Stenograma dezbaterilor

Luni, 23 noiembrie 2009 - Strasbourg

16. Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante (continuare)

  Preşedinte. – Continuăm acum cu intervenţiile de un minut privind chestiuni politice importante.

  Jörg Leichtfried (S&D). – (DE) Dle Preşedinte, într-o perioadă de schimbări climatice şi încălzire globală, un lucru este evident: trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi trebuie să economisim energia. UE încearcă deja să deschidă calea în acest domeniu, uneori cu mai mult, alteori cu mai puţin succes. Din când în când, există şi încercări clare de a arunca totul peste bord, ca şi în cazul aşa-numitei directive a proiectării ecologice.

În circumscripţia mea există o afacere de mare succes, numită Austria Email AG, care produce boilere electrice. Acest lucru este deosebit de practic şi folositor în Austria, întrucât majoritatea energiei noastre electrice este de origine hidroelectrică şi, prin urmare, este ecologică.

Se pare că acum directiva proiectării ecologice va interzice aceste boilere în viitor şi, în schimb, va constrânge oamenii să folosească fie radiatoare pe gaz ori sobe pe gaz, ceea ce, după părerea mea, nu are sens, întrucât acestea sunt mult mai puţin ecologice decât aceste boilere. În plus, 400 de locuri de muncă sunt în prezent expuse riscului în Austria.

Nu asta încercăm să realizăm. Este o evoluţie negativă. Dacă vrem să protejăm mediul, atunci trebuie, cu siguranţă, să luăm măsuri rezonabile, benefice şi, mai presus de toate, adecvate. Cu toate acestea, nu ar trebui să periclităm locurile de muncă existente de dragul unui produs care nu pare a fi cu adevărat avantajos.

  Véronique De Keyser (S&D). – (FR) Dle Preşedinte, pentru noi, Euronews este o fereastră remarcabilă către lume şi este un canal de televiziune care îmi place, însă îmi pun adesea întrebări cu privire la conţinutul materialelor publicitare pe care le difuzează.

Când am schimbat pe acest canal de dimineaţă am văzut o reclamă pentru Macedonia. Şi ce am citit? „Un paradis fiscal pentru afaceri, salariul mediu de 370 de euro, 10 % impozitul pe venit”, etc.

Dacă acesta este modul în care Macedonia intenţionează să prezinte cererea sa de aderare la Uniunea Europeană şi dacă întreb oamenii din regiunea mea: „Vreţi ca Macedonia să adere la UE?” –, ei bine, vă asigur că nu va funcţiona. Într-o perioadă în care discutăm despre delocalizare pe teritoriul Europei şi despre lupta împotriva dumping-ului social, încă mai putem permite ca astfel de anunţuri să fie fereastra către Europa socială? Nu cred.

De asemenea, mi-am pus întrebări în legătură cu un anunţ publicitar pentru Iran; într-o perioadă în care acolo au avut loc lapidări publice, am permis publicitatea pentru acea ţară serafică.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE). – Dle Preşedinte, am auzit cu toţii de inundaţiile din Irlanda, care au avut loc în week-end, cu daune considerabile cauzate multor case, societăţi comerciale, ferme, drumuri şi amenajări hidrologice. Deşi este prematur să estimăm, costurile reparaţiilor s-ar putea ridica până la aproape 500 de milioane de euro. Cu toate acestea, luarea măsurilor adecvate pentru a face faţă acestui tip de inundaţii şi pentru a asigura că ele nu se vor mai produce din nou ar putea costa miliarde.

Se pare că Fondul European pentru Solidaritate este prea restrictiv pentru a face faţă acestei situaţii. Cu toate acestea, încă sper că o solicitare ar putea fi luată în considerare, însă, în caz contrar, sugerez că o solicitare la nivel regional ar putea fi luată în considerare în mod favorabil, întrucât nordul, vestul şi sudul ţării au fost afectate. Mulţi oameni din circumscripţia mea, inclusiv din ţinuturile Galway, Mayo, Clare, Leitrim and Roscommon, precum şi din sudul Irlandei, au fost afectaţi de groaznicele inundaţii care au avut loc. Apelez la Comisie pentru a acorda asistenţă într-un mod pragmatic şi urgent.

