cu putinţă. Transparenţa, care înseamnă o raportare adecvată, este, prin urmare, esenţială. Mai mult, experienţele anterioare privind aceste situaţii de urgenţă au arătat că este esenţială colectarea informaţiilor privind bunele practici şi greşelile care ar fi putut interveni. Monitorizarea şi raportarea corespunzătoare cu privire la bunăstarea animalelor ar trebui, aşadar, să fie impuse în cazul sacrificărilor în masă.

Salut sprijinul pe care îl acordaţi propunerii Comisiei. În cazul în care aceasta ar fi adoptată, Uniunea Europeană ar avea potenţialul de a fi pe primul loc în lume şi de a aduce inovaţii la nivel global în domeniul bunăstării animalelor.

  Jens Holm, raportor pentru aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. − (SV) În fiecare an, sute de milioane de animale - porcine, vaci, ovine, găini, cai şi altele - sunt sacrificate şi transportate în Europa. În plus, sunt sacrificate 25 de milioane de animale cu blană. Acest lucru implică foarte multă suferinţă pentru animale. Desigur, cea mai bună soluţie ar fi ca noi să nu le mai mâncăm deloc şi să nu le mai purtăm sub formă de blănuri.

Cu toate acestea, regulamentul nu se referă de fapt la aceasta, ci la modul în care putem reduce suferinţa animalelor în abatoare. Propunerea Comisiei reprezintă un pas înainte, dar trebuie să devină mai riguroasă în privinţa anumitor aspecte. În cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară am votat avizul redactat de mine, în care cerem, printre altele, scurtarea timpului de transport şi a timpului de aşteptare la abatoare, realizarea de investiţii în abatoare mobile, includerea în sfera de aplicare a acestui regulament a animalelor cu blană, acordarea posibilităţii statelor membre de a avansa şi de a prevedea condiţii mai riguroase, precum şi asigurarea independenţei inspectorilor pentru bunăstarea animalelor şi a centrelor naţionale de referinţă şi sporirea competenţelor acestora.

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală sprijină propunerea noastră în ceea ce priveşte abatoarele mobile şi includerea animalelor cu blană, ceea ce este mulţumitor. Totuşi, mă îngrijorează în mod deosebit alte câteva amendamente formulate de această comisie şi de diverşi membri. Este regretabil faptul că limitele propuse pentru timpul de transport la abator şi timpul de aşteptare în interiorul abatorului au fost şterse în întregime de către Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Vă rog să votaţi în favoarea amendamentului nr. 125, formulat de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, astfel încât să recâştigăm impunerea acestor condiţii. Nu înţeleg de ce Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală doreşte să şteargă propunerea referitoare la centrele naţionale de referinţă pentru bunăstarea animalelor. Este, de asemenea, extrem de important ca statelor membre să li se permită să avanseze şi să prevadă obligaţii mai ambiţioase decât cele expuse aici. Vă recomand să votaţi în favoarea amendamentului nr. 124. În sfârşit, sunt deosebit de preocupat de faptul că, în ceea ce priveşte statele membre care, în prezent, interzic cu desăvârşire sacrificarea fără asomare, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu doreşte să li se permită menţinerea acestei interdicţii. Astfel stau lucrurile, de exemplu, în ţara mea, Suedia. Am găsit un echilibru între tradiţia religioasă şi bunăstarea animalelor, aprobat de majoritatea cetăţenilor. Vă rog să votaţi împotriva amendamentului nr. 28, în forma propusă de raportor.

  Sebastiano Sanzarello, în numele Grupului PPE-DE. – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, o coincidenţă fericită face ca eu să fiu ultimul vorbitor din această seară, cel puţin în cadrul acestei legislaturi, sub preşedinţia dvs., probabil ultima dvs. preşedinţie, pentru că aţi decis să nu mai participaţi la alegeri. Dle Cocilovo, sunt încântat să îmi pot exprima mulţumirea pentru tot ce aţi făcut în acest Parlament şi pentru stima pe care v-o poartă toţi deputaţii europeni, nu doar delegaţia italiană. Am fost ales în aceeaşi circumscripţie electorală ca şi dvs.; suntem oponenţi politici, dar simt că este de datoria mea să vă urez un viitor politic fructuos, spre interesul ţării noastre, dar şi al Europei.

