Stenograma dezbaterilor

Joi, 22 octombrie 2009 - Strasbourg

12.1. Guineea

  Preşedintele. – Următorul punct este dezbaterea a şase propuneri de rezoluţii privind Guineea.

  Véronique De Keyser, autoare. – (FR) Domnule preşedinte, consider că interesul faţă de această chestiune depăşeşte cu mult mulţimea de persoane care s-a grăbit să ajungă în Parlament în această după-amiază, lucru pe care îl regret încă o dată în numele grupului meu şi al celorlalţi.

Domnule preşedinte, Republica Guineea are nevoie de sprijinul comunităţii internaţionale. În urma decesului preşedintelui Conté, o juntă militară a preluat puterea. Criticată de comunitatea internaţională, aceasta a beneficiat totuşi de sprijin pe plan intern, deoarece promitea o tranziţie rapidă către un regim civil cu alegeri libere. Căpitanul Dadis Camara, care se afla în fruntea juntei, s-a angajat ferm să nu candideze la alegerile prezidenţiale, însă, în urma unei administrări dezastruoase a ţării – inexistenţa bugetului, a ofertelor de licitaţie publică, a serviciilor de bază pentru populaţie – a prins gustul puterii şi s-a agăţat de ea atât de strâns, încât acum candidează la alegeri. Campania sa electorală se bazează pe toate resursele organizaţionale, mediatice şi economice ale ţării. În faţa acestei încălcări a angajamentelor luate anterior de juntă, opoziţia a organizat o demonstraţie, care a fost reprimată cu brutalitate de garda prezidenţială. Aceasta a ucis 150 de persoane şi a rănit peste 1 000, iar multe femei au fost violate şi eviscerate.

Reacţia Parlamentului European şi, sper, a Uniunii Europene, va fi clară. Solicităm suspendarea acordului de pescuit al Uniunii Europene. Solicităm Uniunii Africane să impună sancţiuni juntei militare şi să organizeze un dialog în cadrul unei comisii de reconciliere. Cerem instituirea unui guvern de tranziţie pentru a pregăti alegerile prezidenţiale şi legislative, junta fiind definitiv scoasă în afara legii de către comunitatea internaţională.

Sper că aceste reacţii, care sunt pe măsura tragediei care s-a produs, vor stabili un precedent şi că, dacă vor mai apărea situaţii de încălcare flagrantă a drepturilor omului, Uniunea Europeană va avea curajul să acţioneze la fel de prompt.

  Renate Weber, autoare. – Domnule preşedinte, atunci când examinăm situaţia din Guineea şi aflăm despre atrocităţile care au fost comise acolo în ultimele luni, prima întrebare legitimă care se pune este de ce aceste evenimente au avut o expunere mediatică atât de redusă. S-au scris doar câteva rânduri pe ici, pe colo, ca şi cum nu ar fi existat sute de oameni ucişi, acte teribile de tortură şi violuri îngrozitoare menite să anihileze demnitatea umană.

Este adevărat că diverse instituţii internaţionale au condamnat junta militară care a venit la putere în urma unui coup d’état, însă consider că ar fi trebuit să se facă mult mai mult pentru a creşte nivelul de informare în rândul cetăţenilor obişnuiţi, inclusiv al cetăţenilor europeni. De aceea, mă bucur că măcar Parlamentul European, vorbind în numele cetăţenilor care ne-au trimis aici, are o reacţie corespunzătoare, iar rezoluţia pe care o vom vota astăzi abordează această problemă în mod adecvat.

Cu toate acestea, consider că este extrem de important nu numai să criticăm şi să condamnăm actualul regim, ci şi să eliminăm orice posibilitate de deturnare a fondurilor europene menite să îi ajute pe cetăţenii din Guineea.

  Cristian Dan Preda, Autor. − Ziua de 28 septembrie este o zi importantă pentru poporul din Guineea, pentru că este ziua în care a avut loc referendumul pentru independenţă. Din acest an, ziua de 28 septembrie va fi însă şi o zi simbol a masacrului pe care puterea instalată în mod violent la Conakry l-a produs împotriva opozanţilor.