(GA) Dle Preşedinte, aş dori să-mi exprim mulţumirile pentru faptul că mi-aţi acordat posibilitatea de a ridica o problemă importantă cu privire la inundaţiile care au loc în ţara mea.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Tragedia recentă provocată de uraganul Ida în urma trecerii prin El Salvador între 6 şi 8 noiembrie a cuprins în jur de 200 de morţi şi cel puţin 18 persoane dispărute, 15 000 de persoane rămase fără adăpost, 80 de şcoli deteriorate, precum şi distrugerea culturilor agricole şi a infrastructurii de bază, cum ar fi străzile, reţelele de energie, alimentarea cu apă, comunicaţiile şi unităţile sanitare.

Având în vedere faptul că El Salvador este una dintre ţările cele mai afectate de dificultăţile economice şi sociale în America Centrală, este imperios necesar ca Uniunea Europeană să ofere un nivel important de sprijin pentru a face faţă haosului cauzat de această catastrofă naturală. Guvernul din El Salvador estimează că, având în vedere gradul de vulnerabilitate a ţării în faţa unor astfel de calamităţi naturale, vor fi necesare fonduri de peste 1 milion de euro pentru a reface tot ce a fost deteriorat şi pentru a pune în aplicare un plan de reconstrucţie şi de diminuare a riscurilor. Din acest motiv, solicită eliberarea de fonduri extraordinare şi redirecţionarea fondurilor disponibile din partea Uniunii Europene.

Acesta este apelul, dle Preşedinte. Solicităm să fie comunicat Comisiei Europene şi Consiliului.

  James Nicholson (ECR). – Dle Preşedinte, probleme grave privind „dreptul de proprietate” le cauzează în continuare stres, ruină financiară şi suferinţă generală multor cetăţeni ai Uniunii Europene, care au investit în proprietatea imobiliară în ţări precum Spania, Bulgaria şi Turcia. Acest lucru se întâmplă în ciuda eforturilor concertate depuse de mulţi deputaţi în Parlamentul European, care acţionează în numele membrilor circumscripţiilor proprii, precum şi a anchetelor îndelungate, derulate de Parlament în această privinţă, care, după cum ştim, au culminat cu raportul Auken, în martie 2009, care a fost foarte apreciat.

Am primit plângeri din partea multor circumscripţii cu privire la problemele care decurg din afacerile imobiliare în toate aceste ţări. Nenumăraţi oameni s-au aflat în situaţii în care proprietăţile lor au fost confiscate fără a primi vreo compensaţie ca urmare a aplicării a unor legi de amenajare zonală şi politici de urbanizare complexe.

Sunt extrem de îngrijorat de faptul că UE nu a luat măsuri mai ferme pentru a încerca să abordeze această problemă, în ciuda consensului copleşitor asupra faptului că acest lucru încalcă drepturile fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene. Legalitatea şi moralitatea acestor practici sunt, în cel mai bun caz, discutabile şi, în cel mai rău caz, dezvăluie o abordare coruptă a dezvoltării urbane.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Dle Preşedinte, permiteţi-mi să împărtăşesc îngrijorarea colegilor mei deputaţi cu privire la neconcordanţa dintre raportul privind progresele Turciei în vederea integrării în Uniunea Europeană şi un articol publicat recent în Wall Street Journal Europe, care a relatat că, în timpul unei vizite în Iran, prim-ministrul Turciei a confirmat – şi a aprobat opiniile Iranului – că programul nuclear al Iranului serveşte doar scopuri paşnice şi filantropice, după propriile cuvinte. Această diferenţă devine foarte evidentă, luând în considerare, de asemenea, faptul că atitudinea generală a Turciei – precum cea în legătură cu vizita preşedintelui Sudanului la Istanbul, în 8-9 noiembrie – creează o problemă serioasă. În această situaţie, aş fi foarte recunoscător colegilor mei deputaţi dacă nu ar uita aceste preocupări.