Acum voi trece la subiect. Consider că noi, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, am făcut o treabă excelentă. După ascultarea consultanţilor şi a diferitelor grupuri profesionale, am încercat să îmbunătăţim textul care ne-a fost dat de către Consiliu şi Comisie, făcându-l mai aplicabil şi mai consistent, apărând aspectele legate de exprimarea religioasă şi de dreptul la practici religioase, sub toate formele acestora. Au existat câteva contradicţii, întrucât Comisia şi Consiliul au declarat că vor proteja sacrificarea rituală, dar anumite obligaţii au făcut acest lucru imposibil în practică - mă refer la sacrificarea prin atârnarea cu capul în jos şi la mult dezbătutul subiect al asomării.

Din punct de vedere dialectic, pare a fi o cruzime, dar aceasta implică de fapt: o tăietură decisivă asociată unui acelaşi nivel al durerii ca şi în cazul asomării, care este realizată prin introducerea unui piron în frunte, după care nu mai este nicio durere şi ar fi o cruzime gratuită să asomezi animalele după ce gâtul le-a fost tăiat. Prin urmare, cred că animalele nu sunt tratate cu cruzime dacă nu sunt asomate după ce li s-a tăiat gâtul.

Carta Drepturilor Omului prevede că drepturile omului au întâietate ori de câte ori intră în conflict cu drepturile animalelor, cu alte cuvinte dreptul la practici religioase, nu doar musulmane, nu doar evreieşti, ci şi creştine - după cum am discutat în detaliu în Comisie - ar trebui protejat în totalitate. Lucru cât se poate de important pentru că, din moment ce avem relaţii reciproce cu ţări terţe, oamenii care practică anumite religii nu ar putea consuma carne în Europa pentru că aceasta nu poate fi produsă ori importată în Europa. Nu cred că acest lucru este drept.

  Rosa Miguélez Ramos, în numele Grupului PSE. – (ES)Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, după cum am auzit, propunerea pe care o dezbatem astăzi înlocuieşte o directivă devenită caducă ca urmare a progreselor tehnologice şi propune un regulament nou, care va permite aplicarea uniformă în cadrul Uniunii Europene a obligaţiilor comunitare privind bunăstarea animalelor.

În contextul pieţei interne şi dat fiind faptul că respectarea reglementărilor poate denatura concurenţa, propunerea va permite aplicarea unor standarde similare în materie de concurenţă în cazul tuturor operatorilor comunitari. De fapt, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, care a ales să scutească operatorii mici de la respectarea anumitor obligaţii, a sporit nivelul de responsabilitate care le revine operatorilor mari - acesta este textul pe care îl dezbatem astăzi - şi, în plus, a creat poziţia de responsabil cu bunăstarea animalelor în companiile mari.

Raportul pe care îl dezbatem îmbunătăţeşte propunerea Comisiei cu privire la anumite aspecte fundamentale. Un exemplu ar fi acela că, prin această propunere, Comisia nu mai încearcă să modifice dispoziţiile actuale privind transportul animalelor în ceea ce priveşte timpul total de transport - ceva ce noi am considerat a fi absolut revoltător - şi menţine interdicţia actuală privind transportarea animalelor ale căror caracteristici specifice sugerează faptul că nu se pretează transportării.

În plus, corectează şi clarifică responsabilităţile care le revin companiilor cu privire la respectarea reglementărilor în materie de bunăstare: operatorii, şi nu lucrătorii, sunt responsabili cu garantarea aplicării normelor.

În final, dle comisar, aş dori să reţineţi faptul că în Uniunea Europeană nu există două regiuni sau ţări diferite cu sisteme juridice identice; fiecare sistem juridic este diferit. În cazul în care centrele naţionale de referinţă pe care le propuneţi şi despre care tocmai aţi vorbit ar fi înfiinţate conform sugestiei incluse în propunerea Comisiei, aceasta ar presupune crearea nu a unui singur centru, ci a 17 centre naţionale de referinţă în Spania. În această ţară, atribuţiile administraţiei centrale sunt descentralizate şi revin comunităţilor autonome şi, prin urmare, am fi forţaţi să înfiinţăm 17 astfel de centre naţionale. Ar fi ridicol: câte un centru pentru fiecare regiune. Din acest motiv, propunem ca autoritatea în cauză să fie responsabilă cu garantarea aplicării corecte a normelor.

  Zdzisław Zbigniew Podkański, în numele Grupului UEN. – (PL) Dle preşedinte, raportul Wojciechowski referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind protecţia animalelor în momentul uciderii ridică un subiect extrem de important: bunăstarea animalelor. În mod indirect, acesta ridică întrebarea de-a şti dacă în prezent omenirea se poate desprinde de cruzime şi poate crea o nouă lume de valori, unde există sensibilitate în faţa durerii, a suferinţei, a fricii şi a angoasei de a-ţi pierde viaţa, şi nu doar în privinţa oamenilor, ci şi a animalelor.

