Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2006/2209(REG)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A6-0027/2009

Dezbateri :

PV 05/05/2009 - 17
CRE 05/05/2009 - 17

Voturi :

PV 19/02/2009 - 5.2
CRE 19/02/2009 - 5.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
PV 06/05/2009 - 4.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0353

Dezbateri
Miercuri, 6 mai 2009 - Strasbourg Ediţie JO

16. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele. – Vom trece acum la explicaţiile de azi ale votului. Sunt sigur că acest lucru va provoca reacţii puternice printre dumneavoastră, dar sunt foarte mulţi deputaţi care şi-au înscris numele pe lista vorbitorilor şi cred că sunt prezenţi.

 
  
  

- Raport: Petya Stavreva (A6-0259/2009)

 
  
MPphoto
 

  Inese Vaidere (UEN).(LV) Domnule preşedinte, nu era foarte clar despre care raport aş putea vorbi acum. Am anunţat că voi vorbi despre raportul doamnei Stauner, domnului Maldeikis şi domnului Corbett. Da, aş dori să spun ceva. Doar că nu am reacţionat imediat.

Domnule preşedinte, cu acest pachet de 5 miliarde de euro, din care majoritatea au fost direcţionaţi către dezvoltarea rurală, aş dori cu deosebire să subliniez faptul că este foarte important să luăm în considerare nu numai indicatorii oficiali, ci şi nevoile reale ale dezvoltării rurale. Internetul de mare viteză este necesar în toate statele membre, dar sunt unele state membre, de exemplu ţara mea, în care este nevoie de îmbunătăţiri la infrastructura rutieră, precum şi de alte măsuri pentru protejarea peisajului rural. Vă rog să vă axaţi mai mult asupra politicii de convergenţă şi asupra politicii de coeziune şi să acordaţi mai mult sprijin acelor state membre care au dificultăţi economice şi care se află, poate, la un nivel inferior de dezvoltare economică faţă de statele membre mai vechi. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 

  Zita Pleštinská (PPE-DE). – (SK) Raportul Stavreva este unul din cele trei rapoarte care fac parte din pachetul combinat de 5 miliarde de euro. În contextul crizei economice, putem constata că ne lipsesc fondurile pentru a investi în proiecte din sectorul energetic şi al dezvoltării rurale, care au suferit cele mai rele efecte ale crizei economice. Salut faptul că Parlamentul European a adoptat regulamentul propus în cadrul Planului european de redresare economică, care alocă 1,5 miliarde de euro pentru toate statele membre prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Zonele rurale pot implementa proiecte care vizează extinderea legăturilor de internet în bandă largă. Terenul joacă un rol central în sectorul agricol şi folosirea şi administrarea terenului agricol sunt deosebit de importante în soluţionarea de noi probleme ce implică schimbările climatice, sursele regenerabile de energie, penuria de apă şi biodiversitatea.

Aş dori să fac un apel către statele membre de a nu aştepta, ci de a-şi elabora planurile naţionale repede, la timp şi în detaliu şi de a furniza informaţii transparente cu privire la noile dispoziţii legale. În acelaşi timp, ele trebuie să adopte procese accelerate şi simplificate atât cu privire la cheltuieli, cât şi cu privire la raportări.

 
  
MPphoto
 

  Neena Gill (PSE). - Domnule preşedinte, circumscripţia mea din West Midlands cuprinde zone urbane şi zone rurale deopotrivă, iar furnizarea de internet în bandă largă în zonele rurale este de-a dreptul îngrozitoare. Daţi-mi voie să dau exemplul unui oraş de la graniţa galeză, Knighton, unde întreprinzătorii sunt în dificultate datorită conexiunii slabe şi toţi strigă după ajutor. Unul din alegătorii din circumscripţia mea a vrut să deschidă o afacere care să ofere servicii online – ceea ce era de importanţă vitală, deoarece este o persoană cu dizabilităţi şi lucrul de acasă era pentru el cel mai bun mod de a lucra. Din păcate, din cauza monopolului, conexiunea este foarte înceată şi nu este propice desfăşurării unei afaceri.

Aceste finanţări sunt aşadar de importanţă capitală pentru zonele rurale şi pentru redresarea economică şi doream să mă asigur că ele sunt distribuite corect în toate statele membre, acordând prioritate zonelor în care acoperirea reţelei de internet în bandă largă nu este bună. Fac un apel către toate părţile să se reunească rapid cu privire la acest subiect şi, odată pentru totdeauna, să soluţioneze această diferenţă digitală nedreaptă.

 
  
  

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Domnule preşedinte, cu privire la procedură, aţi spus foarte bine că stăm aici foarte târziu şi le mulţumesc interpreţilor că au rămas cu noi. Dar nu noi am ales să stăm aici târziu: a fost o decizie a preşedinţiei în cursul zilei de astăzi – care a fost o decizie incredibil de arbitrară cum nu s-a mai văzut până acum – de a amâna explicaţiile privind votul până după dezbatere şi nu după ce a avut loc votul, aşa cum este precizat în regulamentul de procedură.

