Dezbateri

Miercuri, 16 septembrie 2009 - Strasbourg

14. Noua reglementare în ceea ce priveşte vizele pentru ţările din Balcanii Occidentali (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia)) (dezbatere)

  Preşedinta. − Următorul punct este reprezentat de declaraţiile Consiliului şi ale Comisiei privind noile reglementări privind vizele pentru ţările Balcanilor de Vest (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia).

  Cecilia Malmström, Preşedintă în exerciţiu a Consiliului. – (SV) Dnă preşedintă, voi trece repede, într-un context geografic, la discutarea altui domeniu pe care sunt din nou foarte încântată să-l abordez: perspectivele liberalizării vizelor pentru anumite ţări din regiunea Balcanilor. Este excelent faptul că Parlamentul European abordează acest subiect într-o etapă atât de timpurie a mandatului său. Acest fapt demonstrează importanţa pe care cu toţii o acordăm apropierii cetăţenilor Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană. Fără îndoială, este aspectul cel mai important pentru cetăţenii regiunii balcanice, în ceea ce priveşte legăturile lor actuale cu Uniunea Europeană.

În primul rând, liberalizarea vizelor le va oferi oamenilor posibilitatea de a circula mai liber în Europa şi va crea societăţi mai deschise. Mulţi oameni din regiune, mai ales tineri, nu au fost niciodată în Europa de Vest şi, în mod firesc, liberalizarea vizelor ar deschide o multitudine de oportunităţi pentru realizarea unor legături şi schimburi. Acesta este beneficiul real al acestei iniţiative.

În 2007, UE s-a angajat într-un proces al cărui obiectiv era eliminarea obligativităţii vizelor pentru ţările din Balcanii de Vest. Acest proces vizează două aspecte: ţările însele au trebuit să înregistreze progrese semnificative în ceea ce priveşte fiabilitatea documentaţiei, o mai bună legislaţie privind migraţia, drepturi îmbunătăţite pentru minorităţi şi, la fel de important, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. În schimbul acestora, UE ar oferi călătorii fără vize. Facilitarea vizelor a fost introdusă în ianuarie 2008, fiind corelată cu angajamentele din domeniile care urmau a fi tratate. Cu toate acestea, doar o liberalizare reală a vizelor va permite eliminarea barierelor economice şi birocratice ridicate de obligativitatea vizelor.

Liberalizarea obligaţiei de a deţine viză la care sunt supuşi cetăţenii Balcanilor de Vest este o măsură importantă care va consolida legăturile între această regiune şi Uniunea Europeană. Prin aceasta, ne putem aştepta la stimularea unei atitudini proeuropene atât a guvernelor, cât şi a popoarelor din regiune, deoarece arată că procesul de integrare europeană are avantaje reale. Pe de altă parte, o perpetuare a izolării ar încuraja un sentiment al excluderii şi ar împiedica schimburile de idei, precum şi, în cazul cel mai nefast, ar putea alimenta un naţionalism fără orizont.

În mod evident, obiectivul nostru este cu totul opus: deschiderea Uniunii Europene, accesul la programe comunitare acordat ţărilor, facilitarea contactelor dintre oameni şi promovarea dezvoltării şi schimburilor atât între ţările Balcanilor de Vest, cât şi între aceste ţări şi Uniunea Europeană. Nu în cele din urmă, liberalizarea vizelor va crea noi oportunităţi pentru comerţ, industrie şi transferul de know-how. Acestea sunt elemente importante pentru limitarea consecinţelor crizei economice.

În consecinţă, trebuie salutată propunerea Comisiei prezentată la 15 iulie. Se propune, într-o primă fază, eliminarea obligativităţii vizei pentru cetăţenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Muntenegrului şi Serbiei, care deţin paşapoarte biometrice. Obiectivul este ca, la 1 ianuarie 2010, să liberalizăm vizele pentru aceşti cetăţeni şi, ulterior, să extindem măsura la celelalte ţări de îndată ce şi acestea îndeplinesc condiţiile impuse. Comisia a evaluat că trei ţări, şi anume Serbia, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, îndeplinesc deja în mare măsură condiţiile pentru liberalizarea vizei. Evaluarea Serbiei şi a Muntenegrului continuă şi avem speranţa că, până la toamnă, vom primi confirmarea din partea Comisiei că toate condiţiile sunt îndeplinite, astfel încât să putem proceda la etapa următoare.

Trebuie să evidenţiez că multe dintre condiţiile pe care le-am stabilit pentru liberalizare, precum reforma sistemului de ordine publică şi combaterea corupţiei, vor fi, de asemenea, în avantajul ţărilor în eforturile lor de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, rezultând astfel o situaţie reciproc avantajoasă în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiilor. De asemenea, acest fapt oferă un bun exemplu al modului în care principiul condiţionalităţii poate funcţiona în Balcanii de Vest.

Albania şi Bosnia şi Herţegovina nu vor beneficia de această primă decizie de exonerare de viză, dar nici nu sunt abandonate. Ştiu că acest lucru reprezintă un motiv de îngrijorare pentru mulţi în acest Parlament. Este doar o chestiune de timp până când şi aceste ţări îndeplinesc condiţiile necesare înscrise în foaia de parcurs a Comisiei. Pentru încheierea cât mai rapidă a procesului, continuăm să sprijinim şi să încurajăm cu stăruinţă Albania şi Bosnia şi Herţegovina în realizarea obiectivelor rămase şi sper că şi aceste ţări vor putea beneficia de liberalizarea vizei în viitorul apropiat.

Uniunea Europeană va ajuta şi va sprijini cu tot ce îi stă în putinţă aceste două ţări în eforturile lor de a-şi îndeplini obiectivele, în special în ceea ce priveşte statul de drept.

În ceea ce priveşte Kosovo, propunerea Comisiei nu aduce nicio modificare. În acest caz, obligativitatea vizei se menţine pentru moment. În viitor, va trebuie să determinăm modul optim în care aceste măsuri se pot extinde, pentru a le acorda cetăţenilor din Kosovo aceleaşi drepturi ca celorlalţi din regiune. Aşteptăm o comunicare din partea Comisiei în octombrie în care să se prezinte idei pentru încurajarea unei cooperări şi legături mai strânse cu Kosovo.

Consiliul a început de puţină vreme dezbaterile privind propunerea Comisiei, dar Preşedinţia va depune toate eforturile pentru a asigura că putem ajunge la un acord în cel mai scurt timp. Salutăm interesul sporit manifestat de Parlamentul European pentru această propunere şi faptul că au deja loc dezbateri iniţiale în comisiile dumneavoastră. Având în vedere incredibila semnificaţie politică a acestei propuneri, am certitudinea că suntem de acord cu obiectivul, şi anume acela de a încheia acest proces într-un timp cât mai scurt şi cu rezultate satisfăcătoare, astfel încât liberalizarea vizei să devină o realitate cât mai repede.

  Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei. − (FR) Dnă preşedintă, aş dori să îi mulţumesc dnei ministru Malmström pentru prezentarea sa, al cărei conţinut voi încerca să-l confirm în numele Comisiei.

La 15 iulie, Comisia a propus eliminarea vizelor pe termen scurt pentru cetăţenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Muntenegrului şi Serbiei. După cum aţi subliniat, dnă ministru, acesta este evident un moment istoric în relaţiile noastre cu Balcanii de Vest.

Această propunere de eliminare a vizelor se bazează pe progresele înregistrate în ultimii şase ani în domeniile justiţiei şi afacerilor interne, în conformitate cu angajamentele asumate la Thessaloniki în 2003.

Propunerea Comisiei a fost prezentată Consiliului. Statele membre susţin abordarea propusă de Comisie şi îşi confirmă intenţia de a coopera îndeaproape cu Parlamentul European pentru a garanta adoptarea formală a textului în timpul preşedinţiei dumneavoastră, dnă ministru, şi anume Preşedinţia suedeză.

Adresez mulţumiri Parlamentului European pentru numirea raportorilor în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi pentru stabilirea unui calendar orientativ care fixează termenul de prezentare a raportului pentru sfârşitul lunii septembrie, termenul pentru exprimarea voturilor în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne în octombrie şi apoi termenul pentru votarea în şedinţă plenară în noiembrie. De fapt, scopul este de a obţine exonerarea de viză pentru cetăţenii Macedoniei, Serbiei şi Muntenegrului la 1 ianuarie 2010.

Propunerea Comisiei se bazează pe rezultatele dialogului lansat în prima jumătate a anului 2008 cu cele cinci ţări din Balcanii de Vest. S-au întocmit foi de parcurs în care s-au stabilit criterii, a căror îndeplinire presupune adoptarea unor reforme structurale în domenii chele ale JLS - justiţie, libertate şi securitate. Această metodă s-a dovedit un stimulent foarte important în progresul către reformă al ţărilor din regiune, mai ales în legătură cu securitatea documentelor, odată cu introducerea paşapoartelor şi cărţilor de identitate biometrice pentru controlul la frontieră şi a unor politici globale privind migraţia, precum şi în legătură cu politici de ordine publică şi securitate: lupta împotriva crimei organizate, corupţiei, traficului de persoane şi, în final, desigur, drepturi fundamentale, inclusiv aspecte privind cetăţenia.

În urma studierii acestor rapoarte, putem afirma că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei îndeplineşte toate criteriile stabilite în foaia sa de parcurs.

Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese semnificative. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte Serbia, mai rămân de îndeplinit câteva condiţii, în special, referitoare la verificarea actelor de identitate prezentate de rezidenţi din Kosovo şi persoane de origine kosovară care domiciliază în străinătate, atunci când solicită un paşaport biometric sârbesc.

A doua condiţie pentru Serbia este controlul la frontiera cu Kosovo şi cooperarea cu EULEX, iar a treia condiţie este elaborarea unei strategii naţionale privind migraţia.

În ceea ce priveşte Muntenegru, trebuie să se găsească o soluţie durabilă pentru persoanele strămutate. Trebuie să se adopte măsuri referitoare la o introducere eficientă a legii privind străinii, precum şi măsuri de stimulare a capacităţii administrative, destinate eficientizării combaterii corupţiei şi a crimei organizate.

