Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/0015(CNS)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0012/2009

Dezbateri :

PV 19/10/2009 - 18
CRE 19/10/2009 - 18

Voturi :

PV 20/10/2009 - 7.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2009)0043

Dezbateri
Marţi, 20 octombrie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

8. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0013/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Antonio Masip Hidalgo (S&D).(ES) Dle preşedinte, am votat în favoarea rapoartelor referitoare la insulele Bahamas, Barbados, Saint Kitts şi Nevis şi Seychelles. În aceste rapoarte, îmi plac elementele depăşirii proceselor birocratice ale acordurilor, libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi caracterul reciproc pe care toate aceste acţiuni trebuie să-l deţină.

Cu toate acestea, cu cel mai profund respect pentru toate aceste ţări suverane prietene, aş dori să profit de relaţiile bune pe care aceste acorduri le demonstrează, pentru a ajuta toate aceste ţări care, repet, sunt suverane şi ne sunt prietene, să se imunizeze împotriva unei pandemii care este chiar mai mortală decât gripa: paradisurile fiscale. Acest lucru a fost dezbătut deja în cadrul G20 şi a multor alte forumuri.

Paradisurile fiscale au contribuit în mod semnificativ şi nefericit la criza economică cu care ne confruntăm. Au fost luate unele măsuri, poate nu multe încă, pentru a eradica cele mai active paradisuri fiscale, însă haideţi să nu fim naivi. Altele ar putea începe.

În Spania, cazul Gürtel este de actualitate: nu este vorba doar despre o reţea uriaşă de corupţie, ci şi despre una de scurgeri de capital. Prin urmare, reprezentanţi ai Comisiei şi ai Consiliului, haideţi să profităm de aceste acorduri pentru a insista asupra acestei imunizări pe care trebuie să o solicităm, mai devreme sau mai târziu, pentru a avea o politică mai cuprinzătoare şi mai radicală împotriva paradisurilor fiscale.

 
  
  

- Raport: Carlos Coelho (A7-0034/2009)

 
  
MPphoto
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE).(PL) Dle preşedinte, Tratatul Schengen a determinat o schimbare calitativă pe teritoriul majorităţii statelor din Uniunea Europeană. Cu toate că a trecut aşa de puţin timp de la intrarea sa în vigoare, uităm adesea cum a fost Europa atunci când avea graniţe şi dificultăţile asociate deplasării dintr-un stat membru în altul. Acordul Schengen reprezintă un alt succes al integrării noastre, însă poartă şi o mare responsabilitate. Noile state membre şi-au asumat responsabilitatea pentru o parte semnificativă a frontierelor noastre terestre.

Pe lângă aspectele pozitive, există şi aspecte negative, întrucât au fost introduse restricţii excesive cu privire la circulaţia rezidenţilor din ţări care au o graniţă comună cu UE, iar acest lucru face referire, în principal, la noile state, precum Polonia şi Letonia. Ca urmare a acestor dificultăţi, există, printre altele, restricţii importante asupra circulaţiei dincolo de graniţele noastre estice. A apărut o nouă diviziune, un fel de barieră între ţările care au avut şi au relaţii strânse care provin dintr-o istorie şi legături de familie comune şi, mai presus de toate, deoarece acestea sunt vecine.

În conformitate cu dispoziţiile Acordului Schengen, a fost introdus un sistem comun de control intern, iar acesta este aplicat de serviciile corespunzătoare în ţările Uniunii Europene care sunt semnatare ale acordului. S-ar părea, totuşi, că acest sistem de control este aplicat cu severitate nejustificată, lucru care nu ajută la construirea unei imagini pozitive a unităţii Uniunii Europene.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

- Raport: Herbert Reul (A7-0026/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport. Susţin pe deplin aderarea Comunităţii Europene la statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile (IRENA). Aceasta are ca obiectiv principal diseminarea de bune practici în domeniul energiei din surse regenerabile, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi la nivel global. Conform statutului său, agenţia va promova şi va sprijini utilizarea resurselor regenerabile la nivelul întregului glob.

Prin aderarea la statutul acestei agenţii, Comunitatea se va bucura de un acces mai bun, în mod direct, la informaţiile privind activităţile din domeniul surselor regenerabile de energie, atât la nivel european, cât şi la nivel global. Totodată, statutul de membru îi va permite să consolideze monitorizarea progresului pe care îl înregistrează statele membre în vederea atingerii în 2020 a obiectivului obligatoriu privind energia din surse regenerabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. În prezent, nu există o strategie coordonată privind energia regenerabilă la nivel european şi mondial. Din acest motiv, este o mare diferenţă între ţările care au făcut un progres major şi au înregistrat un succes semnificativ în ceea ce priveşte energia regenerabilă şi ţările care sunt încă în urmă în acest domeniu.

Dacă dorim să grăbim procesul de creştere a cotei de surse regenerabile de energie, diferite ţări ar trebui să acţioneze în mod coordonat, iar ţările fruntaşe ar trebui să împărtăşească bunele lor practici. Cred că această agenţie se va angaja să realizeze aceste obiective şi va oferi un nou impuls şi o nouă direcţie în domeniul energiei regenerabile, în general.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut faptul că acum Comunitatea Europeană este reprezentată în Agenţia Internaţională pentru Energii Regenerabile (IRENA). Obiectivul Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile este acela de a promova adoptarea şi folosirea durabilă a tuturor formelor de energie regenerabilă, ţinând cont de contribuţia acestora la conservarea mediului înconjurător, protejarea climei, creşterea economică şi coeziunea socială (în special, reducerea sărăciei şi dezvoltarea durabilă), accesibilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie, dezvoltarea regională şi responsabilitatea intergeneraţională.

De asemenea, agenţia îşi propune să ofere consultanţă tehnică, financiară şi politică guvernelor din ţările în curs de dezvoltare, contribuind astfel la procesul de tranziţie spre o societate cu emisii reduse de carbon.

Folosirea energiilor regenerabile este unul dintre obiectivele cheie ale pachetului Uniunii Europene privind clima şi energia. Această agenţie va contribui la punerea în aplicare a obiectivelor pachetului, în special a obiectivului de creştere a procentului de energie regenerabilă utilizată la 20 % din consumul total de energie, până în anul 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – IRENA a fost oficial înfiinţată la 26 ianuarie 2009. Obiectivul acestei organizaţii este acela de a deveni centrul promovării unei tranziţii rapide spre folosirea energiei durabile. Statutul acestei organizaţii a fost stabilit. Este foarte important ca această organizaţie să înceapă să funcţioneze cât mai repede posibil. Sunt în favoarea adoptării statutului care a fost prezentat şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Susţin concluzia Comunităţii Europene privind Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile. Obiectivul Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile este acela de a deveni un centru de excelenţă pentru energia regenerabilă, ceea ce îi va permite să ajute guvernele să valorifice sursele regenerabile de energie, să răspândească know-how-ul şi cele mai bune practici şi să ofere instruire în acest domeniu. Prin urmare, este de dorit pentru Comunitate să fie reprezentată într-o instituţie ale cărei obiective coincid cu domeniul său de competenţă şi al cărei statut a fost deja semnat de 20 de state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Portugalia este a şasea ţară în topul dependenţei energetice din Uniunea Europeană care include 27 de state, aşadar investiţia în „tehnologie ecologică” are o importanţă deosebită.

Susţin crearea unui plan naţional de energie regenerabilă, cu interes special asupra energiei eoliene, a energiei valurilor (având în vedere condiţiile excepţionale oferite de coasta portugheză), a energiei termice solare şi a energiei fotovoltaice şi microgenerării.

De asemenea, sunt în favoarea metodelor de cercetare şi dezvoltare, a tehnologiilor şi strategiilor de stocare a surplusului de energie regenerabilă.

Susţin o politică energetică care ţine cont de provocările economice şi de nevoile sociale, promovând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă, fără să genereze costuri de mediu care trebuie să fie suportate de generaţiile viitoare.

Preocuparea mea dintotdeauna a fost limitarea dependenţei noastre energetice şi sunt convins că, pentru aceasta, trebuie să susţinem şi să dezvoltăm energia regenerabilă, aşadar salut faptul că Portugalia este un membru fondator al Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile (IRENA).

De aceea susţin şi eu aprobarea de către Comunitatea Europeană a Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile (IRENA).

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Votând acest raport vreau să subliniez importanţa înfiinţării acestei organizaţii internaţionale, care va promova şi va sprijini utilizarea resurselor regenerabile la nivelul întregului glob, având în vedere beneficiile care pot fi obţinute prin contribuţia acestora la protejarea mediului şi climei, creşterea economică şi coeziunea socială, inclusiv diminuarea sărăciei, la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie şi dezvoltarea regională.

La conferinţa de la Bonn din ianuarie 2009 România, prima ţară semnatară, a fost desemnată vicepreşedintele acestei prime şedinţe şi totodată a fost admisă în comitetul administrativ al IRENA, nucleu care asigură secretariatul interimar al Agenţiei până în momentul în care aceasta va începe să funcţioneze. Astăzi, 137 de state, dintre care 24 de state membre ale UE au semnat Statutul.

 
  
  

- Raport: Paolo De Castro (A7-0018/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT)}• Am votat în favoarea raportului privind propunerea de regulament a Consiliului de abrogare a anumitor acte caduce ale Consiliului în domeniul politicii agricole comune, întrucât este necesară eliminarea din acquis-ul comunitar a actelor care nu mai sunt relevante, pentru a spori transparenţa şi securitatea juridică a legislaţiei comunitare, având în vedere Acordul interinstituţional privind o mai bună legiferare, încheiat între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie. Acesta a fost de curând confirmat în Comunicarea Comisiei intitulată „O PAC simplificată pentru Europa – o reuşită pentru toţi”; Sunt responsabil de raportul Parlamentului European referitor la această comunicare, în numele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Prin urmare, sub incidenţa acestei strategii, merită eliminarea din legislaţia în vigoare a actelor care nu mai au un efect real.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Dată fiind legislaţia europeană vastă, este esenţial ca orice material ieşit din uz să fie abrogat în mod eficient. Având în vedere acest lucru, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Cred că este esenţial ca toate părţile interesate de politica agricolă comună (PAC) să fie conştiente de cadrul juridic în vigoare şi de normele care se aplică la un moment dat.

Accept că securitatea juridică impune ca actele caduce să nu rămână în vigoare la infinit în sistemul juridic comunitar.

Având în vedere importanţa fundamentală a PAC pentru guvernele şi cetăţenii Uniunii, susţin că procedura privind punerea în aplicare a acesteia şi normele în vigoare ar trebui să fie cât mai simple şi mai clare.

PAC ocupă un rol central în viaţa Uniunii, are o importanţă practică uriaşă şi nu poate reprezenta un amestec de norme, regulamente, acte şi decizii care nu se mai aplică sau care nu vor fi eficiente.

Având în vedere cele menţionate mai sus, susţin propunerea Comisiei de a abroga acte caduce în domeniul politicii agricole comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Chestiunea asupra căreia s-a votat se referă la necesitatea instituţiilor europene de a abroga actele Consiliului care, de-a lungul timpului şi odată cu dezvoltarea tehnologiei, au devenit caduce şi irelevante pentru funcţionarea corectă a Uniunii. Acest vot face referire la anumite acte ale Consiliului din domeniul politicii agricole comune. Cred că anumite aspecte ale PAC trebuie de mult revizuite. Dacă politica se va aplica în mod corect şi se va folosi în beneficiul cetăţenilor europeni, actele pe care le-a creat trebuie să fie relevante pentru lumea agricolă de astăzi. De asemenea, convingerea mea fermă este că trebuie să se facă ceva pentru a scăpa Uniunea de birocraţia exagerată, imagine cu care o asociază cetăţenii Europei. Acte, precum acestea, au pur şi simplu rolul de a produce confuzii, fără a servi unui scop real. Aspectele politicii Uniunii Europene, cum ar fi acesta, pătează imaginea Uniunii în rândul cetăţenilor săi şi îi descurajează să interacţioneze cu aceasta. În concluzie, cred cu fermitate că dacă Uniunea doreşte să rămână relevantă, atunci trebuie să se voteze întotdeauna în favoarea modernizării legilor şi politicilor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. (PL) Am votat cu deosebită plăcere în favoarea adoptării rezoluţiei privind regulamentul de abrogare a anumitor acte caduce în domeniul PAC, deoarece auzim mereu că avem prea multe regulamente în Uniunea Europeană, cu consecinţe negative pentru funcţionarea corectă a economiei de piaţă. Acest lucru se aplică în special în cazul PAC, unde, în ciuda introducerii multor simplificări şi a eliminării unei serii de regulamente, multe acte inutile rămân încă în vigoare.

Multe dintre aceste acte nu mai au efecte juridice, în timp ce conţinutul altora a fost inclus în documentele următoare. Din punct de vedere al timpului şi al costurilor, acest lucru creează o povară foarte mare pentru agricultorii noştri şi implică un sistem administrativ vast. Prin urmare, cred că o nouă actualizare, consolidarea şi simplificarea legislaţiei Uniunii Europene sunt esenţiale, la fel şi abrogarea multor acte juridice inutile, pentru ca dispoziţiile care sunt acum în vigoare să fie simple, clare şi inteligibile. Acest lucru va apropia Uniunea Europeană de cetăţenii săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Oldřich Vlasák (ECR), în scris. (CS) Aş dori să îmi exprim votul în ceea ce priveşte proiectul de regulament al Consiliului de abrogare a unor acte caduce ale Consiliului din domeniul politicii agricole comune. În timpul procesului de integrare europeană, multe acte au fost aprobate în cadrul Parlamentului European şi al Consiliului. În momentul când noi am aderat la Uniunea Europeană, acquis-ul comunitar avea un număr de aproximativ 80 000 de pagini de text, jumătate din acesta fiind în domeniul agriculturii. Prin urmare, este un lucru bun că organismele Uniunii Europene au convenit asupra unui baze interinstituţionale conform căreia legislaţia comunitară trebuie să fie actualizată şi condensată.

Legile care nu au importanţă de durată ar trebui eliminate din acquis-ul comunitar pentru a spori transparenţa şi certitudinea legislaţiei comunitare. În ultima perioadă, Comisia a declarat caduce 250 de legi din domeniul agriculturii. Discutăm acum despre 28 de acte care nu au utilitate practică, dar care, din punct de vedere formal, încă există, şi despre şase acte care sunt caduce. Cu toate că am susţinut acest proiect, cred cu fermitate că există noi oportunităţi de reducere a legislaţiei europene şi de diminuare a birocraţiei instaurate de regimul de la Bruxelles şi, prin urmare, solicit Comisiei să îşi continue activitatea privind simplificarea legislaţiei europene.

 
  
  

- Raport: Paolo De Castro (A7-0017/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Trebuie efectuate teste de laborator pentru a identifica organismele dăunătoare care nu sunt prezente în cadrul Uniunii Europene. Regulamentele în vigoare nu permit anumitor laboratoare, cărora le poate fi delegată această activitate, să se ocupe de acest lucru, din cauza faptului că acestea nu respectă pe deplin articolul 2 alineatul (1) litera (g) punctul (ii) al Directivei 2000/29/CE. Sunt în favoarea oferirii permisiunii laboratoarelor de acest tip să desfăşoare o astfel de activitate, atâta timp cât se respectă anumite condiţii. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

- Raport: Danuta Maria Hübner (A7-0039/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului care autorizează Portugalia să aplice rate reduse ale accizelor pentru lichiorurile, rachiul şi romul produse şi consumate pe plan local în insulele Azore şi Madeira, întrucât văd acest lucru ca pe o modalitate importantă de a sprijini menţinerea industriilor mici în sectorul implicat în producerea unor astfel de bunuri, care se află într-o poziţie competitivă foarte nefavorabilă, în confruntarea cu liberalizarea pieţelor şi creşterea vânzărilor de băuturi spirtoase în aceste regiuni.

Diminuarea acestei taxe va contribui, de asemenea, la un echilibru social şi economic mai bun în aceste regiuni, asigurând astfel durabilitatea şi chiar crearea de locuri de muncă, esenţiale pentru protejarea economiilor locale.

 
  
MPphoto
 
 

  John Attard-Montalto (S&D), în scris. – Guvernul Maltei ar trebui să urmeze iniţiative similare pentru insula Gozo. Toate statele membre ale UE care au regiuni insulare au solicitat măsuri similare, iar UE le-a acordat posibilitatea de a lua astfel de măsuri speciale. Măsurile în sine diferă de la o regiune insulară la alta. Cu toate acestea, au un lucru în comun: şi anume, acela de a oferi confort economic pentru a echilibra aspectele negative ale regiunilor insulare. Insula Gozo suferă de grave handicapuri, printre care dubla insularitate, depărtarea, suprafaţa redusă şi relieful dificil. Ţări mult mai mari decât Malta, precum Portugalia, Italia şi Grecia, au reuşit să obţină măsuri speciale, astfel încât să ofere stimulente atractive pentru regiunile insulare. Insulele mai mici din arhipelagul maltez sunt deosebit de vulnerabile.

Insula Gozo are nevoie de asistenţă prin introducerea unor măsuri speciale similare. Este de datoria guvernului maltez să identifice măsurile speciale care s-ar potrivi cel mai bine şi, ulterior, să apeleze la UE pentru a adopta asemenea măsuri. Reducerea greutăţilor, în special a celor care predomină pe insula Gozo, depinde de guvernul Maltei.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Aceasta este o prelungire a derogării fiscale din 2002 acordate Portugaliei, cu privire la anumite regiuni autonome. Sunt în favoarea unei astfel de prelungiri şi, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului Hübner privind propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Portugaliei în vederea aplicării unei rate reduse a accizei pentru romul şi lichiorurile produse şi consumate pe plan local în regiunea autonomă Madeira şi pentru lichiorurile şi rachiul produse şi consumate pe plan local în regiunea autonomă Azore. Având în vedere caracteristicile specifice ale acestor zone periferice, cred că această prelungire este esenţială pentru supravieţuirea industriei locale şi pentru protecţia ocupării forţei de muncă în acest sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanţa pentru agricultură şi, în consecinţă, pentru economie şi ocuparea forţei de muncă în regiunile autonome portugheze Madeira şi Azore, a producţiei de rom şi, respectiv, de rachiu, precum şi de lichioruri în ambele regiuni, este esenţial ca ratele reduse ale accizelor pentru aceste produse să fie aplicate în continuare, întrucât acest lucru nu va duce la o situaţie de concurenţă neloială în cadrul pieţei interne.