Aşa că suntem aici în seara aceasta datorită faptului că preşedintele care a prezidat la acel moment a încălcat regulamentul nostru de procedură şi toţi cei care încercăm să dăm explicaţiile privind votul facem tot ce putem în mod legitim pentru a ne face auzite vocile într-un Parlament căruia nu-i prea place să asculte minorităţile.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele. – Domnule Heaton-Harris, voi clarifica pentru dumneavoastră un punct din regulamentul de procedură. Explicaţiile se dau într-adevăr după vot, dar nu imediat după vot. Diferenţa ne permite să interpretăm chestiunile.

Ajungem la un raport despre care mă bucur foarte mult că domnul Heaton-Harris a dorit să îşi exprime părerea, întrucât este raportul domnului Onesta.

 
  
  

- Raport: Gérard Onesta (A6-0027/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Domnule preşedinte, în mod bizar am ajuns să îl respect pe autorul acestui raport de-a lungul timpului şi am dorit să vorbesc despre petiţii în general, deoarece mie mi-au fost de mare ajutor. Deşi oamenii nu înţeleg instituţiile Europei şi deşi acestea îi sperie oarecum, uneori au nevoie de o cale pentru a înregistra un conflict. Felul în care am înregistrat petiţiile aici în trecut a fost oarecum stângaci, dar le-a dat ocazia de a face cunoscută o problemă la un nivel uşor diferit, după ce vor fi epuizat multe alte posibilităţi. Am adus aici petiţii de la oameni din circumscripţia mea; „Earls Barton seven” a fost unul din cele mai cunoscute cazuri ale mele.

Ceea ce vreau să spun este că procesul petiţiilor este probabil singurul care merită să fie protejat cum trebuie în acest loc. Alte norme şi proceduri şi multe din celelalte comisii par nesemnificative atunci când sunt comparate cu importanţa Comisiei pentru petiţii.

 
  
  

- Raport: Richard Corbett (A6-0273/2009)

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Domnule preşedinte, ca domnul Corbett, nu aş dori să anticipez rezultatele unui al doilea referendum în Irlanda şi cu siguranţă nu aş dori să anticipez votul din regiunea Yorkshire şi Humber din viitoarele alegeri europene. Dar îi doresc domnului Corbett toate cele bune în orice va face după ce pleacă de aici în iulie. Mă întreb ce s-ar face Parlamentul fără raportorul său privind regulamentul, omul care, aproape fără ajutor, a complotat în culise pentru a elimina puterile grupurilor mai mici şi vocea minorităţilor din acest loc.

Acest raport nu este poate aşa de rău, dar, tocmai pentru că nu este aşa de rău, trebuie analizat mai îndeaproape deoarece, destul de des, schimbările de regulament sunt în aparenţă pe deplin corecte. Contează însă cum sunt puse în practică şi cum sunt aplicate de preşedinţie şi de birou. Atunci când vine vorba despre pachetul privind regulamentul de procedură şi adaptarea acestuia în funcţie de Tratatul de la Lisabona, chiar mă întreb dacă nu a depăşit limita.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE). - Domnule preşedinte, în urmă cu câteva săptămâni am discutat despre raportul privind regimurile totalitare. La acea vreme, am arătat că există o idee comună ce leagă socialismul naţionalist de socialismul sovietic, iar aceea era chiar socialismul.

Ştim că raportorul, domnul Corbett, crede în proiectul european. Domnia sa nu se sfieşte să afirme că el crede într-o integrare politică şi economică mai extinsă; domnia sa doreşte Statele Unite ale Europei sau o Republică Federală a Europei. Totuşi, în încercarea de a realiza aceste obiective, domnia sa solicită suprimarea opiniilor minoritare şi distruge, aproape fără ajutor, principiul libertăţii de exprimare.

Ştiu că nu îi prea pasă de principiul libertăţii de exprimare. Dacă analizăm acest raport, orice dictator rău din secolul trecut ar fi fost mândru să îl aibă pe domnul Corbett alături.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (NI). - Domnule preşedinte, încă din 2004 am avut mulţi colegi aici din ţările care au reuşit aderarea, pe unii dintre ei sunt mândru să îi numesc prieteni. Când vorbim despre vremurile grele în care au trăit, ceea ce mă surprinde cel mai mult este felul în care îmi spun că lucrul cu adevărat înfricoşător, când au trăit în ţările membre ale Comecon, nu era lipsa democraţiei şi nici lipsa drepturilor de proprietate, ci lipsa securităţii date de principiul statului de drept. Dacă erai un critic sâcâitor al regimului, nu erai chemat în judecată. Îţi făceau viaţa grea pur şi simplu – permisul de conducere dispărea în mod misterios la poştă, copiii tăi nu mai obţineau locuri la universitate, nu mai puteai găsi decât slujbe mediocre.

Ceea ce mă îngrijorează este că un standard dublu similar începe să facă parte din instituţiile noastre. Când Václav Klaus a venit aici, deputaţi europeni au ţipat şi s-au bâlbâit şi au pufăit la el ca tot atâtea maimuţe lovite şi nimeni nu a fost măcar mustrat. Dar când am protestat în favoarea unui referendum, 14 dintre noi au fost amendaţi. Creştin-democraţii cei drăguţi pot comite aproape în mod deschis fraude şi scapă basma curată, dar când un eurosceptic austriac a făcut poze cu persoane care au semnat pentru o întrunire care nu a avut loc, a fost amendat cu mii de euro pentru că pur şi simplu a completat incorect un formular. Aţi putea gândi că nu se cuvine să spun eu aceste lucruri. Nu am trăit sub acel sistem, dar Václav Klaus da şi, atunci când avertizează ca nu cumva să ne întoarcem la el, cred că ar trebui să îl ascultăm.