Menţinerea la putere a acestei echipe de militari este inacceptabilă. De altfel, de-a lungul timpului căpitanul Dadis Camara, care s-a instalat la putere, a promis că va abandona cursa, că nu se va prezenta. A expirat acum, de curând, şi ultimatumul dat de Uniunea Africană.

Este evident că, ajunşi la putere, militarii mint şi că nu trebuie crezuţi pe cuvânt. Este nevoie, de aceea, de o guvernare democratică bazată pe alegeri şi comunitatea internaţională trebuie să preseze în acest sens.

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, am luat deja cuvântul cu ocazia dezbaterii din cadrul mini-sesiunii de la Bruxelles de acum două săptămâni. Prin urmare, nu voi reveni asupra discursului meu.

Colegii mei au exprimat deja mai multe puncte de vedere. În ceea ce mă priveşte, aş dori să spun că sunt foarte bucuroasă că toate grupurile politice din Parlament pot răspunde astăzi împreună la apelul lansat de societatea civilă din Guineea, condamnând represiunea organizată de junta militară care se află la putere din luna decembrie, represiune a demonstraţiei paşnice organizate pentru a marca independenţa Guineei.

Societatea civilă din Guineea ne cere să îi venim în ajutor şi ar fi realmente inacceptabil ca, în baza acordului de pescuit, Uniunea Europeană să acorde fonduri care, aşa cum bine ştim astăzi, vor ajunge direct în buzunarele juntei militare aflate la putere şi nu vor fi utilizate pentru a ajuta pescarii guineeni, conform prevederilor textelor.

Regimul guineean este cel mai corupt regim din lume la ora actuală. Nu eu sunt cea care afirmă acest lucru, ci organismele care se ocupă de monitorizarea situaţiei.

Prin urmare, îmi doresc sincer ca împreună să putem vota întreaga rezoluţie, inclusiv paragraful care solicită suspendarea acordului de pescuit, şi sper că vom beneficia de susţinerea Consiliului şi a Comisiei în ceea ce priveşte această chestiune.

  Adam Bielan, raportor. – (PL) Domnule preşedinte, atunci când, la sfârşitul anului trecut, căpitanul Camara se afla la conducerea juntei militare care a preluat puterea în Guineea după decesul preşedintelui Conté, comunitatea internaţională a avut, din păcate, convingerea naivă potrivit căreia căpitanul Camara va organiza alegeri prezidenţiale libere şi democratice la care acesta nu va lua parte. Acum ştim că, atunci când 50 000 de susţinători ai opoziţiei s-au adunat la 28 septembrie pe stadionul naţional pentru a protesta faţă de schimbarea de direcţie şi promisiunile încălcate ale căpitanului Camara, acesta a trimis trupe împotriva lor. Peste 150 de oameni au murit, peste 1 200 au fost răniţi şi au existat numeroase cazuri de viol.

Mă bucur că Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă şi de securitate, a luat o poziţie atât de promptă. Aş dori să mulţumesc guvernului francez pentru că a suspendat cooperarea militară cu Guineea. Cu toate acestea, au trecut trei săptămâni de la masacru, iar aceste acţiuni nu au dat naştere niciunui rezultat vizibil. Din acest motiv, consider că Uniunea Europeană ar trebui să exercite presiuni asupra Guineei, alături de ONU şi Uniunea Africană, şi să aplice cele mai severe sancţiuni posibile. Numai atunci vom putea discuta despre cedarea puterii de către căpitanul Camara.

  Isabella Lövin, autoare. – (SV) Domnule preşedinte, salut decizia anunţată acum câteva zile de comisarul pentru pescuit, Joe Borg, potrivit căreia Comisia îşi retrage propunerea privind un acord pentru pescuit cu Guineea. Comisia pentru pescuit a votat deja împotriva unui astfel de acord. Am făcut acest lucru la două zile după masacrul de la Conakry, când peste 150 de oameni au fost împuşcaţi mortal de către trupele guvernului controlate de Moussa Camara.