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle Preşedinte, Uniunea Europeană ar dori să se considere o uniune democratică a 27 de state democratice, însă trebuie să privim realitatea. Numai cu câţiva ani în urmă, Belgia a luat măsuri pentru a interzice unul dintre cele mai mari partide politice. În aproximativ aceeaşi perioadă, în Germania au avut loc încercări nereuşite de a interzice un partid pe baza unor declaraţii incriminatoare făcute de agenţi ai statului. În Ungaria, partidele opoziţiei sunt atacate fizic de stat, membrii acestora sunt arestaţi şi torturaţi. În Regatul Unit, o miliţie violentă, sponsorizată de partidul de guvernământ şi de liderul opoziţiei, efectuează atacuri violente şi, uneori, armate, asupra oponenţilor.

Există restricţii privind libertatea de expresie nonviolentă în aproape toate ţările Uniunii Europene. Într-adevăr, Uniunea Europeană se află în poziţie fruntaşă în încercarea de a emite legi împotriva stărilor de spirit – diferite „fobii”, după cum ar putea fi numite.

  Georgios Papanikolaou (PPE). – (EL) Dle Preşedinte, având în vedere începerea negocierilor asupra unui acord privind readmiterea imigranţilor ilegali între Uniunea Europeană şi Turcia, aş dori să subliniez faptul că avem nevoie de un angajament din partea Turciei în vederea cooperării în eradicarea imigraţiei ilegale. În acest moment, aş dori să reamintesc Parlamentului că 76,5 % din numărul total al arestărilor de imigranţi ilegali la frontierele Uniunii Europene au loc pe frontierele Greciei. Ştiu foarte bine că, în cazurile în care ţările terţe au cooperat – exemple în acest sens sunt Italia, Libia, Spania şi Mauritania – s-au înregistrat rezultate concrete. De aceea, avem nevoie de progrese în privinţa acordurilor de readmitere; Turcia trebuie să coopereze cu Frontex, cu autorităţile elene şi cu autorităţile Uniunii Europene.

  Tunne Kelam (PPE). – Dle Preşedinte, singura misiune internaţională a UE este de a monitoriza punerea în aplicare a acordurilor din lunile august şi septembrie ale anului trecut, între Rusia şi Georgia. Dna Ashton ar trebui să explice foarte clar părţii ruse că aceasta trebuie să garanteze misiunii UE acces la teritoriile separatiste georgiene, fără nici o altă amânare.

Astăzi, vasul de asalt portelicopter francez din clasa Mistral a sosit la St Petersburg. Planul de a vinde Rusiei această navă de război modernă echivalează cu o răsplată acordată Kremlinului pentru invazia din Georgia de anul trecut. Conform declaraţiei comandantului marinei ruse, acest tip de navă ar fi permis Rusiei, în august 2008, să îşi îndeplinească misiunea în 40 de minute, în loc de 26 de ore. În acel caz, preşedintele Sarkozy nu ar fi avut timp să îl împiedice pe dl Putin să ocupe capitala Georgiei.

Punerea la dispoziţia Rusiei a celor mai noi tehnologii ale NATO înseamnă asumarea responsabilităţii pentru încurajarea şoimilor Kremlinului să pună în aplicare planurile lor de exerciţiu militar în septembrie anul trecut.

  Alan Kelly (S&D). – Dle Preşedinte, în timp ce noi ne întâlnim aici la Strasbourg, jumătate din populaţia oraşului Cork din circumscripţia mea din Munster este lipsită de apă în case – şi suntem în anul 2009!