 
  
MPphoto
 

  Richard Corbett (PSE). - Domnule preşedinte, sincer vorbind, nu am auzit niciodată în viaţa mea mai multe prostii decât au fost spuse despre acest raport. „Dictatură şi manipulare”? De ce oare a mai atras o majoritate aşa de covârşitoare dacă a fost un raport atât de negativ?

Prima greşeală pe care au făcut-o detractorii săi este că acest raport nu menţionează Tratatul de la Lisabona sau aplicarea Tratatului de la Lisabona. Partea aceea a fost lăsată deoparte ca să se ocupe de ea noul Parlament şi nu a fost abordată astăzi. Se pare că cei care au avut obiecţii nici nu au citit raportul.

Cât despre afirmaţia că raportul vizează să reducă la tăcere minorităţile, nu există nici măcar un singur amendament în acest raport şi de altfel în niciun alt raport realizat de mine privind regulamentul de procedură, care să aibă acest efect. Acest Parlament este unul de minorităţi, spre deosebire de unele parlamente naţionale care sunt dominate de un singur partid majoritar sau de guvern. Acesta este un parlament în care toată lumea este minoritară şi fie ca această diversitate să fie aplicată mult timp de aici înainte.

Cât priveşte comentariile despre cum a fost redus la tăcere Václav Klaus, ceea ce nu are nimic de-a face cu acest raport, ştiu că au existat câţiva deputaţi au ieşit din sală în timpul discursului său, dar când primul-ministru portughez a fost aici, dumneavoastră aţi încercat cu toţii să îl opriţi din vorbit; dumneavoastră l-aţi redus la tăcere. Nici măcar nu a putut să îşi ţină discursul, deoarece nu aţi dorit ca el să îşi transmită mesajul proeuropean.

Aşa că resping în totalitate ceea ce s-a spus. Mă tem că mi-am folosit timpul, aşa că nu pot da explicaţiile privind votul pe care aveam de gând să le dau, şi anume că sunt bucuros că raportul meu a fost adoptat în întregime, excluzând o mică greşeală, care cred că a fost când Partidul Popular European (PPE) a încurcat lista sa de vot. Să sperăm ca acest lucru se poate corecta în următorul Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Inese Vaidere (UEN).(LV) Domnule preşedinte, aş dori să subliniez faptul că Parlamentul European este o instituţie care promovează democraţia atât în toată Europa, cât şi la nivel intern, în interiorul Parlamentului. Din păcate au existat diverse puncte în acest raport, diverse serii de argumente, pe care nu am putut să le sprijin. Deşi acestea au fost inspirate de cele mai bune intenţii, nu cred că în Parlamentul European ar trebui să sprijinim un regulament care este restrictiv şi care este îndreptat împotriva unei singure persoane. În mod similar, nu cred că dacă i se acordă Preşedintelui Parlamentului European dreptul de a decide dacă să permită sau nu o declaraţie scrisă se va intensifica democraţia. La urma urmelor, deputaţii au dreptul de a spune ce doresc. În mod similar, de asemenea, dezbaterile care folosesc sistemul „carte albastră” se transformă într-o răfuială internă între partide. În mod regretabil, m-am simţit obligată să votez împotriva acestor propuneri privind Parlamentul European. Vă mulţumesc.

 
  
  

- Recomandare pentru a doua lectură - Malcolm Harbour (A6-0257/2009)

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Nu se întâmplă mereu ca, înainte de orice raport, cutiile noastre poştale să fie pline de materiale interesante „pentru” şi „împotrivă”, iar acest lucru este o sursă de îngrijorare şi nedreptate deopotrivă. Am votat pentru poziţia comună în favoarea adoptării raportului, deoarece sunt mulţumit că s-a acordat sprijin propunerilor care prevăd ca măsurile ce influenţează accesul utilizatorilor la internet trebuie să respecte drepturile fundamentale. Chestiuni precum protecţia intimităţii şi protecţia consumatorilor în raport cu comunicarea electronică au fost, de asemenea, soluţionate într-un mod rezonabil.

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Domnule preşedinte, acest raport atinge esenţa a ceea ce oamenii cred că primesc de la Uniunea Europeană. Mulţi oameni din Marea Britanie au crezut că vor primi un fel de Europă economică, bazată pe comerţ, şi aceea era o Europă a locurilor de muncă. Domnul Leinen ne-a spus în cursul zilei de azi că este vorba de fapt mai mult de o Europă socială.

Ceea ce am făcut prin rapoartele Harbour şi Trautmann a fost în fond să alegem. Am ales de fapt că nu doream să mai avem încă o măsură privind piaţa unică. De fapt, cei care ne-au scris şi care erau îngrijoraţi de acest raport nu au sesizat faptul că este vorba de o măsură privind piaţa unică.

