Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 6 mai 2009 - Strasbourg

6.13. Incluziunea persoanelor excluse de pe piaţa muncii (A6-0263/2009, Jean Lambert)

⁂

  Preşedinta. − În mod excepţional, dragi colegi, precum şi aceia care aşteaptă să ofere explicaţii privind votul, puteţi constata că este foarte târziu. Suntem aici de ceva timp, aşa cum sunt şi interpreţii. Sunt foarte multe explicaţii privind votul şi cred că nu le vom trece pe toate în revistă până la ora 15:00. Aceasta fiind situaţia, iau decizia, aşa cum am procedat anterior, ca aceste explicaţii privind votul să fie examinate la sfârşitul programului, în seara aceasta.

  Daniel Hannan (NI). - Doamnă preşedintă, normele stipulează foarte clar că, după vot, fiecare deputat are dreptul să ofere o explicaţie privind votul în cel mult 60 de secunde. Sunt conştient că interpreţii noştri sunt aici de foarte mult timp. Sunt conştient că reţinem foarte multe persoane de la masa de prânz. Aş dori să vă sugerez un compromis care a fost folosit de colegul dumneavoastră, vicepreşedintele Alejo Vidal-Quadras, ultima dată când s-a întâmplat acest lucru, ceea ce permite oamenilor să ofere explicaţii privind votul unul după altul, sporind considerabil gradul de rapiditate al procedurilor.

  Preşedinta. − Vă mulţumesc, domnule Hannan. Am luat în considerare acea formulă. Sunt atât de multe lucruri despre care cred că nu vor funcţiona. Veţi putea oferi explicaţii privind votul după votare, adică în seara aceasta. Îmi pare rău, însă este prea târziu - şi ştiţi cât de mult apreciez contribuţiile dumneavoastă!

Explicaţii scrise privind votul

- Propunere de decizie (B6-0268/2009)

  José Ribeiro e Castro (PPE-DE), în scris. – (PT) Comunicarea Comisiei Europene COM(2007)281 stabileşte o provocare pentru toate instituţiile europene: „A sosit vremea ca Brazilia să fie privită ca un partener strategic, dar şi ca un principal actor economic şi lider regional sud-american. ” Acest parteneriat a fost întemeiat la 4 iulie la Lisabona, în timpul preşedinţiei portugheze a Uniunii Europene. La 12 martie 2009, Parlamentul European a adoptat o recomandare adresată Consiliului care prevedea că „parteneriatul strategic ar trebui să permită stabilirea unui dialog periodic, structurat între membrii Congresului Naţional din Brazilia şi cei ai Parlamentului European”.

În ciuda acestei declaraţii de principii şi a solicitărilor mele adresate Preşedintelui Parlamentului, constat cu mâhnire că Parlamentul persistă în opţiunea anacronică de a face din Brazilia unica economie a ţărilor BRIC fără o delegaţie parlamentară independentă. Acest fapt contravine propriei decizii a Parlamentului şi demonstrează o inerţie deplorabilă şi o atitudine pe termen scurt, ţinând cont de importanţa reală a Braziliei în lume. Sper ca viitorii deputaţi în acest Parlament, în special cei portughezi, să contribuie la schimbarea acestei stări regretabile şi să stabilească o comunicare directă şi productivă cu Congresul Naţional din Brazilia.

Am votat împotrivă.

  Francis Wurtz (GUE/NGL), în scris. − Grupul GUE/NGL s-a abţinut de la votul privind numărul de delegaţii interparlamentare, datorită faptului că se făcea referire la Kosovo în formarea Delegaţiei pentru relaţia cu Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo.

Constituirea unei delegaţii pentru relaţia cu un stat auto-proclamat care este rezultatul încălcării dreptului internaţional constituie în sine o violare de facto a dreptului internaţional.

Această abţinere nu priveşte toate celelalte delegaţii la care se face referire în aceeaşi decizie, pe care o susţinem.

- Raport: Philippe Morillon (A6-0203/2009)

  Glyn Ford (PSE), în scris. − Sunt încântat să votez astăzi, aici, cu privire la acest raport de abrogare a directivei şi a 11 decizii devenite caduce şi constat că următorul nostru raport, cel al domnului Morillon (A6-0202/2009), va abroga încă alte 14 regulamente devenite caduce.

Îl felicit pe colegul meu pentru iniţiativă, pe care am dori să o repetăm în toate comisiile şi domeniile noastre de competenţă. Cu siguranţă, aş fi adeptul unor regulamente şi directive cu o perioadă fixă de valabilitate, fapt ce ar pune capăt acceptării în continuare de acte cu putere de lege şi regulamente, precum şi poverilor care, automat, se răsfrâng asupra noastră, a tuturor.

- Raport: Petya Stavreva (A6-0259/2009)

  Katerina Batzeli (PSE) , în scris – (EL) Grupul parlamentar PASOK a votat în favoarea raportului Stavreva, deoarece acesta oferă statelor membre posibilitatea de a alege măsuri de sprijinire a dezvoltării rurale în momente extrem de importante pentru aceste zone şi pentru fermieri. Textul original al propunerii Comisiei a fost de asemenea îmbunătăţit pe baza amendamentelor depuse în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Cu toate acestea, nu se pot accepta în niciun caz reduceri oportuniste ale limitelor financiare pentru politica în domeniul agriculturii, pe motivul deţinerii de resurse neutilizate. Bugetul comunitar nu poate fi reciclat prin utilizarea mecanismului de flexibilitate. În locul acestuia, ar fi de preferat, din punct de vedere politic şi material, să discutăm o creştere a bugetului comunitar, astfel încât politicile comunitare existente, inclusiv PAC, să nu fie afectate, şi care va trebui folosit pentru a acoperi finanţarea unor politici noi, pentru abordarea crizei şi îmbunătăţirea competitivităţii UE.

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea Raportului referitor la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Susţin acest act deoarece prevede alocarea a 250 de milioane de euro suplimentare faţă de fondurile planificate pentru 2009, precum şi mai multă flexibilitate în alocarea şi utilizarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea internetului în bandă largă în zonele rurale şi pentru noile provocări din domeniul agriculturii.

Această suplimentare a FEADR este necesară, mai ales în condiţii de criză. România trebuie să acceseze acest fond prin proiecte viabile, în scopul dezvoltării satelor noastre şi a creşterii nivelului de trai al oamenilor din zonele noastre rurale.

  Zita Pleštinská (PPE-DE), în scris. – (SK) Raportul privind propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

  Zdzisław Zbigniew Podkański (UEN), în scris. – (PL) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală reprezintă o mare oportunitate pentru regiunile subdezvoltate istoric. De asemenea, fondul reprezintă o oportunitate de a reduce decalajele dintre statele membre vechi şi cele noi.

În administrarea fondului, trebuie să se ţină cont de faptul că politica agricolă comună este plină de nedreptate şi inegalitate. Diferenţele în acordarea subvenţiilor şi astfel în veniturile fermierilor determină menţinerea acestor decalaje, şi chiar mărirea acestora. Aceste diferenţe se referă nu numai la situaţia economică a celor care locuiesc în zonele rurale, ci şi la întreaga infrastructură, inclusiv la accesul la internet. Prin urmare, trebuie să ne amintim că fermierii germani, de exemplu, primesc subvenţii care sunt de două ori mai mari decât cele primite de fermierii polonezi şi de trei ori mai mari decât cele acordate fermierilor români.

De asemenea, trebuie să ne amintim că regiunile care au nevoie cel mai mult ajutor se află în România, Bulgaria şi în estul Poloniei.

- Raport: Richard Corbett (A6-0273/2009)

  Guy Bono (PSE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport prezentat de colegul meu englez, membru al Grupului Socialist din Parlamentul European, dl Corbett, privind revizuirea generală a Regulamentului de procedură al Parlamentului.

Am susţinut iniţiativa preşedintelui Grupului Socialist, dl Schultz, care a intenţionat să folosească această revizuire pentru a-l împiedica pe conducătorul francez al unui partid de extremă dreapta de a avea onoarea de a prezida sesiunea inaugurală a noului Parlament.

Conform noilor dispoziţii, sesiunea inaugurală a Parlamentului, care va avea loc la 14 iulie, va fi prezidată de preşedintele care îşi încheie mandatul, dacă este reales, sau de unul dintre cei 14 vicepreşedinţi în ordinea de precedenţă, în cazul realegerii.

De fapt, democraţia europeană se bazează pe principiile respectului şi toleranţei între popoare pe care dl Le Pen le ignoră intenţionat, prin încăpăţârea cu care face remarci revizioniste.