Aceasta este situaţia din cele trei ţări.

În ciuda progreselor semnificative înregistrate în cursul ultimelor luni, Bosnia şi Albania nu au fost în măsură să încheie reformele necesare stabilite în foaia de parcurs, precum eliminarea vizelor. Pe baza acestei analize şi ca răspuns la invitaţia adresată de Consiliul Afaceri Generale în iunie 2009, Comisia a propus aşadar eliminarea vizei pentru cetăţenii Macedoniei, Muntenegrului şi Serbiei. Pentru Serbia, persoanele rezidente în Kosovo sau persoanele de origine kosovară care domiciliază în străinătate şi care deţin un paşaport sârbesc, eliberat de o autoritate centrală din Belgrad, vor fi excluse de la liberalizare şi vor trebui să obţină o viză. Într-adevăr, din 1999, Serbia nu a fost în măsură să asigure verificarea actelor de identitate deţinute de persoanele din Kosovo. Comisia a luat în considerare riscul de securitate reprezentat de această categorie de persoane pentru Comunitate, precum şi faptul că nu a avut loc până în prezent niciun dialog referitor la subiectul liberalizării vizelor cu Kosovo.

Prin urmare, decizia de a include anumite ţări în acest proces de liberalizare a vizelor se bazează pe meritele fiecărei ţări în parte.

În ceea ce priveşte Serbia şi Muntenegru, vom urmări îndeaproape măsurile adoptate de aceste două ţări pentru aplicarea deplină a tuturor criteriilor. În ceea ce priveşte progresele deja realizate de Albania şi Bosnia şi Herţegovina, Comisia este convinsă că aceste două ţări vor fi în măsură să îndeplinească toate criteriile în viitorul apropiat. În octombrie, autorităţile acestora vor prezenta informaţii suplimentare Comisiei cu privire la progresele realizate în ultimele luni. Pe baza acestor informaţii, se vor organiza misiuni de evaluare la începutul anului viitor, iar apoi Comisia va întocmi noi rapoarte de evaluare care vor fi discutate cu statele membre. Ca urmare, Comisia speră că va fi în măsură să propună ridicarea obligaţiei de a deţine viză în 2010.

În conformitate cu procedurile în vigoare, propunerea va fi discutată în cadrul Consiliului şi va face obiectul unui aviz al Parlamentului European. Adoptarea formală a textului de către majoritatea statelor Schengen ar trebui astfel prevăzută în timpul preşedinţiei suedeze, ceea ce va permite introducerea efectivă a acestei eliminări a vizei pentru cetăţenii acestor trei ţări din ianuarie 2010. După cum aţi spus, dnă ministru, toate acestea înseamnă, mai ales pentru tânăra generaţie din aceste ţări balcanice, posibilitatea de a participa mult mai mult la viaţa europeană, de a se integra, şi considerăm că acest lucru reprezintă un beneficiu foarte semnificativ atât pentru aceste ţări, cât şi pentru Europa.

Atât am avut de adăugat. Acestea sunt precizările pe care am dorit să le fac în urma excelentelor observaţii oferite de preşedinţie.

  Manfred Weber, în numele Grupului PPE. – (DE) Dnă preşedintă, dnă Preşedintă în exerciţiu a Consiliului, dle comisar, Balcanii de Vest au nevoie de Europa, iar noi, europenii, avem nevoie de stabilitate în Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt o parte esenţială a Europei şi trebuie să ne străduim să readucem această parte importantă în sânul Europei. Din acest motiv, s-au prezentat propunerile corespunzătoare.

S-a descris realitatea vieţii în această zonă; cozile deprimant de lungi de la birourile de vize, tinerii care nu au nicio speranţă de a depune o cerere de ieşire din ţară şi de a ajunge astfel să simtă gustul vieţii în Europa. Mulţi oameni se simt în această zonă ca într-o închisoare, unde nu au niciun contact cu viaţa exterioară. Toţi dorim să punem capăt acestei stări de fapt şi, în cadrul grupului meu, dna Pack, dna Bildt şi dl Posselt se dedică acestui subiect din tot sufletul. Toţi suntem în favoarea acestui demers.

Însă ne îngrijorează că, în urma tratamentului diferit al statelor din această zonă, se vor organiza mişcări separatiste şi se vor crea diferite clase de cetăţeni în regiunea Balcanilor de Vest, ceea ce ar da naştere cu siguranţă unor probleme. Oricum, cetăţenii Uniunii Europene doresc în egală măsură securitate. Aceasta înseamnă că standardele descrise azi aici de comisarul Barrot, şi anume standarde de securitate pentru cooperare poliţienească, în lupta împotriva imigraţiei şi migraţiei economice ilegale, şi pentru date biometrice sunt standardele minime convenite care reprezintă regulile jocului. Cetăţenii noştri se aşteaptă ca aceste reguli ale jocului să fie respectate.

Şi astfel ajung la al doilea aspect pe care doresc să-l subliniez. nu trebuie să existe concesii de politică externă în materie de ridicare a vizelor. Nu trebuie să le acordăm acestor state frâu liber. Regulile jocului sunt clare şi oricine le respectă are toate şansele să beneficieze de ridicarea vizelor. Ar trebui să menţinem presiunea asupra statelor care nu au fost capabile să îşi îmbunătăţească standardele până în prezent, în ciuda ajutorului acordat de Uniunea Europeană.

Acestea sunt cele două elemente pe care noi, Partidul Popular European (Creştin-Democrat), le considerăm corecte. Avem încredere în evaluarea pe care a realizat-o Comisia Europeană şi, prin urmare, putem aproba prezentul demers.

  Kristian Vigenin, în numele Grupului S&D. – (BG) Dnă preşedintă, dnă Preşedintă în exerciţiu a Consiliului, dle comisar, susţinem desigur propunerile Comisiei, întrucât marchează o etapă foarte importantă pentru cele trei ţări din regiune tocmai menţionate, care se vor bucura de un regim fără vize de la 1 ianuarie 2010.

Şi eu provin dintr-o ţară şi fac parte dintr-o generaţie care a salutat cu entuziasm eliminarea regimului vizelor înainte ca ţara mea să devină membră a Uniunii Europene. Aş mai spune că acesta este primul şi cel mai important semn că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună şi că, într-o zi, destinaţia finală a acestor ţări va fi Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, nu mă pot abţine de la a-mi exprima, într-o anumită măsură, uimirea faţă de abordarea excesiv de administrativă a Comisiei pentru acest subiect. Deşi, pe de o parte, aspectele tehnice sunt importante, în sensul că este nevoie de conformitate şi ţările trebuie să îndeplinească condiţiile necesare pentru a adera la Uniunea Europeană, şi astfel să beneficieze de această facilitate de călătorie fără vize, decizia Comisiei de a exclude Albania şi Bosnia şi Herţegovina nu este oarecum de înţeles. Nu reflectă natura delicată a acestui subiect în regiunea în cauză. Se subestimează influenţa pe care această decizie ar putea-o avea asupra dezvoltării viitoare a relaţiilor dintre ţările din regiune, precum şi atitudinea cetăţenilor obişnuiţi din regiune faţă de această decizie adoptată de Comisia Europeană.

Din acest motiv, considerăm că decizia Comisiei Europene ar trebui revizuită în sensul includerii Albaniei şi Bosniei şi Herţegovina, cu un calendar clar în care sunt stabilite termenele la care aceste ţări ar putea beneficia de ridicarea vizelor, sub rezerva îndeplinirii unor condiţii specifice.

În acest sens, acest subiect este deosebit de delicat în ceea ce priveşte populaţia din Kosovo. Prin urmare, întrebarea noastră este: când are în vedere Comisia Europeană iniţierea unui dialog cu Kosovo privind vizele şi a luat în considerare care ar fi consecinţele, pentru stabilitatea Kosovo, dacă acest dialog nu este demarat cât de curând posibil?

  Sarah Ludford, în numele Grupului ALDE. – Dnă preşedintă, Grupul ALDE susţine cu fermitate şi consecvenţă obiectivul aderării la UE a tuturor ţărilor din Balcanii de Vest. Avem în vedere să pregătim cetăţenii acestor ţări pentru intrarea într-un spaţiu integrat de liberă circulaţie cu o piaţă unică şi valori comune.

Libertatea călătoriei de scurtă durată este o componentă vitală în pregătirea acestui demers. Comisia şi Consiliul împărtăşesc în mod evident acest obiectiv, prin urmare de ce s-a străduit Comisia să prezinte o propunere cu o concepţie atât de greşită şi creatoare de disensiuni?--

Grupul Liberal nu doreşte în niciun caz să reducă presiunea de a avea standarde înalte ale paşapoartelor şi ale securităţii la frontieră şi, la un nivel mai general, ale statului de drept, dar acest exerciţiu trebuie să fie echitabil, consecvent şi eficient. Nu spunem că nu ar exista anomalii în prezent. De exemplu, Serbia şi Muntenegru au fost incluse în propunerea din iulie. Cu toate că nu au îndeplinit criteriile de referinţă la data propunerii, se preconizează că o vor face în viitor. Apoi, se prevede obligaţia de a emite paşapoarte biometrice, din care Bosnia a emis acum 40 000 de exemplare; dar croaţii, care au beneficiat de călătorii fără vize de un timp, nu au nevoie de un paşaport biometric.

Afirmăm că acordul de stabilitate şi de asociere cu Serbia nu poate avansa cât timp Mladić rămâne ascuns, întrucât acest lucru denotă lipsa de control asupra serviciilor de securitate. Dar, pentru ridicarea vizelor, se consideră că îndeplineşte cerinţele din Secţiunea 3: Ordine publică şi securitate - se strecoară o contradicţie aici.

Pentru a menţine Bosnia şi Albania la standardele necesare, s-ar recomanda includerea acestora în domeniul de aplicare a regulamentului propus, dar şi condiţionarea aplicării efective a ridicării vizelor de o declaraţie de conformitate a Comisiei - de fapt, similară aceleia pe care Comisia trebuie să o formuleze în toamna aceasta cu privire la Serbia şi Muntenegru. Procesul ar urma exact aceiaşi paşi, dar s-ar încheia puţin mai târziu.