Dacă, înainte de acest raport, descărcaţi lucruri ilegal – precum muzică şi filme – furnizorul dumneavoastră de servicii internet nu putea decât să vă blocheze şi să vă închidă contul fără nicio avertizare. Odată cu acest raport, propunerea de compromis ar fi însemnat că trebuia să vă contacteze şi puteaţi contesta. Acum, cu pachetul care a fost adoptat – care va sfârşi probabil într-o conciliere ani buni de acum încolo – ne găsim într-o situaţie în care trebuie să mergi în instanţă pentru a închide ceea ce pot fi site-uri cu adevărat ilegale şi dezgustătoare şi acest lucru nu este cu siguranţă ceea ce au vrut cetăţenii Europei.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE). - Domnule preşedinte, aş vrea foarte mult să îmi explic votul, în special partea referitoare la confidenţialitatea în mediul electronic din raportul Harbour. Cred că, într-un moment în care încercăm să obţinem echilibrul corect între securitatea naţională şi libertăţile civile, mulţi dintre noi se tem că din ce în ce mai multe guverne strâng din ce în ce mai multe informaţii cu caracter personal despre noi. Aproape în fiecare zi în presa britanică citim povestiri despre „fratele mai mare”, guvernul laburist, care strânge din ce în ce mai multe informaţii cu caracter personal despre persoane fizice şi, chiar dacă se dovedeşte că sunt nevinovate, guvernul refuză să înapoieze informaţiile în cauză. Dar, graţie unei hotărâri a Curţii Europene de Justiţie, informaţiile referitoare la unele persoane nevinovate vor fi acum înapoiate.

Este interesant că am vorbit şi despre necesitatea înştiinţării consumatorilor cu privire la existenţa unei scurgeri de informaţii cu caracter personal din reţelele de comunicare electronice. Lipseşte ceva de aici în sensul că nu am vorbit despre ce se întâmplă când servicii oferite de societăţi de informaţii, precum Google sau Facebook, pierd informaţii cu caracter personal şi sunt mulţumită că în acest raport solicităm Comisiei să investigheze acest aspect mai în detaliu.

 
  
MPphoto
 
 

  Ewa Tomaszewska (UEN).(PL) Domnule preşedinte, pachetul privind telecomunicaţiile a fost o reglementare care i-a încurajat pe cetăţenii noştri să fie neobişnuit de activi. Utilizatorii de internet, acţionând atât împreună, cât şi singuri, au fost fermi în apărarea drepturilor lor de a avea acces liber la informaţii şi de a putea naviga pe internet fără restricţii externe. Este un lux pentru un deputat european să afle, din semnale directe, care sunt aşteptările alegătorilor, căci graţie lor am dat acestui vot suficientă importanţă. Acest lucru dă naştere speranţei pentru o Europă a cetăţenilor şi că Europa nu va exista doar pentru funcţionari. Aş dori să le mulţumesc tuturor celor care ne-au trimis e-mailuri despre acest subiect.

Din păcate, ca urmare a controversei cu privire la faza iniţială a votului, am făcut o greşeală cu votul meu de două ori, dar din fericire nu a mai contat pentru rezultatul final.

 
  
  

- Recomandare pentru a doua lectură - Catherine Trautmann (A6-0272/2009)

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Aprobarea unui cadru legislativ ne dă posibilitatea de a consolida pentru cetăţenii Uniunii Europene progresele care au fost făcute în domeniul conexiunilor permanente la internet de mare viteză, în comunicarea fără fir şi în dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată mare şi de a obţine o acoperire de 100% pentru internetul în bandă largă. Avem nevoie de dispoziţii legale care să reglementeze drepturile persoanelor de a folosi Internetul. Acestea au fost poziţiile care m-au făcut să sprijin raportul Trautmann.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (NI). - Domnule preşedinte, văd că acum Bruxelles-ul doreşte să pună mâna pe internet. Doamna comisar Reding a spus că este intolerabil ca internetul să fie reglementat de o companie privată şi, ceea ce este şi mai rău din punctul său de vedere, de o companie privată care are o relaţie contractuală cu Departamentul Comerţului din SUA.

Este acelaşi comisar Reding care, dintre nenumăratele motive, a găsit ceea ce poate este unicul argument cel mai infatuat pe care l-am auzit de la Comisie în ultimul mandat, când a afirmat că avem nevoie de un nume de domeniu comun .eu pentru ca internetul să fie mai accesibil femeilor.

Internetul funcţionează. Sistemul actual al numelor de domenii şi al înregistrărilor merge de minune. Puteţi numi o singură politică a UE care să fie pe jumătate la fel de reuşită ca internetul? Politica agricolă comună? Politica comună în domeniul pescuitului? Nu cred. Acuzarea se opreşte aici.

 
  
  

- Raport: Astrid Lulling (A6-0258/2009)

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Este clar că trebuie să admitem necesitatea de a aplica într-un mod mai eficace principiul egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care muncesc ca persoane fizice autorizate şi soţii/soţiile care le întreţin. Acum douăzeci şi doi de ani a fost adoptată o directivă în acest sens. Parlamentul European şi Comisia au cerut în mod repetat revizuirea directivei respective, deoarece timpul şi-a urmat cursul.