  Glyn Ford (PSE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport, în special în favoarea amendamentelor 51 şi 52 care prevăd înlocuirea decanului de vârstă care îndeplineşte funcţia de preşedinte la şedinţa inaugurală a noului Parlament printr-o „alegere provizorie”. Nu înţeleg de ce am avut tot timpul acest articol ciudat. Poate că „fondatorul sau fondatoarea ” acestui Parlament a avut o logică pentru acest fapt. Deputatul cu cel mai lung mandat are, cel puţin, avantajul experienţei, în locul celui al vârstei.

S-a întâmplat deja ca sistemul să fie abuzat de dl Le Penn şi de Frontul său Naţional când, în 1989, Claude Autant-Lara a aterizat în acest Parlament şi a făcut o farsă la şedinţa inaugurală printr-o intervenţie lungă şi foarte jignitoare. Luni întregi a stat deoparte, după ce şi-a îndeplinit rolul de a fi adus ridicolul în Parlamentul European. Nu putem ca, după 20 de ani, să-i oferim domnului Le Penn o a doua ocazie de a discredita Europa.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Scopul raportului domnului Corbett este de a alinia Regulamentul de procedură al Parlamentului la practica curentă a consensului general şi a negocierilor prealabile în grupuri mici, care transformă şedinţa plenară în nimic altceva decât o reuniune care înregistrează texte întocmite anterior de o mână de experţi. Rezultatul obţinut este instituţionalizarea unui vot public final asupra fiecărui text care abia atinge nivelul minim de transparenţă pe care îl pot aştepta cetăţenii din partea acestui Parlament.

Cu toate acestea, acest raport reprezintă, înainte de toate, o ocazie neaşteptată de a adopta in extremis un amendament-fantomă, deşi a fost respins în comisie, şi redactat exclusiv pentru a împiedica o singură persoană de exersa o funcţie care este, mai mult chiar, recunoscută în toate parlamentele din lume: aceea de decan de vârstă care îndeplineşte funcţia de Preşedinte la sesiunea inaugurală. Un act de-a dreptul excepţional, crima unei adevărate infamii politice! Nemaiauzit într-o democraţie!

Semnatarii nu sunt alţii decât dl Daul şi dl Schultz, care ar trebui cu siguranţă să încerce mai bine să se facă cunoscuţi în Germania, decât în Franţa. Aceasta este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, cu privire la complicitatea dintre dreapta moderată şi stânga fanatică, care votează împreună aproape toate textele adoptate în Parlament.

  Jean-Marie Le Pen (NI), în scris. – (FR) După respingerea de către Comisia pentru afaceri constituţionale a amendamentului privind decanul de vârstă, dl Scultz şi dl Daul, aceşti doi buni amici liberali-social-democraţi, reintroduc acelaşi amendament în plen.

Clasicii obişnuiau să spună că a greşi este omeneşte; a persevera în greşeală este diabolic.

Cu siguranţă, lecţia nu a fost învăţată. A canaliza lucrările Parlamentului European asupra umilei mele persoane frizează pateticul. De fapt, bătându-ne joc de Regulamentul de procedură într-o asemenea măsură, este ca şi cum am planta seminţele unui totalitarism latent.

Când vom elimina grupurile minoritare? Când vom elimina deputaţii recalcitranţi?

De la Claude Autant-Lara la Jean-Marie Le Pen, i-am trecut pe toţi în revistă. În 1989, după discursul inaugural al marelui regizor de film, s-a renunţat la discursul decanului de vârstă. După 20 de ani, urmează să renunţăm la decanul de vârstă pentru a-l împiedica pe acel afurisit Le Pen să prezideze alegerea Preşedintelui Parlamentului European.

Ce progres democratic, doamnelor şi domnilor!

Fără să vrea, dl Schultz şi dl Daul îmi fac o mare publicitate, de care nu voi pregeta să mă folosesc. Singur împotriva tuturor, voi ridica mănuşa şi martori îmi vor fi adevăraţii democraţi şi europenii sinceri: această mascaradă şi această negare a democraţiei nu servesc Europei, ci intereselor ascunse, partizane ale unui mic grup de politicieni.

  Patrick Louis (IND/DEM), în scris. – (FR) Ca deputat francez în Parlamentul European şi ca membru al Grupului Independenţă şi Democraţie, am ales să nu susţin amendamentele 51 şi 52 din raportul domnului Corbett.

De fapt, este neobişnuit să schimbi o regulă generală pentru a te conforma unui caz specific.

Mai mult, aceste manevre vor avea, fără îndoială, un efect opus faţă de cel intenţionat, cu alte cuvinte vor evidenţia lipsa de respect cu care multe state membre îi tratează pe unii dintre deputaţi şi candidaţi la alegerile legislative.

Mai mult, un partid politic care nu este mulţumit decanul decanul de vârstă actual nu poate fi împiedicat să prezinte un candidat mai în vârstă.

  Astrid Lulling (PPE-DE), în scris. – (FR) Nu am votat pentru revizuirea Regulamentului de procedură al Parlamentului deoarece, încercând să evit să avem un decan de vârstă care să îndeplinească funcţia de Preşedinte numit Le Pen, am găsit o soluţie neelegantă, fără îndoială neproductivă, în ciuda faptului că ar fi putut fi acceptată de toţi cei care sunt în favoarea unei politici privind abordarea integrată a egalităţii de gen.

Aşadar, puteam să fi înlocuit articolul 11 cu următorul text: „Decanul de vârstă dintre toţi deputaţii prezenţi, fie că este bărbat sau femeie, va îndeplini funcţia de Preşedinte până la anunţarea alegerii Parlamentului. Ordinea de înlocuire va începe cu cel mai vechi decan de vârstă de sex feminin”.

Astfel, am fi putut evita ca dl Le Pen să prezideze în calitate de decan de vârstă fără ca acest plen să ciopârţească Regulamentul de procedură şi să adopte o procedură care nu mai există în niciun alt parlament dintr-o ţară democratică.

Este o ruşine. Personal, am mai multă încredere în electoratul francez. Sper că va împiedica alegerea domnului Le Pen şi astfel acest exerciţiu nu va mai avea rost.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Uniunea Europeană în special, care slujeşte cauza democraţiei, toleranţei şi a libertăţii de opinie, se pare că nu o face atât de bine. Fie că este vorba despre dreptul popoarelor la auto-determinare, criteriile de aderare sau soluţii la problemele zilnice, se aplică două standarde comunitare diferite, în funcţie de situaţie.

Este exclus şi supus imediat prevederilor altor norme oricine nu îndeplineşte cerinţele de corectitudine politică, care incomodează construirea UE, care prezintă realităţi neplăcute în procesul de creare a UE. Principiul idem ius omnibus– justiţie egală pentru toţi – trebuie aplicat în mod strict dacă UE nu doreşte să alunece în ipocrizia corectă din punct de vedere politic. Animozităţile personale nu au ce căuta ca suport pentru „o legislaţie cu reflex rotular”.

  Andrzej Jan Szejna (PSE), în scris. – (PL) Amendamentele propuse de raportor fac mai flexibile articolele privind registrul documentelor Parlamentului European şi simplifică Regulamentul de procedură. În plus, unele dintre acestea urmăresc să adapteze Regulamentul de procedură la noile norme şi la practica actuală.

Una dintre modificările cele mai importante este aceea de a-l investi pe Preşedintele Parlamentului European cu autoritatea de a invita parlamente naţionale (din statele care au semnat un tratat privind aderarea unei ţări la Uniunea Europeană) să desemneze dintre membrii săi un număr de observatori egal cu numărul viitoarelor locuri în Parlamentul European atribuite statului respectiv. Aceşti observatori iau parte la lucrările Parlamentului până la intrarea în vigoare a tratatului de aderare şi au dreptul de a lua cuvântul în cadrul comisiilor şi al grupurilor politice. Ei nu au drept de vot sau dreptul de a participa la alegeri pentru funcţii în cadrul Parlamentului.

O altă modificare a Regulamentului de procedură reglementează cu privire la procedura reuniunilor şi voturilor comune ale comisiilor mixte. Raportorii respectivi vor întocmi un singur proiect de raport, care va fi examinat şi supus la vot de către comisiile implicate, la reuniunea comună prezidată în comun a preşedinţii comisiilor respective.

Sunt modificări importante în ceea ce priveşte progresul lucrărilor parlamentare privind alocarea timpului afectat intervenţiilor şi întocmirii listelor vorbitorilor, precum şi amendamentelor privind votarea finală asupra unui document legislativ. Votul prin apel nominal sporeşte credibilitatea deputaţilor în faţa cetăţenilor.