Orice întârziere prelungită pentru Bosnia şi Albania şi excluderea totală a Kosovo vor avea drept consecinţă disensiuni şi prejudicii considerabile, încurajându-se vânarea paşapoartelor croate, sârbeşti sau, în cazul kosovarilor, macedoneşti, şi subminându-se integritatea şi guvernanţa Bosniei şi Kosovoului, în special. Nu pot crede că Comisia şi Consiliul intenţionează să urmeze această cale distrugătoare.

  Marije Cornelissen, în numele Verts/ALE. – Dnă preşedintă, sunt în favoarea liberalizării vizelor, precum şi a stabilirii anumitor criterii în acest scop, dar agreez şi mai mult ideea păcii şi stabilităţii în Balcanii de Vest.

Care credeţi că vor fi consecinţele, mai ales asupra tinerilor, musulmanilor bosniaci, care îşi vor vedea semenii croaţi şi sârb-bosniaci cu paşapoarte duble intrând şi ieşind din UE pentru un weekend? Chiar dorim să ne asumăm riscul de a cultiva sentimente naţionaliste şi de a adânci diviziunile dintr-o ţară în care stabilitatea este încă aşa de fragilă? Şi pentru ce? Bosnia şi Herţegovina nu se află cu mult în spatele Serbiei în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor. Această ţară eliberează deja paşapoarte biometrice şi a avansat aproape în aceeaşi măsură în ceea ce priveşte celelalte criterii.

Prin urmare, vă solicit cu insistenţă includerea Bosniei şi Herţegovina în prezenta propunere pentru binele oamenilor care trăiesc acolo şi care muncesc din greu pentru un viitor mai bun - cu amintirile războiului încă proaspete în minte.

  Ryszard Czarnecki, în numele Grupului ECR. – (PL) Sunt foarte încântat că, azi, colega noastră până nu demult, dna ministru Cecilia Malmström, a vorbit în numele Consiliului. Parlamentul a fost mai sărac fără domnia sa, dar preşedinţia suedeză cu siguranţă a câştigat. Aş dori să spun în suedeză„tack” – sau „mulţumesc” – pentru discursul domniei sale, ceea ce în limba mea, poloneza, înseamnă„da” – şi astfel este un cuvânt potrivit, întrucât sunt pe deplin de acord cu ceea ce ne-a prezentat astăzi în numele Consiliului, cu toate că am unele mici comentarii, dar importante.

În primul rând, nu doresc ca această iniţiativă corectă a Consiliului, susţinută de Comisie, să fie - ca să fiu direct - un fel de alternativă la aderarea rapidă a Serbiei, Macedoniei şi Muntenegrului la Uniunea Europeană. Este ceea ce aşteaptă societăţile acestor ţări şi ceea ce merită. Nu cred că ar trebui să substituim perspectiva aderării accelerate la Uniunea Europeană a acestor ţări cu eliminarea obligaţiei de a deţine o viză.

În al doilea rând, cred că şi cetăţenii Bosniei şi Herţegovina, Albaniei şi Kosovoului merită să aibă posibilitatea de a face călătorii fără viză cât mai curând cu putinţă. În acest sens, trebuie să le prezentăm în mod sistematic perspective europene clare.

  Nikolaos Chountis, în numele Grupului GUE/NGL. – (EL) Dnă preşedintă, în numele Grupului Federal Stânga Unită Europeană – Stânga Verde Nordică, considerăm că propunerea Comisiei de a ridica vizele pentru cetăţenii din Serbia, Muntenegru şi FRI a Macedoniei care au paşapoarte biometrice este un pas în direcţia cea bună şi pune în aplicare angajamentul Uniunii Europene faţă de oamenii din această zonă, şi anume, posibilitatea pentru cetăţenii acestor ţări de a-şi planifica excursii şi de a călători în restul Europei fără obligativitatea de a deţine o viză.

Trebuie să subliniez că, atunci când ne referim la Balcanii de Vest, vorbim despre o regiune traumatizată care a trecut recent prin experienţa războiului şi a conflictelor civile pentru care Uniunea Europeană şi anumite state membre sunt răspunzătoare. Rănile acestei regiuni se vindecă greu. De aceea considerăm că procedura de ridicare a vizelor pentru cetăţenii tuturor acestor ţări este un pas important, care le va oferi oportunitatea de a comunica cu popoarele din restul Europei.

Cu toate acestea, nu pot să nu subliniez termenii şi condiţiile care, dacă am înţeles corect, aduc un grad de incertitudine în legătură cu aprobarea de către Consiliu a ridicării vizelor pentru Muntenegru şi Serbia în octombrie.

În primul rând, refuzăm în esenţă comunicarea liberă pentru Kosovo, care, dacă nu am înţeles eu greşit, face obiectul Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate şi, în special, pentru minoritatea sârbă care trăieşte într-o atmosferă de închisoare rurală, păzită de închisori geografice. Este un prejudiciu dublu: nu le permitem să călătorească în interiorul ţării lor şi nu le permitem nici să călătorească în ţările Uniunii Europene.

În al doilea rând, am numeroase rezerve în legătură cu măsura în care unele dintre aceste condiţii preliminare pe care le impunem Serbiei şi Muntenegrului se referă la acest aspect specific şi nu servesc altor obiective politice. De aceea, consider că ar trebui să încercaţi să ridicaţi vizele în octombrie pentru locuitorii Muntenegrului şi Serbiei şi pentru celelalte ţări din Balcanii de Vest.

  Athanasios Plevris, în numele Grupului EFD. – (EL) Dnă preşedintă, în primul rând, pacea şi stabilitatea în Balcanii de Vest sunt cu siguranţă în interesul întregii Europe şi, desigur, fiindcă provin din Grecia, este logic că ar fi în interesul ţării mele într-o mai mare măsură, deoarece unele dintre aceste state sunt vecinii ţării mele. În consecinţă, considerăm că direcţia adoptată este cea bună.

Cu toate acestea, aş dori să luăm în considerare FRI a Macedoniei. Guvernul de la Skopje cultivă un naţionalism extremist faţă de un stat membru al Uniunii Europene, şi anume Grecia, răspândind hărţi care ilustrează o parte din Grecia, Macedonia, împreună cu Thessaloniki şi numeroase alte oraşe, sub ocupaţie, astfel cultivând în esenţă spiritul că aceste regiuni ar trebui eliberate, sub pretextul că sunt ocupate de Grecia.

Nu aş dori să insist asupra chestiunii numelui, la care aţi putea rămâne indiferentă, cu toate că grecii sunt foarte sensibili la preluarea unui nume. Cu toate acestea, trebuie să înţelegeţi că nu ne putem întoarce la naţionalism, la cultivarea naţionalismului, în aceste ţări, în detrimentul altor state membre ale Uniunii Europene.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dnă preşedintă, faptul că urmează să se elimine obligativitatea vizelor pentru Serbia, Macedonia şi Muntenegru demonstrează că eforturile de reformă ale acestor ţări dau evident roade. Dar, la zece ani de la încheierea conflictului, mormintele sunt încă adânci şi resentimentele încă fierb sub vălul aparenţelor. În mod clar, această situaţie se datorează faptului că Albania, Kosovo şi Bosnia, care nu au fost incluse de data aceasta, se simt dezavantajate. Este limpede că oamenii de acolo preferă cultivarea unor vechi antagonisme, mai degrabă decât să se întrebe ce acţiuni mai bune au întreprins statele vecine şi cum se poate realiza progresul în vederea ridicării vizelor. În orice caz, Serbia va dobândi în curând statutul de ţară candidată, pe măsură ce avansează spre aderare în mai multe sectoare.

Însă rănile nu s-au vindecat încă şi fiecare măsură luată de UE este evaluată în mod corespunzător. De aceea, este necesar, pe de o parte, să comunicăm mai bine raţiunile deciziilor noastre şi, pe de altă parte, să le explicăm clar Albaniei, Kosovoului şi Bosniei că mai trebuie să depună eforturi susţinute în direcţia avansării spre aderare. În orice caz, pacea în Balcani, la pragul Uniunii Europene, a devenit mai importantă decât aderarea Turciei, care este atât de puternic susţinută în multe privinţe.

  Anna Maria Corazza Bildt (PPE). – Dnă preşedintă, astăzi, noi, membrii PPE, le spunem oamenilor din Bosnia, Albania şi Serbia: nu vă uităm; nu v-am abandonat. Vă înţelegem frustrarea, mai ales a celor din Sarajevo. Dar, în acelaşi timp, le spunem oamenilor din Uniunea Europeană că nu vom da înapoi de la criteriile de referinţă. Regulile trebuie să fie aceleaşi pentru toată lumea. Securitatea dumneavoastră este importantă pentru noi.

În principal, le transmitem autorităţilor din Bosnia şi Herţegovina: asumaţi-vă responsabilităţile; faceţi-vă ordine în casă; faceţi-vă temele. Apreciem progresul pe care l-aţi realizat în ultima vreme. Vom solicita Comisiei să vă susţină în continuare, dar, dacă am învăţat ceva în cei şase ani de războaie şi pace în Balcani şi, vă rog să mă credeţi, este un subiect foarte aproape de inima mea, victimizarea, jocul învinuirii şi ţapul ispăşitor aparţin trecutului.

Acesta este un aspect al integrării europene. Trebuie să privim acest aspect dintr-o perspectivă europeană şi, după cum a spus dna Cecilia Malmström, cel mai bun mod de a schimba direcţia de la dependenţă şi victimizare este preluarea ţării în propriile mâini şi demararea reformelor privind vizele care sunt foarte dorite şi necesare oricum.

Sper că putem conveni asupra unui mesaj clar de susţinere către autorităţile din regiune, dar nu vom face compromisuri în ceea ce priveşte securitatea cetăţenilor noştri - prin urmare, trebuie să îşi asume responsabilităţile.