Astăzi am ajuns la un punct în care am adoptat amendamente la directivă şi a fost adoptată o nouă directivă care îmbunătăţeşte situaţia soţilor/soţiilor care îşi întreţin soţia/soţul, fie că se întâmplă în agricultură, manufacturi, comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii sau profesii liberale. Am salutat această decizie şi am sprijinit raportul.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Conform ceasului meu, doar ce-am intrat în ultima zi a activităţii noastre legislative. Domnule Heaton-Harris, aveţi onoarea.

 
  
MPphoto
 

  Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Domnule preşedinte, o chestiune despre care feminismul a tot discutat este aceea a mamei casnice. Daţi-mi voie să încerc să abordez această problemă în termeni contemporani, ajutat de o doamnă pe nume Kristen McCauliff.

O chestiune despre care feminismul a tot discutat este aceea a mamei casnice. În sezonul trei al familiei Simpsons, „Homer singur”, este abordată aceeaşi temă. Începe cu o Marge stresată şi arată o versiune accelerată a unei rutine zilnice. Ca o furtună perfectă, combinaţia de farsori de la radio, trafic aglomerat, un şofer sâcâitor şi nepoliticos, Maggie, care varsă sticla cu lapte pe Marge şi maşina o fac să clacheze, oprindu-şi maşina în mijlocul unui pod şi dând naştere unui blocaj în ambele direcţii. Kent Brockman, crainicul local, vine la faţa locului pentru a prezenta situaţia. La acest moment aspectele legate de gen discutate în cartea Preţul maternităţii a lui Ann Crittenden sunt aduse la lumină, aşa cum declară Brockman: „O gospodină surmenată şi subapreciată a clacat şi şi-a parcat maşina pe un pod.”

Aş putea continua despre acest episod din Familia Simpson, dar, se poate spune cu siguranţă, nu mai am de fapt timp să o fac şi voi prezenta restul în scris, deoarece merită citit.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Regret că nu putem avea explicaţii video privind votul; ar fi minunat.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE). - Domnule preşedinte, nici nu voi încerca să urmăresc povestirea, dar îl voi felicita pe domnul Heaton Harris, întrucât în seara aceasta – sau aseară, depinde cum priveşti lucrurile – şi-a încheiat al o sutălea discurs aici, şi ştiu că, în ceea ce vă priveşte, sunteţi recunoscător pentru acest lucru.

Noi toţi trebuie să recunoaştem rolul extrem de important jucat de femei şi în special de soţii, în micile afaceri şi în special în ceea ce-i priveşte pe cei ce exercită activităţi independente. Eu însumi, înainte de a fi ales, am exercitat o activitate independentă, iar soţia mea a jucat un rol vital în acea afacere.

Este absolut corect să recunoaştem acest lucru, iar atunci când vorbim despre femei în micile afaceri aş vrea doar să închei cu cuvintele acelui mare filozof, John Lennon. El a spus: „Femeie, cu greu pot da glas emoţiilor mele amestecate în faţa nechibzuinţei mele. La urma urmelor, îţi voi fi pe veci recunoscător. Şi, femeie, voi încerca să-mi exprim sentimentele mele profunde şi recunoştinţa pentru că mi-ai arătat înţelesul succesului.”

 
  
MPphoto
 
 

  Neena Gill (PSE). - Domnule preşedinte, în climatul economic actual, cred că este de o importanţă capitală să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i sprijini pe acei membri ai societăţii care doresc să contribuie la economia noastră. De aceea UE, în trecut, a introdus o legislaţie privind concediul de maternitate şi de paternitate.

A munci de la nouă la cinci nu este o opţiune pentru toţi. Prin urmare, sunt multe persoane care exercită activităţi independente – multe dintre ele femei, care sunt adesea trecute cu vederea. O protecţie mai bună a maternităţii i-ar ajuta pe soţii/soţiile din agricultură, comerţ şi micile afaceri şi le-ar ajuta pe femei să se implice în aceste industrii absolut necesare, în care în prezent sunt subreprezentate.

Este acum ori niciodată pentru aceste persoane – soţii/soţiile sau partenerii de viaţă, cărora trebuie să li se acorde un statut profesional clar definit şi care trebuie să beneficieze cel puţin de un statut egal de protecţie socială în calitate de persoane care exercită activităţi independente. Pentru aceste persoane nu există „returnare la expeditor”. Statele membre ar trebui să garanteze că soţii colaboratorii care îşi întreţin partenerul pot fi afiliaţi la programe de asigurări de sănătate şi invaliditate şi la scheme de pensii.

Trebuie să punem capăt travestiului femeilor care îşi pierd drepturile atunci când îngrijesc sau aduc pe cineva pe lume.

 
  
  

- Raport: Gabriele Stauner (A6-0242/2009)

 
  
MPphoto
 

  Inese Vaidere (UEN).(LV) Domnule preşedinte, în mare, sprijin folosirea resurselor din Fondul european de ajustare la globalizare şi este bine dacă îi putem ajuta pe cei care se confruntă cu dificultăţi. Totuşi, nu ştiu dacă cei care se confruntă cu dificultăţi trebuie mereu căutaţi printre cele mai dezvoltate ţări. Fie că sunt producători de maşini germani, francezi sau spanioli, mie mi se pare că oamenii se confruntă cu eşecuri similare şi necazuri asemănătoare şi în ţările mai puţin dezvoltate, în statele membre mici. Dacă câteva zeci de oameni îşi pierd slujbele, atunci într-o ţară cu o populaţie de 2,3 milioane este la fel de semnificativ ca şi când de zece ori mai mulţi oameni şi-ar pierde slujba în statele membre mari. Aş dori, prin urmare, foarte mult să văd acest fond direcţionat mai mult înspre statele membre micile, statele membre cu un nivel de trai mai scăzut şi în care ameninţările de şomaj sunt mai mari. Vă mulţumesc.