- Recomandare pentru a doua lectură Malcolm Harbour (A6-0257/2009)

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris − (SV) În prima lectură a Parlamentului European privind pachetul în domeniul telecomunicaţiilor, majoritatea deputaţilor a votat în favoarea amendamentelor 138 şi 166 care au fost discutate. Astfel, Parlamentul European a făcut cunoscut în mod clar faptul că este necesară o hotărâre judecătorească pentru a exclude pe cineva de pe internet, precum şi dreptul utilizatorilor la exprimare liberă şi la intimitate. Cu toate acestea, Consiliul a ales să ignore dorinţele Parlamentului European şi a eliminat amendamentele 138 şi 166. Parlamentul European şi Consiliul au ajuns acum la un compromis. Acest compromis nu conţine amendamentele 138 şi 166 în forma lor originală. Prin urmare, astăzi am votat împotriva compromisului.

Partidul June List şi Partidul June Movement din Danemarca îndrăgesc nespus ideea de a include amendamentele 138 şi 166 în pachetul privind telecomunicaţiile şi, astfel, au depus unele amendamente prezentate e către internauţi sub numele de „amendamentele privind drepturile cetăţenilor” şi care au fost susţinute de câteva alte grupuri politice din cadrul Parlamentului European. Dacă propunerea noastră ar fi câştigat susţinerea deputaţilor, Parlamentul European şi Consiliul ar fi avut o bună ocazie de a ajunge în cele din urmă la un consens în ceea ce priveşte pachetul în domeniul telecomunicaţiilor care protejează cu adevărat drepturile şi intimitatea utilizatorilor de internet.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Încercăm, astăzi, să sprijinim interesele economice prin orice mijloace. O mulţime de legi privind drepturile de autor urmează să fie introdusă brusc într-o lege-cadru pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii. Este suficient ca UE să introducă obligativitatea de a preveni clienţii cu privire la pericolele ce decurg din încălcarea „drepturilor intelectuale de autor”; ulterior, sancţiunile ar putea fi reglementate la nivel naţional. În cele din urmă, fiecare poate da vina pe celălalt. În acest raport, dezvoltatorii de programe pe calculator importanţi au încercat de asemenea să includă un obstacol în calea micilor dezvoltatori.

Poate că există încălcarea drepturilor pe internet, precum pornografia infantilă, pe care trebuie să o combatem, însă acest lucru nu trebuie să ne scape din mână în sensul sacrificării protecţiei datelor pe altarul intereselor economice ale unor câteva societăţi mari şi corporaţii multinaţionale. Ideea care a stat la baza pachetului în domeniul telecomunicaţiilor a fost foarte apreciată, însă datorită numărului extrem de mare de amendamente, se poate să se fi strecurat şi unul sau mai multe amendamente care critică pachetul respectiv.

- Recomandare pentru a doua lectură Catherine Trautmann (A6-0272/2009)

  Guy Bono (PSE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea amendamentului 138 pe care l-am depus în septembrie, anul trecut, şi care a fost adoptat de 88% dintre deputaţi.

Sunt mulţumit că a avut din nou susţinerea unei majorităţi covârşitoare a deputaţilor, care şi-au reafirmat astfel angajamentul de a apăra drepturile utilizatorilor de internet.

Cu o lună înaintea alegerilor europene, acesta este un semn bun. În ciuda a ceea ce se pare că UMP şi ministrul său de cultură cred, ceea ce contează este opinia Parlamentului European.

Acest lucru reprezintă încă o lovitură la adresa lui Sarkozy şi a guvernului francez: Parlamentul i-a răspuns „nu” lui Sarkozy, atât din punct de vedere al formei, cât şi al conţinutului. Deputaţii au respins răspunsul flexibil şi presiunea inadmisibilă exercitată de Franţa asupra celui mai important organism democratic de pe continentul european!

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Milioane de europeni depind de internet, direct sau indirect, în viaţa de zi cu zi. Prin limitarea, restricţionarea sau condiţionarea internetului, s-ar produce un impact negativ direct asupra vieţii de zi cu zi a publicului larg şi asupra multor mico-întreprinderi şi IMM-uri care depind direct de această resursă în desfăşurarea activităţii lor.

Aşadar, a fost important să se adopte propunerea grupului nostru, prin votul nostru favorabil, deoarece acest lucru va menţine libertatea de comunicare între utilizatori, fără ca acestea să fie controlate sau sponsorizate de intermediari.

Cu toate acestea, se pare că Consiliul nu este pregătit să accepte acest amendament, susţinut de o majoritate în Parlament care este împotriva limitării acordului rezultat în urma negocierilor cu Consiliul. Totuşi, acest lucru reprezintă o mică victorie, ţinând cont de faptul că a împiedicat adoptarea unei propuneri necorespunzătoare.

Trebuie să îi felicităm pe toţi aceia care apără libertatea de mişcare pe internet şi programele gratuite. Este o luptă pe care o vom continua pentru a garanta protecţia drepturilor cetăţenilor şi accesul nerestricţionat al utilizatorilor finali la servicii.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Mai întâi, amendamentele care protejează cel mai bine drepturile şi libertăţile cetăţenilor nu au fost adoptate de acest Parlament în cadrul raportului Harbour, care completează acest raport.

Apoi, o chestiune precum ordinea de votare, care din fericire s-a rezolvat, a pus sub semnul întrebării modul în care se poate soluţiona aici o problemă politică importantă: prin manevre politice alunecoase, meschine, apoi aruncând vina pe o administraţie care nu poate face nimic în situaţia respectivă.

În fine, deoarece nemulţumirea domnului Toubon, un apărător aprig al legii Hadopi, atunci când a fost adoptat amendamentul 1, cunoscut utilizatorilor de internet ca „amendamentul Bono”, a fost urmată de bucurie şi aprobare, atunci când doamna Trautmann a anunţat că acest text va trece printr-o a treia lectură, compromisul general fiind modificat, voinţa demostrată în mod clar a majorităţii din acest Parlament riscă să fie desconsiderată, precum rezultatele referendumurilor din Franţa, Olanda, Irlanda...

Dl Sarkozy şi prietenii săi au un mic răgaz. Cetăţenii, pe de altă parte, trebuie să rămână vigilenţi. Parlamentul care va fi ales la 7 iunie va negocia pentru a treia lectură. Nu este sigur dacă, odată ce-şi vor fi asigurat locurile, socialiştii vor mai fi apărătorii libertăţii.

  Dimitrios Papadimoulis (GUE/NGL), în scris. – (EL) Pachetul în domeniul telecomunicaţiilor solicitat de Comisie şi Consiliu constituie o adevărată ameninţare la adresa drepturilor civile. Prin amendamentele depuse, am solicitat apărarea drepturilor civile, accesul universal la internet, precum şi transparenţa şi libertatea pe internet ca un spaţiu în care sunt schimbate idei şi nu ca o resursă controlată de politicieni şi oameni de afaceri. Utilizatorii de internet sunt clienţi, dar sunt în egală măsură şi cetăţeni. Vom continua lupta pentru protecţia libertăţilor individuale ale tuturor cetăţenilor din Europa.

  Vladimir Urutchev (PPE-DE), în scris. – (BG) Prin votul de astăzi asupra pachetului privind comunicaţiile electronice, Parlamentul a demonstrat că protecţia drepturilor consumatorilor reprezintă, într-adevăr, prioritatea sa numărul unu.

Fără a ţine cont de faptul că s-a ajuns la un compromis relativ acceptabil în a doua lectură, majoritatea din Parlament nu s-a temut să facă opoziţie şi să-şi menţină cu convingere şi insistent poziţia iniţială prin care se declara împotriva introducerii de restricţii privind accesul la internet, cu excepţia cazului în care există o hotărâre judecătorească sau este ameninţată siguranţa publică.

De fapt, întregul pachet a fost redus la o procedură de conciliere, iar punerea sa în aplicare a fost întârziată. Cu toate acestea, după votul de astăzi, trebuie să trimitem un mesaj puternic Consiliului şi Comisiei.

Aşadar, haideţi să recunoaştem că ceea ce s-a petrecut astăzi se referă la implicarea activă a persoanelor care reprezintă internetul, acele persoane care au folosit orice mijloc disponibil pentru a-şi exprima poziţia în faţa deputaţilor şi pentru a le solicita acestora să le apere drepturile.

Nu putem decât să încurajăm acest comportament.

Iată de ce ar trebui, de asemenea, să tragem concluzia că trebuie să ascultăm întotdeauna cu atenţie ceea ce ne spun oamenii, astfel încât legislaţia UE să se concentreze şi asupra nevoilor acestora, asigurând, în acelaşi timp, o protecţie maximă posibilă pentru sporirea intereselor cetăţenilor europeni.

- Raport: Francisca Pleguezuelos Aguilar (A6-0276/2009)

  Carl Schlyter (Verts/ALE), în scris. − (SV) Votez împotriva acestui raport, deoarece ar trebui să ofere garanţia că părţi din spectrul disponibil vor fi folosite în scopuri non-profit şi nu în profitul societăţilor mari din domeniul telecomunicaţiilor.