Cred că ar trebui să susţinem propunerea Comisiei şi, celor care consideră că această atitudine riscă să fie destabilizatoare, aş dori să le spun că stabilitatea va veni odată cu integrarea europeană. Este extrem de regretabil că paşapoartele se emit la Zagreb şi la Belgrad şi ar trebui să încercăm să remediem acest aspect pe cât posibil, dar nu putem elabora reguli diferite pentru bosniaci. Nu este în interesul lor.

Ceea ce putem face este să ne străduim, în cadrul acestui Parlament, să accelerăm procesul şi să decidem, să facem politică astfel încât Consiliul să aibă posibilitatea de a adopta o decizie anul acesta.

  Tanja Fajon (S&D). – (SL) După cum probabil ştiţi, sunt raportoare pentru Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor pentru ţările din Balcanii de Vest.

În iulie, Comisia Europeană ne-a trimis o propunere în care recomanda ridicarea vizelor pentru cetăţenii Serbiei, Macedoniei şi Muntenegrului. Macedonia şi-a îndeplinit deja toate obligaţiile, în vreme ce Muntenegru şi Serbia trebuie să îndeplinească într-un timp cât mai scurt condiţiile rămase.

Deşi salut cu bucurie propunerea Comisiei şi apreciez natura complicată a acestei activităţi, sunt dezamăgită de faptul că acest document a omis total ţările rămase, fără a prevedea orice tip de calendar pentru acestea.

Bosnia şi Herţegovina şi Albania aplică o foaie de parcurs clară în vederea eliminării obligaţiei de a deţine o viză şi cunosc toate condiţiile care trebuie îndeplinite în prealabil. În special Bosnia şi Herţegovina a realizat progrese semnificative în această privinţă vara aceasta, având în vedere rapoartele organizaţiilor independente.

Decizia de a omite Bosnia şi Herţegovina şi Albania din listă este în primul rând una tehnică. Cu toţii suntem conştienţi că şi cele mai bune decizii tehnice pot avea consecinţe politice majore. Realitatea este că bosniacii au fost omişi din procesul de liberalizare a vizelor.

Toţi trebuie să ne asumăm o parte de responsabilitate pentru punerea în aplicare a acestui proces, care va fi o condiţie prealabilă pentru pace şi stabilitate în Balcanii de Vest. De asemenea, trebuie urgent să avem în vedere lansarea dialogului privind vizele cu Kosovo, întrucât acest lucru ar contribui la avansarea reformelor structurale.

Doamnelor şi domnilor, nu trebuie să ajungem în stadiul de a încetini procesul de ridicare a vizelor pentru toate ţările din Balcanii de Vest care au o perspectivă europeană clară. Liberalizarea vizelor în Balcanii de Vest nu este un puzzle cu care ţi-ai putea dori să te recreezi. Aici ne ocupăm de oameni, de calitatea vieţii şi mobilitatea acestora, şi facilităm cea mai apropiată cooperare şi, nu mai puţin, cooperarea economică.

  Jelko Kacin (ALDE). – (SL) Felicit Macedonia şi sper că şi Muntenegru şi Serbia vor ajunge în acelaşi stadiu. Ar fi un lucru bun pentru toate cele trei ţări şi pentru Balcanii de Vest în ansamblu.

Este regretabil totuşi că Bosnia a fost omisă din acest pachet. Eforturile depuse în ceea ce priveşte Bosnia au fost necorespunzătoare şi insuficient de izbutite şi prin aceasta mă refer atât la eforturile noastre, cât şi la eforturile lor. Principalul obstacol în calea progresului în Bosnia este mentalitatea, sentimentul de neputinţă, care paralizează oamenii şi instituţiile de acolo. Bosniacii sunt singurii din Bosnia cărora nu li s-a permis să călătorească în mod liber în Europa. Nu au un al doilea stat la care să se adreseze şi, din acest motiv, au fost izolaţi. Ei sunt singurii care nu pot să nutrească visuri de cetăţenie dublă. Este umilitor. Se simt ignoraţi, înjosiţi şi pedepsiţi de către Uniunea Europeană.

Trebuie să oferim asistenţă politică statului Bosnia şi Herţegovina pentru a-i permite să se ajute şi să îşi ajute cetăţenii. Uniunea Europeană poartă responsabilitate pentru situaţia din Bosnia şi Herţegovina şi pentru stabilitatea regiunii. Responsabilitatea aceasta revine Consiliului, Comisiei şi Parlamentului.

Bosnia este aproape de etapa ridicării vizelor. Singura problemă rămasă este cea din mintea oamenilor - din minţile lor şi din minţile noastre. Se ridică un zid între noi şi ei, un zid mai înalt decât Zidul Berlinului. Să distrugem acest zid şi să ajutăm Bosnia să beneficieze de ridicarea vizelor, acum, cât mai curând posibil, în cadrul aceluiaşi pachet cu celelalte trei ţări din această regiune.

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – (DE) Dnă preşedintă, dnă Malmström, dle comisar, noi, verzii, evident salutăm liberalizarea vizelor pentru Muntenegru, Macedonia şi Serbia. Am susţinut puternic această iniţiativă în ultimii ani, când încă eram membru al Adunării Naţionale din Austria. Este un pas important în direcţia împlinirii visului unei Europe unificate şi paşnice.

Cu toate acestea, calea pe care v-aţi angajat are numeroase obstacole. Înainte de toate, rezultatul va fi că cetăţenii musulmani din Bosnia se vor simţi discriminaţi. Aşa s-a întâmplat imediat după ce aţi anunţat liberalizarea pentru celelalte state. Oferiţi argumentul neîndeplinirii până în prezent a condiţiilor tehnice de către Bosnia şi Herţegovina, dar aparent treceţi cu vederea faptul că mai există probleme în alte state membre în care are loc acum liberalizarea. Bosnia a emis deja 40 000 de paşapoarte biometrice şi deja a votat un regulament pentru persoane strămutate, lege pe care alte state n-au adoptat-o încă, şi a instituit o agenţie anticorupţie, instituţie pe care Serbia, de exemplu, încă nu a înfiinţat-o.

Am impresia că aici este vorba şi de discriminare politică, iar eu consider că acest lucru este foarte periculos pentru pacea din regiune şi pentru contextul multietnic al Bosniei şi Herţegovina. Vă semnalez din nou pericolul: există pericolul că liniile de separare etnică se vor formaliza şi prin această acţiune. Prin urmare, vă invit să întocmiţi un pachet comun cu Bosnia şi Albania şi să demaraţi discuţiile privind vizele cu Kosovo.

  Fiorello Provera (EFD). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, azi, unele zone din Balcani sunt încă instabile şi reprezintă căi de comunicaţii pentru trafic ilegal controlat de reţele de crimă organizată. Deosebit de grav este traficul de persoane, care implică adesea exploatare sub formă de muncă ilegală sau prostituţie.

Prin urmare, liberalizarea vizelor trebuie însoţită de aplicarea riguroasă a normelor de securitate, una dintre acestea fiind introducerea paşapoartelor biometrice. După cunoştinţele noastre, Albania şi Bosnia şi Herţegovina nu au pus încă în aplicare aceste măsuri tehnice în totalitate. Prin urmare, este esenţial să nu liberalizăm vizele pentru aceste două ţări până când guvernele acestora nu cooperează pe deplin şi până când măsurile tehnice care garantează identitatea părţilor în cauză nu au fost puse în aplicare. În opinia mea, neîndeplinirea cerinţelor nu reprezintă discriminare.

  George Becali (NI). - Sunt fericit să vorbim astăzi aici despre ridicarea vizelor pentru unele ţări din Balcani şi am să vă spun de ce: bunicii mei s-au născut în Macedonia, tatăl meu s-a născut în Albania, bunica mea în Grecia, mama mea în Bulgaria, iar eu m-am născut în România. Dumnezeu a făcut ca astăzi să fiu aici şi să-l întreb pe domnul Olli Rehn: este posibilă ridicarea vizelor pentru Albania, aşa cum s-a promis, la jumătatea anului 2010? Este o întrebare la care vreau un răspuns pentru că ţine de sentimentele mele, de legăturile mele, de familie, rădăcinile pe care le am în aproape toţi Balcanii. Doamne ajută!

  Doris Pack (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, dnă Malmström, dle comisar, doamnelor şi domnilor, suntem cu toţii încântaţi de propunerea de liberalizare a vizelor. De multă vreme ne-am luptat pentru acest scop în acest Parlament şi, acum, a avut loc un început. Nu este suficient pentru noi. Cred că s-a ales formularea greşită în iunie. În prezent, conform veştilor primite, mai sunt probleme în Serbia şi Muntenegru. Aşadar de ce nu am inclus Albania şi Bosnia în acest text, menţionând că şi în aceste ţări există probleme care trebuie soluţionate? Acest lucru nu ar fi cauzat un prejudiciu atât de însemnat.

Bineînţeles, este o realitate că politicienii din Bosnia şi Herţegovina au un interes redus în a îmbunătăţi ceea ce reprezintă, din orice punct de vedere, o situaţie complicată a concetăţenilor lor. De ce să depună eforturi? Ei au un loc de muncă, pot călători, îşi irosesc timpul cu conflicte naţionaliste inutile, în loc, de pildă, să muncească pentru un sistem de învăţământ bun, pentru o infrastructură bună, pentru un sistem de sănătate de calitate, şi nici nu au asigurat aplicarea criteriilor de referinţă pentru liberalizarea vizelor. Liberalizarea vizelor ar aduce în sfârşit un suflu de aer proaspăt la îmbâcseala asta naţionalistă din Bosnia şi Herţegovina şi, în final, ar oferi speranţă tinerei generaţii.

Cu toate acestea, de la anunţarea evaluării Comisiei, în Bosnia şi Herţegovina s-au adoptat măsuri de combatere a corupţiei şi o serie de legi importante au fost promovate, astfel încât condiţiile tehnice prealabile să fie îndeplinite în toamnă. Dar nu este doar o chestiune de condiţii tehnice prealabile; este vorba şi despre aspectul politic al lucrurilor. Există problema paşapoartelor biometrice; Ştiu că nu s-au emis multe şi aş invita cu sinceritate Comisia şi unele dintre statele membre să ajute la emiterea acestor paşapoarte biometrice. Asistenţa tehnică înseamnă mult.