Universitatea College Cork, la care am studiat şi eu, a trebuit să îşi închidă porţile pentru o săptămână întreagă, lăsând mulţi studenţi efectiv fără adăpost. Proprietarii de magazine, fermierii şi populaţia în general se confruntă cu facturi care ating milioane de euro, în urma celor mai grave inundaţii de care ne putem aminti în Cork, Tipperary, Limerick şi Galway, în special.

În urma inundaţiilor devastatoare din Europa Centrală în 2002, UE a stabilit un fond de solidaritate pentru a sprijini statele membre care au suferit ca urmare a dezastrelor naturale cauzate de astfel de inundaţii. Colegii noştri din nord-estul României au beneficiat cei mai recent de un astfel de ajutor. Normele prevăd că, în cazul în care există catastrofe regionale extraordinare, acest ajutor poate fi folosit.

Solicit acum preşedintelui Barroso şi comisarului Samecki să privească favorabil orice solicitare de sprijin de la acest fond, primită din partea Irlandei. În special, solicit guvernului irlandez să contacteze urgent Comisia în vederea depunerii unei cereri. Este esenţial ca UE şi Parlamentul să îşi extindă sprijinul la diferite comunităţi din Irlanda, care suferă prejudicii enorme.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) În partea de nord a Ungariei, mai multe zeci de oameni trec graniţa din Slovacia pentru a lucra, în timp ce mai multe mii de oameni s-au mutat şi trăiesc acum în partea de nord a Ungariei, în Rajka şi în alte sate. Mulţumită infrastructurii excelente şi a Acordului Schengen, aceştia lucrează în Slovacia şi trăiesc în Ungaria. Acesta este un exemplu excelent de beneficii aduse de Uniunea Europeană.

Conform sondajelor, slovacii care trăiesc în Ungaria se simt acasă în mediul lor nou ales, iar autorităţile locale se gândesc acum să pună la dispoziţie creşe şi şcoli cu predare în limba slovacă, deşi nu sunt cetăţeni maghiari, întrucât bilingvismul reprezintă o valoare importantă în Ungaria.

Un proces contrar are loc în Slovacia, unde comunitatea etnică maghiară care a trăit acolo timp de o mie de ani este discriminată grav în ceea ce priveşte drepturile lingvistice, întrucât maghiara este transformată într-o limbă inferioară şi este subordonată limbii oficiale. Acest lucru este reprobabil pentru întreaga Uniune Europeană.

  Sonia Alfano (ALDE). – (IT) Dle Preşedinte, doamnelor şi domnilor, vreau să atrag atenţia Parlamentului asupra normelor referitoare la transferurile de întreprinderi, cuprinse în Directiva 2001/23/CE.

Spun acest lucru deoarece Eutelia S.p.A., o întreprindere italiană care operează în domeniul telecomunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiei, numără printre clienţii săi câteva societăţi foarte importante, însă nu doar societăţi: de exemplu, aceasta oferă, de asemenea, servicii pentru Banca Italiei, Camera Deputaţilor din Italia şi Senatul italian. Mai mult, este implicată în proiectul Schengen, astfel încât gestionează o serie de date cu grad ridicat de confidenţialitate.

În mai 2009, Eutelia s-a debarasat de filiala sa IT, transferând-o la sucursala sa Agile, care practic are un fond de numai 96 000 de euro pentru a-şi plăti cei 2 000 de angajaţi. Prin urmare, în octombrie 2009, 1 192 de oameni au primit preavize de concediere. Aceşti oameni sunt angajaţi încă, în ciuda faptului că au primit preavize de concediere. Mai mult decât atât, este ridicol faptul că norma la care tocmai m-am referit impune cerinţe specifice de antreprenoriat asupra celor care dobândesc părţi ale unei întreprinderi...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Cornelia Ernst (GUE/NGL). – (DE) Dle Preşedinte, doamnelor şi domnilor, resping cu vehemenţă măsurile luate de Republica Federală Germania de a deporta în Kosovo romii şi alte minorităţi. În curând, în jur de 2 500 de oameni vor fi deportaţi anual. Aceste măsuri afectează în special 10 000 de romi, dar şi egipteni şi ashkali.