 
  
 

 
  
MPphoto
 

  Richard Corbett (PSE). - Domnule preşedinte, având în vedere ceea ce aţi spus mai devreme despre faptul că e trecut de miezul nopţii şi costul pe care acest lucru îl reprezintă pentru Parlament, cred că mă abţin. Dar mă întreb doar dacă ne puteţi oferi o cifră pentru cât ne-au costat acei trei domni din seara această cu citatele lor din antici, din Homer Simpson şi alte lucruri care sunt absolut irelevante pentru dezbaterile noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele. – Dacă îmi amintesc bine regulamentul, din momentul în care prietenii noştri interpreţi trebuie să lucreze peste miezul nopţii, aceştia au dreptul la o pauză specială. Trebuie aşadar să luăm echipe noi pentru a le permite o odihnă binemeritată.

La 11.59 p.m. regulamentul nu se aplică, dar la 12.01 a.m. da, dar nu cunosc costul exact.

 
  
  

- Raport: Gabriele Stauner (A6-0242/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Ewa Tomaszewska (UEN).(PL) Domnule preşedinte, sunt de acord cu proiectul de raport al doamnei Stauner, aşa cum am mai spus-o în decursul acestei dezbateri. Sunt în favoarea facilitării utilizării Fondului de ajustare la globalizare. Mă îngrijorează faptul că doar 3% din fond s-a folosit până în prezent. Intenţionam să votez în favoarea raportului şi aş dori să se noteze acest lucru. Din fericire, greşeala mea nu a schimbat rezultatul final al votului. Aş dori, de asemenea, să îmi exprim plăcerea de a fi adoptat şi rapoartele domnului Peneda şi doamnei Lambert.

 
  
  

- Raport: Eugenijus Maldeikis (A6-0261/2009)

 
  
MPphoto
 

  Neena Gill (PSE). - Domnule preşedinte, am sprijinit acest raport, deoarece este calea ce trebuie urmată în abordarea dificultăţilor economice. Trebuie să ne folosim de această situaţie, ca să nu ne retragem în noi cerând ajutor, ci să dezvoltăm noi practici şi tehnologii cu care vom fi capabili să ne arătăm mai puternici decât ieri.

Domnule preşedinte, cunoscându-mă pe mine şi pe dumneavoastră, ştiu că accentul pus de grupul din care fac parte pe investiţii în eficientizarea energiei şi pe încercări de sprijinire a creării unor oraşe inteligente reprezintă o ocazie fantastică pentru noi toţi şi oferă o viziune pentru viitor. Combinat cu dispoziţii privind securitatea energiei, reducerea emisiilor şi crearea de locuri de muncă, acest raport are o abordare holistică ce reprezintă cea mai bună cale pentru ca o economie să prospere pe viitor.

Unii parlamentari europeni şi unele partide politice resping ideea de investiţii pe scară largă în acest moment. Viziunea lor mioapă îmi taie respiraţia şi va face rău doar pe termen lung. Putem vedea clar acum ce trebuie făcut, aşa că rog guvernul Regatului Unit să facă tot posibilul şi să pună la dispoziţie banii prin acest pachet.

 
  
MPphoto
 

  Inese Vaidere (UEN).(LV) Doamnelor şi domnilor, aş dori să exprim o evaluare pozitivă atât a acestui raport, cât şi a planului de a folosi asistenţa financiară comunitară pentru proiecte din sfera energiei în vederea sprijinirii redresării economice. Este clar că proiectele legate de energie sunt viitorul nostru şi că, acele ţări care se adaptează unei economii cu nivel scăzut de emisii şi care sunt mai capabile de a elabora şi de a introduce surse regenerabile de energie, se vor impune în competiţie. În acest sens, termenul scurt de depunere şi evaluare a proiectelor dă naştere unor preocupări, deoarece poate duce din nou la dificultăţi suplimentare pentru noile state membre. În mod similar, chiar aş dori să văd propunerile Comisiei şi un program detaliat despre modul în care pot fi majorate sumele de bani ce urmează a fi alocate proiectelor de eficientizare a energiei. În mod similar, ar trebui într-adevăr să reflectăm puţin la izolarea clădirilor, ceea ce ar reprezenta o contribuţie semnificativă pe plan naţional şi regional deopotrivă. Aş dori să se acorde sprijin acţiunilor locale, regionale şi individuale. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (NI). - Domnule preşedinte, în toată această discuţie despre pachetele de stimulare şi programele de redresare, nu sesizăm un element important al imaginii de ansamblu. Pentru a pompa bani într-o economie, trebuie mai întâi ca acei bani să fie scoşi din economie. Modul unilateral în care am discutat despre acest lucru a atins climaxul la reuniunea recentă G20 la nivel înalt, unde liderii lumii s-au lăudat că au introdus un trilion de dolari în economia mondială.

„În economia mondială”: dar de unde au venit, dacă nu – în cel mai larg sens – din economia mondială? Din inelele lui Saturn? Din solul roşu al lui Marte? Aşa că lucrul despre care vorbim de fapt este cum să iei banii din buzunarele contribuabililor şi să îi dai birocraţiilor, naţionale sau internaţionale, pentru a-i cheltui în numele nostru.

Dacă aceasta ar fi cea mai bună cale de a proceda, dacă nouă tuturor ne-ar fi mai bine cu funcţionari ai statului care decid pentru noi cum să ne cheltuiască bogăţia, am fi pierdut Războiul Rece şi am ţine această dezbatere în limba rusă.

 
  
  

- Raport: Othmar Karas (A6-0139/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (PPE-DE). - Domnule preşedinte, aş putea încheia prin a le mulţumi tuturor interpreţilor şi dumneavoastră tuturor.

Cred că este important să recunoaştem raportul în contextul în care se plasează. Acesta va fi unul dintr-o serie de rapoarte pe care le vom vedea referitor la situaţia financiară, totuşi, aşa cum a spus şi colegul meu Dan Hannan, se pare că nu sesizăm esenţialul.

Cum a început criza? De fapt a început în Statele Unite ale Americii odată cu problema creditelor ipotecare („subprime”). Cum a început problema creditelor „subprime”? Din cauza băncilor care au fost încurajate sau nevoite să împrumute clienţi nesolvabili. Aşa că ceea ce am făcut – în toată lumea, nu numai în Statele Unite ale Americii – am adunat un munte de datorii.

Dacă trebuie să ne ocupăm de acest munte de datorii, în locul stimulentelor şi reglementărilor extrafinanciare care sufocă inovaţia, prefer abordarea lui Jimi Hendrix. Când a văzut un munte de datorii, a spus: „Ei bine, stau lângă un munte şi îl sap cu marginea mâinii. Stau lângă un munte şi îl sap cu marginea mâinii.” Cred că toţi putem învăţa din asta.

 
  
  

- Raport: Janusz Wojciechowski (A6-0185/2009)

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Am sprijinit aprobarea raportului domnului Wojciechowski, deoarece cred că prin aceasta am eliminat un exemplu curent de ipocrizie. Adică, apărăm vieţile diferitelor animale care trăiesc în afara Uniunii Europene, ceea ce este fireşte lăudabil, dar nu vedem ce se întâmplă în propria noastră curte. Obiectivul acestui raport a fost tocmai de a elimina această contradicţie, iar acum putem armoniza legislaţia statelor membre referitoare la standardele pentru bunăstarea animalelor în momentul sacrificării sau uciderii. Acest raport vorbeşte despre o bună conştiinţă.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (NI). - Domnule preşedinte, nu pentru prima oară şi cu siguranţă nu pentru ultima oară, mă surprind punându-mi întrebarea ce au de-a face toate acestea cu Uniunea Europeană.

Metodele de sacrificare a animalelor reflectă diferite tradiţii culturale, naţionale şi religioase, şi dăm dovadă de o impertinenţă extraordinară dacă ne aventurăm într-o zonă atât de sensibilă.

Doresc să folosesc timpul ce mi-a mai rămas – din moment ce aceasta este, aşa cum aţi afirmat, ultima noastră zi legislativă înainte de alegeri – în primul rând pentru a vă mulţumi pentru răbdarea şi umorul de-a lungul acestei sesiuni şi să îmi extind mulţumirile personalului, plasatorilor şi interpreţilor. Dacă prelungirea aceasta a sesiunii dincolo de miezul nopţii a generat într-adevăr costuri suplimentare, mai întâi de toate sper că o parte din ele sunt destinate pentru orele lor suplimentare. Ei dau dovadă de un profesionalism din care mulţi deputaţi din acest Parlament ar putea învăţa. În al doilea rând, aş solicita preşedinţiei să mai analizeze o dată regulamentul. Motivul pentru care suntem aici este acela că votul nu a fost urmat, aşa cum este prevăzut în mod explicit la articolul 163 din Regulamentul de procedură, de explicaţii privind votul. Articolul spune că odată dezbaterea încheiată, fiecare membru are dreptul să dea o explicaţie privind votul în nu mai mult de 60 de secunde. Mă îngrijorează cu adevărat că am lăsat deoparte ceea ce este prevăzut clar în Regulamentul de procedură.

Dacă vrem să schimbăm acest regulament, atunci este în ordine. Există un mecanism prin care se poate face acest lucru. Totuşi, atâta timp cât regulamentul spune acest lucru, suntem obligaţi să acţionăm în conformitate cu litera şi spiritul său.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Iertaţi-mă că vă contrazic, domnule Hannan, dar Comisia pentru afaceri constituţionale a discutat această problemă acum mult timp: „după terminarea dezbaterii” nu înseamnă „imediat după ce dezbaterea s-a terminat”.

Suntem în prezent la stadiul „după terminarea dezbaterii”, dar sunt sigur că veţi reveni pentru a modifica acest lucru – am încredere în dumneavoastră.