Sper că acesta este primul pas în direcţia revizuirii de către Uniunea Europeană a politicii sale comerciale cu ţările în curs de dezvoltare. Avem o mare responsabilitate, fiind unul dintre cei mai mari şi mai importanţi jucători mondiali în ceea ce priveşte comerţul şi dezvoltarea. Trebuie să existe o consecvenţă între politica noastră comercială şi relaţia cu acest tip de regim. De-a lungul anilor, am încercat să îmbunătăţim acordul de pescuit afirmând că o parte a banilor proveniţi din acest acord ar trebui să fie destinată sprijinirii activităţilor de pescuit locale. Cu toate acestea, propriile evaluări ale Comisiei au arătat că banii nu sunt folosiţi în realitate în scopul prevăzut în acord, ci ajung să sprijine direct acest tip de regim. Uniunea Europeană trebuie să înceteze acordarea acestui tip de asistenţă.

  Filip Kaczmarek, în numele Grupului PPE. – (PL) Domnule preşedinte, am discutat deja despre Guineea în urmă cu două săptămâni. Cu toate acestea, situaţia din această ţară merită în continuare atenţia şi răspunsul nostru. Luni, Comisia pentru dezvoltare a audiat un raport al martorilor oculari privind evenimentele de la 28 septembrie, prezentat de fostul prim-ministru şi şef al partidului de opoziţie UFDG, domnul Diallo.

Din câte se pare, solicitarea adresată juntei de a respecta libertatea de exprimare, libertatea de asociere sau drepturile omului în general nu va fi suficientă. Dacă junta ar respecta aceste principii, aceste valori, atunci ea nu ar mai fi o juntă; prin urmare, nu ne putem aştepta că va da curs acestor solicitări. Un om de acţiune – ceea ce căpitanul Dadis Camara este în mod cert – va fi oprit numai prin acţiune, nu prin cuvinte. De aceea, solicit Comisiei Europene să acţioneze.

  Patrice Tirolien, în numele Grupului S&D. – (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, în prezent, Guineea este zguduită de evenimente tragice care au şocat publicul internaţional, dispreţuind legea.

În fapt, la 28 septembrie 2009, junta militară condusă de căpitanul Dadis Camara a înăbuşit în sânge o demonstraţie paşnică la care participau toate partidele opoziţiei.

Or, acordurile Cotonou întemeiază relaţiile dintre Uniunea Europeană şi partenerii ACP pe respectarea drepturilor omului şi pe principiile democratice. Prin urmare, decizia unilaterală a căpitanului Dadis Camara privind amânarea alegerilor şi refuzul său de a aborda chestiunea referitoare la candidatura sa la funcţia de preşedinte al Guineei constituie o gravă încălcare a angajamentelor luate privind organizarea unor alegeri libere şi transparente în termen de un an.

Uniunea Europeană trebuie, aşadar, să ia măsuri imediate în conformitate cu principiile şi valorile permanente care stau la baza acţiunilor sale, astfel încât aceste violenţe, care constituie încălcări ale drepturilor omului, să înceteze.

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, sunt bucuros că rezoluţia de compromis este în deplină concordanţă cu valorile şi principiile noastre, însă doresc în mod deosebit să scot aici în evidenţă punctul 10 al acestui text, cel referitor la suspendarea protocolului privind acordul de pescuit dintre Uniunea Europeană şi Republica Guineea până la demararea procesului democratic.

Există voci care se întreabă dacă o asemenea decizie ar avea consecinţe socioeconomice dezastruoase pentru populaţie, însă, confruntaţi cu violenţele din 28 septembrie, trebuie să recunoaştem că guvernul guineean nu este deloc îngrijorat de condiţiile de trai ale cetăţenilor săi şi că acesta nu ne oferă altă opţiune decât să fim fermi.

De la independenţa sa din 1958, Guineea nu a cunoscut decât regimuri dictatoriale.