Mulţi dintre aceşti oameni au trăit în Germania timp de peste un deceniu, găsind acolo refugiu împotriva strămutării, persecuţiei şi violenţei. Oamenii au început, de asemenea, să fie deportaţi din Austria, Belgia, Ungaria şi Franţa. Mă opun acestor deportări, întrucât situaţia minorităţilor în Kosovo, în special a romilor, este de nesuportat. Rata şomajului în acest grup se ridică la aproape 100 %, iar în Kosovo nu există o modalitate de a oferi acestor oameni un adăpost decent. Perspectivele acestora implică fie viaţa într-o tabără, fie în oraşul poluat cu plumb Mitrovica. În cele din urmă, aş dori, de asemenea, să fac apel la responsabilitatea pe care Germania o are, ca urmare a istoriei sale, faţă de victimele celui de-al Doilea Război Mondial, printre care persoane de etnie romă şi sinti, care au fost persecutate şi ucise în mod sistematic. Un anumit nivel de responsabilitate care trebuie, de asemenea, asumat în acest caz...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Nuno Melo (PPE). – (PT) Aş dori doar să vă previn cu privire la pericolele prezentate de o boală care ameninţă coniferele în pădurile de pe teritoriul Uniunii Europene, şi anume cea provocată de nematodul lemnului de pin, care îşi are originea în America. Aceasta a fost detectată în regiunea Sétubal din Portugalia, şi s-a răspândit deja în alte zone din Portugalia şi Spania. Singura metodă efectivă de combatere a bolii este tăierea sau arderea copacilor.

Merită subliniat faptul că pădurile acoperă 38 % din teritoriul portughez şi adăpostesc 400 000 de proprietari de terenuri. Aceasta asigură 14 % din PIB-ul industrial, 9 % din locurile de muncă în domeniul industrial şi 12 % din exporturi. În sfârşit, pădurile din Uniunea Europeană sunt expuse riscului, de unde această intervenţie, care este necesară pentru a stabili un plan de urgenţă pentru prevenirea acestei boli, până în prezent limitate la Peninsula Iberică, de la răspândirea pe teritoriul Uniunii Europene.

Un plan de urgenţă ar trebui, de asemenea, să dispună de fonduri suficiente pentru a scăpa de această problemă, care compromite multe întreprinderi, forţându-le să-şie închidă porţile şi dăunând multor lucrători prin faptul că îi privează de mijloacele de existenţă. Întreaga Uniune Europeană are responsabilitatea de a face ceva în legătură cu acest lucru.

  Romana Jordan Cizelj (PPE). – (SL) În primul rând, aş dori să protestez în termenii cei mai puternici împotriva a ceea ce colegul meu deputat din Austria a spus mai devreme despre protecţia minorităţilor în Slovenia. Slovenia are dispune de standarde ridicate de protecţie a minorităţilor şi ne-am dori doar ca minorităţile slovene care trăiesc în ţările învecinate să se bucure de drepturi similare.

Permiteţi-mi acum să trec la o altă chestiune. În această eră a tehnologiei informaţiei, informaţia se răspândeşte foarte rapid între oameni. Cu cât o ştire este mai alarmantă, cu atât mai repede se răspândeşte, şi astfel acurateţea informaţiilor devine secundară. Ceea ce este deosebit de interesant în acest context sunt articole de ştiri care au efect asupra sănătăţii şi dietei oamenilor.

În Slovenia, a circulat în ultimele săptămâni o ştire complet inexactă despre Codex Alimentarius, răspândită prin e-mail. Ceea ce noi, deputaţi în Parlamentul European, putem face în cazuri ca acesta este să adresăm întrebări Comisiei Europene, iar apoi să aşteptăm câteva săptămâni un răspuns calificat. Cu toate acestea, trebuie să putem lua măsuri imediate, întrucât prejudiciul se cauzează într-un timp foarte scurt.