- Raport: Astrid Lulling (A6-0258/2009)

  Robert Atkins (PPE-DE), în scris. − Conservatorii britanici sprijină eliminarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi, precum şi orice alte forme de discriminare între aceştia. Egalitatea de tratament în toate formele ocupării forţei de muncă este esenţială pentru o societate corectă şi echitabilă. Cu toate acestea, conservatorii consideră că guvernele şi parlamentele naţionale sunt în general cel mai bine plasaţi pentru a acţiona în cele mai eficiente moduri pentru propriile societăţi şi economii.

Conservatorii susţin ideea ca soţii/soţiile persoanelor care efectuează activităţi independente să aibă acces la asigurare în caz de boală, precum şi la dreptul la pensie şi la concediu de îngrijire a copilului. Cu toate acestea, considerăm că aceste decizii sunt cel mai bine stabilite la nivelul statelor membre.

Am decis să ne abţinem deoarece solicitarea pentru o nouă propunere legislativă privind egalitatea de remunerare, în temeiul articolului 141 alineatul 3 din Tratatul CE, este acoperită de promisiunea Partidului Conservator de a elimina capitolul privind chestiunile sociale, care nu se bucură de susţinerea noastră.

  Avril Doyle (PPE-DE), în scris. − Acest raport îmbunătăţeşte modul în care se aplică principiul egalităţii de tratament, în UE, persoanelor care desfăşoară activităţi independente şi soţilor/soţiilor colaboratori/colaboratoare. Cu toate acestea, în Irlanda, soţii/soţiile persoanelor care desfăşoară activităţi independente pot deveni contribuabili independenţi la sistemul de asigurări sociale complementare (PRSI), cu drepturi depline, dacă se face dovada unei legături comerciale între soţi. De exemplu, o persoană poate alege să plătească o contribuţie voluntară, care să îi permită să rămână asigurată odată ce a ieşit din sistemul asigurărilor sociale complementare (PRSI). Asigurarea socială este o chestiune de competenţă naţională şi, din acest motiv, am votat împotriva amendamentului 14. Deoarece prezentul amendament la articolul 6 din raport a trecut, am decis, împreună cu ceilalţi colegi irlandezi din Grupul PPE- DE, să ne abţinem de la votul final.

  Edite Estrela (PSE), în scris. – (PT) Am votat pentru raportul doamnei Astrid Lulling privind egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi angajaţi într-o activitate ca persoane independente, deşi consider că acest raport ar fi trebuit să meargă mai departe în consolidarea drepturilor femeilor şi în protejarea mamelor. Activitatea independentă rămâne o formă minoră de ocupare a forţei de muncă în Europa, reprezentând 16% din populaţia activă. O treime din persoanele care desfăşoară activităţi independente sunt femei.

Această propunere ar fi trebuit să înlăture obstacolele privind accesul femeilor la activităţile independente şi să asigure măsuri sau avantaje specifice pentru o angajare mai accesibilă în cadrul activităţilor independente.

Consider că soţii/soţiile colaboratori/colaboratoare ar trebui să beneficieze de un statut profesional clar definit şi de o securitate socială asemănătoare celei de care beneficiază persoanele care desfăşoară activităţi independente.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. − (SV) Sistemele de securitate socială sunt diferite în Europa, în funcţie de locul în care te afli. Acest lucru nu reprezintă o problemă, după cum mulţi ar putea crede. Este un rezultat firesc al faptului că ţările sunt diferite, iar alegerile democratice publice au generat sisteme politice diferite. Ca avocaţi ai cooperării interguvernamentale la nivelul UE, este firesc să respingem atât formularea propunerii de directivă a Comisiei, cât şi cea a raportului Parlamentului European care urmăresc să sporească puterea UE asupra sistemelor naţionale de securitate socială.

Cu toate acestea, merită să subliniem faptul că propunerile stringente înaintate urmăresc în primul rând garantarea nivelurilor minime. Astfel, formularea nu împiedică statele membre să meargă mai departe dacă doresc acest lucru. Acesta este un lucru pozitiv, dar nu ultimul, dintr-o perspectivă suedeză. Această flexibilitate, precum şi faptul că egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi este accentuată foarte clar ca principiu fundamental într-o societate democratică funcţională, ne-au determinat să votăm în favoarea acestui raport în totalitatea sa.

  Andrzej Jan Szejna (PSE), în scris. – (PL) Persoanele care desfăşoară activităţi independente reprezintă doar 16% din forţa de muncă. Aproape o treime din cele 32,5 milioane de persoane care desfăşoară activităţi independente sunt femei.

Propunerea prin care se abordează obstacolele privind accesului femeilor la activităţile independente, printre altele prin adoptarea de măsuri care să ofere avantaje specifice pentru o angajare mai accesibilă a genului subreprezentat în activităţi independente, ar trebui susţinută.

Directiva 86/612/CEE a făcut un mic pas înainte pentru soţii/soţiile colaboratori/colaboratoare ale persoanelor angajate în activităţi independente, în sensul recunoaşterii activităţii acestora şi al unei protecţii sociale adecvate.

Înainte de toate, noua directivă ar trebui să asigure înregistrarea obligatorie a soţilor/soţiilor colaboratori/colaboratoare, astfel încât aceştia/acestea să nu mai fie muncitori invizibili, şi să oblige statele membre să ia măsurile necesare în vederea garantării asigurării de sănătate şi al pensiilor pentru limită de vârstă pentru soţii/soţiile colaboratori/colaboratoare.

În ciuda faptului că statele membre sunt departe de a fi ajuns la un consens în ceea ce priveşte nevoia de îmbunătăţire a cadrului legal din acest domeniu, sper să putem ajunge rapid la un punct de vedere comun, astfel încât această directivă să poată fi adoptată în primă lectură, înaintea alegerilor europene din iunie 2009.

Să susţinem iniţiativele pentru egalitate. Prin aşezarea intereselor oamenilor în primul rând, putem construi o societate mai dreaptă.

- Raport: Gabriele Stauner (A6-0242/2009)

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea raportului Gabrielei Stauner, deoarece consider necesară extinderea ariei de acţiune a Fondului european de ajustare la globalizare pentru a acoperi şi concedierile cauzate de criza economică şi financiară.

Obiectivul Fondului european de ajustare la globalizare este acela de a sprijini în mod eficient lucrătorii concediaţi ca urmare a globalizării. După adoptarea prezentului act legislativ, banii din acest Fond vor putea fi folosiţi şi în cazul concedierilor ce rezultă din criza economică şi financiară.

Rata de cofinanţare din fond este de 50%, iar până în 2011 aceasta poate fi ridicată la 65%.

Pachetul financiar anual maxim disponibil pentru Fondul european de ajustare la globalizare este de 500 milioane de euro, acesta urmând să fie utilizat în scopul sprijinirii oamenilor pentru căutarea unui loc de muncă sau finanţarea unor cursuri de formare profesională şi a unor alocaţii de mobilitate.

Sper ca şi România să acceseze bani din acest Fond, pentru a ajuta oamenii care îşi pierd locurile de muncă.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Această îmbunătăţire parţială a Fondului European de Ajustare la Globalizare este doar o picătură faţă de ceea ce avem nevoie în această criză prin care trecem. Nu ţine cont de propunerile pe care le-am făcut pentru a creşte contribuţia comunitară la 85% din suma ce urmează a fi alocată şomerilor, sau chiar pentru a dubla suma fondului menţionat, pentru a acoperi mai multe persoane care pot avea de suferit în urma închiderii societăţilor. De aceea, am hotărât să ne abţinem.

Normele de modificare a Fondului European de Ajustare la Globalizare, adoptate astăzi, sunt destinate intervenţiei mai eficiente ale acestuia în cofinanţarea formării profesionale şi a plasării lucrătorilor concediaţi ca urmare a crizei economice. Noile norme lărgesc sfera de aplicabilitate a fondului şi oferă o creştere temporară a ratei de cofinanţare de la 50% la 65%, pentru a asigura o susţinere suplimentară din partea fondului pe perioada crizei economice şi financiare. Cu toate acestea, ţările care întâmpină dificultăţi financiare vor recurge la fond într-o mai mică măsură, dat fiind faptul că acestea vor trebui să suporte o rată înaltă de cofinanţare.

  Andrzej Jan Szejna (PSE), în scris. – (PL) Ne confruntăm, în prezent, cu o criză fără precedent. Aceasta a afectat nu numai afacerile din domeniul financiar, ci şi din cel economic şi social, şi a lovit nu numai câteva state membre, ci întreaga Uniune Europeană şi întreaga lume.