  Carl Haglund, în numele Grupului ALDE. – (SV) Domnule preşedinte, nu voi repeta lucrurile inteligente şi raţionale care au fost deja rostite de colegii mei. În primul rând, aş dori să spun că sunt foarte bucuros că această problemă este dezbătută astăzi aici. Voi spune câteva cuvinte despre dezbaterea pe care am avut-o la 30 septembrie în cadrul comisiei în ceea ce priveşte acordul de pescuit. De fapt, atunci când am dezbătut această chestiune, s-ar fi crezut că UE era pe cale de a încheia un acord comercial cu o veche democraţie occidentală. Nicăieri în cadrul discuţiilor sau în documente nu s-a menţionat faptul că acordul din faţa noastră urma să fie încheiat cu o ţară în care situaţia este aşa cum este astăzi şi care a fost deja descrisă foarte bine în acest Parlament.

Poate că mulţi oameni credeau că activităţile de pescuit şi drepturile omului sunt două chestiuni complet separate şi că acestea nu ar trebui amestecate. Personal, nu pot înţelege cum un politician ar putea gândi în acest mod. Faptul că voturile din cadrul comisiei au fost 11 la 9 împotriva încheierii acordului este, de asemenea, foarte îngrijorător. Acest lucru înseamnă că a existat un grup destul de numeros în Parlament care, cel puţin în acel moment, considera că este perfect normal să încheie un acord comercial cu o ţară ca Guineea, cu tipul de regim pe care îl are. Sunt bucuros să afirm, în primul rând, că acum există un acord mult mai larg cu privire la adoptarea unei atitudini clare faţă de Guineea şi, în al doilea rând, că există o largă susţinere pentru decizia Consiliului de a suspenda acordul acum. Sunt extrem de bucuros în această privinţă.

Unii ar putea crede că cei care sunt în favoarea retragerii acordului nu se gândesc la pescarii care vor fi afectaţi, însă nu despre acest lucru este vorba. Desigur că trebuie să găsim o soluţie durabilă pentru aceştia, însă nu putem ignora drepturile omului doar pentru că avem mai multe vase de pescuit cărora trebuie să li se asigure cele necesare.

  Raül Romeva i Rueda, în numele Grupului Verts/ALE. – (ES) Domnule preşedinte, am avut onoarea de a participa la reuniunea Comisiei pentru pescuit atunci când aceasta a votat, chiar dacă la limită, împotriva reînnoirii acordului de pescuit cu Guineea, tocmai datorită masacrelor, violurilor şi tuturor încălcărilor drepturilor omului care au avut loc şi care urmează să fie cercetate.

Astăzi, aş dori ca Parlamentul European să adopte această rezoluţie în plen. Acest măsură ar transmite un mesaj clar atât instituţiilor europene, cât şi guvernului Guineei, că nu suntem dispuşi să contribuim cu banii contribuabililor pentru a menţine la putere un guvern corupt care este implicat în activităţi criminale.

Aş fi bucuros să văd măcar o dată, şi sper că în acest fel se va crea un precedent, că vieţile omeneşti şi drepturile omului sunt considerate mai importante decât un acord economic. O astfel de măsură m-ar bucura cu atât mai mult cu cât Comisia a făcut deja acest pas, asemenea Comisiei pentru pescuit. Este timpul ca şi Parlamentul European să adopte această decizie în această sesiune plenară.

Astfel, aceasta este o mare şansă pentru noi şi sper, după cum s-a menţionat deja, că punctul 10 va rămâne intact.

(Aplauze în anumite părţi ale sălii)

  Tomasz Piotr Poręba, în numele Grupului ECR. – (PL) Domnule preşedinte, intervenţia armatei guineene asupra unei demonstraţii paşnice a opoziţiei de la stadionul din Conakry din luna septembrie s-a soldat cu cel puţin 157 de morţi şi peste 1 200 de răniţi. Acesta este cel mai mare masacru de când Guineea şi-a obţinut independenţa în 1958.