Din păcate, în ciuda evoluţiei civilizaţiei şi tehnologiilor, miliarde de animale şi păsări sunt ucise în continuare în fiecare an, deseori cu cruzime şi chiar fără asomare. Acest fapt ridică alte întrebări, de exemplu de ce comportamentul unor oameni inteligenţi şi educaţi faţă de animale se aseamănă adesea cu cel al triburilor primitive, condamnate la lupta pentru existenţă. Ce ar trebui să facem să schimbăm această situaţie?

Raportul oferă în mare măsură răspuns la aceste întrebări, dar nu rezolvă, cu toate acestea, multe probleme fundamentale legate, de exemplu, de legislaţie, de sacrificarea rituală şi de formarea conştiinţei societăţii. Prin urmare, aceste probleme rămân a fi rezolvate de Consiliu, de Comisie şi de noul Parlament. Sper ca activităţile viitoare destinate îmbunătăţirii bunăstării animalelor să fie însoţite de înţelegerea faptului că animalele sunt fiinţe vii, care pot simţi durerea şi suferinţa; că nu sunt obiecte şi că oamenii le datorează respect, protecţie şi grijă.

  Alyn Smith, în numele Grupului Verts/ALE. –Dle preşedinte, aş dori să îl felicit, la rândul meu, pe Janusz Wojciechowski, raportorul nostru, pentru aplombul cu care a abordat acest dosar foarte complicat şi cu implicaţii emoţionale şi pentru că a avut de-a face cu multe puncte de vedere contradictorii. În acest discurs, probabil ultimul meu discurs din cadrul prezentei legislaturi, merită să le atrag atenţia colegilor mei că acesta reprezintă ceea ce numesc eu un dosar tipic al Parlamentului European. Este tehnic, este complex, este oarecum la distanţă de cetăţeni, dar trebuie amintit faptul că bunăstarea animalelor este extrem de importantă pentru cetăţenii noştri, iar corectitudinea este de importanţă vitală pentru producătorii, pentru consumatorii şi pentru piaţa din UE.

Sunt mulţumit, mai ales, de amendamentele nr. 45 şi nr. 46, referitoare la garantarea respectării standardelor noastre de către ţările terţe care doresc să exporte în UE. Acesta este un element esenţial al corectitudinii faţă de producătorii noştri şi al încrederii consumatorilor în pieţele noastre, aşadar trebuie considerat foarte oportun.

De asemenea, proporţionalitatea măsurii prevăzute la amendamentele 65, 66 şi 67, care permite formarea la locul de muncă, este utilă îndeosebi în cazul abatoarelor şi operaţiunilor mai mici din Uniunea Europeană. Derogările prin care abatoarele mici sunt scutite de obligativitatea prezenţei responsabilului cu bunăstarea animalelor sunt, la rândul lor, binevenite.

În ceea ce priveşte sacrificările în context religios, cred că dl comisar are perfectă dreptate. Nu cred că trebuie să reglementăm acest aspect în cadrul acestui pachet, ceea ce este o veste bună pentru consumatori. Vestea este bună şi pentru încrederea în piaţa comunitară în sectorul cărnii şi, în ansamblu, este un lucru bun. Felicitările mele.

  Maria Petre (PPE-DE). - Aş dori mai întâi să îl felicit pe raportor şi să îi mulţumesc pentru deschiderea de care a dat dovadă.

Sunt de acord cu propunerile Comisiei care prevăd ca animalele să fie ucise numai folosind o metodă care asigură moartea imediată sau după asomare, acceptând însă ca excepţii sacrificarea în cadrul ritualurilor religioase. Susţin, de asemenea, ca regulamentul de faţă să nu fie aplicat nici în cazul sacrificărilor destinate consumului personal, în conformitate cu tradiţiile sărbătorilor religioase importante, precum Paştele şi Crăciunul şi numai pe o perioadă de zece zile înainte de data când au loc acestea.

Personalul implicat în operaţiile de ucidere şi operaţiile aferente trebuie să urmeze cursuri de formare adecvate, care să se finalizeze în mod normal cu acordarea unui certificat de competenţe.