Consiliul, Comisia şi politicienii locali trebuie să depună toate eforturile pentru a stopa extinderea divizării etnice din această ţară. Refuzul de a liberaliza vizele pentru Bosnia şi Herţegovina ar izola musulmanii, întrucât croaţii şi sârbii au posibilitatea de a părăsi această ţară. Paşaportul bosniac - în mod normal, paşaportul este dovada incontestabilă a apartenenţei la o naţiune - va fi inutil în ochii titularilor acestuia dacă nu va deschide poarta spre UE.

Aş solicita Comisiei şi Consiliului să acorde ajutor acestor ţări. Albania va reuşi. Această ţară are un nou guvern; se va descurca, dar Kosovo va reuşi doar dacă îl veţi sprijini cu toţii. Aveţi susţinerea noastră. Nu trebuie să ignoraţi aceste aspecte, ci ar trebui să stabiliţi standarde politice, nu doar standarde poliţieneşti.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Liberalizarea politicilor privind vizele în Balcanii de Vest este atât un aspect sensibil din punct de vedere politic, cât şi un aspect extrem de sensibil din punct de vedere uman pentru locuitorii acestor state şi ai acestei regiuni. În prezent, vorbim despre Muntenegru, Macedonia şi Serbia, ceea ce este foarte important într-un context istoric, dar nu este recomandabil să introducem un sistem în două viteze, pe termen lung, în regiunea Balcanilor de Vest şi trebuie să integrăm cât mai curând posibil în special Bosnia şi Herţegovina în acest proces, precum şi Albania, desigur.

Balcanii de Vest au legături geografice, culturale şi istorice strânse cu Uniunea Europeană şi cu state noastre membre şi, în ciuda evenimentelor extrem de tumultuoase care au avut loc acolo recent, trebuie menţionat că atât reformele, cât şi aşteptările noastre se îndeplinesc treptat şi că liderii politici din aceste state efectiv depun eforturi susţinute în vederea realizării aşteptărilor noastre.

În discursul meu, aş vrea aşadar să solicit nu doar Consiliului şi Comisiei, ci şi tuturor de aici din Parlamentul European să sprijine liderii diferitelor state în eforturile lor şi să le acorde asistenţă pentru acele aspecte care aşteaptă încă rezolvare. De asemenea, nu trebuie să uităm că ţările Balcanilor de Vest au o mare importanţă geografică pentru noi, din multe motive.

Întrucât Serbia şi Muntenegru se confruntă acum cu provocări interne pe care cu toţii sperăm că le vor depăşi, aş dori să subliniez încă o dată că ar fi recomandabil să se fixeze cât mai curând posibil o dată pentru ţările care au fost excluse din proces, şi anume Bosnia şi Herţegovina şi Albania.

  Gerard Batten (EFD). – Dnă preşedintă, aceste măsuri permit accesul fără viză în statele membre UE din grupul Schengen resortisanţilor Serbiei, Muntenegrului şi Macedoniei, începând din ianuarie 2010. Comisia are în vedere posibilitatea acordării accesului fără viză Albaniei şi Bosniei şi Herţegovina de la jumătatea anului 2010. Prin urmare, în 12 luni, am putea asista la acordarea accesului liber în UE la încă 20,7 milioane de oameni.

Mai precis, acest lucru nu ar trebui să afecteze Regatul Unit, care nu face parte din grupul Schengen, dar în realitate îl afectează. Accesul în UE pentru alte milioane de persoane din unele dintre cele mai sărace şi mai corupte ţări din Europa le va permite să treacă prima barieră spre obţinerea accesului ilegal în Marea Britanie. Aceste ţări oricum vor deveni în cele din urmă membri cu drept deplin ai UE, cu acces legal total la UE. Aceste măsuri reprezintă încă o subminare a abilităţii Marii Britanii de a-şi controla propriile frontiere şi încă un motiv pentru părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie.

  Dimitar Stoyanov (NI). – (BG) Dnă preşedintă, cu toţii cunoaştem foarte clar avantajele şi dezavantajele liberei circulaţii, dar să privim acest beneficiu din altă perspectivă. Cele trei ţări în cauză îndeplinesc cu adevărat criteriile necesare pentru acordarea unor astfel de privilegii ca parte a procesului de ridicare a vizelor?

Minoritatea bulgară din Serbia a fost total neglijată şi discriminată de aproape un secol, în vreme ce Macedonia, încă de la crearea sa, a practicat o politică antibulgară constantă şi consistentă.

Cel mai recent act comis de Macedonia în acest sens a fost arestarea cetăţenei bulgare Spaska Mitrova şi pronunţarea unei condamnări excepţional de aspre pentru aceasta. Mitrova este membră a asociaţiei bulgare „Ratko”. Această asociaţie a fost interzisă în Macedonia, ceea ce a rezultat în penalizarea financiară Macedoniei pentru încălcarea drepturilor omului.

Publicul bulgar consideră că este inacceptabil că se fac concesii unor ţări care încalcă drepturile cetăţenilor bulgari, cu alte cuvinte, ale cetăţenilor Uniunii Europene.

  Kinga Gál (PPE). – (HU) Cred că este important că a sosit momentul când putem în sfârşit să vorbim cum se cuvine despre chestiunea călătoriei fără viză pentru ţările din Balcanii de Vest. Este mulţumitor că aceste ţări, care şi-au îndeplinit angajamentele pe care şi le-au asumat până în prezent, pot avea de asemenea o contribuţie esenţială la facilitarea procesului de trecere a frontierelor.

Ca deputată europeană maghiară, nu pot decât să sprijin aceste eforturi, întrucât, datorită acestora, maghiarii care trăiesc în Vojvodina, Serbia, de exemplu, îşi vor stabili o legătură mai directă cu ţara-mamă. Cetăţenii care trăiesc de ambele părţi ale acestor graniţe şi care vorbesc aceeaşi limbă şi cultivă legături familiale şi culturale strânse nu vor putea să-şi găsească suficiente cuvinte pentru a exprima importanţa posibilităţii de a trece graniţele fără nicio barieră sau viză. În această privinţă, deşi nu au fost strâns asociate de călătoria fără viză, au fost adoptate anumite decizii progresiste, precum legea recent adoptată în Serbia privind reglementarea funcţionării consiliilor naţionale ale minorităţilor. Acestea marchează un progres semnificativ în ceea ce priveşte protecţia instituţională a drepturilor minorităţilor.

Facilitarea călătoriei fără viză nu poate fi privită doar ca un aspect pur tehnic. Este o chestiune politică foarte clară. Se aduce o contribuţie vitală la stabilitatea politică a acestor ţări, cunoscându-se ce drepturi li se acordă cu un paşaport din propriile lor state şi în ce măsură acesta este recunoscut de Uniunea Europeană. Ar fi inacceptabil dacă diferenţierea negativă dintre statele din regiune ar continua pe termen lung.

De aceea, apelez la responsabilitatea principală a Comisiei şi a Consiliului în acest domeniu. Uniunea Europeană are responsabilitatea politică de a oferi ţărilor din Balcanii de Vest perspectiva de a adera la Uniunea Europeană. Acest lucru ar trebui să ajute aceste ţări în eforturile de recuperare a dezavantajului faţă de statele membre şi să încurajeze formarea şi consolidarea instituţiilor lor democratice, ceea ce include şi drepturile minorităţilor.

  Kinga Göncz (S&D). – (HU) Vă mulţumesc foarte mult, dnă preşedintă. Şi eu aş dori să îi felicit pe dna Cecilia Malmström şi pe dl comisar Barrot. Sunt de asemenea încântată de propunerea prezentată. Ca fost ministru de externe maghiar, am muncit foarte mult alături de alte persoane pentru a apropia ţările Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană şi a le ajuta să facă următorul pas pe calea spre aderare. Ştim că, din această perspectivă, călătoria fără viză este elementul pe care oamenii poate îl înţeleg şi îl simt cel mai mult. Aceasta le facilitează libera circulaţie şi formarea de relaţii umane mai strânse. Probabil acest lucru va contribui, de asemenea, la ceea ce eu cred că toţi considerăm că este important, şi anume la susţinerea motivaţiei acestor ţări în timpul procesului foarte dificil pe care îl implică aderarea.

Ştim că trebuie făcuţi paşi foarte importanţi. Foarte adesea, trebuie să trecem dincolo de anumite tradiţii, ceea ce ştim că nu e uşor de realizat. Este foarte important că cele trei ţări beneficiază acum de călătorii fără viză. Aş mai dori să vă atrag atenţia asupra unui punct de vedere care a fost formulat de multe ori azi, şi anume, faptul că echilibrul din ţările Balcanilor de Vest este foarte delicat. Au existat deja tensiuni etnice înainte de război, dar acestea s-au menţinut şi după război. Prin urmare, trebuie să evaluăm orice tip de măsură din punctul de vedere al potenţialului de a reduce sau a spori aceste tensiuni.

În cazul Bosniei, după cum s-a menţionat de mai multe ori azi, această decizie nu este doar benefică şi importantă pentru că Bosnia a fost omisă, dar şi pentru că numeroşi cetăţeni bosniaci care au un paşaport croat sau sârb se vor bucura de călătorie fără viză, în vreme ce restul nu vor beneficia de această decizie. Aceeaşi situaţie se aplică şi cetăţenilor kosovari, astfel încât oricine poate obţine paşaport în Serbia va beneficia de călătorie fără vize.

Cred că este important să subliniem încă o dată că trebuie să se adopte o decizie politică, nu doar tehnică. Din acest motiv, noi avem responsabilitatea de a ajuta aceste ţări să beneficieze de călătorii fără viză cât mai curând posibil, într-un calendar foarte precis.

  Bernd Posselt (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, dnă Preşedintă în exerciţiu, dle comisar, şi eu împărtăşesc preocupările pentru securitate ale dlui Weber, petrecând zece ani în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne. Acest subiect are o dimensiune profundă de politică externă.