La preluarea puterii în decembrie anul trecut, preşedintele Camara a promis să abordeze problema corupţiei şi a anarhiei şi apoi să cedeze puterea în urma unor alegeri democratice. În prezent, junta militară continuă să conducă ţara, fără a avea nicio urmă de respect pentru principiile de bază ale statului de drept sau pentru drepturile fundamentale. Bande de soldaţi sunt implicate în mod regulat în atacuri, jafuri şi violuri.

În calitate de reprezentanţi ai unor ţări democratice, trebuie să solicităm retragerea imediată a juntei şi aducerea în faţa justiţiei a tuturor celor responsabili pentru masacrul sângeros al civililor, tragerea în mulţime şi actele de viol public la care au fost supuse femeile. Guineea este o ţară cu un potenţial economic uriaş, însă, cu toate acestea, este una dintre cele mai sărace şi mai corupte ţări din Africa, iar continuarea dictaturii juntei militare ar putea duce la un război civil şi la destabilizarea situaţiei din întreaga Africă de Vest.

  Anne Delvaux (PPE). – (FR) Domnule preşedinte, până astăzi s-au înregistrat 150 de morţi şi nenumărate cazuri de umilinţe sexuale. La 28 septembrie, a fost săvârşit un abuz fără precedent asupra populaţiei civile guineene. A fost, de asemenea, o represiune disproporţionată din partea juntei militare aflate la putere, iar mărturiile în această privinţă sunt de necontestat.

Trebuie să fim extrem de fermi în faţa unei astfel de barbarii şi salut sancţiunile împotriva juntei căpitanului Moussa Dadis Camara hotărâte ieri de statele membre UE. Este clar că nu este suficient să condamnăm evenimentele. Trebuie să solicităm ca evenimentele să fie supuse unei investigaţii complete de către o comisie de anchetă internaţională, iar crimele comise să nu rămână nepedepsite.

În plus, aş dori ca, în cele 30 de secunde care mi-au rămas, să solicit Uniunii să utilizeze toate mijloacele aflate în puterea sa pentru a lupta împotriva utilizării violenţei sexuale ca armă de război. Acesta este un fenomen în plină ascensiune în numeroase zone de conflict armat. Femeile, uneori foarte în vârstă sau foarte tinere, sunt cele care cad victimă. Însă, în orice caz, persoanele vulnerabile sunt cele care sunt vizate.

Sprijinirea statului de drept şi a bunei guvernări trebuie să fie automat însoţită de respectarea drepturilor omului, a egalităţii de gen şi a protejării persoanelor celor mai vulnerabile, acestea fiind condiţii minime pentru orice nou acord de cooperare.

  Harlem Désir (S&D). – (FR) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, la 28 septembrie, cetăţenii guineeni au manifestat în stradă pentru respectarea angajamentelor luate şi pentru organizarea de alegeri libere şi democratice, conform promisiunilor făcute.

Aceştia au fost victimele celei mai crunte represiuni posibile, săvârşită de un regim care era deja lipsit de orice legitimitate şi care a pierdut în acea zi orice formă de demnitate. Bărbaţii au fost reprimaţi, femeile eviscerate cu baionetele şi violate, iar opozanţii politici şi sindicaliştii torturaţi şi mutilaţi.

Uniunea Europeană trebuie să sprijine Uniunea Africană, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) şi Naţiunile Unite în refuzul acestora de a accepta ca această crimă să rămână nepedepsită şi, mai ales, în ceea ce priveşte solidaritatea cu populaţia guineeană. Această ţară, care este plină de bogăţii, nu va putea niciodată să le folosească pentru dezvoltarea sa atâta timp cât dictaturi corupte vor putea să le acapareze în folosul unui clan.

De aceea, salut abordarea fermă anunţată de Comisia Europeană, o abordare pe care Parlamentul nostru o poate arăta astăzi. Nu putem pune în balanţă interesele economice stricte şi angajamentele care au fost făcute de partenerii Uniunii Europene, în special de cei care au semnat Acordul de la Cotonou, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi a principiilor democratice. Astăzi, avem un angajament faţă de poporul guineean: să îl susţinem în lupta sa pentru libertate şi democraţie.