Din acest motiv, propun ca Comisia Europeană să ia în considerare înfiinţarea unui portal de informaţii online, unde fiecare cetăţean care doreşte să contacteze în mod direct Comisia poate primi un răspuns în cel mult trei zile.

  Ioan Enciu (S&D). - Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi adoptarea programului de la Stockolm vor avea cu certitudine un impact benefic asupra cetăţeanului european în noul spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

În ceea ce priveşte domeniul migraţiei ilegale şi al criminalităţii transfrontaliere, prognozele pentru următorii ani indică o creştere a fluxurilor migratorii şi la frontiera de est a Uniunii Europene; mă refer în special la Republica Moldova, ţară care, în urma schimbărilor politice, şi-a exprimat clar dorinţa de integrare în Uniunea Europeană, dar care este în momentul de faţă vulnerabilă din punct de vedere economic şi are o capacitate redusă de gestionare a fenomenelor de migraţie şi criminalitate la frontierele sale. Uniunea Europeană, în scopul consolidării propriilor frontiere externe şi creării unui spaţiu pentru securitate, trebuie să acorde un ajutor economic substanţial pentru întărirea capacităţilor de acţiune ale Republicii Moldova.

Uniunea Europeană trebuie să propună urgent un acord de asociere cu stipularea unor termene clare pentru viitoarea aderare a acestei ţări. Integrarea va fi mult mai simplă şi reuşita acestei colaborări va putea servi drept model şi pentru alte state din vecinătatea Uniunii.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dle Preşedinte, vă mulţumesc pentru că mi-aţi oferit oportunitatea de a spune câteva cuvinte despre inundaţiile neobişnuite care au avut loc în Irlanda în acest week-end.

– Colegii au vorbit despre inundaţiile fără precedent care au avut loc în Irlanda la sfârşit de săptămână. Eu însumi am vizitat unele dintre acele locuri în propria mea circumscripţie – oraşe precum Clonmel, Killarney, Bandon şi, desigur, Cork City, care a rămas fără apă de cel puţin o săptămână. Universitatea College Cork este, de asemenea, închisă, în urma inundaţiilor fără precedent – probabil ca urmare a schimbărilor climatice despre care vorbim atât de des aici în Parlament.

Două lucruri trebuie să se întâmple. În primul rând, autorităţile guvernamentale centrale irlandeze trebuie să se asigure că, împreună cu autorităţile locale, pun în aplicare directiva UE privind inundaţiile. Acest lucru este extrem de important şi trebuie realizat. În al doilea rând, aceleaşi autorităţi guvernamentale centrale ar trebui să apeleze la Uniunea Europeană pentru finanţare de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, astfel încât să poată fi acordat ajutor de urgenţă celor cu nevoi mari, aşa cum s-a procedat anterior pentru ţări precum Germania, Franţa, Republica Cehă şi Austria.

  Zoran Thaler (S&D). – Dle Preşedinte, doi tineri activişti şi bloggeri din Azerbaidjan, Emin Abdullayev şi Adnan Hajizade, au fost condamnaţi la doi ani şi jumătate, respectiv doi ani, într-un proces inechitabil. Acuzaţiile împotriva acestora au fost fabricate şi ei au fost închişi numai pentru că şi-au exercitat dreptul la libertatea de expresie şi de asociere.

Autorităţile din Azerbaidjan trebuie să elibereze prizonierii de conştiinţă, Adnan Hajizade şi Emin Abdullayev, imediat şi necondiţionat. Consiliul, Comisia şi statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ridice problema democraţiei şi a drepturilor omului pe lângă guvernul din Azerbaidjan. Trebuie reamintit faptul că democratizarea este unul dintre obiectivele Parteneriatului estic, iar Azerbaidjanul face parte din această iniţiativă. Azerbaidjanul trebuie să răspundă obligaţiilor care îi revin în calitate de membru al Consiliului Europei şi de partener al Uniunii Europene.