Fac parte dintr-o generaţie care a crescut cu sute de mii de aşa-numiţi lucrători străini iugoslavi. În timpul dictaturii comuniste, locuitorii din Europa de Sud-Est care trăiau la frontierele Iugoslaviei aveau libertatea de a călători, în ciuda dictaturii comuniste. Astăzi vorbim de europenizare, trimitem trupe şi oficiali, cheltuim sume uriaşe de bani şi, în acelaşi timp, închidem tinerii în aceste ţări. De aceea este nevoie stringentă de liberalizarea regimului de vize.

Cu toate acestea, şi eu voi formula mai multe critici: în primul rând, sunt încântat că Macedonia face parte din pachet. Macedonia are o atitudine exemplară în îndeplinirea criteriilor, dar nu ar trebui să menţionăm acest lucru Macedoniei ca o compensare pentru dorinţa sa justificată de a avea în sfârşit stabilită o dată pentru negocierile de aderare.

În al doilea rând, Kosovo: s-a afirmat că trebuie să respecte regulile jocului, dar un jucător poate respecta regulile jocului dacă i se permite accesul pe terenul de joc. Kosovo nu a fost acceptat pe terenul de joc. Am intervenit militar, pentru a-i elibera pe kosovari de sub opresiune. Acum, ţara foştilor opresori urmează să se bucure de ridicarea vizelor - şi salut acest lucru, fiindcă nu există vină colectivă - iar Kosovo nu poate aspira la aceasta. Chiar dacă sunt unele deficienţe, noi trebuie să ne simţim vinovaţi, fiindcă noi administrăm în esenţă această ţară. Cu alte cuvinte, trebuie să acordăm Kosovoului toate oportunităţile, deoarece, dacă Serbia va beneficia de ridicarea vizelor pe termen lung, iar Kosovo este absolut exclusă, acest lucru va conduce la distorsiuni inacceptabile.

În al treilea rând, Bosnia şi Herţegovina: Eu, alături de câţiva deputaţi, am semnat protestul împotriva excluderii Bosniei şi Herţegovina. Acest pământ posedat de trei naţiuni - delimitat în mod dăunător în temeiul Acordului de la Dayton, care are o nevoie stringentă de revizuire - cu o administrare internaţională, care este la fel de vinovată de ineficienţă, trebuie să beneficieze în fine de oportunitatea de a urma calea către Europa, fără a suferi o dezintegrare. O dezintegrare a Kosovoului sau Bosniei ne-ar periclita securitatea mai mult decât orice detaliu tehnic.

  Maria Eleni Koppa (S&D). – (EL) Dnă preşedintă, trebuie să recunoaştem că ridicarea vizelor pentru Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Muntenegru este un important pas spre integrarea europeană a Balcanilor de Vest.

Cu toate acestea, ar trebui să se aplice tuturor naţiunilor din Balcanii de Vest, evitându-se crearea unor noi linii de separaţie în regiune. Desigur, nimeni nu poate susţine în mod justificat o atitudine răuvoitoare a Comisiei Europene faţă de cetăţenii musulmani ai Bosniei şi Herţegovina. Pe de altă parte, nu ar trebui să ignorăm statutul special al Kosovoului, a cărui independenţă nu este recunoscută de toate statele membre ale Uniunii Europene.

Noi dorim ca locuitorii Kosovoului să beneficieze de ridicarea vizelor; dar, oricare ar fi soluţia, aceasta nu trebuie să aducă atingere acordurilor finale privind statutul Kosovoului. Comisia a procedat corect neînchizând poarta Bosniei şi Herţegovina şi Albaniei. Dar trebuie să acţioneze rapid, astfel încât nicio nouă diviziune să nu ameninţe stabilitatea în regiune. Bineînţeles, la rândul lor, statele trebuie să realizeze reformele necesare care, să nu uităm, ating chestiunea securităţii şi a combaterii crimei organizate.

Acest Parlament a accentuat de mai mulţi ani că un contact mai facil cu lumea exterioară şi o facilitate sporită pentru călătorii va consolida pacea, schimburile la toate nivelurile şi, în final, stabilitatea. Chestiunea vizelor nu este doar una de natură tehnică; Este o chestiune profund politică ce afectează viitorul european al regiunii şi toate naţiunile din regiunea respectivă au dreptul la acel viitor.

  Anna Ibrisagic (PPE). – (SV) Dnă preşedintă, cred că în această etapă a dezbaterii nu mai există nicio îndoială cu privire la importanţa liberalizării vizelor pentru cetăţenii din Balcani. Posibilitatea de a călători liber este, împreună cu educaţia, poate cel mai important instrument pe care îl putem oferi noilor generaţii, de la care noi aşteptăm un angajament atât de profund faţă de procesul de democratizare în regiune.

În consecinţă, salut propunerea de liberalizare a vizelor pentru Serbia, Macedonia şi Muntenegru. Progresul oricărei ţări în parte în parcursul ei către UE reprezintă progres pentru întreaga regiune a Balcanilor. Unele dintre aceste ţări au trebuit să aştepte mult timp; unele poate mai mult decât era necesar; Noi, cei din Parlamentul European, şi cele două ţări neincluse încă în liberalizarea vizelor ar trebui să învăţăm unele lecţii din aceasta.

Deşi este o chestiune politică sensibilă, aş dori să subliniez că normele privind liberalizarea vizelor sunt clare şi universale. Condiţiile trebuie îndeplinite. Dar să nu facem din aceasta o chestiune mai politică decât este necesar. Să analizăm ce mai rămâne de înfăptuit şi cum putem asigura cât mai repede posibil că Bosnia şi Herţegovina şi Albania vor fi, de asemenea, în măsură să se alăture familiei de ţări care beneficiază de călătorii fără viză.

Bosnia şi Herţegovina a realizat progrese semnificative în ultima vreme şi, în curând, va fi îndeplinit majoritatea cerinţelor rămase din foaia sa de parcurs. Prin urmare, invit actorii politici din Bosnia şi Herţegovina să adopte legea anticorupţie şi să stabilească norme pentru schimbul de informaţii între diferitele părţi ale serviciului de poliţie cât mai repede posibil. Îi îndemn să încerce să asigure finalizarea acestei acţiuni până la sfârşitul lunii septembrie, înainte de a retrimite un raport Comisiei. În noua sa analiză, mă aştept ca, la rândul său, Comisia să evalueze progresele efectiv realizate şi, odată ce cerinţele UE au fost îndeplinite, să propună Consiliului să aprobe liberalizarea vizelor pentru Bosnia şi Herţegovina. Sper că liberalizarea vizelor va intra în vigoare în iulie 2010.

  Marian-Jean Marinescu, (PPE). - Dnă preşedintă, dle comisar, eliminarea vizelor pentru o parte din ţările care aparţin pachetului Balcanilor de Vest reprezintă o primă confirmare a angajamentului Uniunii Europene pentru continuarea procesului european de integrare. Cred că propunerea Comisiei este, însă, din păcate, incompletă. Cetăţenii din Albania şi Bosnia-Herţegovina nu se vor bucura de acelaşi tratament, ceea ce va crea diferenţe între cetăţenii din Balcani.

Vă reamintesc că există deja o diviziune între generaţia anterioară, care s-a bucurat de deschiderea fostei Republici Iugoslave către Europa şi actuala generaţie, care nu a beneficiat de tratament egal din partea Uniunii Europene. Dar, ca să aplic această propunere, cetăţenii ţărilor fostei Republici Iugoslave care nu beneficiază de scutire de vize vor încerca să obţină un al doilea paşaport dintr-o ţară aparţinând fostei familii iugoslave şi pe care Uniunea Europeană îl acceptă fără viză. Ne-am mai întâlnit cu acest tip de scenariu în cazul paşapoartelor moldoveneşti sau georgiene versus paşapoarte ruseşti.

Cred că soluţia logică este de a aplica acelaşi tratament tuturor ţărilor din Balcani şi, totodată, cer Comisiei să analizeze şi includerea Moldovei în pachetul ţărilor din sud-estul Europei.

  Victor Boştinaru (S-D). - Ca parlamentar european şi ca socialist, salut Comunicarea Consiliului şi a Comisiei referitoare la regimul vizelor pentru cele trei ţări din Balcanii de Vest. Este un prim pas concret pentru integrarea lor în Uniunea Europeană, o primă realizare pentru viitorii cetăţeni europeni din Balcanii de Vest. Apreciez însă că lipsa unei perspective clare, a unui roadmap pentru Bosnia-Herţegovina, Albania şi Kosovo trebuie să ne îngrijoreze în cel mai înalt grad. Nu iau în discuţie doar dezamăgirea la nivelul opiniei publice, ci mai ales riscul asupra stabilităţii politice din cele trei ţări şi, mai ales, aştept ca Parlamentul European şi Comisia Europeană nou constituită să menţină o agendă predictibilă a integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Este singura cale ca noi să ne îndeplinim mandatul pentru care am fost aleşi pentru a uni Europa. <BRK

  Norica Niculai (ALDE). - Dnă preşedintă, nu este nevoie de mai mult de un minut pentru a saluta o decizie istorică atât pentru Balcani, cât şi pentru Europa. Cred că libertatea de mişcare este poarta spre democraţie şi spre cunoaştere. Aţi dat celor trei ţări o şansă, însă, în acelaşi timp, cred că Europa este şi o Europă a regulilor pe care, ca cetăţeni europeni, trebuie să le îndeplinim cu toţii. Aţi făcut această propunere pentru că aţi apreciat că regulile, condiţiile pe care le-am impus, au fost îndeplinite.

Sunt convinsă că veţi face o propunere de extindere şi pentru Albania, şi pentru Bulgaria, atunci când aceste reguli europene vor fi îndeplinite şi, cu siguranţă, în decizie veţi formula o recomandare pentru a accelera acest proces. Fac parte dintre aceia care nu cred că este o chestiune de discriminare ci, dimpotrivă, consider că acest proces va fi stimulat spre performanţă, spre atingerea acestor condiţionalităţi şi de celelalte două ţări, pentru că cele trei ţări, de la luarea deciziei, au dovedit că, atunci când îşi doresc pentru popoarele lor un alt statut, au fost gata să o facă. <BRK>

  Antonio Cancian (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, dle comisar, dnă ministru, doamnelor şi domnilor, trebuie să spun că sunt în favoarea liberalizării şi a integrării europene până la şi inclusiv completarea acestui mozaic al Balcanilor de Vest, deoarece, conform menţiunilor unui antevorbitor, avem nevoie de stabilitate în Balcani. Prin urmare, această integrare este esenţială şi trebuie să aibă loc cât mai curând posibil.

Cu toate acestea, în legătură cu subiectul imigraţiei - despre care am discutat ieri şi care a reprezentat securitatea şi drepturile omului - trebuie să fim foarte atenţi, deoarece cred că verificările trebuie să se desfăşoare în detaliu şi nu să se simplifice. Calendarul trebuie să corespundă acestor verificări, care trebuie accelerate în măsura posibilităţilor. Mai departe, remarc faptul că există o omisiune în această zonă, despre care s-a vorbit foarte puţin, şi care este reprezentată de Kosovo. Mă veţi înţelege perfect când voi spune că această omisiune va facilita călătoriile persoanelor din alte ţări între Kosovo şi Macedonia. Ştiu că se pregăteşte un raport care ne va revela ceva în următoarele zile, dar vă rog să ne daţi mai multe informaţii despre Kosovo în seara aceasta.

  Emine Bozkurt (S&D). – (NL) Dnă preşedintă, dna ministru a avut un discurs foarte bun: liberalizarea vizelor este necesară pentru a întări o legătură cu UE, pentru a preveni înflorirea naţionalismului şi a evita izolarea. Atunci cum este posibil ca propunerile să ameninţe să izoleze musulmanii bosniaci? O inegalitate importantă apare într-o singură ţară, întrucât bosniacii sârbi şi croaţi primesc un paşaport. Totuşi, în mod trist, musulmanii nu au o ţară vecină care să le dea un paşaport. Cine îi va apăra pe musulmanii bosniaci? Comisia va lupta pentru ei? Consiliul? Puteţi să-mi spuneţi cu certitudine dacă Comisia şi Consiliul au întreţinut un dialog cu Croaţia şi Serbia cu privire la limitarea emiterii de paşapoarte, întrucât ar trebui să fie clar că acţiunile acestora vor crea multă agitaţie.

  Nadezhda Nikolova Mikhaylova (PPE). – (BG) Aş dori să îl felicit pe dl Barrot pentru poziţia Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize pentru Balcanii de Vest. Ca ministru de externe în vremea când s-a eliminat obligaţia de a deţină o viză pentru Bulgaria, cunosc marele efect emoţional pe care ridicarea vizelor şi încetarea umilirii l-a avut asupra cetăţenilor noştri. Cu toate acestea, în acelaşi timp, ca deputată europeană, nu pot decât să fiu de acord cu dna Pack şi dna Bildt că adevărata solidaritate europeană presupune ca Uniunea Europeană să furnizeze ajutor logistic pentru îndeplinirea criteriilor şi nu să devieze de la acestea, întrucât acest lucru are un efect demoralizator asupra societăţilor şi absolvă guvernele de responsabilitate.

Schimbarea trebuie să vină ca o compensaţie pentru efortul depus, nu ca un dublu standard. Societăţile Balcanilor de Vest trebuie să se obişnuiască să le solicite guvernelor lor să-şi facă datoria. Acestea trebuie să ştie că se întârzie liberalizarea regimului vizelor nu din cauza unei exigenţe exagerate a europenilor, ci din cauza pasivităţii lor. Solidaritatea ar trebui oferită în schimbul asumării responsabilităţii. Când este vorba despre o poziţie de principiu, religia şi etnia unei persoane nu contează.

  Elena Băsescu (PPE). - Susţin decizia Comisiei Europene, prin care se concretizează angajamentul manifestat de ani de zile privind eliminarea vizelor pentru persoanele din regiunea Balcanilor de Vest. Însă consider că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi privind libera circulaţie în UE cât mai curând. Uniunea Europeană trebuie să dezvolte în continuare politica uşilor deschise faţă de aceste ţări, iar eliminarea vizelor este un pas important pe drumul integrării europene a acestor popoare.

În completarea acestei decizii, care va duce la dezvoltarea oportunităţilor de afaceri transfrontaliere şi a libertăţii de circulaţie a persoanelor, instituţiile europene trebuie să aibă în vedere programe culturale şi educaţionale care să facă cunoscute valorile europene în aceste ţări. În acest context, asigurarea securităţii frontierelor şi combaterea infracţionalităţii internaţionale trebuie să constituie în continuare o prioritate.

În final, doresc să reafirm că România nu a recunoscut independenţa Kosovo. <BRK>

  Zoran Thaler (S&D). – (SL) Aş dori să-mi exprim satisfacţia pentru progresul procesului de liberalizare a vizelor în ultimele 18 luni. Aceasta este o realizare majoră şi v-aş recomanda să continuaţi pe acelaşi drum într-un ritm alert.

În ultimele câteva zile, am primit rapoarte de la Sarajevo că procesul de îndeplinire a cerinţelor prevăzute în foaia de parcurs se accelerează, în ciuda tuturor dificultăţilor. Această accelerare are loc şi în domenii sensibile precum coordonarea poliţienească între Banja Luka şi Sarajevo.

Invit Comisia şi Consiliul să monitorizeze acest progres în mod continuu şi să fie sensibile la acesta. Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să îşi exercite influenţa asupra oricăror forţe politice din Bosnia şi Herţegovina care încearcă să saboteze acest proces. Cetăţenii Bosniei şi Herţegovina nu trebuie lăsaţi să sufere din cauza iresponsabilităţii politicienilor lor şi noi avem obligaţia de a-i ajuta în acest sens. Invit Comisia să includă Bosnia şi Herţegovina în zona de călătorie fără viză în cât mai scurt timp.

  Alojz Peterle, raportor. − (SL) O abordare selectivă faţă de ridicarea vizelor nu va consolida perspectivele europene ale oricărei ţări din Balcanii de Vest ale cărei comunităţi sunt divizate, deoarece selectivitatea aduce cu sine noi diviziuni. Salut orice mişcare care combate selectivitatea şi cred cu tărie că ridicarea vizelor pentru toate aceste ţări va contribui la îmbunătăţirea imaginii Uniunii Europene în ochii locuitorilor acestor ţări care au nevoie de o deschidere spre lume după ani de conflict.

Aş mai dori să evidenţiez că mii de tineri care trăiesc în aceste ţări nu au putut călători în străinătate. Singura sursă de informaţii despre Europa şi lume este televiziunea. Avem obligaţia de a le consolida şi perspectivele europene. Cunosc consideraţiile de securitate, dar cei care îşi părăsesc ţările cu intenţii rele vor găsi oricum un mod de a trece în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, restricţionăm accesul a sute de mii dintre aceia care au intenţii bune.

Prin urmare, aş recomanda Consiliului şi Comisiei să îşi revizuiască poziţiile cât mai curând, să urmărească progresele acestor ţări şi să elimine vizele pentru ţările care nu au fost incluse în primul grup. Vă mulţumesc foarte mult.

Fireşte, invit guvernele acestor ţări din Balcanii de Vest să îşi îndeplinească obligaţiile cât mai curând posibil, în interesul cetăţenilor lor şi în favoarea perspectivelor lor de aderare la UE.

  Petru Constantin Luhan (PPE). – Dnă preşedintă, liberalizarea regimului vizelor pentru ţările din Balcanii de Vest este importantă, întrucât această măsură contează cel mai mult pentru cetăţenii obişnuiţi din regiune şi va arăta în mod clar beneficiile procesului de apropiere faţă de UE. Sunt încrezător că includerea condiţională pe lista albă a Albaniei şi Bosniei şi Herţegovina se va dovedi un stimulent puternic în vederea îndeplinirii criteriilor rămase prevăzute în foaia de parcurs. În cazul nostru, în 2001, s-a transmis un astfel de semnal puternic şi, în câteva luni, am reuşit să îndeplinim toate condiţiile pendinte.

Este esenţial ca Albania şi Bosnia şi Herţegovina să fie incluse pe lista albă Schengen cât mai curând posibil, iar Comisia ar trebui să ofere toată asistenţa tehnică necesară autorităţilor acestor două ţări pentru a îndeplini condiţiile necesare într-un timp scurt.

  Cecilia Malmström, Preşedintă în exerciţiu a Consiliului. – (SV) Dnă preşedintă, nu este nicio îndoială că liberalizarea vizelor este deosebit de importantă pentru locuitorii din Balcani. La fel ca dumneavoastră, am întâlnit mulţi oameni frustraţi - mai ales tineri - care nu pot călători în Europa aşa cum ar dori, care nu îşi pot vizita prietenii, care nu se pot bucura de libertăţile pe care noi le avem. Este de la sine înţeles că liberalizarea vizelor pentru aceşti oameni ar fi benefică pentru ei, pentru ţările lor, pentru întreaga regiune şi pentru UE.

De aceea, sunt încântată că s-au întrunit condiţiile pentru acordarea acestei oportunităţi celor trei ţări menţionate - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia - la sfârşitul anului. Este regretabil că nu toate ţările din Balcanii de Vest pot fi incluse în această propunere în prezent, dar să nu existe nicio îndoială în ceea ce priveşte preocuparea susţinută a Preşedinţiei suedeze de a consolida procesul de integrare - şi, în final, procesul de extindere - în regiunea Balcanilor. Aceia dintre dumneavoastră care mă cunosc vor şti cât sunt de dedicată acestui scop.

Dacă acest angajament va fi credibil şi va deveni o realitate, trebuie totuşi să insistăm asupra îndeplinirii condiţiilor. Este esenţial să procedăm aşa pentru binele locuitorilor din Balcanii de Vest, precum şi în avantajul cetăţenilor noştri. Trebuie să asigurăm respectarea criteriilor stabilite. După cum a afirmat dl Weber, nu putem face concesii în domeniul politicii externe doar ca să fim amabili. Acest lucru se aplică indiferent că este vorba despre vize sau despre aderare.