Regulile introduse la nivel european în domeniul protecţiei animalelor sunt printre cele mai stricte din lume. Aceasta determină costuri de producţie mai mari şi poate duce la distorsiuni ale concurenţei cu statele care au legislaţie mai puţin strictă în această privinţă. De aceea solicit Comisiei să se asigure că produsele de carne sau alte produse de origine animală importate din statele terţe respectă standardele europene. Este de dorit ca, în abatoarele care sunt autorizate să exporte în Uniunea Europeană, Comisia să poată efectua inspecţii care să ateste că, în plus faţă de certificatele de sănătate deja acordate, regulile privind protecţia animalelor sunt respectate

  Neil Parish (PPE-DE). - Dle preşedinte, aş dori să îi mulţumesc dnei Vassiliou pentru activitatea domniei sale în Parlament. A preluat dosarul doar de doi ani şi a făcut o treabă foarte bună, aşa că o felicit. Aş dori să îl felicit şi pe Janusz Wojciechowski pentru raportul foarte bun pe care l-a întocmit şi pentru că a fost un foarte bun vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură.

Cred că standardele de bunăstare a animalelor existente în Europa sunt de o importanţă extremă datorită faptului că producem carne de înaltă calitate. Vrem să ne asigurăm că este sacrificată cu atenţie şi la standarde înalte, atât în ceea ce priveşte igiena, cât şi bunăstarea animalelor. Întâmpin cu bucurie ideea înfiinţării de abatoare mobile, deoarece cred că aceasta va fi o măsură foarte bună. Cred, de asemenea, că trebuie să fim foarte atenţi, pentru că multe abatoare mici din Europa au fost închise în trecut – asta s-a întâmplat şi în statul membru din care provin – astfel că vrem să ne asigurăm că avem reglementări adecvate, dar nu excesive care, de fapt, să le oprească activitatea.

Ceea ce voi spune în continuare va stârni controverse. Cred că animalele se nasc în această lume şi noi, oamenii, hotărâm cum vor fi sacrificate. Cred că, în ceea ce o priveşte, Comisia trebuie să se hotărască. Fie acceptaţi sacrificările în context religios şi faptul că animalele nu sunt asomate, astfel încât animalele din alte ţări pe care le vrem să le sacrificăm de Crăciun să aibă parte de acelaşi tratament, fie susţineţi pe deplin ideea, corectă din punctul meu de vedere, ca noi, oamenii, să decidem cum să fie sacrificat un animal şi că animalele ar trebui să fie asomate înainte de sacrificare. Cred că este evident că lucrurile trebuie să se întâmple aşa. În anumite state membre se practică asomarea prealabilă şi cea ulterioară a animalelor, în cadrul sacrificărilor de tip halal şi de tip iudaic. Mă întreb de ce nu s-ar întâmpla la fel în toată Europa, pentru că trebuie să fim foarte siguri că toate animalele sunt tratate la fel. Accept subsidiaritatea, dar vreau să văd, de asemenea, cum Comisia obligă statele membre să garanteze că vom avea proceduri de sacrificare şi asomare adecvate în viitor.

De asemenea, când vine vorba de etichetare, nu văd nicio problemă. De ce să nu etichetăm animalele în funcţie de modul în care au fost sacrificate? Dacă nu este nicio problemă în ceea ce priveşte ritualurile de sacrificare de tip halal şi iudaic, de ce să ne facem griji referitor la etichetarea acestora? Aşadar, haideţi să etichetăm carnea în mod corespunzător, astfel încât, pe viitor, oamenii să ştie exact ceea ce cumpără, pentru că este foarte important ca agricultura europeană să impună standarde foarte înalte.

  Marios Matsakis (ALDE). - Dle preşedinte, în opinia mea, dreptul la libertatea religiei nu poate ignora normele şi reglementările în vigoare în ţările noastre şi nu poate încălca într-o asemenea măsură standardele noaste privind respectarea bunăstării animalelor şi a igienei în timpul sacrificării. Prin urmare, nu văd de ce, în numele religiei, ar trebui să tolerăm ucideri anacronice, neigienice şi chiar sadice ale animalelor, uneori făcute în circumstanţe ceremoniale fastuoase, în prezenţa atât a adulţilor, cât şi a copiilor.

Consider, aşadar, că animalele ar trebui ucise doar în cadrul controlat al unor abatoare autorizate şi supuse inspecţiilor şi, fără excepţie, după asomare prealabilă. Libertatea religiei este una, a provoca durere gratuită animalelor şi a încălca normele privind igiena este cu totul altceva. Normele şi legislaţia din cadrul UE ar trebui să fie aceleaşi pentru toţi, indiferent de religie.

  Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf (Verts/ALE). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, cred că, în cadrul acestei dezbateri, subiectul bunăstării animalelor a fost redus prea mult la aspectul recurgerii sau nu la asomare. Nu că aş fi împotriva asomării, consider doar că trebuie să admitem faptul că asomarea a fost introdusă iniţial nu din grija pentru bunăstarea animalelor, ci din motive economice, pentru a putea sacrifica animalele în fermele industriale, ceea ce implică uciderea în masă în abatoare, fără a afecta şi a diminua calitatea cărnii prin anxietatea produsă de sacrificare.

Aşadar, sacrificarea în context religios ţine de arta înaltă a sacrificării animalelor fără ca acestea să suporte vreo durere în plus, iar problema asomării în abatoare nu se reduce doar la necesitatea recurgerii sau nu la aceasta, ci implică şi tratamentul aplicat animalelor în timpul transportului şi în timpul petrecut în interiorul abatoarelor. Sunt de acord cu dl Parish că sacrificările în context religios ar trebui etichetate ca atare, astfel încât consumatorii să ştie ce cumpără şi ce susţin.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei. −Dle preşedinte, dezbaterea de astăzi pe marginea raportului Wojciechowski reflectă preocupările Parlamentului, ale Comisiei şi, cu siguranţă, pe cele ale publicului faţă de bunăstarea animalelor în momentul sacrificării. Propunerea Comisiei introduce inovaţii importante pe care sper că le puteţi sprijini.

Legislaţia actuală a UE le impune operatorilor din ţările terţe care exportă în UE să aplice standarde echivalente. Mai mult, certificatele de import în sectorul cărnii trebuie să confirme faptul că standardele UE au fost respectate în centrele de export. Prin urmare, în ceea ce priveşte propunerea Comisiei, considerăm că principiul echivalenţei trebuie să se aplice în continuare.

Am ascultat cu atenţie toate comentariile dumneavoastră şi cred că această contribuţie este foarte utilă în cadrul eforturilor noastre de a crea condiţii cu adevărat eficiente în privinţa bunăstării animalelor. Odată cu adoptarea acestui raport, transmitem opiniei publice semnalele potrivite cu privire la faptul că abordăm îngrijorările pe care le-a exprimat şi, în acelaşi timp, stabilim standarde moderne în privinţa practicilor globale de bunăstare în momentul sacrificării animalelor. Mulţumesc Parlamentului şi raportorului pentru sprijinul acordat.

La final, din moment ce acesta este ultimul meu discurs în acest plen, aş vrea să spun că mi-a făcut mare plăcere să lucrez cu dvs. şi permiteţi-mi să vă urez tuturor succes în demersurile dvs. viitoare şi tot binele din lume.

  Janusz Wojciechowski, raportor. – (PL) Dle preşedinte, dle comisar, aş vrea să subscriu acestor urări şi sunt bucuros că ultimul discurs al dnei comisar în cadrul Parlamentului se referă la prezentarea a ceea ce este cu adevărat un proiect bun şi un regulament bun şi majoritatea celor care au luat cuvântul până acum sunt de acord cu aceasta. Doresc ca rezultatul final al acestei munci, această muncă reunită a Parlamentului, a Comisiei şi a Consiliului să nu afecteze în mod considerabil ceea ce a propus Comisia, pentru că propunerile făcute de Comisie au fost cu adevărat foarte bune. Totuşi, în abordarea protecţiei animalelor, în cadrul acelor măsuri destinate îmbunătăţirii bunăstării animalelor, două lucruri sunt importante.

În primul rând, banii. Din nefericire, nu vom obţine acordul societăţii de a ridica aceste standarde dacă nu garantăm o finanţare corespunzătoare a acestora. Mijloacele comunitare sunt esenţiale aici pentru atingerea obiectivelor care au fost stabilite. Nu este posibil să introducem astfel de standarde mai ridicate fără bani, transferând toate costurile în sarcina organismelor responsabile cu introducerea standardelor.

A doua problemă se referă la echivalenţă, astfel încât standardele îmbunătăţite să nu reducă competitivitatea producătorilor din Uniunea Europeană. Cred că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte realizarea acestui obiectiv. Mă bucur că aceste propuneri au fost aprobate în plen.

Aş dori să-i mulţumesc încă o dată dlui comisar. Aş dori, de asemenea, să le mulţumesc colegilor care au luat cuvântul astăzi şi mă bucur că ideea ridicării standardelor de bunăstare a animalelor este în întregime acceptată în acest plen.

  Preşedintele. –Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 6 mai 2009.