  Ioannis Kasoulides (PPE). – Domnule preşedinte, am cerut să iau cuvântul doar pentru a face un comentariu cu privire la sugestia de a suspenda protocolul dintre UE şi Guineea privind pescuitul. Mă îndoiesc că un regim brutal care nu ezită să ia viaţa a 156 de cetăţeni şi care se face responsabil de atâtea alte atrocităţi va fi afectat de o sancţiune atât de disproporţionat de mică cu privire la această chestiune. Ar trebui, de asemenea, să avem în vedere faptul că există obligaţii contractuale în ceea ce priveşte acest acord faţă de angajaţii din industria pescuitului din Guineea, care nu au nimic a face cu regimul brutal. Acesta este motivul pentru care PPE ezită să sprijine această sugestie.

  Charles Tannock (ECR). – Domnule preşedinte, povestea Republicii Guineea urmează un scenariu trist bine cunoscut: un conducător dictatorial, o lovitură de stat militară, un regim autoritar înlocuit cu un altul, iar cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în continuare într-o sărăcie cumplită. Resursele considerabile de petrol şi minerale ar putea face ca Guineea să fie una dintre cele mai prospere ţări ale Africii. În schimb, bogăţia alimentează conflictele şi mizeria, nu numai în Guineea, ci în întreaga regiune, care, în ultimii 20 de ani, a asistat la vărsări de sânge îngrozitoare şi la o instabilitate cronică.

În trecut, am insistat pe lângă Comisia Europeană să contribuie la dezvoltarea unui gen de Proces Kimberley pentru resurse, altele decât diamantele, pentru a asigura că activităţile companiilor de minerit nu sprijină războiul civil sau dictatori nemiloşi precum căpitanul Camara din Guineea. Prin urmare, sunt deosebit de îngrijorat în ceea ce priveşte importantul acord încheiat între Guineea şi companiile chineze şi sper că Comisia şi Consiliul vor transmite Beijingului aşteptările noastre potrivit cărora activităţile sale comerciale din Guineea nu ar trebui nici să provoace conflicte interne sau să submineze şi mai mult drepturile omului în această ţară. Cu toate acestea, asemenea domnului Kasoulides, cred că propunerile de anulare a acordului UE privind pescuitul vor avea ca rezultat doar pedepsirea comunităţilor locale, nu şi a juntei militare.

  Heidi Hautala (Verts/ALE). – (FI) Domnule preşedinte, întrucât lăudăm Comisia pentru decizia pe care a luat-o în ceea ce priveşte protocolul cu Guineea în domeniul pescuitului, în special datorită încălcării drepturilor omului, aş dori să întreb Comisia dacă acum intenţionează să efectueze un studiu sistematic privind alte situaţii similare sau cel puţin să se pregătească să acţioneze în mod consecvent şi la fel de ferm în cazul în care astfel de încălcări grave ale drepturilor omului se înregistrează şi în alte părţi.

  Eija-Riitta Korhola (PPE). – (FI) Domnule preşedinte, un alegător finlandez m-a întrebat recent cum aş defini drepturile omului. Am răspuns că nu ar trebui să formulez o definiţie personală şi că acest lucru nu îşi are rostul; în caz contrar, aceste drepturi nu ar trece dincolo de pragul casei mele, ideea fiind că drepturile omului au fost deja definite şi că ţările s-au angajat să le respecte. Acestea sunt obligatorii pentru comunitatea internaţională. De aceea facem apel la ele.

Guineea este o ţară semnatară a Acordului de la Cotonou, care impune respectarea drepturilor omului şi a democraţiei. Aceasta este o premisă elementară. Trebuie cu adevărat să insistăm ca dezvoltarea democratică a unei ţări să fie demarată în mod corespunzător atunci când încheiem alte acorduri de cooperare pe baza Acordului de la Cotonou. După cum am auzit, situaţia din Guineea este în acest moment intolerabilă, impunând adoptarea unui răspuns rapid şi a unor posibile sancţiuni. Guineea are rezerve importante de minereuri şi, în consecinţă, prezintă mari oportunităţi de dezvoltare. În acelaşi timp, este una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este deplorabil faptul că întreprinderile de stat şi cele private chineze care investesc în Guineea nu insistă asupra niciunui tip de angajament privind drepturile omului.