Ştiu că locuitorii Albaniei şi Bosniei şi Herţegovina sunt dezamăgiţi. Pot înţelege dezamăgirea lor. Oricum nu au fost uitaţi. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a-i ajuta şi pentru a face posibilă liberalizarea vizelor şi mă refer şi la aspectele tehnice. Trebuie să transmitem un semnal politic clar că vor avea oportunitatea de a fi incluşi. Înspre acest scop ne îndreptăm eforturile acum. Cu toate acestea, autorităţile şi politicienii din aceste trei ţări trebuie să termine această muncă.

Nu cred că un interval de timp între eliminarea vizelor pentru primele trei ţări şi pentru Albania şi Bosnia şi Herţegovina va genera instabilitate. Din contră, aceasta demonstrează că UE îşi ţine promisiunea şi că, dacă aceste ţări realizează ceea ce este necesar, atunci noi ne vom ţine de cuvânt. Trebuie să le sprijinim şi să le ajutăm. Cred că aceste ţări vor fi capabile să primească un raport pozitiv din partea Comisiei în 2010. Şi dl comisar Barrot a afirmat acest lucru.

În ceea ce priveşte Kosovo, discuţiile privind regimul de vize a demarat când Kosovo era încă parte a Serbiei, dar ne străduim să găsim o soluţie. Sper că Comisia va da orientările în raportul său pentru ca, pe termen lung, să fim în măsură să acordăm liberalizarea vizelor pentru locuitorii din Kosovo.

Propunerea de liberalizare a vizelor pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia este un pas înainte foarte important. Sper că ne veţi ajuta să-l înfăptuim. De asemenea, sper că vom fi în măsură în curând să ne continuăm demersul şi să facem pasul următor pentru restul regiunii.

  Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei. − (FR) Dnă preşedintă, în primul rând, aş dori să menţionez că acest demers este unul inovator. Avem pentru prima dată o abordare regională. Aş adăuga că această metodă a foii de parcurs este bazată pe criterii foarte obiective şi foarte precise, care şi încurajează aceste viitoare state membre să realizeze efectiv că avem o Europă a regulilor, o Europă a valorilor. Aş dori să insist asupra acestui punct. Nu veţi fi surprinşi că Comisia acordă o atenţie sporită tuturor elementelor care contribuie la lupta împotriva traficului de persoane şi împotriva corupţiei. Este importantă această Europă a valorilor. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită acestui aspect.

Nu ştiu dacă unii dintre dumneavoastră m-aţi înţeles corect: Am afirmat clar că, în cursul anului 2010, sperăm să prezentăm propuneri pentru Bosnia şi Herţegovina şi pentru Albania. Prin urmare, există un proces în curs care nu vizează să discrimineze pe nimeni. Noi doar dorim respectarea cât mai strictă a criteriilor obiective din foaia de parcurs.

Este adevărat că, în cazul Albaniei, mai trebuie să se îmbunătăţească emiterea de paşapoarte biometrice. Eu însumi am fost în Albania să prezint primul paşaport biometric în ţara respectivă şi vă pot relata că am dat toate încurajările posibile pentru a mă asigura că Albania, conducătorii politici ai acesteia şi cei ai Bosniei şi Herţegovina cunosc foarte bine eforturile necesare. Îi ajutăm să întocmească registre civile, de exemplu, întrucât indiferent cât de multe eforturi se depun în vederea acordării de paşapoarte biometrice, dacă nu există registru civil, nu este posibil. Astfel, îi ajutăm din punct de vedere tehnic. Este destul de clar că, în toate acestea, este necesar ca în special Albania să pună în aplicare cadrul existent pentru combaterea crimei organizate şi a corupţiei. În Bosnia şi Herţegovina, trebuie de asemenea să existe un bun control la frontiere şi o cooperare mai strânsă între autorităţile poliţieneşti. Aceasta este dorinţa noastră. Cred că avem motive bune să credem că, în 2010, aceste două ţări vor beneficia de asemenea de eliminarea vizelor.

Aş mai dori să vă spun foarte simplu că, din punctul nostru de vedere, nu se pune problema discriminării etnice sau religioase. De altfel, în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, există o minoritate musulmană importantă. Nu se pune problema discriminării a 25% sau 30% din albanezii musulmani din Macedonia. Prin urmare, aş dori cu adevărat să vă liniştesc şi să vă spun că parcurgem un proces pe care l-am plănuit şi pe care Consiliul a vrut să-l accepte.

Vă voi mai da un răspuns cu privire la Kosovo. În martie 2009, o misiune de experţi finanţată de Comisie a ajuns la unele constatări pozitive. Este adevărat că Comisia încurajează de asemenea statele membre să stabilească misiuni consulare eficiente în Pristina. Pot confirma că vom avea un raport privind situaţia exactă din Kosovo, care va fi prezentat în curând. Din toate acestea decurge foarte clar că dorim să deschidem perspectiva europeană tuturor ţărilor din Balcani şi ne gândim în special la tânăra generaţie. Unii dintre dumneavoastră aţi insistat în mod special asupra beneficiului real pe care îl reprezintă călătoriile şi schimburile mai facile cu alte state membre ale Uniunii Europene. Doamnelor şi domnilor, încă o dată, astfel vom construi o Europă a regulilor şi a valorilor pe care o preţuim atât de mult.

Vă voi spune foarte simplu, ne aflăm pe drumul cel bun, dar este evident că două state mai trebuie să depună eforturile necesare. Sper că în 2010 şi acestea vor putea beneficia de ridicarea vizelor.

Iată ce pot să vă prezint, asigurându-vă în orice caz că demersul Comisiei se doreşte obiectiv, este realmente foarte judicios şi nu este deloc întreprins într-un spirit de discriminare, de orice tip ar fi aceasta, ci într-un spirit de cooperare. Personal, sunt foarte devotat acestui demers.

  Preşedinta. – Dezbaterea este închisă.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. – Comisia Europeană şi Consiliul European sunt chemate să se pronunţe, în curând, asupra deschiderii spaţiului european pentru cetăţenii din Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Momentul este foarte important pentru peste zece milioane de locuitori ai Europei care îşi doresc o viză pentru a trece graniţa Uniunii. Macedonia a fost alături de Europa atunci când Europa a avut nevoie de ea. Iar Serbia a înţeles că Europa o vrea alături, dar pentru asta trebuie să facă pace cu trecutul său apropiat. Serbia a colaborat îndeaproape cu instituţiile internaţionale, cum ar fi Tribunalul Penal Internaţional, şi şi-a asumat greşelile trecutului. A venit timpul ca Europa să răsplătească eforturile acestor state de a se alinia unor exigenţe democratice şi economice ce caracterizează uniunea celor 27. Drumul lor nu a fost uşor, iar eforturile pe care le-au făcut trebuie apreciate la justa lor valoare. Macedonia, Serbia şi Muntenegru s-au înscris definitiv pe turnanta europeană şi, de aceea, cred că UE trebuie să hotărască în favoarea ridicării vizelor impuse cetăţenilor celor trei state. Guvernele lor au demonstrat că împărtăşesc aceleasi valori ca şi noi, iar o decizie favorabilă ar da un nou avânt reformelor interne atât de necesare în Macedonia, Serbia şi Muntenegru. <BRK>

  Cătălin Sorin Ivan (S-D), în scris. – Salut iniţiativa Comisiei de a elimina sistemul de vize pentru cetăţenii din regiunea Balcanilor de Vest, mai precis pentru Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, pentru Serbia şi Muntenegru. Prin astfel de măsuri, care vizează apropierea dintre aceste state şi UE, în perspectiva integrării, potenţialul conflictogen al zonei va fi semnificativ redus. Pentru România, care are graniţa comună cu Serbia, un astfel de demers nu poate decât să reprezinte o garanţie în plus a unor relaţii transfrontaliere prieteneşti. Este o măsură care va contribui la o libertate mai mare de circulaţie pentru populaţia română din România şi din Serbia şi care va contribui la dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre ţara noastră şi Serbia şi Muntenegru. Am încredere că liberalizarea sistemului de vize pentru cele trei ţări menţionate anterior, e doar începutul procesului, măsurile fiind mai târziu extinse şi către Albania şi Bosnia şi Herţegovina. Deşi ele nu îndeplinesc cerinţele Comisiei, consider că, prin eforturi coordonate, rezultatele vor deveni în scurt timp vizibile. Înainte de a încheia, aş vrea să subliniez faptul că liberalizarea vizelor şi libera circulaţie a persoanelor din Balcanii de Vest nu trebuie să provoace temeri, ci convingerea că spaţiul european de securitate se extinde în beneficiul nostru, al tuturor. <BRK>

  Iuliu Winkler (PPE) , în scris. – (HU) Uniunea Europeană a devenit mai puternică după fiecare extindere, nu doar pentru că a creat o piaţă comună pentru aproape 500 de milioane de cetăţeni, ci şi pentru că a garantat stabilitate în Europa Centrală şi de Est. Ţările balcanice sunt parte integrantă din Europa. Criza economică sau ratificarea Tratatului de la Lisabona nu trebuie să întârzie procesul care duce la aderarea la Uniunea Europeană a acestor ţări.

Cred cu fermitate că extinderea în Balcani este un proces esenţial pe care Uniunea Europeană trebuie să îl sprijine pentru a-şi consolida locul pe plan mondial. Nu trebuie să uităm că procesul de recuperare al ţărilor balcanice, alături de vindecarea rănilor provocate de războiul sângeros de la sfârşitul secolului al XX-lea, garantează stabilitatea Uniunii Europene şi bunăstarea regiunii. Exonerarea de vize pentru Serbia, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este un eveniment extrem de important pentru aceste ţări ca parte din procesul lor de recuperare, reflectând în acelaşi timp responsabilitatea Uniunii Europene faţă de această regiune.

Acest proces trebuie categoric continuat. Le va permite astfel Bosniei şi Herţegovina, Albaniei şi - la timpul oportun - Kosovoului să beneficieze cât mai curând posibil, după îndeplinirea condiţiilor relevante, de călătorii fără viză. Împărtăşesc, fără nicio rezervă, părerea acelor politicieni europeni care consideră că înăbuşirea ambiţiilor de aderare la UE ale ţărilor balcanice ar avea consecinţe imprevizibile şi dăunătoare.