  Georgios Toussas (GUE/NGL). – (EL) Dle Preşedinte, politica imperialistă de sprijinire a Israelului de către SUA şi NATO, precum şi promovarea relaţiilor şi a problemelor conţinute, în general, în Acordul de asociere UE-Israel consolidează agresiunea şi intransigenţa Israelului faţă de poporul palestinian. Potrivit statisticilor, anul acesta a fost cel mai sângeros pentru poporul palestinian. Numai în timpul operaţiunii militare a armatei israeliene „Molten Lead” au fost ucişi un total de 1 443 de palestinieni, 9 600 de palestinieni fiind închişi ilegal în închisorile israeliene, fără proces, zidul ruşinii este lung de 450 km, cu planuri de a fi prelungit la 750 km, iar casele şi infrastructura sunt distruse în Cisiordania şi Ierusalimul de Est. Ne exprimăm solidaritatea faţă de poporul palestinian şi solicităm o soluţie imediată, justă şi viabilă la problema palestiniană: crearea unui stat palestinian independent pe teritoriile din 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est, care va avea suveranitatea asupra teritoriului şi a frontierelor sale şi va avea în vedere întoarcerea refugiaţilor şi returnarea tuturor teritoriilor arabe ocupate de Israel din 1967.

  Kinga Göncz (S&D). – (HU) Aş dori să vă atrag atenţia asupra subiectului pe marginea căruia a vorbit mai devreme Cornelia Ernst. Mă refer la începutul a procesului de restabilire, după negocierea şi semnarea acordurilor de readmitere, a persoanelor strămutate sau constrânse să fugă în timpul războiului iugoslav. Acest proces a început pe o bază atât voluntară, cât şi coercitivă, implicând, în special, minorităţile care trăiesc în Kosovo, în primul rând romii, care sunt într-o situaţie foarte dificilă în urma acestui proces.

Consider că este extrem de important pentru noi să luăm în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale atunci când vine vorba de punerea în aplicare a acestor acorduri de readmitere. Ştim că în provincia Kosovo lipseşte cu desăvârşire infrastructura socială şi economică necesară pentru a putea să se ocupe de aceste persoane. Situaţia existentă acolo este cu adevărat deplorabilă. Consider că Parlamentul European trebuie să vorbească despre asta.

  Evelyn Regner (S&D). – (DE) Dle Preşedinte, joia trecută a fost făcută publică vestea crimelor neînchipuit de macabre care au avut loc în Peru. Potrivit rapoartelor agenţiei, de-a lungul mai multor ani, un grup a decapitat victimele şi a îndepărtat grăsimea de pe trupurile neînsufleţite, pe care a vândut-o unor societăţi europene de produse cosmetice, la preţul de 10 000 de euro litrul. Sunt adevărate aceste rapoarte?

În orice caz, acestea au fost crime neînchipuit de sinistre. Întrucât am primit aceste rapoarte înspăimântătoare, este acum datoria noastră să aflăm dacă ele sunt de fapt adevărate. Nu este mai puţin adevărat că noi, europenii, trebuie, cu siguranţă, să ajungem la rădăcina problemei, pentru a exclude posibilitatea că, astfel cum se pretinde în rapoarte, societăţile farmaceutice sau de produse cosmetice europene au vreo legătură cu aceste crime nespus de sinistre.

  Preşedinte. – Am terminat acum intervenţiile de un minut.

Au fost semnificativ mai multe intervenţii decât de obicei – peste 40 – datorită timpului pe care l-am avut la dispoziţie. Atunci când este posibil, vom acorda mai multe posibilităţi de exprimare decât prevede Regulamentul de procedură (cel mult 30 de astfel de intervenţii).