  Leonard Orban, Membru al Comisiei. − Comisia a condamnat rapid, cu fermitate şi în mod (vorbitorul a fost întrerupt) repetat masacrele şi cazurile de încălcare flagrantă a drepturilor omului care au avut loc în 28 septembrie 2009 şi care au continuat şi după această dată.

Prin participarea la Grupul de contact internaţional pentru Guineea, Comisia a aprobat concluziile reuniunii din 12 octombrie, care prevăd adoptarea unor diferite măsuri privind respectarea drepturilor omului.

În primul rând, în plan umanitar, este nevoie ca toate persoanele deţinute în mod arbitrar să fie eliberate, ca trupurile victimelor să fie încredinţate familiilor, ca toate persoanele rănite, în special, femeile violate, să beneficieze de îngrijiri medicale. Nu putem decât să ne exprimăm regretul şi îngrijorarea că, pentru moment, nu pare să se fi luat niciuna dintre aceste măsuri.

În al doilea rând, Comisia salută decizia Secretarului General al Naţiunilor Unite de a institui o comisie de anchetă internaţională care să investigheze masacrele din 28 septembrie pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe autorii acestor fapte. Este primordial să punem capăt impunităţii şi degradării situaţiei drepturilor omului în Guineea. Comisia de anchetă internaţională şi investigaţiile preliminare ale Curţii Penale Internaţionale vor conduce la îmbunătăţirea situaţiei în acest sens.

În acest context, Comisia este pregătită să analizeze posibilitatea de a acorda un sprijin financiar Misiunii Internaţionale de Observare şi protecţie pentru ca membrii Comisiei şi martorii să fie protejaţi împotriva actelor de intimidare şi pentru a contribui la instaurarea unui climat de securitate în rândul populaţiei din Guineea.

Pe de altă parte, dincolo de impunerea unui embargo total asupra armelor, Comisia este dispusă să analizeze posibilitatea sprijinirii reformei în domeniul securităţii în vederea reformării şi profesionalizării armatei, astfel încât Guineea să îşi redobândească stabilitatea.

În încheiere, doresc să precizez că măsurile care se impun, în conformitate cu articolul 96 al Acordului de la Cotonou, au fost luate deja la 27 iulie 2009.

În plus, doresc să precizez un lucru care a fost subliniat anterior, că din motive de coerenţă şi pentru a spori presiunea asupra juntei, comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit, domnul Borg, a anunţat intenţia Comisiei de a retrage propunerea de acord de parteneriat în domeniul pescuitului care urmează să fie încheiat cu Guineea. De altfel, pentru moment, nu se va face plata (aplauze) contrapartidei financiare corespunzătoare.

Şi ca să răspund întrebării care mi-a fost adresată, în alte cazuri Comisia, desigur, va acţiona caz cu caz şi va examina caz cu caz situaţiile apărute.

Vă mulţumesc.

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc după încheierea dezbaterilor.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Principalul obiectiv al noului acord de parteneriat dintre UE şi Republica Guineea este consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi Republica Guineea pentru a încuraja stabilirea unui parteneriat pentru dezvoltarea unei politici de pescuit durabil şi de exploatare responsabilă a resurselor piscicole din zona de pescuit a Guineei, în interesul ambelor părţi.

Contribuţia financiară prevăzută de protocol este fixată la 450 000 EUR pe an pentru posibilităţile de pescuit privind categoria peştilor mari migratori. Întreaga sumă este destinată stabilirii unei politici naţionale în domeniul pescuitului, bazată pe un pescuit responsabil şi pe o exploatare durabilă a resurselor piscicole din apele guineene.

Cele de mai sus sunt în concordanţă cu propunerea Partidului Comunist Portughez privind acordurile de pescuit cu ţările terţe, motiv pentru care am votat în favoarea acestui document.