Conducătorii Partidului Socialiştilor Europeni au adoptat o declaraţie comună care solicită statelor membre „un plan ambiţios de relansare pentru a proteja forţa de muncă şi pentru a preveni şomajul în masă”. Singura modalitate de a avea un efect real asupra economiei este de a-i oferi stimuli bugetari adecvaţi problemei abordate şi coordonaţi pe tot cuprinsul Europei. Prioritatea noastră, după care ne orientăm în orice facem sau afirmăm, este de a avea locuri de muncă sigure şi de a combate şomajul, promovând, în acelaşi timp, o bună dezvoltare ecologică.

Dacă nu vom facem noi eforturi pentru a combate criza în Europa, şomajul va atinge 25 de milioane la începutul anului 2010, iar starea finanţelor publice se va înrăutăţi considerabil.

Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) a fost înfiinţat în 2006 şi va funcţiona până în 2013. Scopul acestuia este de a susţine lucrătorii disponibilizaţi ca urmare a globalizării. Fondul beneficiază de un buget anual maxim de 500 de milioane de euro, folosiţi pentru susţinerea măsurilor active de pe piaţa muncii, precum asistenţa acordată persoanele în căutarea unui loc de muncă, sub forma unor granturi de formare profesională suplimentară şi indemnizaţii de mobilitate.

Susţin ideea reducerii numărului de disponibilizări (la 500) necesare pentru a beneficia de intervenţie.

- Raport: Eugenijus Maldeikis (A6-0261/2009)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE-DE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea raportului Eugenijus Maldeikis referitor la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul financiar al UE pentru proiectele din domeniul energiei.

Sunt încântat că majoritatea covârşitoare a celor din Parlament (526 de voturi) au votat pentru; au sprijinit acest document.

Aş dori să subliniez încă o dată importanţa deciziei noastre.

Ca şi Letonia, Estonia şi Polonia, ţara mea, Lituania, face parte din Uniunea Europeană, în sens politic şi economic, de cinci ani. Cu toate acestea, din punct de vedere energetic, a fost şi continuă să fie ca o insulă, fără poduri care să o lege de piaţa energetică comunitară.

Prin decizia de astăzi, Parlamentul European a alocat 175 de milioane de euro construirii unui pod al energiei, care va lega Lituania şi Suedia.

Odată acest proiect realizat, ţările din regiunea noastră, care au devenit state membre ale UE în 2004, îşi vor conecta în final pieţele energetice cu statele scandinave, şi astfel, cu piaţa UE.

Este un proiect fantastic, un început bun, şi aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor mei care au votat pentru el.

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea Raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistenţă financiară comunitară pentru proiecte din domeniul energiei.

Planul european de redresare economică prevede investiţii în valoare de 5 miliarde de euro pentru proiecte de energie, internet în bandă largă şi măsuri destinate dezvoltării rurale. 3,98 miliarde de euro vor fi investite în infrastructura pentru electricitate, gaze naturale, energie eoliană, captarea/stocarea dioxidului de carbon. Parlamentul European sprijină alocarea a 1,02 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul dezvoltării rurale.

Planul de redresare economică prevede alocarea a 200 de milioane de euro pentru construirea gazoductului Nabucco care va transporta gaze naturale din regiunea Mării Caspice spre UE. România susţine acest proiect. Esenţială pentru România este finanţarea din acest plan de redresare a proiectelor de interconectare de gaz România-Ungaria (30 milioane de euro) şi România-Bulgaria (10 milioane de euro) şi a dezvoltării infrastructurii echipamentelor care să permită inversarea fluxului de gaze în eventualitatea unei întreruperi de scurtă durată a aprovizionării (80 milioane de euro).

  Edite Estrela (PSE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea programului care oferă asistenţă financiară proiectelor în domeniul energiei. Propunerea de investiţie a Parlamentului European, întemeiată pe un acord încheiat cu Consiliul, este construită pe trei piloni, şi anume: interconectarea reţelelor de gaze şi de electricitate; captarea şi stocarea bioxidului de carbon; şi proiecte în domeniul energiei eoliene marine. Astfel, propunerea stabileşte procedurile şi metodele de acordare a asistenţei financiare în vederea stimulării investiţiei în crearea unei reţele energetice integrate în Europa, consolidând, în acelaşi timp, politica Uniunii Europene de reducere a gazelor cu efect de seră.

Este nevoie de o acţiune imediată de stimulare a economiei europene şi, prin urmare, este esenţial să avem măsuri care să garanteze un echilibru geografic adecvat şi o punere în aplicare accelerată. În Portugalia, proiectele în domeniul interconectării reţelelor de gaz (infrastructuri şi echipament) sunt eligibile, la fel ca şi proiectele de îmbunătăţire a interconectării reţelei de electricitate cu Spania.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. − (SV) Ambiţia Comisiei de a spori investiţiile în infrastructura energetică este ultima dintr-un lung şir de exemple privind aroganţă care a afectat funcţionarii din Berlaymont. Aceste investiţii propuse sunt în egală măsură mari şi costisitoare, şi încă nu s-a demonstrat că toate aceste investiţii vor trebui tratate la nivelul UE. În total, se propun investiţii de 3,5 miliarde de euro pentru perioada 2009-2010 - sumă ce urmează a fi alocată de la bugetele statelor membre. În ceea ce priveşte Suedia, acest lucru înseamnă o creştere semnificativă a cotizaţiei de membru cu încă 1,4 miliarde SEK. Faptul că Comisia nu a considerat necesar să desfăşoare o evaluare de impact minuţioasă asupra unei propuneri atât de cuprinzătoare, este de-a dreptul înspăimântător.

Raportorul pentru raportul Parlamentului European nu pare a fi preocupat în mod special de aceste obiecţii. În schimb, se propune o majorare a asistenţei de la 3,5 miliarde de euro la aproape 4 miliarde de euro.

Mandatul nostru de a conlucra în sensul unei cooperări la nivelul UE mai puţin costisitoare, ne determină să respingem acest tratament frivol privind banii contribuabililor. Cu toate acestea, ar trebui subliniat că există motive foarte întemeiate pentru a căuta în continuare modalităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a tehnicilor de separare şi stocare a bioxidului de carbon. Am votat împotriva raportului în totalitate.

  Anders Wijkman (PPE-DE), în scris. − (SV) Propunerea de a aloca aproximativ 4 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei în cadrul programului energetic european pentru redresare este o propunere bună. Cu toate acestea, conţinutul acestuia a devenit mult prea axat pe combustibili fosili. În plus, există o lipsă totală de susţinere pentru proiecte în domeniul îmbunătăţirii eficienţei de utilizare a energiei. Într-o fază incipientă, Comisia a propus rezervarea a 500 de milioane de euro pentru „oraşe sustenabile” - o propunere care, de altfel, a fost retrasă.

Asistenţa acordată „oraşelor sustenabile” ar fi permis ca proiectele de mari dimensiuni să dezvolte încălzirea cartierelor, căldura combinată cu electricitatea, precum şi ameliorări în construcţia de locuinţe. Astfel de proiecte ar fi eficiente din punct de vedere al costului, ar reduce emisiile şi ar crea noi locuri de muncă. Este extrem de regretabil că nu se profită de această oportunitate, în contextul crizei economice, pentru a relansa acest tip de măsură.

- Raport: Othmar Karas (A6-0139/2009)

  Udo Bullmann (PSE), în scris. − (DE) Membrii Grupului SPD în Parlamentul European au respins acest raport din două motive:

Mai întâi, reţinerea pentru securizarea împrumuturilor este un instrument important şi corect pentru implicarea instituţiilor financiare în coeficientul de risc al afacerilor privind împrumuturile respective. Cu toate acestea, acest fapt implică o reţinere importantă. Reţinerea de 5% stabilită de comun acord în cadrul reuniunii tripartite nu îndeplineşte această cerinţă. Iniţial, în cadrul procesului de consultare, Comisia Europeană a solicitat o reţinere de 15% însă ulterior a cedat presiunii din partea industriei şi a propus 5%. Conservatorii şi liberalii din Comisia pentru afaceri economice şi monetare au dorit să declare inutilă chiar şi această infimă participare la riscul afacerii prin depunerea unei garanţii de către instituţiile financiare. Membrii Grupului SPD în Parlamentul European sunt adepţii unei reţineri mult mai mari şi vor sublinia, de asemenea, această solicitare în reformulările ulterioare ale directivei privind cerinţele de capital

În al doilea rând, definiţia capitalului de bază dată de raportul Karas încalcă neutralitatea concurenţială a regulamentului. Acesta prevede ca, în viitor, aporturile de capital nu vor mai conta ca un capital de bază, deşi acestea pot fi absorbite în întregime în eventualitatea lichidării. Acest fapt lasă cale liberă unei competiţii neloiale împotriva băncilor publice din Germania. Constatăm că aporturile de capital reprezintă un instrument de refinanţare dovedit, compatibil cu legislaţia UE. Deoarece rezultatul dialogului tripartit ţine cont de amendamentele explicative propuse, respingem raportul.