 
  
MPphoto
 

  Ewa Tomaszewska (UEN).(PL) Domnule preşedinte, ritualul de sacrificare a animalelor, care le produce o mare suferinţă, nu este conform cu civilizaţia noastră. Nu cred că vreo religie care vrea să facă bine ar putea cere aşa ceva de la credincioşii săi. Un astfel de măcel este, mai degrabă, o cutumă a triburilor sălbatice şi primitive, şi nu ar trebui să fim de acord cu ea. Dacă toleranţa religioasă trebuie invocată ca argument, atunci vom adăuga că există religii în lume care practică uciderea ritualică a oamenilor. O să fim de acord şi cu acelea? Aceasta este comunitatea noastă de valori?

Respingerea amendamentului 28 ar fi dat cel puţin posibilitatea de a menţine sau de a introduce o interdicţie asupra unor astfel de practici în anumite state membre. Adoptarea amendamentului 28 arată faţa adevărată şi însetată de sânge a acestui Parlament. Am votat în favoarea raportului ca întreg, dar am făcut-o doar pentru că alte dispoziţii ale sale îmbunătăţesc situaţia animalelor ce urmează a fi sacrificate.

 
  
MPphoto
 
 

  Neena Gill (PSE). - Domnule preşedinte, momentul uciderii este unul dintre cele mai importante, dar potenţial unul dintre cele mai sensibile aspecte pe care le putem legifera în această Cameră. Dar nu putem pur şi simplu să trecem pe lângă, deoarece mulţi dintre alegătorii din circumscripţia mea din West Midlands sunt îngrijoraţi că legislaţia le va afecta drepturile religioase.

Decizia dacă un animal ar trebui sau nu să fie asomat înainte de a fi sacrificat nu este ceva care să fie hotărât aici, ci la nivelul statului membru, prin dialog deschis şi consultare cu comunităţile religioase.

Trebuie să mergem, nu să fugim. Aceasta mi se pare cea mai bună abordare cu privire la această chestiune. Rolul acestei Camere nu este acela de a impune norme şi valori, ci de a reprezenta şi de a reflecta opiniile alegătorilor şi de a crea un echilibru. Putem găsi o soluţie împreună. Deşi cea mai mare parte a deputaţilor europeni ar prefera ca toate animalele să fie asomate înainte de a fi sacrificate, ar trebui să menţinem dreptul comunităţilor religioase de a consuma carne din animale ucise în conformitate cu credinţele lor religioase.

În sfârşit, domnule preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc în numele tuturor celor care sunt aici în seara aceasta, deoarece cred că doar singuraticii sunt aici în seara aceasta, şi toţi vă suntem fără speranţă devotaţi, deoarece acesta este motivul pentru care suntem aici în seara aceasta.

 
  
  

- Raport: José Albino Silva Peneda (A6-0241/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Modelele sociale europene se confruntă cu multe probleme în acest moment, de pildă schimbări demografice şi globalizare, ceea ce influenţează, de asemenea, modelele care sunt discutate. Din această cauză, modelele sociale europene trebuie modernizate în vederea unor evoluţii pe termen lung, dar în acelaşi timp păstrând valorile iniţiale.

În contextul crizei economice actuale, este extrem de important ca politica socială să meargă mână în mână cu politica economică. Ca aceste metode să fie eficiente, ele trebuie să fie structurate în mod democratic, adică după principiul de a merge de jos în sus, şi trebuie să fie puse în aplicare la nivel local, adică mai aproape de cetăţeni. Propunerea a fost în spiritul acestor principii şi din acest motiv sprijin raportul pregătit sub îndrumarea domnului Silva Peneda.

 
  
  

- Raport: Jean Lambert (A6-0263/2009)

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Doamnă Oviir, nu mă deranjaţi nicidecum, mai mult, am plăcerea de a vă spune că sunteţi ultimul vorbitor, cu privire la ultimul raport.

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir (ALDE). - (ET) Uneori este bine să fii primul, şi alteori este bine să fii ultimul. Aş dori să menţionez următoarele lucruri: în criza economică actuală, piaţa muncii din Uniunea Europeană este dominată de faptul că din ce în ce mai mulţi oameni sunt disponibilizaţi, ceea ce, la rândul său, va creşte numărul total al persoanelor care suferă de sărăcie şi alienare în Europa. Astăzi este foarte important că implicarea socială şi politica conexă privind piaţa muncii să facă, de asemenea, obiectul unei abordări integrate şi unice în planul de redresare a economiei europene.

Am vorbit pe larg despre flexibilitate în politica privind piaţa muncii. Este timpul să vorbim şi despre flexibilitate în politica socială. Prin asta înţeleg că între politica pentru muncă şi politica pentru acordarea asistenţei sociale ar trebui să existe o legătură. Situaţia actuală o cere. Raportul a sprijinit implicarea activă a şomerilor şi am considerat că este pozitiv să votez în favoarea adoptării acestui raport.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Doamnă Oviir, fan clubul dumneavoastră a stat până la sfârşit.

Următoarea şedinţă va începe peste puţin timp, întrucât este deja miercuri, 7 mai 2009, ultima zi a celei de-a şasea legislaturi a Parlamentului European.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate