Rapporti verbatim tad-dibattiti

Il-Ħamis, 22 ta' Ottubru 2009 - Strasburgu

6. Rapport tal-Missjoni għall-Istħarriġ Internazzjonali Indipendenti dwar il-Konflitt fil-Ġeorġja (dibattitu)

  President. − The next item is the Commission statement on the report of the Independent International Fact-Finding Mission on the Conflict in Georgia.

  Vytautas Landsbergis (PPE). - Madam President, on a point of order, I wish to protest against manipulation by somebody in the secretariat. A list was provided for the debate on the fact-finding mission to Georgia, but names of certain speakers, including mine, have been deleted. I therefore request my speaking time in accordance with what had been arranged until the last minute. I request the floor after Mr Kasoulides.

  President. − Mr Landsbergis, it appears that there are only speakers on behalf of the groups, and you already have a speaker on behalf of the PPE Group. However, what I can offer you is to take you under the catch-the-eye procedure.

  Leonard Orban, Membru al Comisiei. − Mă bucur că astăzi am ocazia să discut cu dumneavoastră despre Georgia. La mai puţin de un an de la conflictul armat cu Rusia, Georgia se confruntă cu provocări multiple care interesează în mod direct Uniunea Europeană şi trebuie să-i acordăm acestei ţări întreaga noastră atenţie.

Raportul misiunii de anchetă internaţională independentă referitoare la conflictul din Georgia, raport condus de doamna ambasador al Elveţiei, Heidi Tagliavini, a fost întocmit la solicitarea Uniunii Europene prin decizia Consiliului, dar are un caracter absolut independent şi Uniunea Europeană nu a fost implicată nici în procesul de redactare, nici în ceea ce priveşte conţinutul acestuia. Prin urmare, nu voi detalia rezultatele acestuia.

Considerăm că raportul şi-a atins scopul principal şi anume, de a oferi clarificări cu privire la evenimente care au avut loc în august 2008, precum şi la cauzele principale ale conflictului. Raportul evidenţiază în mod clar că, aşa cum se întâmplă adesea în situaţii de conflict, vina nu aparţine unei singure părţi. Atât Georgia, cât şi Rusia sunt criticate pentru acţiunile lor. O altă lecţie desprinsă din raport este nevoia unei acţiuni mai rapide şi mai ferme din partea comunităţii internaţionale în situaţii foarte tensionate care pot degenera în violenţă.

Uniunea Europeană îşi menţine cu fermitate angajamentele asumate în ceea ce priveşte integritatea teritorială a Georgiei şi, în prezent, ar trebui să ne concentrăm eforturile asupra evitării conflictelor viitoare şi a soluţionării paşnice a tensiunilor care persistă, aceasta fiind singura cale către prosperitate şi stabilitate pe termen lung în regiune.

Doamnelor şi domnilor, războiul i-a marcat profund pe georgieni şi ţara se confruntă în continuare cu probleme fundamentale, precum nevoile esenţiale ale miilor de persoane strămutate. Prin urmare, am plăcerea de a declara că punerea în aplicare a pachetului de asistenţă postconflict, elaborat de Comisia Europeană cu sprijinul statelor membre şi a altor părţi, funcţionează bine. După cum ştiţi, pachetul Comisiei Europene furnizează asistenţă de până la 500 de milioane de euro pentru perioada 2008-2010. Printre altele, pachetul se concentrează asupra nevoilor persoanelor strămutate în interiorul şi asupra măsurilor economice pentru a se genera creştere economică şi a se stimula crearea de locuri de muncă. În plus, Comisia Europeană a propus ca Georgia să beneficieze de asistenţă macrofinanciară în valoare de 46 de milioane de euro pentru a ajuta această ţară să depăşească impactul crizei financiare şi economice.

Astăzi, misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia rămâne singura prezenţă internaţională de monitorizare a situaţiei din această ţară. Această misiune joacă un rol esenţial dar, în continuare, dorim să vedem extinderea activităţilor sale pe întreg teritoriul. Convorbirile de la Geneva, coprezidate de Uniunea Europeană, OSCE şi ONU, oferă unica oportunitate de dialog politic cu toţi partenerii. Vom continua să depunem eforturi în vederea unor discuţii constructive care să conducă la rezultate concrete.

În prezent, grupul de lucru privind persoanele strămutate în interiorul ţării şi aspectele umanitare, coprezidat de Comisia Europeană şi ICENUR, discută pe marginea unui set de măsuri care urmează a fi acceptate privind întoarcerea refugiaţilor, a persoanelor strămutate în interiorul ţării şi altor persoane strămutate, în timp ce, atât în Abhazia, cât şi în Osetia de Sud, cele două mecanisme de prevenire şi reacţie pentru incidente dau unele rezultate pozitive în reducerea incidentelor şi facilitarea trecerii graniţelor de către persoanele în cauză.

Luând în considerare evinementele din trecutul apropiat, este important să se consolideze stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Georgia. Nevoia de reforme economice şi politice în această ţară este mai mare ca niciodată. Parteneriatul estic, lansat la Praga în luna mai, reprezintă un cadru important pentru întărirea sprijinului pe care îl acordăm Georgiei, atât bilateral, cât şi prin cooperare multilaterală cu alţi parteneri din regiune. Un element cheie este propunerea de stabilire a unor relaţii politice şi comerciale consolidate. În conformitate cu Parteneriatul estic, Consiliul relaţii externe din luna septembrie a convenit că directivele de negociere a noilor acorduri trebuie să fie pregătite pentru toate cele trei ţări din Caucazul de Sud, inclusiv Georgia.

Pe lângă consolidarea relaţiilor noastre politice, vom propune ca noul acord cu Georgia să includă crearea unei zone de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare. Este important de menţionat că o astfel de zonă ar asigura alinierea treptată a economiei Georgiei la piaţa internă a Uniunii. În mod clar, acest ambiţios obiectiv pe termen lung va necesita ca, în continuare, Georgia să depună şi să susţină eforturi în vederea realizării de reforme. Negocierile privind zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare vor începe numai după îndeplinirea condiţiilor necesare.

Permiteţi-mi să adaug că, în ceea ce priveşte relaţia cu Georgia, acţiunea noastră de intensificare a contactelor între persoane înregistrează progrese. Comisia a încheiat negocierile referitoare la un acord de facilitare a eliberării vizelor şi de readmisie, al cărui text se află în prezent la Consiliu. Sperăm că procedurile pot fi finalizate cât mai curând posibil.

Doamnelor şi domnilor, cred că suntem de acord cu toţii că Georgia reprezintă o componentă esenţială a vecinătăţii noastre. Prin urmare, este extrem de important să ne menţinem angajamentele în această ţară pentru a o ajuta să soluţioneze multiplele provocări cu care se confruntă, în special în ceea ce priveşte continuarea programului de reformă. Întrucât Georgia face progrese reale în punerea în aplicare a reformelor politice şi economice, relaţiile Uniunii cu Georgia vor deveni mai aprofundate şi mai strânse.

  Ioannis Kasoulides, on behalf of the PPE Group. – Madam President, first of all we take note of the report just given to us on the independent fact-finding mission. It is very difficult in circumstances like these to say who started things and who followed. What is important is that the facts remain on the ground a year after this conflict, and that they violate a number of principles which the European Union has to support.

First, as you said Mr Commissioner, there is the principle of support for the territorial integrity of Georgia. All our diplomatic and other actions should never encourage UDIs or separatisms. Faits accomplis created by the use of force are not acceptable and can never be acceptable.

Secondly, there is the right of displaced persons to return to their homes and properties: the basic freedom of movement, as you said, to cross the dividing lines. Ownership of property and settlement should be at the centre of our policies and initiatives need to be undertaken to address these humanitarian and human rights issues independently of the outcome of any political settlement.

Thirdly, the hostilities in South Ossetia have proven that there is no such thing as a frozen conflict. The term frozen has a notion of appeasement. A lack of interest on the part of the international community may lead to chronicity and an unsettled conflict is a potential threat to peace and stability. One year after the conflict, I underline once more the successful role of the European Union and the French Presidency in achieving a speedy ceasefire and the mission which monitors it. The presence of European monitors is a guarantee that no side can claim from now on arbitrarily that the other has started hostilities. Efforts now should be diverted towards a political settlement, however difficult this is, and the political negotiations launched in Geneva immediately after the hostilities should be encouraged to continue.

We support the efforts for a new association agreement, under the framework of the Eastern Partnership, which goes beyond opportunities for trade and investment. We also support an agreement to facilitate the procedures for issuing short-stay visas and on readmission between the European Community and Georgia, and we are satisfied with the post-conflict assistance package, which is operating well.

  Zoran Thaler, v imenu skupine S&D. – Gospa predsedujoča, kolegice in kolegi, predstavniki Komisije, pozdravljamo nepristransko in neodvisno preiskavo ter kasnejše poročilo o konfliktu v Gruziji leta 2008, ki jo je opravila mednarodna preiskovalna misija na čelu s švicarsko diplomatko Heidi Tagliavini. Pred izbruhom sovražnosti v noči s 7. na 8. avgust 2008 v Južni Osetiji, kar je povzročilo veliko žrtev med civilisti, smo bili priče – mesece – provokacij z vseh strani. Ruska vojaška akcija, vključno z invazijo na Gruzijo je bila nesorazmerna in neupravičena. Obe strani v spopadu sta zagrešili kršitve mednarodnega humanitarnega prava, kar je potrdilo tudi poročilo ter razne organizacije, kot na primer Human Rights Watch.

Kaj storiti zdaj? Rusija mora popolnoma upoštevati sporazum o premirju. Predvsem se mora umakniti z območij, ki jih je zasedla po 7. avgustu 2008. Članom nadzorne misije Evropske unije in mednarodnim agencijam, med njimi tudi Združenim narodom, naj omogoči takojšen prost in neomejen dostop v Južno Osetijo, da bi nadzorovali premirje in skrbeli za humanitarno pomoč. Približno petindvajset do trideset tisoč Gruzijcev je še vedno izgnanih iz njihovih domov v Južni Osetiji. De facto oblasti v Južni Osetiji jim morajo omogočiti vrnitev na svoje domove.

Gruzijska teritorialna integriteta ne sme biti vprašljiva. Vendar skrbijo nas znaki avtoritarizma v Gruziji. Zloraba pravnega sistema s strani predsednika, naraščajoča nestrpnost do drugačnega mnenja, vedno manjša svoboda govora, včasih konfrontacijska nacionalistična retorika škodi Gruziji. Samo z ideali, ki jih je Gruzija podprla v rožnati revoluciji se lahko ta država vrne na proevropsko in demokratično pot ter postane atraktivna za ostale v regiji. Vsi akterji naj bona fide uporabijo možnosti, ki jih dajejo ženevski pogovori. Situacija na Kavkazu mora biti resno obravnavana na naslednjem vrhu EU-Rusija.

  Kristiina Ojuland, fraktsiooni ALDE nimel. – Proua eesistuja, head kolleegid! Rääkides ALDE fraktsiooni nimel, on mul kõigepealt võimalus avaldada tunnustust raporti koostajatele. Raport omab ülimalt suurt rolli kasvõi selles mõttes, et lükkab ümber üle aasta levinud müüdi - Vene Föderatsiooni poolt levitatud müüdi -, nagu oleks Gruusia sõda alustanud. Samas on see raport tasakaalukas ja kritiseerib mõlemaid konfliktipooli, kasvõi selle eest, et nad ei suutnud konflikti ära hoida. Raporti tähtsus on kindlasti ka selles, et väga selgelt tuuakse välja see, et Vene Föderatsioon - vahetult enne konflikti algust - korraldas väljaõpet Lõuna-Osseetia territooriumil, varustas Lõuna-Osseetiat sõjalise tehnikaga ning muu sõjalise varustusega.

Veel üks oluline moment selles raportis on kindlasti pasportiseerimise küsimus, mida Vene Föderatsioon on läbi viinud palju aastaid nii Abhaasias kui Lõuna-Osseetias, ning tekitades sellega vastuolu rahvusvahelise õigusega, rääkimata heanaaberlike suhete õõnestamisest. Kuid raport ütleb ka väga selgelt, et see pasportiseerimine ei muutnud Lõuna-Osseetias ega Abhaasias elavaid inimesi Vene Föderatsiooni kodanikeks, vaid de jure on nad endiselt Gruusia kodanikud ning seetõttu Vene Föderatsiooni väide, et nad kaitsesid või läksid kaitsma oma kodanikke Lõuna-Osseetiasse, kindlasti vett ei pea. Veel üks oluline moment raportis on kindlasti see, et räägitakse väga selgelt etnilisest puhastusest Lõuna-Osseetia territooriumil asunud gruusia külades. See on väga oluline moment. Küll ei käsitle raport kahjuks etnilist puhastust, mida Vene Föderatsioon on Abhaasias läbi viinud juba alates 1991. aastast, mil Gruusia iseseisvus ja mille tõttu ligi veerand miljonit grusiini on olnud sunnitud Abhaasiast, oma kodukohast, lahkuma.

Ning lõpetuseks, proua president, tahan öelda seda, et kõige olulisem ja tähtsam mõistagi on raportis viide sellele, et Gruusia iseseisvust, sõltumatust, suveräänsust ja territoriaalset terviklikkust tuleb austada. Meie jaoks on täna küsimus selles, kuidas seda reaalselt teha, ja kui me nüüd õige pea tähistame 20. aastapäeva Berliini müüri langemisest, siis ma tahaks küsida, kolleegid, millal me saame tähistada seda päeva, mil Abhaasia ja Lõuna-Osseetia saavad taas Gruusiaga ühineda.

  Ulrike Lunacek, on behalf of the Verts/ALE Group. – Madam President, I would like to join the previous speakers in warmly congratulating Mrs Tagliavini and her team for the report they were able to deliver.

The report made it very clear that both sides were responsible for the escalation to the conflict that finally took place in August 2008. It is clear that Russia had been building up a military presence in South Ossetia, which was Georgian territory. However, it is also clear that those provocations led to an overreaction by Georgia’s President Saakashvili. It is important to have said that both sides were responsible, and we now have to look at how things can develop in the future. That was the very big achievement of this report. I also agree very much with everybody who has said that the territorial integrity of Georgia, and of all countries, has to be respected. International law has to be respected.

However, it is also important to look into some of the reasons: the aggressive language, xenophobic language and nationalistic language that were part of the build-up to this conflict. Another thing is to ask what the EU will do now. We have a monitoring mission, which is important, but it has to have access to all parts of Georgia in order to support displaced persons and others.

In our discussions now - the member of the Commission has suggested moving to a free-trade zone with Georgia, and Parliament will be discussing microfinancial assistance for Georgia - it is clear that the EU also has to consider placing conditions on Georgia, for example to reduce the amount of its military budget. The defence budget has been building up over the past years in Georgia, which is then short in other areas, such as social issues, civil society and media freedom. The EU has to monitor that very closely. In brief, it is important that the EU support the efforts to tone down the aggressive language, and financial assistance has to come with conditions.

  Milan Cabrnoch, za skupinu ECR. – Vážená paní předsedkyně, kolegyně a kolegové, jménem politické skupiny ECR i jménem delegace Evropského parlamentu pro spolupráci s parlamentem Gruzie, které předsedám, vítám zprávu, kterou Komise předkládá. Zpráva je důvěryhodná, ani jedna ze stran konfliktu ji nezpochybnila. Situaci v Gruzii pečlivě sledujeme a sledujeme také informace o přípravě členství Gruzie v NATO. Jednoznačně podporujeme územní celistvost a svrchovanost Gruzie jako nezávislého státu. Nemůžeme přijmout představu o tom, že by se Gruzie či jiné země měly nacházet v oblasti výlučného zájmu Ruské federace či kterékoli jiné země. V souvislosti s válečným konfliktem, který v Gruzii proběhl před rokem, sledujeme s velkým znepokojením situaci zejména v Jižní Osetii. Jsme znepokojeni stavem dodržování dohod o zastavení bojů, a zvláště znepokojeni situací uprchlíků, kteří byli nuceni opustit své domovy a nemohou se do nich vrátit. Humanitární pomoc Evropské unie se bohužel v současné době do oblastí Abcházie a Jižní Osetie nedostává. V těchto oblastech trpí jak etničtí Gruzínci, tak ostatní obyvatelé. A v těchto oblastech k naší velké lítosti nemohou pracovat ani nezávislí míroví pozorovatelé vyslaní do Gruzie Evropskou unií.

Zpráva konstatuje, že obě strany konfliktu porušily mezinárodní právo. Naší úlohou není soudit, nicméně ze zprávy vyplývá, že kroky Ruské federace výrazně přesahují obecnou představu o nutné obraně. Velice nás znepokojují informace o etnických čistkách a násilí proti civilnímu obyvatelstvu, které podle zprávy proběhlo jak během konfliktu, tak i po jeho skončení. V další práci meziparlamentního výboru budeme podporovat okamžité ukončení veškerého násilí, okamžité uvolnění blokád, které brání doručování humanitární pomoci těm, kdo ji skutečně potřebují, a přístupu mezinárodních mírových pozorovatelů, a maximální zmírnění dopadu konfliktu na nevinné civilní obyvatelstvo. Budeme podporovat veškeré kroky, které povedou k ukončení konfliktu a k obnovení územní celistvosti a svrchovanosti Gruzie.

  Bastiaan Belder, namens de EFD-Fractie. – Voorzitter, er zijn geen overwinnaars, zo stelt het zinvolle rapport van de onderzoekscommissie over het gewapend conflict in Georgië in de zomer van 2008. Deze conclusie deel ik niet.

Natuurlijk was en is er een overwinnaar: Rusland. Met hulp van de Georgische president rondt het Kremlin militair en resoluut de politieke inlijving van Abchazië en Zuid-Ossetië af. Verliezer is de Georgische staat, die zich overigens nog kan troosten met de steun van de Russisch-orthodoxe kerk, want die blijft vasthouden dat Abchaziërs en Zuid-Ossetiërs Georgische staatsburgers zijn. En deze prijzenswaardige opstelling van het Moskouse patriarchaat wens ik hier te onderstrepen. Daaraan kunnen wankelmoedige EU-staten zeker een voorbeeld nemen.

Terecht hekelt de Tagliavini-commissie het massaal verstrekken van Russische paspoorten aan Georgische staatsburgers in Abchazië en Zuid-Ossetië als strijdig met internationaal recht. Deze uitholling van de Georgische soevereiniteit weerspiegelt zich vandaag in de identieke ondermijning van de Oekraïense staatkundige soevereiniteit op de Krim. Ook daar biedt Rusland op gulle wijze Oekraïense staatsburgers nieuwe paspoorten aan.

Een belangrijke politieke les van het Taglivini-rapport voor de Europese Unie is derhalve Kiev metterdaad bij te staan in de verdediging van de nationale onafhankelijkheid tegen welke buur dan ook. Europese projecten op de Krim zijn daarbij een uitgelezen kans en zo ook in Georgië.

  Franz Obermayr (NI). - Frau Präsidentin! Der Kaukasus-Konflikt im Jahr 2008, der auch 5-Tage-Krieg genannt wird, war ein bedauerlicher bewaffneter militärischer Konflikt auf georgischem Staatsgebiet zwischen Georgien und Russland, von dem auch die sogenannten „abtrünnigen Provinzen“ Südossetien und Abchasien betroffen waren.

Aufgrund der leider oftmals sehr einseitigen Berichterstattung der internationalen Medien über die Tatsachen und Hintergründe des Krieges möchte ich hier einige Klarstellungen vornehmen: Die USA verurteilten Russlands Militäraktion auf das Schärfste, stellten diese als reine Einschüchterungs- und Machtdemonstration dar und verteidigten Georgiens Haltung. Hierzu ist zunächst zu sagen, dass Russland in diesem Fall nicht der Aggressor war, sondern in Reaktion auf die Eröffnung des Krieges durch Saakaschwili handelte. Letzterem war bei der Umsetzung seines Wiedervereinigungsprogramms sehr wohl bewusst, dass ihm ein übermächtiger Gegner gegenüberstand, aber er rechnete mit der Rückendeckung der NATO und der USA. Daher entschloss er sich, abtrünnige Provinzen gewaltsam zurückzugewinnen.

Russlands Reaktion war zweifellos übertrieben, geschah aber völkerrechtlich in einer sogenannten Notwehrsituation. Die Unterstützung Georgiens durch die USA hatte demnach offensichtlich nicht nur den Zweck, das demokratische Selbstbestimmungsrecht zu schützen, sondern auch – und das muss gesagt werden – militärpolitische Ziele, zumal Georgien als strategischer Vasallenstaat im Kaukasus an der russischen Grenze fungiert.

Die Rückendeckung durch die USA sollten die Georgier mit Vorsicht genießen. Man denke nur an Ungarn 1956, als die USA auch ihre Unterstützung anboten, wie wir wissen. Allerdings war der Ausgang verheerend: Die Ungarn wurden in ihrem Freiheitskampf von der westlichen Welt im Stich gelassen.

Zuletzt möchte ich noch auf den Bericht vom 30. September 2009 hinweisen: Die vom EU-Ministerrat eingerichtete Untersuchungskommission legte ausführlich dar, dass die völkerrechtlichen Rechtfertigungsgründe, die Georgien für den Angriff vorbrachte, juristisch nicht stichhaltig sind.

  Vytautas Landsbergis (PPE). - Madam President, Ms Heidi Tagliavini, head of the mission, wrote the following comments in a separate press summary: ‘It must be said that the conflict of 2008 was predictable and preventable’; ‘But the international community looked the other way, as if it had given up not only on solving the underlying conflict, but also on upholding an increasingly fragile cease-fire.’ Who would prefer to uphold increasing uncertainty and armed violence with an openly approaching tragic outcome?

Ms Tagliavini noted three legal personalities as defining the indifferent international community: the United Nations, the OSCE and the European Union. Now we, the European Parliament, are among the three great hypocrites who saw, knew and did not want to prevent the recent bloody stage of that 17-year war.

Other main conclusions of the mission remain of global importance as well. They are: no more peacekeepers from a neighbouring country as they usually defend particular zones d’état but not peace. The impact of a great power’s coercive politics and diplomacy against a small and unsubordinated neighbour should be considered, not to mention eventual loss of important parts of territory through creeping annexation. There are no winners in this conflict. When the international community is among the big losers, the political culture of cooperation has suffered.

Two more quotations: ‘established principles of international law such as respect for sovereignty and territorial integrity of states were ignored’; ‘falling back from civilised standards of political interaction in Europe is a consequence’.

(The President cut off the speaker.)

  Jelko Kacin (ALDE). - Gospa predsednica, gospod komisar, sam sem bil v Tbilisiju nazadnje septembra lani. Vprašanje ozemeljske celovitosti in stabilnosti Gruzije močno vpliva na stabilnost širše regije, ki je na žalost zelo stabilna v svoji nestabilnosti. Resnica ni samo ena, resnic je več in pogosto si med seboj nasprotujejo. Kadar živci popustijo odločujočim politikom, so posledice nepredvidljive in zelo obsežne. Neposredna in stranska škoda je velika, posledice pa najprej in najbolj prizadenejo nedolžne ljudi.

Vmešavanje velikih sil in navijanje za to ali ono stran ni pot do uspeha. Potrebujemo ukrepe za vzpostavitev in krepitev zaupanja, ki ga ni. Kavkaz je kompliciran in tako kot Balkan ima več zgodovine, kot jo lahko prebavi in obvlada. Poenostavitve in ksenofobija niso pot do uspeha, nespoštovanje pravic in legitimnih potreb manjšin pa so glavni povod za konflikte. Vzroki so širši in tudi gospodarski, predvsem energetski in geopolitični. Geopolitika pa zahteva odgovorno ravnanje sil velikih, saj tam, kjer se valjajo sloni, trava slabo raste. Slonom moramo dopovedati, da vsa trava ni in ne bo njihova.

  Paweł Robert Kowal (ECR). - Pani Przewodnicząca! Ja myślę, że dzisiejsza debata przebiega według schematu, że zastanawiamy się głównie jak leczyć objawy poważnej sytuacji w Gruzji. Gruzja to jedno z takich miejsc, gdzie decyduje się dzisiaj reputacja Unii Europejskiej jako poważnej siły na arenie międzynarodowej. Prawda jest taka: plan Sarkoziego nie jest respektowany, został już właściwie przełożony do archiwów historycznych. Prawda jest taka, że Rosja postępuje w integracji wojskowej z Abchazją i Osetią. Prawda jest taka, że Unia nie potrafi zbudować swojej pozycji jako poważnej siły, która jest w stanie wypowiedzieć się na temat sytuacji w Gruzji, a najlepszym tego dowodem jest to, że w dzisiejszej debacie nie bierze udziału pani komisarz Ferrero-Waldner, tylko pan komisarz Orban przedstawia nam stanowisko, a pani przewodnicząca uważa tę sprawę, widać, za nie dosyć ważną, ponieważ bardzo restrykcyjnie ogranicza czas i możliwości wypowiadania się w tej kwestii.

  Csaba Sógor (PPE). - Nagyhatalmi kérdés, pedig emberjogi helyzet. Mindig a nagyhatalmak játékszeréül a civilek, a kisebbségek és a demokrácia esik áldozatul. Ahol válás és szakadás van, ott a biztonság helyett a bizalmatlanság, a tárgyalás helyett a fegyverek beszélnek. Mit lehet tenni? Az Európai Uniónak hitelesnek kell lennie. Olyan kisebbségpolitikája kell, legyen az EU-nak, ami Franciaországban is, Romániában, Görögországban és Szlovákiában is garantálja az anyanyelvehez, kultúrához és autonómiához való jogokat. Oroszország, Grúzia, Dél-Oszétia és Abházia helyzetének a kulcsa az EU-ban van. Itt kell megoldani és itt kell tudni példát mutatni ezeknek az országoknak.

  Charles Tannock (ECR). - Madam President, although it is factually correct that President Saakashvili did indeed launch an attack on South Ossetia in 2008, this was only after provocation including severe economic sanctions and a build-up of Russian troops in the occupied territories.

The report does not seem in my view to fully reflect the fact of the disproportionate response by Russian forces, which involved bombing civilian areas of Georgia like Gori and allowed systematic ethnic cleansing of Georgians from South Ossetia and the occupation of Georgian territory by Abkhazian forces.

Saakashvili, in my view, was indeed intemperate in seeking to regain control of sovereign Georgian territory, and made a terrible political mistake – though it was, after all, Georgian sovereign territory. However, Russia now is determined illegally to establish a sphere of influence in other countries in its neighbourhood, the so-called ‘near abroad’, which are of course sovereign territories which should be respected in international law.

  Tunne Kelam (PPE). - Madam President, there is one conclusion to draw from the conflict, which is that the international community has for far too long and too readily agreed to the existence of so-called frozen conflicts which, as my colleague, Mr Kasoulides, has put it, equals appeasement. The central fact of this conflict is that Georgia did not invade Russian territory, whereas Russia invaded Georgian territory with massive military force and was about to occupy its capital. It was an unprecedented breach of international law and undermines the credibility of Russia as a reliable partner.

As international reaction to this invasion has remained ambiguous, Russia can feel itself a winner, which means that there is a likelihood of similar aggressions, for example in the Crimea or even in the Baltic Sea area. Therefore, we need a clear commitment from the EU to be present in Georgia and to guarantee its free choice and territorial integrity. It will be of utmost importance to have a presence there.

  Leonard Orban, Membru al Comisiei. − Aş dori să fiu foarte scurt şi să încep prin a spune că, aşa cum a fost precizat de foarte mulţi vorbitori, principiul integrităţii teritoriale a Georgiei este fundamental în acţiunile pe care le desfăşurăm, este o chestiune esenţială pe care o avem în vedere în toate demersurile pe care le facem.

Aş vrea să fiu foarte clar în a spune că, în continuare, Comisia va continua în diferite multiple planuri să sprijine cooperarea şi legăturile cu Georgia, permiţând acestei ţări să avanseze, să se apropie de Uniunea Europeană. Acest sprijin şi aceste eforturi se vor desfăşura, aşa cum spus, pe mai multe planuri.

Vom continua să fim prezenţi la negocierile de la Geneva, unde există un dialog politic în care toate părţile sunt implicate, un lucru esenţial pentru rezolvarea acestei situaţii; de asemenea, vom continua să acordăm asistenţă persoanelor strămutate; de asemenea, suntem în pregătire pentru lansarea negocierilor în ceea ce priveşte acordul de asociere, inclusiv un acord de liber schimb şi, bineînţeles, inclusiv chestiunile legate de facilitarea regimului de vize.

Aş dori să închei spunând că în pregătirea acestor negocieri, dorim, desigur, ca autorităţile din Georgia să îndeplinească anumite condiţionalităţi, anumite obligaţii ce ţin de statul de drept, ce ţin de respectarea drepturilor omului, respectarea drepturilor fundamentale şi desigur, alte condiţii economice şi legate de schimburile comerciale.

  President. − The debate is closed.

(The sitting was suspended at 10.55 and resumed at 11.05.)

PRZEWODNICZY: JERZY BUZEK
Przewodniczący

***

  Ana Gomes (S&D). - Senhor Presidente, nos termos do artigo 151.º do Regimento, relativo a assuntos de natureza pessoal, eu gostaria de declarar que considero abusiva a utilização do meu nome em alterações ao orçamento sobre aborto coercivo, que foram apresentadas pelos Srs. Deva e Szymański. A alteração a que eles aludem e que submeti num parecer sobre o relatório "Um lugar especial para as crianças na acção externa da União Europeia" dizia o seguinte, e cito:

‘Calls on the EU to firmly pursue the elimination of all forms of discrimination against girls (since conception) and commit adequate resources to overcome the subsequent asymmetries’.

O meu texto procura proteger as raparigas de discriminação antes do nascimento, designadamente contra abortos selectivos em função do sexo, mas não visa impedir toda e qualquer actividade ligada à interrupção da gravidez.

O meu texto é diferente, na linguagem e nos propósitos, do dos Srs. Deva e Szymański nas alterações a este orçamento e, portanto, não é correcto associá-los e, muito menos, invocar o meu nome nesse sentido, o que considero uma condenável tentativa de manipulação política.

Declaro que vou votar contra as alterações 727, 732 e 734, apresentadas pelos Srs. Deva e Szymański.