  Astrid Lulling (PPE-DE), în scris. – (FR) Felicit raportorul pentru munca minuţioasă, depusă atât la conţinutul acestui text, cât şi în cursul negocierilor corespunzătoare. Circumstanţele excepţionale ne obligă la acţiuni rapide, corespunzătoare.

Pot accepta rezultatul care ne este propus în domeniul securizării. Introducerea sistematică a Colegiilor de supraveghere standardizate constituie un progres major.

Din toamnă, proiectul de raport a deschis calea cu ideea sa privind un sistem european de supraveghere descentralizat. Raportul grupului de Larosiere şi comunicarea Comisiei din 4 martie au dezvoltat această idee în mod util. Sunt încântat că aceste idei au întrunit acordul general.

În ceea ce priveşte sfera de aplicare, trebuie spus un singur lucru. În loc să luăm ca exemplu criteriile oarecum simpliste privind băncile transfrontaliere, ar fi mai înţelept să ne orientăm spre acele bănci care deţin o importanţă sistemică.

Acestea din urmă s-ar afla sub directa responsabilitate a noii autorităţi bancare. Celelalte bănci ar fi supravegheate de un colegiu sau, în cazul băncilor exclusiv naţionale, de supraveghetorul acestora la nivel naţional. Din motive ce ţin de gestionarea crizei, băncile sistemice ar trebui de asemenea să fie supuse dispoziţiilor de stabilitate financiară la nivel european.

  Peter Skinner (PSE), în scris. − Îl felicit pe dl Karas. Acest vot reprezintă o soluţie excelentă din multe puncte de vedere.

În primul rând, unul dintre motive îl constituie faptul că acesta este un pachet recomandat şi negociat de Parlament. Am participat la unele dintre aceste negocieri şi ştiu cât de dificile pot fi aceste discuţii

În al doilea rând, este vorba despre fond, care prevede ca această legislaţie să ofere o protecţie mai bună atât pentru cetăţenii britanici, cât şi pentru ceilalţi cetăţeni din UE.

Securizarea a fost metoda prin care s-au răspândit aşa numitele „valori toxice” între bănci, lăsând în urmă datorii uriaşe în multe bănci publice şi private.

Ideea de a reţine din valoarea de origine cât se poate de mult din acest 5%, urmată de o revizuire după evaluarea de impact şi schimbările la nivel internaţional, este vitală.

Diminuarea „efectului de pârghie” şi asigurarea unui capital corespunzător adecvat pentru bănci reprezintă garanţia în faţa comportamentului băncilor care ne-a adus la limita extremă a acestui dezastru financiar.

Dl Karas poate fi mulţumit de activitatea sa din timpul negocierilor. Ştiu cât îi este de greu Parlamentului să aducă îmbunătăţiri textelor, însă prima lectură este un moment foarte delicat.

- Raport: Karsten Friedrich Hoppenstedt (PPE-DE).

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Dacă cineva are vreun dubiu cu privire la obiectivele reale ale acestei propuneri, ar trebui doar să cităm din textul adoptat astăzi privind „eliminarea barierelor care există încă în calea bunei funcţionări a pieţei interne”. Mai mult, articolul 2 clarifică faptul că obiectivul general „este acela de a îmbunătăţi condiţiile de funcţionare a pieţei interne”.

Încă o dată se adevereşte că, în cele din urmă, în urma insuccesului aşa-numitului „Plan european de relansare economic㔺i a proclamării „solidarităţii la nivel european”, prima şi, până în acest moment, singura propunere de înfiinţare a unui program de sprijin comunitar este destinată serviciilor financiare! Pare aproape că nu ne confruntăm cu una dintre cele mai mari crize din capitalism, cu înrăutăţirea şomajului, distrugerea capacităţii de producţie, creşterea inegalităţilor şi dificultăţi sporite pentru lucrători şi marea masă a populaţiei.

Propunerile pe care le-am depus - precum creşterea bugetului comunitar, crearea unor programe comunitare de sprijinire a sectorului de producţie şi pentru protejarea locurilor de muncă cu drepturi şi servicii publice - au fost respinse. Totuşi, când vine vorba despre sprijinirea pieţei financiare şi o funcţionare bună a pieţei interne, nu ducem lipsă de finanţare comunitară. Acest lucru este inacceptabil. De aceea, am votat împotrivă.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. − (SV) Noi, euroscepticii, urmărim întotdeauna o cooperare cu UE cât mai puţin costisitoare. Banii contribuabililor trebuie folosiţi cu înţelepciune. Este important să fim atenţi cu resursele noastre comune, mai ales în aceste vremuri tulburi. Restricţiile bugetare trebuie să constituie în continuare un principiu de bază pentru noi, ca reprezentanţi aleşi.

Cu toate acestea, acest raport ne îndreaptă într-o direcţie total greşită. Propunerea iniţială de finanţare a Comisiei a fost considerată neadecvată şi absolut niciodată marile grupuri politice din Parlamentul European nu au propus dublarea creditelor pentru organismele de supraveghere financiară. Pe ce motive?, ne-am putea întreba. Avem de-a face cu o scădere financiară globală extinsă în care este nevoie de eforturi internaţionale la nivel global.

Supravegherea instituţiilor financiare din cadrul UE nu este un obiectiv al UE în momentul de faţă. E important să ţinem minte acest lucru. Totuşi, această propunere oferă o idee despre ambiţiile elitei politice influente. Cu vagi referinţe la criza financiară şi cu consecinţele sale previzibile în domeniul supravegherii şi controlului, aceasta nu reprezintă nimic mai mult decât o încercare de a prezenta poziţia UE. Aşadar, nu avem nicio altă soluţie decât să votăm împotriva raportului şi a propunerii de rezoluţie de înlocuire.

- Raport: Janusz Wojciechowski (A6-0185/2009)

  Martin Callanan (PPE-DE), în scris. − Deşi sunt un adept al bunăstării animalelor, ezit în cazul interzicerii unor practici precum importul produselor derivate din focă, cu condiţia să se demonstreze că suferinţa animalelor este minimă în momentul sacrificării acestora.

Cu toate acestea, există anumite practici care produc multă îngrijorare, nu în ultimul rând tradiţiile privind ritualurilor de sacrificare din anumite motive religioase. Datorită diversităţii culturale a Europei, unele dintre aceste practici, care sunt străine de respectul UE pentru bunăstarea animalelor, au început să prindă rădăcini. Prin urmare, animalele suferă inutil.

Accept faptul că unele religii acordă o importanţă fundamentală modului de sacrificare a animalului pentru ca să poată consuma carnea respectivă. Cu toate acestea, dezvoltarea unei culturi privind drepturile animalelor şi bunăstarea acestora a fost cu greu câştigată în Europa în ultimii 30 de ani şi nu ar trebui să o sacrificăm pe altarul corectitudinii politice. Animalele ucise prin metode ritualice trebuie mai întâi asomate, pentru a le reduce la minim suferinţa şi pentru a continua promovarea valorilor privind bunăstarea dragilor noastre animale.

  Edite Estrela (PSE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind protecţia animalelor în momentul uciderii acestora. Milioane de animale sunt ucise anual, în Europa. Multe dintre acestea sunt supuse unor tratamente care implică suferinţă inutilă, nu numai în timpul creşterii şi transportului, ci şi în timpul sacrificării şi uciderii acestora şi în timpul operaţiilor conexe. Trebuie evitată suferinţa animalelor la abatoare, inclusiv a animalelor crescute pentru producerea hranei şi a altor produse.

În opinia mea, propunerea este echilibrată şi în conformitate cu obiectivele comunitare privind asigurarea protecţiei şi bunăstării animalelor. Sunt de acord că sacrificarea extinsă a animalelor ar trebui desfăşurată cu respectarea standardelor umanitare, limitând suferinţa la care sunt supuse animalele.

Prin urmare, nu am votat în favoarea amendamentului care elimină interzicerea folosirii sistemelor de imobilizare a bovinelor în poziţii inverse sau nefireşti deoarece, după părerea mea, această practică aduce atingere bunăstării animalelor.

  Filip Kaczmarek (PPE-DE), în scris. – (PL) Doamnelor şi domnilor, am votat în favoarea raportului Wojciechowski privind protecţia animalelor în momentul uciderii. Mulţi se întreabă cum este posibil să protejăm animalele în momentul uciderii acestora. Poate suna paradoxal, dar este posibil. Oricine a participat sau asistat la uciderea unui animal este conştient de cât de dureroasă poate fi moartea unui animal. Introducerea noii legislaţii în acest domeniu va limita suferinţa inutilă a animalelor, iată de ce avem nevoie de această legislaţie.

  Carl Lang (NI), în scris. – (FR) Afirmând că animalele trebuie sacrificate fără a le produce o suferinţă inutilă, cu excepţia cazurilor riturilor religioase, majoritatea acestui Parlament a demonstrat atât ipocrizie, cât şi laşitate. „Riturile religioase” se referă în primul rând la sacrificările din cadrul unui ritual practicat în special în timpul sărbătorii musulmane Eid-al-Adha, când sunt ucise sute de mii de oi.

Recunoaşterea oficială a unei astfel de practici face parte dintr-un fenomen mult mai larg, acela de islamizare a societăţilor noastre. Legile şi obiceiurile noastre se modifică treptat pentru a se adapta legii islamice Sharia. În Franţa, din ce în ce mai multe autorităţi locale finanţează indirect construcţia de moschei. Meniurile din scoli sunt întocmite astfel încât să respecte cerinţele dietei islamice. În unele oraşe, precum Lille, piscinele au un orar special exclusiv pentru femei. Prin crearea în 2003 a Conseil français du culte musulman, dl Sarkozy, pe atunci ministru de interne, a introdus islamul în instituţiile din Franţa.

Pentru a pune capăt acestor curente, trebuie să respingem răspândirea islamului în mod corect, să inversăm fluxul migraţiei non-europene şi să creăm o nouă Europă, o Europă a naţiunilor suverane, fără Turcia, care să afirme valorile creştine şi umane ale civilizaţiei sale.

  Cristiana Muscardini (UEN), în scris. − (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, este regretabil că Parlamentul European, la sfârşitul mandatului său, abordează acest subiect sensibil într-un mod schizofrenic, pentru că este într-adevăr schizofrenic, pe de o parte, pentru a se proiecta în viitor chiar şi atunci când acesta din urmă introduce tehnologii folosite pentru a deprinde violenţa şi violul şi, pe de altă parte, pentru a se întoarce în trecut la riturile tribale şi a-i domoli pe cei care vor să vadă vărsare de sânge şi o suferinţă fără margini în ochii victimei.

Ne opunem ferm măcelului tribal care nu ţine cont de consens şi de libera alegere a fiecărui stat membru.

  Lydia Schenardi (NI), în scris. – (FR) Aprobăm dorinţa de a înlocui directiva din 1993 întru-un mod care îmbunătăţeşte şi standardizează condiţiile de sacrificare pe tot teritoriul Uniunii Europene.

De asemenea, aprobăm principiul conform căruia animalele ar trebui sacrificate exclusiv prin metode care să asigure o moarte instantanee după asomare, însă ne opunem total ideii de a permite excepţii în cazul ritualurilor religioase.

Opinia publică este foarte sensibilă şi total împotriva practicilor dureroase şi inutile. Atunci, de ce să le tolerăm, în numele religiei, indiferent dacă animalele sunt sau nu imobilizate înaintea uciderii?

Legislaţia strictă prevede introducerea obligatorie a verificării procedurilor, pentru a se asigura că animalele sunt asomate şi că nu-şi pot recăpăta cunoştinţa înainte de a muri, însă ar fi mai bine să se evite complet asemenea practici. Aparţin altor timpuri şi pot fi pe drept cuvânt numite barbare.

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris. − Protecţia animalelor în faţa cruzimii este o responsabilitate foarte importantă. Cu toate acestea, cred că unele dintre propunerile destinate prevenirii cruzimii vor genera, de fapt, mai multă cruzime.

Mă refer, în special, la propunerea de a sacrifica animalele doar în abatoare. Fermierii ar fi obligaţi să încarce şi să transporte animalele, chiar dacă sunt bolnave sau bătrâne, iar o astfel de acţiune le-ar produce acestora din urmă durere şi suferinţă.

De asemenea, această propunere prezintă riscuri din punct de vedere al bolilor contagioase şi al infecţiilor. Uneori, este mai bine să reprimăm răspândirea bolii prin sacrificarea animalului în propria fermă, atâta timp cât acest lucru este făcut într-un mod uman. Nu mi-am susţinut expunerea orală.

- Raport: José Albino Silva Peneda (A6-0241/2009)

  Jan Andersson, Göran Färm, Anna Hedh, Inger Segelström şi Åsa Westlund (PSE), în scris. − (SV) Noi, democraţii socialişti din Suedia, am ales să votăm în favoarea raportului (A6-0241/2009) privind agenda socială reînnoită. Este un raport bun care, printre altele, prevede ca libertăţile economice şi normele privind competiţia să nu prevaleze niciodată asupra drepturilor sociale fundamentale.

Cu toate acestea, raportul conţine, de asemenea, cerinţele privind sistemele de remunerare minimă. Noi, social-democraţii, considerăm că este important ca toată lumea să beneficieze de garantarea unei remuneraţii decente din care să poată trăi, fapt care ar trebui încurajat de UE, în opinia noastră. Acest lucru este extrem de important pentru abordarea problemei lucrătorilor săraci. Modul în care statele membre decid să le garanteze cetăţenilor săi un salariu decent sau dacă fac acest lucru prin legislaţie sau lăsând reglementarea în acest domeniu la latitudinea partenerilor sociali, prin intermediul unor acorduri colective, trebuie să fie decis, în continuare, de statele membre.

  Robert Atkins (PPE-DE), în scris. − Conservatorii sprijină principiul unei remunerări minime în Regatul Unit. Cu toate acestea, considerăm că schemele de securitate socială şi remunerarea minimă ar trebui stabilite la nivel naţional.

Prin urmare, la votarea acestui raport, conservatorii s-au abţinut.

  Edite Estrela (PSE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului Silva Peneda privind agenda socială reînnoită. În cadrul crizei economice actuale, este esenţial ca politica în domeniul social să meargă mână-în-mână cu politica în domeniul economic, în scopul refacerii economiei europene. Modelele sociale europene se confruntă cu câteva provocări, precum modificările demografice şi globalizarea, la care nu pot fi imune. Prin urmare, au nevoie să fie modernizate dintr-o perspectivă pe termen lung, păstrându-şi, în acelaşi timp, valorile originale.

Europa trebuie să fie ambiţioasă în ceea ce priveşte politica în domeniul social, cu atât mai mult cu cât, în prezent, trecem printr-o criză serioasă. Cu toate acestea, consider că agenda socială reînnoită a Comisiei este complet lipsită de ambiţie, a venit prea târziu şi nu este exact ceea ce trebuie pentru a contracara provocările crizei economice şi financiare. Trebuie consolidate politicile în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă, în vederea reducerii sau evitării pierderii locurilor de muncă şi a protejării cetăţenilor europeni împotriva excluderii sociale şi a riscului de sărăcie.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport conţine multe contradicţii. Cu toate acestea, în esenţă, insistă asupra liniilor directoare existente ale capitalismului neoliberal, deşi moderate pe ci, pe colo, însă fără a afecta politicile de bază care se află la originea crizei sociale şi economice actuale. Principiul călăuzitor este acelaşi ca întotdeauna. „Criza” este folosită acum pentru „a vinde” încă o dată reţeta „mai mult din acelaşi lucru”: flexibilitate, piaţă internă, parteneriate public-privat, şi aşa mai departe, ignorând faptul că politicile UE sunt, de asemenea, la originea crizei şi au înrăutăţit-o.

Adevărata „preocupare” inclusă în raport nu urmăreşte sau nu se adresează principalelor cauze ale unor probleme identificate, în special privind politicile economice, nesiguranţa locurilor de muncă, liberalizarea şi privatizarea serviciilor publice ş.a.m.d.

Nu există răspunsuri alternative, în special cu privire la consolidarea rolului statului în economie, în sectoarele strategice şi în dezvoltarea serviciilor publice de înaltă calitate, sau chiar în susţinerea unor salarii şi pensii mai mari. Cu toate acestea, raportul analizează necesitatea unei distribuţii mai echitabile a prosperităţii, însă nu indică modalităţile de realizare a acestui lucru şi nu solicită renunţarea la aceste politici care au adâncit inegalităţile sociale.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Recordul social al Europei dumneavoastră este un eşec răsunător. În Franţa, tocmai s-au făcut publice cifre înspăimântătoare: sărăcia a crescut cu 15% în doi ani, numărul lucrătorilor săraci a crescut dramatic şi, ca urmare, numărul gospodăriilor cu datorii foarte mari, ale căror resurse nu au fost suficiente, pentru o lungă perioadă, să acopere costurile vieţii de zi cu zi, au crescut exponenţial. Mai mult, suntem abia la începutul acestei crize profunde.

Îndemnaţi cetăţenii să fie „deschişi la schimbare” când, pentru lucrători, schimbare înseamnă pierderea locurilor de muncă şi certitudinea că nu vor mai găsi altele, mulţumită politicilor dumneavoastră. Vorbiţi despre „social ”, în timp ce Curtea de Justiţie calcă în picioare drepturile lucrătorilor în numele concurenţei şi al libertăţii de a oferi servicii. Adăugaţi la acestea flexibilitatea, acesta fiind un termen folosit abia pentru „insecuritate”. Pretindeţi chiar că acordaţi o atenţie deosebită femeilor şi mamelor, când de fapt politica dumneavoastră stupidă de „gen” determină pierderea drepturilor sociale specifice ale acestora, precum cele pe care le aveam în Franţa în domeniul pensionării şi al muncii pe timp de noapte.

Nu o reînnoire a agendei sociale este ceea ce avem nevoie, ci o schimbare profundă a sistemului dumneavoastră pervers.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. − (SV) Acest raport insistă asupra nevoii statelor membre de a moderniza şi de a reforma sistemele de securitate socială naţionale, introduce conceptul de remunerarea minimă şi revizuieşte programa din şcoli. De asemenea, prevede o participare financiară mai mare a angajaţilor la veniturile societăţilor şi urmează să introducă Anul european pentru voluntariat. Acestea sunt exemple extreme, neobişnuite, despre cum intenţionează UE să-şi asume autodeterminarea naţională.

În plus, raportul conţine două referiri la Tratatul de la Lisabona, care nu a intrat încă în vigoare. Este expresia cinică a aroganţei puterii! Implicaţia constă în faptul că dezbaterea democratică privind tratatul este percepută ca având loc în tribune, şi nu e considerată să aibă vreo semnificaţie asupra soluţiei.

Prin urmare, am votat împotriva raportului la votul final.

  Carl Schlyter (Verts/ALE), în scris. − (SV) În general, este un raport foarte bun, cu multe aspecte bune, însă din cauza cererilor repetate de creştere şi a solicitărilor statelor membre de a introduce remunerarea minimă în corelaţie cu condiţiile sociale cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal, fapt ce ar implica un transfer de putere uriaş către UE, mă abţin de la vot.

  Anja Weisgerber (PPE-DE), în scris. − (DE) Modelele sociale europene se confruntă cu provocări uriaşe în timpul crizei financiare actuale.

Grupul conservatorilor germani (CDU/CSU) se declară pentru o Europă socială.

Din acest motiv, sprijinim raportul domnului Silva Penda privind agenda socială reînnoită.

De asemenea, salutăm atât faptul că, în aceste timpuri de criză, se acordă prioritate creării de locuri de muncă şi promovării, cât şi dorinţa noastră de a acţiona prin măsuri în domeniul educaţiei şi al formării profesionale.

Europa trebuie să creeze un cadru social şi să stabilească standarde la nivel european.

Cu siguranţă, trebuie să ţinem cont de competenţele statelor membre în această privinţă.

Din acest motiv, ne opunem solicitării globale de a introduce o remunerare minimă în toate statele membre, astfel cum s-a prevăzut iniţial la punctul 14 din raport.

Introducerea unei remunerări minime este o decizie care ar trebui lăsată exclusiv la latitudinea statelor membre.

Prin urmare, suntem mulţumiţi că amendamentul oral la acest punct a fost adoptat.

Trebuie asigurate suficiente beneficii pentru a permite fiecărei persoane să ducă o viaţă demnă, însă statele membre au opţiuni diferite în această privinţă.

Am afirmat în mod clar în amendamentul nostru oral că, pe lângă remunerarea minimă, trebuie acordată de asemenea atenţie acordurilor colective şi regulamentelor cu aplicabilitate generală, sau unui venit minim garantat de stat.

Astfel, respectăm principiul subsidiarităţii.

- Raport: Jean Lambert (A6-0263/2009)

  Jan Andersson, Göran Färm, Anna Hedh, Inger Segelström şi Åsa Westlund (PSE), în scris. − (SV) Noi, social-democraţii suedezi, am hotărât să votăm în favoarea raportului (A6-0263/2009) privind incluziunea activă a persoanelor excluse de piaţa muncii. Este un raport bun, extrem de important în criza economică actuală, în care sunt necesare măsuri active pe piaţa muncii pentru a garanta că cel mai slab dintr-o economie nu rămâne permanent în afara pieţei muncii.

Cu toate acestea, raportul conţine condiţii pentru sistemele de remunerare minimă. Social-democraţii consideră că este important ca toată lumea să beneficieze de garantarea unei remuneraţii decente din care să poată trăi, fapt care ar trebui încurajat de UE, în opinia noastră. Acest lucru este extrem de important pentru abordarea problemei lucrătorilor săraci. Modul în care statele membre decid să le garanteze cetăţenilor săi un salariu decent sau dacă fac acest lucru prin legislaţie sau lăsând reglementarea în acest domeniu la latitudinea partenerilor sociali, prin intermediul unor acorduri colective, trebuie să fie decis, în continuare, de statele membre.

  Robert Atkins (PPE-DE), în scris. − Conservatorii englezi sprijină o bună parte din acest raport şi s-au făcut demersuri pentru sprijinirea unui ajutor social adecvat, unor pieţe ale muncii care să favorizeze incluziunea şi accesul la servicii de calitate. De asemenea, încurajăm o abordare pozitivă şi inclusivă a sănătăţii mintale, a dizabilităţilor şi a dreptului la muncă a persoanelor în vârstă, precum şi o poziţie fermă împotriva traficului cu fiinţe umane.

Cu toate acestea, conservatorii nu sprijină conceptul unei directive privind discriminarea în UE. De asemenea, conservatorii nu pot sprijini solicitarea de a stabili un cadru legal pentru egalitate de tratament în ocuparea forţei de muncă pentru combaterea discriminării pe piaţa forţei de muncă sau a ocupaţiilor şi pentru un obiectiv european privind sistemele de venituri minime şi sistemele de contribuţie de înlocuire a veniturilor, care să ofere un ajutor social egal cu cel puţin 60 % din venitul naţional median egalizat un prag. Din aceste motive, ne-am abţinut. Aceste chestiuni trebuie tratate la nivel naţional.

  Philip Bushill-Matthews (PPE-DE), în scris.. − Grupul PPE-DE sprijină, în general, raportul iniţial al doamnei Jean Lambert. Totuşi, în comisie, un alt grup politic a introdus în raport puncte colaterale, care nu numai că erau în afara sferei de acţiune intenţionate a acestui raport, dar despre care se ştia că sunt de neacceptat pentru grupul nostru. Au făcut acest lucru în mod intenţionat, din motive politice la nivel de partid, meschine, pentru a ne împiedica să sprijinim acest raport în forma în care a fost prezentat în plen. Prin urmare, am depus o rezoluţie alternativă care conţine toate elementele raportului pe care se întemeiază şi pe care îl susţinem.

  Martin Callanan (PPE-DE), în scris. − Acest raport ridică întrebarea: cum includem pe pieţele de muncă persoanele care sunt în prezent excluse de acestea? Răspunsul este, în mod clar, evident. Trebuie să creăm mai multe locuri de muncă şi o capacitate mai mare pentru pieţele muncii.

Faptul că UE chiar trebuie să-şi pună această întrebare demonstrează una dintre problemele fundamentale de la Bruxelles. Se acordă o atenţie mult prea mare protecţiei locurilor de muncă şi nu suficientă creării acestora. Modelul social european este în primul rând responsabil de numărul atât de mare de şomeri. Modelul social european acţionează exact invers faţă de cum ar fi trebuit să o facă: creează o economie a pieţei muncii care câştigă de pe urma celor care muncesc şi limitează posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă pentru aceia care nu au un loc de muncă. Costul social al reglementării nesfârşite din UE este, de asemenea, uriaş, descurajând angajatorii să angajeze noi lucrători. Prea mare pentru planul UE de a deveni cea mai competitivă economie până în 2010.

Pentru a crea locuri de muncă pentru şomeri, economia europeană trebuie să se îndrepte într-o direcţie fundamental diferită. Conservatorii britanici se angajează să accelereze această schimbare de direcţie.

  Hélène Goudin şi Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. − (SV) Acest raport abordează un număr important de chestiuni care, în principiu, ar trebui tratate împreună la nivelul statelor membre şi nu al UE. De exemplu, Parlamentul European insistă asupra necesităţii de a introduce obiective la nivelul UE referitor la garanţii privind venitul minim şi salariul minim. Acest raport conţine o referire la Tratatul de la Lisabona (care nu a intrat în vigoare). Prin urmare, am votat împotrivă.