Creşterea preţului de vânzare cu amănuntul, determinată de eliminarea acestor rate ale accizelor, ar face aceste produse şi mai puţin competitive faţă de produse similare importate din restul UE şi, prin urmare, ar ameninţa menţinerea produselor tradiţionale. Aceasta ar avea un efect dezastruos asupra industriei locale şi a economiei regionale la nivel socioeconomic, ca urmare a impactului pe care l-ar avea asupra fermelor familiale în acele regiuni.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Propunerea aprobată în şedinţa plenară de astăzi cu o majoritate covârşitoare permite o prelungire a concesiei acordate în 2002 de autorizare a Portugaliei în vederea aplicării unei rate reduse a accizelor pentru romul şi lichiorurile produse şi consumate pe plan local în Madeira şi pentru lichiorurile şi rachiul produse şi consumate pe plan local în insulele Azore. De la începutul acestui proces, am făcut tot posibilul pentru a asigura că această măsură, care a expirat la sfârşitul anului 2008, va fi reînnoită de urgenţă. Sprijinul unanim al Comisiei pentru dezvoltare regională fiind asigurat, acest rezultat a fost confirmat prin votul de astăzi, care menţine reducerea fiscală începând din ianuarie 2009 până în 2013.

Producătorii de rom şi de lichior din Madeira se confruntă cu obstacole permanente legate de poziţia lor geografică ultraperiferică, insularitate, terenul şi clima dificile, precum şi dimensiunea redusă a fermelor lor. În cazul în care nu ar mai beneficia de această concesie, producătorii ar fi constrânşi să crească preţurile, ceea ce ar avea impact asupra activităţii lor şi a locurilor de muncă pe care le generează, cu consecinţe grave pentru regiune.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0024/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Această rezoluţie constă într-o simplă codificare a textelor, fără nicio modificare de fond. Sunt în favoarea unei astfel de codificări şi, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0025/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Aceasta este din nou o codificare fără nicio modificare de fond, pe care o susţin şi, aşadar, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0029/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acesta constă într-o simplă codificare a textelor existente şi, prin urmare, am votat în favoare a raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. (RO) Coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre, cu privire la difuzarea programelor de televiziune, este esenţială pentru crearea unui spaţiu media caracterizat prin unitate în diversitate. La fel de importantă este şi capacitatea noastră de a face legislaţia europeană cât mai accesibilă pentru toţi cetăţenii. Raportul referitor la propunerea de directivă a serviciilor mass-media audiovizuale în versiunea codificată, adus în faţa plenului, reprezintă o măsură pur tehnică şi juridică, ale cărei beneficii sunt însă incontestabile. Codificarea unei legislaţii care se modifică în permanenţă este un demers care aduce un plus de claritate şi transparenţă dreptului comunitar, făcându-l mai comprehensibil pentru cetăţenii UE. În cazul de faţă, propunerea de codificare constă în înlocuirea vechii directive din 1989, cu o directivă nouă (fără modificări de conţinut), la care au fost adăugate actele ce au completat-o de-a lungul timpului. Am susţinut această iniţiativă, pentru că dincolo de caracterul ei tehnic, valoarea sa pentru buna funcţionare a serviciilor media audiovizuale, dar şi în termeni de transparenţă, nu poate fi neglijată.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Sunt de acord cu textul acestui raport deoarece pluralismul informaţiilor ar trebui să reprezinte un principiu fundamental al Uniunii Europene. Diversificarea mijloacelor de informare în masă înseamnă o multiplicare a punctelor de vedere şi acest fapt este esenţial într-o societate democratică.

În plus, acest argument are şi o componentă economică: serviciile mass-media audiovizuale tradiţionale (precum televiziunea) şi cele nou apărute (de exemplu „video la cerere”/„video on demand”) oferă importante oportunităţi de ocupare a forţei de muncă în Europa, în special în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, fapt ce stimulează creşterea economică şi investiţiile.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0033/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest raport se referă la codificarea legislaţiei privind protecţia lucrătorilor împotriva expunerii la azbest. Sunt în favoarea unei astfel de codificări şi, prin urmare, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) La fel ca majoritatea colegilor mei deputaţi, am votat pentru îmbunătăţirea clarităţii şi a transparenţei dreptului comunitar. Într-adevăr, prin adoptarea acestei rezoluţii, Parlamentul European a sprijinit dorinţa Comisiei Europene de a „curăţa” textele prin codificarea legislaţiei privind protecţia lucrătorilor împotriva azbestului. Această rezoluţie va însemna că aceste norme, care sunt necesare pentru lucrători, pot fi aplicate mai bine.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0028/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest raport se referă la codificarea legislaţiei privind controalele sanitar-veterinare ale animalelor introduse pe teritoriul UE şi, prin urmare, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris (SK) Doamnelor şi domnilor, salut aprobarea raportului elaborat de dna Geringer de Oedenberg privind proiectul de directivă a Consiliului de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse pe teritoriul UE. Noua directivă va contribui cu siguranţă la clarificarea şi la o mai bună înţelegere a construcţiilor juridice actuale prelungite din acest domeniu. Directiva se concentrează asupra codificării legilor, fără să modifice conţinutul real.

Din perspectiva cetăţenilor europeni, o simplificare şi clarificare a dreptului comunitar contribuie la o mai mare securitate juridică şi, după părerea mea, codificarea realizată în această directivă este, prin urmare, un pas în direcţia bună, care duce la aplicarea eficientă a dreptului pozitiv. În acelaşi timp, sunt de acord cu faptul că armonizarea principiilor la nivel comunitar va contribui nu numai la garantarea securităţii de aprovizionare, ci şi la stabilizarea unei pieţe interne în care controalele vamale interne au fost eliminate şi la protecţia animalelor care pătrund pe teritoriul Comunităţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În conformitate cu regulamentele actuale, în cazul în care se descoperă un transport care încalcă legislaţia de protecţie a animalelor, autorităţile trebuie, ca urmare a „confiscării‟ din motive de protecţie a animalelor, să înapoieze proprietarului orice pui de animal nevaccinat care a fost separat de mama lui prea devreme, de îndată ce problema a fost remediată. Desigur, în practică, această situaţie este exploatată fără ruşine.

Această codificare ar fi un bun prilej de a modifica Regulamentul UE privind transportul, astfel încât puii ar putea fi confiscaţi permanent în cazul transporturilor care nu sunt în conformitate cu normele, închizând astfel uşa din spate. Din păcate, am lăsat să ne scape această şansă. În orice caz, per ansamblu, codificarea pare să determine o îmbunătăţire a regulamentelor privind protecţia animalelor, motiv pentru care am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Având în vedere faptul că nutriţia este un factor important pentru sănătatea populaţiei şi că animalele se numără printre produsele alimentare esenţiale, este deosebit de important să se ofere protecţie globală în această privinţă, iar acest lucru ar trebui realizat, printre altele, prin intermediul controalelor sanitar-veterinare. Aceste controale sanitar-veterinare sunt deosebit de importante la frontierele externe ale Comunităţii, în special având în vedere faptul că standardele în această privinţă în aceste ţări terţe nu sunt adesea la fel de ridicate precum cele europene.

Acest lucru necesită regulamente mai judicioase, mai uniforme şi mai clare, pentru a asigura efectuarea de controale comparabile la import la toate frontierele externe. Actuala propunere a Comisiei pentru o versiune codificată a directivei Consiliului de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate este un pas în această direcţie şi, prin urmare, are sprijinul meu.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0031/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Aceasta este o codificare fără modificări substanţiale şi, prin urmare, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) La fel ca majoritatea colegilor mei deputaţi, am votat pentru sporirea clarităţii şi a transparenţei legislaţiei privind o reţea de colectare de date contabile agricole privind veniturile şi activitatea economică a exploataţiilor agricole, cu scopul de a îmbunătăţi această legislaţie şi, mai presus de toate, pentru ca textul să fie mai uşor de citit.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0027/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest raport constă într-o simplă codificare a legislaţiei privind condiţiile de sănătate ale animalelor în domeniul comerţului intracomunitar. Sunt în favoarea unei astfel de codificări şi am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Creşterea păsărilor de curte, pe de o parte, reprezintă o parte semnificativă a activităţilor economice din sectorul agricol, unde constituie o sursă de venit pentru o parte din forţa de muncă agricolă. Pe de altă parte, ouăle şi păsările de curte se numără printre cele mai uzuale produse alimentare. Din aceste motive, comerţul care implică aceste bunuri ar trebui să fie, de asemenea, reglementat în mod clar şi uniform, printre altele, pentru a proteja sănătatea cetăţenilor.

Actuala propunere a Comisiei pentru o versiune codificată a directivei Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie este în interesul celor care lucrează în agricultură şi al celor care practică comerţul în acest domeniu, precum şi al cetăţenilor UE în calitate de consumatori, motiv pentru care o susţin.

 
  
  

- Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0032/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Aceasta este o codificare fără modificări substanţiale şi, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0019/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest acord prevede posibilitatea de a călători fără viză între Mauritius şi statele membre ale UE. Sunt în favoarea unui astfel de acord şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Republica Mauritius privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii din Mauritius care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Ţările de Jos, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acestor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau abrogat, însă acea decizie poate fi luată numai cu privire la toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Acest acord dintre Comunitatea Europeană şi Republica Mauritius prevede un regim de călătorie fără viză în cazul în care cetăţenii părţilor contractante călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pe o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni.

Votez împotriva încheierii acestui acord, întrucât menţinerea obligaţiei de a deţine viză reprezintă un anumit control asupra imigraţiei nedorite, în timp ce exonerarea de obligaţia de a deţine viză pentru şederi de până la trei luni va oferi timp suficient celor care, în realitate, intenţionează să rămână pe o perioadă mai mare pentru a construi reţele sociale.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0012/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest acord prevede posibilitatea de a călători fără viză între insulele Seychelles şi statele membre ale UE. Sunt în favoarea unui astfel de acord şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Republica Seychelles privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii din Seychelles care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Olanda, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acelor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau abrogat, însă acea decizie poate fi luată numai cu privire la toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0013/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest acord prevede posibilitatea de a călători fără viză între Barbados şi statele membre ale UE. Sunt în favoarea unui astfel de acord şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Barbados privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii din Barbados care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Olanda, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acelor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau abrogat, însă acea decizie poate fi luată numai cu privire la toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Rapoartele din faţa noastră privind acordurile dintre Comunitatea Europeană şi numeroase mici naţiuni insulare, precum Mauritius şi Barbados, prevăd o exonerare de obligaţia de a deţine viză în cazul în care cetăţenii părţilor contractante călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pe o perioadă maximă de trei luni, într-o perioadă de şase luni. Resping aceste relaxări ale cerinţelor de intrare şi, prin urmare, am votat împotriva încheierii acestor acorduri, întrucât menţinerea obligaţiei de a deţine viză reprezintă, cu siguranţă, un obstacol în calea infracţionalităţii şi, astfel, restricţionează puternic imigraţia nedorită.

Mai mult, trebuie să presupunem că cei care stau pe teritoriul UE timp de trei luni pe baza unor astfel de scutiri de vize vor avea numeroase contacte pe care, ulterior, le-ar putea folosi pentru a intra în ilegalitate. Trebuie să evităm cu orice preţ o creştere a activităţilor penale ilegale.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0014/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Federaţia Saint Kitts şi Nevis privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii Federaţiei care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Olanda, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acelor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau abrogat, însă acea decizie poate fi luată numai cu privire la toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0015/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Antigua şi Barbuda privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii din Antigua şi Barbuda care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Olanda, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acelor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau abrogat, însă acea decizie poate fi luată numai cu privire la toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
  

- Raport: Simon Busuttil (A7-0016/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest acord prevede posibilitatea de a călători fără viză între Bahamas şi statele membre ale UE. Sunt în favoarea unui astfel de acord şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Sprijin acest acord negociat între Comunitatea Europeană şi Uniunea Bahamas privind exonerarea de obligaţia de a deţine viză de intrare şi pentru şederile de scurtă durată, pentru a facilita deplasarea cetăţenilor acestora. Cetăţenii UE şi resortisanţii Uniunii Bahamas care călătoresc pe teritoriul celeilalte părţi contractante pentru o perioadă maximă de trei luni, în cadrul unei perioade de şase luni, vor fi exceptaţi de la obligaţia de a deţine viză. Excepţiile sunt Regatul Unit şi Republica Irlanda, care nu sunt obligate prin acest acord, precum şi o restricţie teritorială cu privire la Franţa şi Olanda, pentru care acest acord se referă exclusiv la teritoriile europene ale acelor ţări.

Aş sublinia faptul că oricine călătoreşte cu scopul de a presta o activitate remunerată în timpul unei şederi de scurtă durată nu poate beneficia de acest acord şi continuă să fie supus normelor aplicabile la nivel comunitar şi la nivelul fiecărui stat membru cu privire la obligaţia de a deţine viză sau la scutirea de viză şi, de asemenea, la accesul pe piaţa muncii. Acordul poate fi suspendat sau respins, însă această decizie poate fi făcută doar în raport cu toate statele membre. Sprijin, de asemenea, punerea în aplicare cu titlu provizoriu a acordului până la intrarea sa în vigoare.

 
  
  

- Raport: Jutta Haug (A7-0023/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Gerard Batten (EFD), în scris. – Deputaţii UKIP în Parlamentul European s-au abţinut, deoarece nu considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să fie responsabilă de trimiterea banilor contribuabililor victimelor cutremurului din Italia. Avem toată compasiunea faţă de aceste victime şi credem că astfel de donaţii ar trebui să vină din partea guvernelor naţionale sau a organizaţiilor de caritate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Aşa cum am subliniat mai devreme cu privire la raportul elaborat de Reimer Böge (A7-0021/2009) referitor la cutremurul din Abruzzi, consider că solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene şi sprijinul european pentru statele care sunt victime ale dezastrelor constituie un semnal clar că Uniunea Europeană, atunci când adoptă instrumente de ajutor special, precum Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, se arată capabilă să rămână unită în adversitate, iar acesta este un lucru de care ne putem simţi într-adevăr mândri.

Astfel, având în vedere posibilitatea prezentării de către Comisie a unor bugete rectificative în cazul „împrejurărilor inevitabile, excepţionale sau neprevăzute”, care includ cutremurul din Italia, am votat în favoarea acestui raport privind modificarea bugetului Uniunii Europene, astfel încât locuitorii regiunii afectate să vadă reparate cât mai rapid pagubele provocate de cutremur, precum şi o revenire rapidă la condiţiile normale de viaţă realizate prin mobilizarea a 493,78 milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Având în vedere că mobilizarea a 493 771 159 euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene a fost aprobată în favoarea Italiei şi întrucât acest fond nu are propriul său buget, este necesară modificarea bugetului comunitar, pentru a se asigura că suma convenită este disponibilă. Deşi suntem de acord asupra necesităţii de a oferi fondurile cât mai curând posibil, regretăm faptul că propunerea prezentată de Comisia Europeană presupune, printre alte linii bugetare, o reducere a finanţării pentru programele comunitare importante, faţă de cadrul financiar multianual anterior şi actual.

Exemple de felul acesta includ reducerile planificate în Fondul european de orientare şi garantare agricolă, Instrumentul financiar de orientare piscicolă – programe comunitare din cadrul comunitar anterior, 2002-2006 – sau LIFE+, Instrumentul financiar pentru mediu. În opinia noastră, dincolo de ajustările necesare la Fondul de solidaritate, pentru a-i oferi o linie bugetară cu resurse proprii, acesta nu ar trebui să primească finanţare la costul programelor comunitare menţionate mai sus, în timp ce, în paralel, există o insistenţă asupra cheltuielilor în scopuri militare şi propagandistice. Fondurile alocate acum Fondului de solidaritate ar fi putut, în schimb, să provină, de preferinţă, din acele linii.

 
  
MPphoto
 
 

  Barry Madlener (NI), în scris. (NL) Partidul Olandez pentru Libertate (PVV) este în favoarea ajutorului de urgenţă, însă trebuie ca statele membre individuale să ofere acest ajutor, nu Uniunea Europeană.

 
  
  

- Raport: Reimer Böge (A7-0022/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Sunt de acord că ar trebui să existe un sprijin suplimentar pentru lucrătorii care suportă consecinţele schimbărilor structurale majore în structura comerţului mondial şi să le acordăm asistenţă pentru reintegrarea pe piaţa forţei de muncă. Este esenţial ca asistenţa financiară pentru lucrătorii concediaţi să fie pusă la dispoziţie cât mai repede posibil şi ca banii din Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG), foarte importanţi pentru reintegrarea lucrătorilor disponibilizaţi pe piaţa forţei de muncă, să fie utilizaţi mai eficient. Aş dori să subliniez faptul că statele membre ar trebui să ofere informaţii mai detaliate privind punerea în aplicare a obiectivelor importante referitoare la egalitatea de şanse şi nediscriminare, prin intermediul unor măsuri finanţate prin FEAG.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest raport este în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare. Sunt de acord cu faptul că mobilizarea acestui fond este necesară în acest caz şi, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt şi Cecilia Wikström (ALDE), în scris. (SV) Suntem foarte conştienţi de efectele negative ale crizei economice asupra pieţei forţei de muncă şi asupra societăţii în ansamblu. Ne exprimăm profund compasiunea faţă de toţi cei afectaţi de criză şi suntem mulţumiţi să vedem măsuri, precum instruirea, care vor ajuta persoanele să depăşească această situaţie. Totuşi, suntem convinşi că, de fapt, comerţul liber este o forţă a binelui de care beneficiază dezvoltarea Europei în ansamblu. Prin urmare, ne-am dori să vedem că această criză financiară este tratată, în primul rând, prin mijloace bazate pe piaţă, care promovează comerţul liber şi echitabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Şomajul este una dintre principalele probleme care afectează Spaţiul Economic European. Chiar şi înainte de apariţia actualei crize financiare, care a sporit şi a agravat unele dintre simptomele anterioare, impactul grav al globalizării şi al relocării care a urmat a întreprinderilor asupra vieţilor multor oameni a fost evident. Dificultăţile deosebite ale perioadei în care trăim sunt evidente atunci când adăugăm la aceste probleme lipsa actuală de încredere în pieţe şi scăderea investiţiilor. În această privinţă, cu toate că sunt în favoarea reglementării pieţei interne, consider că natura excepţională a crizei justifică luarea de contramăsuri excepţionale.

Fondul european de ajustare la globalizare este unul dintre instrumentele de care dispune Uniunea Europeană pentru a-i ajuta pe lucrătorii fără un loc de muncă în aceste condiţii. Cred că în cazul lucrătorilor de la Nokia GmbH, din regiunea germană Bochum, ajutorul european este justificat, aşa cum a fost acordat anterior în Portugalia. Pe lângă acest ajutor, care este incontestabil util, Uniunea Europeană trebuie să ia, de asemenea, măsuri pentru a promova o piaţă europeană mai robustă şi mai creativă, care va genera investiţii şi locuri de muncă. Aceasta este singura modalitate de a aborda problema în mod eficient, serios şi durabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest caz s-a referit la răspunsul la o solicitare de asistenţă din partea Germaniei pentru disponibilizările din sectorul telecomunicaţiilor, în special în rândul lucrătorilor de la Nokia GmbH, care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite în regulamentul privind Fondului european de ajustare la globalizare.

Cu toate acestea, în realitate, mobilizarea acestui fond ameliorează doar unele dintre consecinţele grave ale crizei economice şi financiare. Trebuie să existe o întrerupere a politicilor neoliberale care cauzează un adevărat dezastru economic şi social în multe ţări ale Uniunii Europene, în special în Portugalia.

Deşi am votat pentru acest raport, nu putem să nu observăm insuficienţa măsurilor sale, care sunt simple paliative, şi adevărata nedreptate a regulamentului, care este mai favorabil faţă de ţări cu venituri mai mari, în special cele cu salarii mai mari şi indemnizaţii de şomaj.

Prin urmare, insistăm asupra schimbării de politică şi a necesităţii pentru un plan real care să susţină producţia şi crearea de locuri de muncă cu drepturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris. – Dle preşedinte, am votat în favoarea unei investiţii de aproximativ 5,6 milioane de euro din Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) în regiunea Renania de Nord-Westfalia din Germania, care a suferit disponibilizări masive începând din anii 1990. În 2008, în urma închiderii fabricii de producţie din Bochum de către compania finlandeză de telecomunicaţii Nokia şi a relocării către sectoare de piaţă mai eficiente din punct de vedere al costurilor, încă 2 300 de oameni din regiune au fost disponibilizaţi. Întrucât sunt finlandez, sunt interesat în mod special de situaţia grea a lucrătorilor care şi-au pierdut locurile de muncă în urma încetării producţiei Nokia în Bochum. Închiderea fabricii Nokia din Bochum a fost, într-adevăr, ultima dintr-un şir de evenimente care au determinat şomajul în regiune. Din acest motiv, salut din toată inima investiţia din partea FEAG în regiune, ca o modalitate de îmbunătăţire a oportunităţilor de angajare pentru oamenii din Renania de Nord-Westfalia.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui text cu gândul la angajaţii Nokia şi la concedierile lor abuzive. Suntem nerăbdători să subliniem totuşi că nu suntem mulţumiţi de faptul că trebuie să votăm pentru ce e mai bun dintr-o serie rea: ajutor pentru căutarea de locuri de muncă în contextul unor disponibilizări masive absurde din partea liderului mondial în producţia de telefoane mobile, Nokia, disponibilizări descrise aici ca fiind unul dintre riscurile unei forme de globalizare pe care ar trebui să le suportăm, pur şi simplu.

Denunţăm această idee de „ajustare” la globalizare, deoarece acesta este modul în care Uniunea Europeană se referă la tragediile sociale şi umane, precum aceasta de faţă, în care companii care înregistrează profituri record se mută pentru a face mai mult profit, distrugând astfel vieţile a sute de lucrători şi o regiune întreagă. Acest remediu caritabil (Fondul european de ajustare la globalizare) care este propus nu îi va face pe oameni să uite că, de fapt, Uniunea Europeană este responsabilă în mod direct de tragedia suferită de angajaţii disponibilizaţi, ca urmare a alegerii acesteia pentru o concurenţă liberă şi echitabilă. Mai degrabă decât să sprijine aceste „ajustări” la toate incertitudinile uriaşe ale economiei capitaliste globalizate, Uniunea Europeană ar trebui să interzică astfel de practici şi să protejeze cetăţenii europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Acest raport este în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEAG), în urma disponibilizărilor din Germania. Sunt întru totul de acord cu mobilizarea acestui fond – este necesar în această situaţie – şi astfel, la fel ca majoritatea colegilor mei deputaţi, am votat în favoarea acestui raport. Fondul european de ajustare la globalizare este unul dintre mecanismele de care dispune Uniunea Europeană pentru a ajuta şomerii care au fost concediaţi ca urmare a efectelor negative ale globalizării. Cred că situaţia angajaţilor companiei Nokia GmbH şi a regiunii germane Bochum justifică mobilizarea ajutorului european, la fel cum anterior acesta a fost mobilizat pentru Portugalia.

 
  
  

- Raport: Diana Wallis (A7-0030/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Siwiec a fost acuzat că a insultat convingerile religioase ale altora, în timpul unui eveniment care a avut loc acum câţiva ani. După trecerea în revistă a faptelor acestui caz, cred că imunitatea nu ar trebui nicidecum ridicată. Aceasta este, de asemenea, şi opinia raportorului şi, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen şi Christel Schaldemose (S&D), în scris. (DA) În cadrul votului de astăzi, am votat pentru ridicarea imunităţii dlui Siwiec. Aceasta ar însemna că ar putea fi judecat în Polonia ca orice alt cetăţean. Suntem alături de dl Siwiec şi suntem de acord, dacă mai are vreo importanţă, că acest caz care a fost lansat împotriva sa este neîntemeiat şi motivat politic.

Dacă totuşi considerăm că ar trebui să fie posibil să fie judecat într-o instanţă ca toată lumea, acest lucru se datorează faptului că trebuie să avem încredere că Polonia respectă principiile de bază ale democraţiei şi statul de drept, care reprezintă o condiţie prealabilă a calităţii de stat membru. Din acelaşi motiv, votăm întotdeauna, ca o chestiune de principiu, pentru ridicarea imunităţii deputaţilor din acest Parlament – indiferent de cazul în cauză.

 
  
  

- Raport: Carlos Coelho (A7-0035/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Crearea spaţiului Schengen prin înlăturarea controalelor la frontierele interne şi introducerea libertăţii de circulaţie în cadrul teritoriului Uniunii constituie una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Având în vedere permeabilitatea graniţelor, avem nevoie de standarde ridicate în aplicarea concretă a acquis-ului Schengen pentru a putea menţine un nivel crescut de încredere reciprocă între statele membre şi în capacitatea lor de a pune în aplicare măsurile ce însoţesc eliminarea controalelor la frontierele interne.

Îmbunătăţirea mecanismului de evaluare pentru monitorizarea aplicării acquis-ului Schengen este necesară. Nevoia de a menţine un nivel înalt de securitate şi de încredere presupune o bună cooperare între guvernele statelor membre şi Comisie.

Ţinând cont de importanţa acestei iniţiative legislative şi relevanţa din punct de vedere al drepturilor şi libertăţilor fundamentale, este regretabil faptul că Parlamentul European se află în poziţia de consultant şi nu în aceea de colegislator aşa cum s-ar fi impus. De aceea am votat pentru respingerea propunerii legislative a Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acest raport, întrucât poziţia raportorului este în conformitate cu principiile referitoare la libertăţile cetăţenilor, justiţie şi afaceri interne. Instituirea unui mecanism de evaluare este importantă pentru toate statele membre. Întrucât procedura de codecizie nu este luată în considerare, propunerea Comisiei Europene limitează posibilităţile de cooperare între statele membre. Propunerea elaborată recent de Comisia Europeană va trebui să fie modificată de îndată ce Tratatul de la Lisabona întră în vigoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Crearea unui spaţiu european fără controale vamale, prin intermediul Acordului Schengen, a reprezentat un pas important în construirea unei pieţe interne deschise, cu libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor. Totuşi, pentru ca acest spaţiu să îşi atingă potenţialul, lucru pe care îl admit, trebuie să existe un mod eficient de evaluare a punerii sale în aplicare de către diferitele state membre.

Prin urmare, sunt de acord cu consolidarea competenţelor de monitorizare a Acordului Schengen, în special prin evaluări (chestionare şi vizite locale, ambele aranjate în prealabil şi neanunţate) şi prin măsuri post-evaluare, astfel încât să se asigure o evaluare adecvată a modului în care diferitele state membre funcţionează, cooperează şi îşi controlează frontierele externe, în conformitate cu Acordul Schengen.

Sunt conştient că orice deficienţă sau funcţionare defectuoasă în cadrul sistemului prezintă riscuri majore pentru securitatea internă a Uniunii şi pune în pericol însuşi spaţiul Schengen ca o zonă de libertate, dar, în acelaşi timp, de securitate.

Cu toate acestea, nu sunt de acord cu consolidarea caracterului comunitar al acestei evaluări prin sporirea competenţelor Comisiei Europene în detrimentul sistemului interguvernamental care a predominat până acum în cadrul Grupului de evaluare Schengen.

Din acest motiv, votez pentru respingerea propunerii Comisiei.

 
  
  

- Rapoarte: Carlos Coelho (A7-0034/2009) şi (A7-0035/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Jacky Hénin (GUE/NGL), în scris. (FR) Îndrăznim să vorbim despre un acquis Schengen, însă, ca persoană care locuieşte în Calais, pot să confirm direct de la sursă că, în timp ce acordurile Schengen au favorizat libera circulaţie a capitalului şi a bunurilor, acestea prezintă în continuare o serie de probleme.

Dincolo de utopia plăcută a unei Europe fără frontiere, ne confruntăm zilnic cu realitatea tragică a Schengenului: condiţii de trai inumane pentru migranţi.

În faţa acestei tragedii, Uniunea Europeană şi statele membre depun puţin efort sau chiar deloc. Franţa, la rândul său, se dezonorează prin efectuarea de vânători de oameni de către mass-media şi poliţie, precum aceea din „jungla” din Calais.

Prin urmare, chiar şi în termeni de acţiune strict umanitară, Uniunea Europeană este complet absentă, lăsând autorităţile locale singure să facă faţă problemelor.

Haideţi să nu mai plângem cu lacrimi de crocodil şi să ne comportăm, în sfârşit, ca nişte fiinţe umane responsabile. Situaţia care se desfăşoară în Calais este o problemă politică majoră pentru Uniune. Aceasta nu va fi rezolvată nici de către Europa, fortăreaţa Schengen, şi nici prin acţiuni umanitare specifice. Trebuie să încetăm politicile de liber schimb, trebuie să încetăm libera circulaţie a capitalului, trebuie să încurajăm suveranitatea alimentară, trebuie să declarăm apa şi energia bunuri publice mondiale şi trebuie să combatem inegalităţile socioeconomice.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate