Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 16 decembrie 2009 - Strasbourg

10. Belarus (dezbatere)

  Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă declaraţiile Consiliului şi ale Comisiei cu privire la Belarus.

  Cecilia Malmström, preşedinta în exerciţiu a Consiliului. − (SV) Dle preşedinte, onorabili deputaţi, relaţia UE cu Belarus nu este lipsită de complicaţii. Aş dori să încep această dezbatere prin a explica motivul deciziei luate de Consiliu în noiembrie cu privire la relaţiile UE cu Belarus. Ştiu că această problemă prezintă un interes deosebit pentru mulţi deputaţi.

Când am dezbătut acest aspect, ne-am concentrat pe două aspecte importante. Pe de o parte, UE a dorit să transmită un semnal clar că nu suntem mulţumiţi de lipsa progresului pozitiv din ultimele luni. Pe de altă parte, am dorit să stabilim etapele ulterioare din cadrul dialogului nostru cu Belarus, cu scopul de a încuraja Minskul să acţioneze în mai multe domenii.

Consider că rezultatul a fost o decizie echilibrată care ţine cont de aceste aspecte. Are trei elemente principale.

În primul rând, ne extindem sancţiunile, concomitent cu suspendarea restricţiilor de călătorie pentru aproape toate persoanele implicate. Excepţiile sunt patru persoane direct legate de dispariţiile politice şi de preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Belarus.

În al doilea rând, suntem deschişi faţă de posibilitatea facilitării vizelor şi faţă de acordurile de readmitere dintre UE şi Belarus.

În al treilea rând, există perspectiva unui acord de parteneriat şi cooperare între UE şi Belarus. În mod firesc, acest lucru ar necesita dezvoltări pozitive în privinţa democraţiei, a drepturilor omului şi a principiilor statului de drept. Comisiei i s-a solicitat să îndeplinească munca pregătitoare pe baza acestor planuri de acţiune, care au fost dezvoltate în cadrul politicii europene de vecinătate.

În discuţiile noastre, am ţinut cont de faptul că situaţia din Belarus este mai bună decât a fost în urmă cu 18 ani, în ciuda faptului că s-a înregistrat un oarecare regres. Expulzarea unui student din universitate după ce a participat la forumul Parteneriatului estic este un exemplu foarte grav în acest sens.

Tranziţia de la o societate autoritară la democraţie - după cum mulţi deputaţi din acest Parlament ştiu foarte bine - este un proces gradual. Va dura pentru Belarus şi vor fi multe obstacole de-a lungul drumului. Prin urmare, este necesar sprijinul nostru deplin.

Criza financiară globală oferă chiar oportunităţi pentru influenţă. Economia din Belarus este îngenunchiată şi Rusia nu mai este pregătită să ofere garanţii pentru această ţară. În sectorul energetic, preţurile reduse ale gazelor sunt doar o amintire.

Putem să exploatăm, atunci, această situaţie pentru a încuraja Belarusul să schimbe direcţia? Nu există niciun alt mod decât prin dialog. Trebuie să sprijinim consolidarea mişcărilor prudente către o deschidere mai mare. Trebuie să ţinem cont de cât de eficientă este politica noastră legată de sancţiuni. Decizia de anul trecut de suspendare a restricţiilor vizelor după ce Minsk a eliberat ultimii prizonieri în august 2008 a generat un oarecare progres în dialogul nostru.

Utilizarea de sancţiuni este un mijloc important prin care Uniunea Europeană exercită presiuni. În acelaşi timp, Comisia a luat mai multe măsuri pentru cooperarea cu Belarus şi ţara este parte a Parteneriatului estic. Sprijinul nostru pentru Belarus în cadrul Fondului Monetar Internaţional a fost, de asemenea, o măsură pozitivă.

Am stabilit condiţiile şi acum trebuie să acţionăm raţional şi prudent. Decizia de extindere a suspendării listei de interzicere a vizelor a transmis un semnal că avem intenţii serioase cu privire la recompensarea măsurilor pozitive care sunt luate. Dacă lucrurile continuă în această direcţie, putem face un pas înainte.

În acest moment, dezbaterile se concentrează pe două posibile soluţii. Una este dezvoltarea unui acord oficial şi cealaltă este posibilitatea facilitării vizelor şi a acordurilor de readmitere. Poziţia adoptată de Consiliu a pus bazele luării în consideraţie a acestor probleme.

Un acord de parteneriat şi cooperare ar putea avea ca rezultat oficializarea, de către noi, a relaţiilor dintre UE şi Belarus într-un nou mod. Este un mod de combinare a condiţionalităţii cu diversele noastre mijloace de exercitare a presiunii în cadrul unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Un acord de parteneriat şi cooperare ar permite, de asemenea, Belarusului să participe pe deplin la elementul bilateral al Parteneriatului estic.

În ceea ce priveşte facilitarea vizelor, intenţia este ca această măsură să fie destinată oamenilor simpli, publicului larg, mai degrabă decât elitei politice. Ar reprezenta o oportunitate importantă pentru încurajarea contactelor dintre societatea civilă şi cetăţenii Belarusului şi ai UE. Ar putea deveni un factor crucial în deschiderea şi influenţarea culturii din Belarus. Este în întregime în conformitate cu scopurile Parteneriatului estic.

Facilitarea vizelor este legată de readmitere. Aceasta nu ar trebui să fie o mare problemă, din moment ce Belarus şi-a demonstrat abilitatea de a coopera cu privire la chestiuni referitoare la controalele la frontieră.

Belarus este o locaţie importantă la frontiera estică a UE. Prin urmare, avem un interes în a vedea Belarusul modernizat, dezvoltat şi pe calea spre a deveni o ţară democratică, liberă. Importanţa de a avea ţări vecine democrate este o piatră de temelie a strategiei noastre de securitate.

Trebuie să lucrăm să insuflăm valorile noastre - cum ar fi democraţia, o economie de piaţă şi respectarea drepturilor omului - în Belarus. Există o paralelă clară aici cu modul în care dezvoltăm parteneriate cu mai multe ţări către est şi sud.

Aş dori să închei prin a sublinia faptul că, bineînţeles, trebuie să continuăm să stabilim condiţii clare în relaţiile noastre cu Belarus. Ţara trebuie să continue să avanseze. Politicile represive ale preşedintelui Lukashenko trebuie să fie înlocuite cu un grad mai mare de democraţie şi toleranţă. Principiile statului de drept trebuie respectate. Acesta este mesajul pe care îl transmitem în toate contactele bilaterale care au loc între statele membre şi Belarus.

Dialogul este esenţial, dacă vrem ca cererile noastre să aducă rezultate. Din acest motiv, noi în Consiliu am salutat contactele intensificate care au ca scop consolidarea tranziţiei către democraţie. Vom continua să ne dezvoltăm sprijinul pentru mişcarea către democraţie şi societatea civilă care lucrează pentru reformă şi integrarea europeană în Belarus. Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul şi angajamentul semnificativ demonstrat de Parlamentul European în această activitate.

  Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei. - Dle preşedinte, stimaţi colegi, dnă preşedintă a Consiliului, onorabili deputaţi, este o plăcere să dezbatem împreună astăzi relaţia noastră foarte importantă, dar şi plină de provocări, cu Belarus. Consider că este importantă, deoarece Belarusul se află la răscruce pe continentul nostru şi este provocatoare, deoarece alegerile proprii ale Belarusului pentru propriul său viitor şi pentru relaţia sa cu UE rămân neclare. Rămâne încă de văzut care vor fi acestea, astfel încât va trebui să ne continuăm colaborarea cu ei.

În ultimii doi ani, Uniunea Europeană a căutat treptat să se angajeze într-o relaţie cu Belarus şi să încurajeze continuarea reformelor, să construiască pe baza, trebuie să o spun, a măsurilor modeste luate până în prezent. Sunt convinsă că cea mai productivă abordare a Belarusului va fi una bazată pe pragmatism. Implicarea noastră în relaţia cu această ţară trebuie să reflecte măsuri pozitive chiar prin Belarus, dar, de asemenea, trebuie să demonstrăm cel puţin o anumită flexibilitate.

Am transmis un semnal clar că am dori să constatăm că Belarusul face parte ca membru cu drepturi depline din politica europeană de vecinătate, şi că se poate deschide calea bilaterală a Parteneriatului estic cu Belarus, dacă acesta îşi demonstrează, prin acţiuni susţinute, dorinţa de a face paşi ireversibili către o reformă democratică.

În acelaşi timp, ne-am demonstrat bunăvoinţa prin mai multe acţiuni importante. O serie de vizite la nivel înalt ale UE în Belarus în cursul acestui an au ajutat la consolidarea schimburilor politice. Am lansat un dialog asupra problemelor drepturilor omului în iunie 2009. Comisia este angajată într-un număr din ce în ce mai mare de dialoguri tehnice cu Belarusul pe teme de interes reciproc.

Luna trecută, de exemplu, Consiliul Relaţii Externe a hotărât extinderea măsurilor restrictive existente, în special interdicţia privind vizele şi îngheţarea activelor, până în octombrie 2010, având în vedere lipsa unui progres semnificativ privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

Cu toate acestea, pentru a încuraja progresul democratic Consiliul a extins, de asemenea, suspendarea măsurilor restrictive. Şi, de asemenea, Consiliul a luat două decizii ulterioare pentru a încuraja Belarusul să se menţină pe calea reformelor. Apreciez foarte mult faptul că această Comisie poate acum să înceapă să lucreze la problema facilitării vizelor şi la un plan de acţiuni secundar al PEV, „planul comun intermediar”. Aceste măsuri oferă un imbold pentru trecerea la democraţie în Belarus, care, sunt încrezătore, că va fi înţeleasă bine, pe de o parte, de către guvern, şi, pe de altă parte, în special de către oameni.

Planul comun intermediar va fi dezvoltat atât cu autorităţile, cât şi cu societatea civilă din Belarus, şi sper că va deschide uşa către un dialog mai profund cu Belarusul, inclusiv asupra problemelor politice delicate.

Serviciile mele pregătesc recomandări pentru directivele de negociere cu privire la facilitarea vizelor şi acordurile de readmitere. Facilitarea vizelor este o prioritate pentru poporul din Belarus şi aş dori să văd mai mulţi belaruşi vizitând Uniunea Europeană, călătorind liber, studiind şi făcând afaceri. Dar, fireşte, decizia finală asupra directivelor de negociere va reveni Consiliului.

În plus, Comisia este pregătită să crească alocările asistenţei financiare pentru Belarus pe perioada 2010-2013. Am propus un pachet de măsuri de asistenţă macrofinanciară în valoare de 200 de milioane de euro, pentru care solicităm aprobarea Parlamentului. Comisia sprijină ideea BEI de includere a Belarusului în noul mandat al băncii. Sper cu adevărat că acest lucru va avansa.

Cu toate acestea, dacă Belarus doreşte să se apropie de UE, este clar că trebuie să demonstreze acest lucru prin acţiunile sale. Prizonierii politici şi urmăririle din motive politice trebuie să ia sfârşit. Reforma legislaţiei electorale în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR este absolut necesară. Libertatea presei, libertatea de expresie şi de întrunire trebuie permise şi trebuie să devină normă. De asemenea, Uniunea Europeană încurajează Belarus să abroge sau să declare un moratoriu privind pedeapsa capitală. Solicităm condiţii îmbunătăţite pentru ONG-uri, societatea civilă şi activiştii pentru drepturile omului. Toate aceste măsuri ar putea contribui la accelerarea dezvoltării unui parteneriat mai strâns între Belarus şi Uniunea Europeană.

În concluzie, oferta noastră pentru Belarus este clară. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze strâns cu Minskul şi să sprijine dezvoltarea sa politică şi economică. Dar, am saluta paşii pozitivi semnificativi din partea conducerii Belarusului care ne-ar permite să dezvoltăm relaţia noastră în acelaşi mod în care procedăm cu alţi parteneri din est, în cazul în care ei îşi respectă obligaţiile.

  Jacek Protasiewicz, în numele Grupului PPE. – Dle preşedinte, de ce grupul meu politic a insistat asupra prezentării rezoluţiei după dezbatere? Nu numai pentru a ne exprima sprijinul pentru decizia luată de către Consiliu - deoarece aceasta este o decizie înţeleaptă şi o decizie corectă şi sunt de acord cu ambele argumente ale dvs. - dar principalul motiv este intensificarea represiunii care a avut loc în Belarus foarte recent. Rezoluţia se va referi la toate aceste cazuri şi, dacă dacă vreunul este omis în timpul elaborării rezoluţiei, puteţi fi sigur că va fi propus ca amendament, fie de către PPE, în scris, fie de către mine, în formă orală mâine.

Mai există o altă problemă care a fost relevată de mass-media astăzi, şi anume un nou proiect de lege pregătit de Alexander Lukashenko destinat să controleze total Internetul, ca în China sau chiar ca în Coreea de Sud. Consider că ar trebuie să ne referim şi la acest lucru.

De ce se întâmplă aceste lucruri în Belarus? Părerea mea personală este că, în parte, din cauza vizitelor nechibzuite - permiteţi-mi să spun, imprudente - ale premierului Silvio Berlusconi, care s-a întâlnit cu Alexander Lukashenko şi l-a lăudat ca pe un lider ales democratic, dar nu a găsit timp să se întâlnească cu opoziţia, şi, de asemenea, un pic mai devreme, ale preşedintelui Lituaniei, care l-a invitat pe Lukashenko în Lituania, într-un mod nepotrivit, aş spune.

În cele din urmă, permiteţi-mi să mă refer la discursul din această dimineaţă al dlui Sergei Kovalev care a spus, citându-l pe dl Sakharov, că lumea occidentală ar trebui să ofere şi să ceară. Aceasta este problema. Noi trebuie să oferim cooperare strânsă cu Belarus, dar trebuie să cerem din partea autorităţilor din Belarus progres real în domeniul drepturilor omului, al democraţiei şi al libertăţii.

  Kristian Vigenin, în numele Grupului S&D. - (BG) Dnă ministru, dnă comisar, nu pot decât să fiu de acord cu aprecierea faptului că Belarus este un partener dificil pentru Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, nu putem sprijini abordarea pe care Comisia şi Consiliul au adoptat-o în legătură cu această ţară în cursul anului trecut. Această abordare, bazată pe o deschidere graduală a uşii pentru Belarus, legată de deciziile corecte luate de autorităţile din Belarus, nu par pentru noi cel mai bun mod pentru ca această ţară să se transforme treptat, sau cel puţin, să se apropie cât mai mult posibil de ideea noastră de ţară democratică.

Am dori să vedem ceva mai multă substanţă în măsurile pe care Comisia Europeană şi Consiliul le adoptă, precum şi mai multă concentrare asupra cetăţenilor din Belarus, deoarece acesta este modul de face ca cetăţenii însăşi să se ralieze cauzei pe care încercăm să o promovăm în dialogul cu autorităţile din Belarus, şi anume, democratizarea, deschiderea şi organizarea de alegeri libere şi democratice. În Europa de astăzi, este de neconceput că acest proces nu se poate întâmpla într-o ţară europeană.

Problemele pe care le avem cu privire la Parteneriatul estic sunt legate şi de acest aspect. Sunteţi conştienţi de faptul că Parlamentul European nu sprijină relaţiile oficiale cu Parlamentul Belarusului, deoarece considerăm că parlamentarii din Belarus nu sunt aleşi prin alegeri corecte şi democratice, ceea ce înseamnă că acest parlament nu poate fi partenerul nostru oficial.

Legată, în egală măsură, de acest aspect, este înfiinţarea iminentă a Adunării Parlamentare a Parteneriatului estic, care se confruntă cu anumite probleme. Cu toate acestea, abordarea noastră va fi să încercăm, împreună cu Comisia şi Consiliul, să urmărim o strategie comună, astfel încât să fim pregătiţi şi la nivel parlamentar să punem în aplicare măsuri corespunzătoare pentru Belarus, dacă belaruşii, la rândul lor, îşi pun în aplicare propriile măsurile şi îndeplinesc cererile pe care le facem.

În această privinţă, îndemn Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul să îşi adune forţele în eforturile lor pentru a evita acţiuni independente, cum ar fi cele ale premierului Berlusconi, care dăunează cauzei generale şi îl încurajează mai mult pe Lukashenko. Acest lucru trebuie evitat.

  Ivars Godmanis, în numele Grupului ALDE.- Dle preşedinte, aş dori să mai prezint încă o propunere, deoarece relaţiile sunt îngheţate între Parlament şi autorităţi, dar avem relaţii cu opoziţia. Propunerea mea se referă la organizarea unei conferinţe, în Letonia sau în altă parte, la care ar participa reprezentanţi ai autorităţilor şi ai opoziţiei. Temele conferinţei ar fi, în primul rând: energia, securitatea, economia, problemele de tranzitare, care, în Belarus sunt foarte semnificative, la fel şi pentru UE; în al doilea rând: problemele legate de vize, de vecinătate în privinţa cetăţenilor; în al treilea rând: problemele cu situaţia democratică, problemele partidelor şi drepturile omului; şi în al patrulea rând: imaginea reală din partea Belarus - cum văd belaruşii Parteneriatul estic în viitorul apropiat. La sfârşitul zilei, consider că acesta este unul din modurile în care putem aduce o dezmorţire a relaţiilor îngheţate pe care realmente le avem. Trebuie să fie un proces care se derulează în două sensuri, deoarece cu sens unic nu vom reuşi.

  Werner Schulz, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în urmă cu două săptămâni, premierul italian a devenit primul şef de guvern din vest care vizitează Belarus după mulţi ani. A lăudat activitatea şi politicile preşedintelui Lukashenko şi a recunoscut prezenţa mare la alegeri ca fiind o expresie a nivelului ridicat al admiraţiei şi dragostei poporului pentru preşedintele său. Din păcate, a uitat să se întâlnească cu opoziţia, care, altfel, ar fi ceva obişnuit.... Răspunsul nu a fost recunoaşterea faptului că s-au luat măsuri pentru liberalizare în Belarus; în schimb, linia adoptată faţă de opoziţie a devenit mai puţin tolerantă. A avut ca rezultat represiuni şi ciocniri, certuri şi altele asemenea.

Acesta este şi motivul pentru care am prezentat această rezoluţie astăzi, pentru a clarifica puterile şi abordările societăţilor civile pe care le sprijinim şi pentru a clarifica faptul că vom putea să discutăm despre un parteneriat - ceva ce este, desigur, încă amânat - doar în momentul în care vom fi capabili să continuăm pe deplin dialogul legat de drepturile omului cu Belarusul. Acest lucru înseamnă libertatea de exprimare, libertatea de expresie, libertatea opoziţiei de a activa, recunoaşterea partidelor din opoziţie, etc. Considerăm că acest lucru este important şi că trebuie să definim parteneriatul nostru în viitor. Sperăm că Uniunea Europeană va găsi o linie comună aici şi că viitorul Înalt Reprezentant va depune, de asemenea, eforturi pentru promovarea acesteia.

  Valdemar Tomaševski, în numele Grupului ECR. – (LT) Dle preşedinte, Belarus, o ţară din Europa Centrală, este leagănul istoric al Marelui Ducat al Lituaniei. Ducatul a apărat valorile civilizaţiilor din vest în partea sa periferică din nord-est. Prin urmare, este bine că anul acesta concluziile Consiliului din 17 noiembrie oferă noi oportunităţi pentru dialog, cât şi o cooperare mai bună între Uniunea Europeană şi Belarus.

Cu toate acestea, trebuie să trecem de la vorbe şi gesturi la ceva concret. Să începem cu relaţiile dintre oameni. Acestea trebuie consolidate prin includerea Belarusului în procese la nivel european şi regional. Invit Comisia să pregătească rapid recomandări privind directivele de simplificare a regimurilor vizelor şi desfiinţarea totală a regimului vizelor în zona de frontieră de 50 de km. Oamenii din centrul Europei trebuie să aibă drepturi şi oportunităţi de a se deplasa liber în ambele părţi.

  Jiří Maštálka, în numele Grupului GUE/NGL. – (CS) Am citit cu atenţie proiectele de rezoluţie referitoare la problema dezbătută şi am ascultat cu interes discuţia. Mi se pare că majoritatea proiectelor prezentate încearcă să determine o schimbare pozitivă a relaţiilor reci de până acum dintre UE şi Belarus. Consider că proiectul Parteneriatului estic este o oportunitate bună de a aduce o îmbunătăţire semnificativă în relaţiile noastre. Aş dori să accentuez, în primul rând, faptul că în sfera economică predomină o abordare pragmatică, dar acesta nu poate fi doar un proces unilateral. UE trebuie, de asemenea, să se deschidă pentru produsele şi serviciile din Belarus. În al doilea rând, este esenţial, după părerea mea, să oferim deblocăm rapid resursele financiare pentru Belarus în cadrul Parteneriatului estic. În al treilea rând, dialogul poate fi însoţit de o relaxare a politicii UE privind vizele. În al patrulea rând, trebuie să acordăm mai mult sprijin componentei de mediu a cooperării noastre. Cu toţii ştim că Belarusul a suferit în urma dezastrului de la Cernobîl şi sprijinul nostru va fi mai mult decât binevenit. Cu toate că înţeleg circumstanţele istorice şi politice ale Belarusului, consider cu tărie că a sosit timpul ca Belarus să se alăture acelor ţări care au scos pedeapsa capitală în afara legii.

  Fiorello Provera, în numele Grupului EFD. - (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în replică la antevorbitorul meu, doresc să reiterez dreptul oricărui şef de stat sau de guvern de a vizita guvernele din Europa sau din afara ei, cu condiţia ca acest lucru să fie în acord cu dorinţele Consiliului. Prin urmare, consider că această cenzură preventivă a premierului italian este foarte inoportună.

Cu toate acestea, ca să mă întorc la chestiunea în discuţie, la semnarea Parteneriatului estic, Belarusul şi-a demonstrat dorinţa de a se alătura Europei pe drumul către dezvoltare economică şi reformă. Comisia a recunoscut un anumit progres realizat în Belarus, cum ar fi eliberarea prizonierilor politici, reforma codului electoral şi posibilitatea de circulaţie a unor ziare ale opoziţiei, deşi sub control guvernamental. Acest lucru nu înseamnă democraţie în plin avânt, dar este, cu siguranţă o despărţire de trecut.

Uniunea Europeană, prin urmare, se confruntă cu alegerea încurajării reformei prin dialog în cadrul Parteneriatului estic şi în cadrul Euronest şi, în acelaşi timp, cu menţinerea unei politici de vigilenţă asupra rezultatelor obţinute şi măsurilor luate. Prin urmare, sunt de acord că dlui Vigenin trebuie să i atribuie sarcina de a ajunge la un acord cu Minskul asupra reprezentării satisfăcătoare în Adunarea Euronest, care nu se limitează numai la societatea civilă, ci include membri ai Parlamentului Belarusului.

Acest lucru ne-ar permite să ne angajăm într-un dialog cu factorii decizionali politici asupra chestiunilor care includ drepturile omului şi să stabilim un canal de comunicare cu guvernul pentru a sprijini procesul de reformă. Atunci, nu ar mai avea nicio scuză pentru lipsa răspunsurilor sau pentru furnizarea unor răspunsuri nesatisfăcătoare.

  Peter Šťastný (PPE). – (SK) Belarus merită mai multă atenţie, atât din partea UE, cât şi a Parlamentului European. În mod categoric, aprob oferta noastră de ajutorare, cu condiţia ca răspunsul celeilalte părţi să fie măsurabil în mod specific şi adecvat. Cu toate acestea, trebuie să fim principiali în cererile noastre. Astfel, beneficiarii vor fi democraţia, relaţiile bune dintre UE şi Belarus şi, categoric, cetăţenii acestei ţări.

Prin urmare, salut invitaţia adresată Belarusului de a se alătura adunării parlamentare comune Euronest, cu condiţia clară a unui format de 5+5 pentru delegaţi, care este sprijinit puternic de Parlamentul European. Pe de altă parte, încălcarea grosolană a principiului referitor la vizitele oficiale ale reprezentanţilor deputaţilor UE este regretabilă. Un astfel de principiu care este necesar la o vizită oficială în Belarus este o întâlnire cu opoziţia. Exact acest principiu a fost încălcat în mod flagrant prin lipsa unei astfel de întâlniri în timpul vizitei recente a liderului unui stat membru influent al UE. Comportamentul de acest tip aduce o lovitură eforturilor noastre, dăunează prestigiului Uniunii Europene şi al instituţiilor sale şi, bineînţeles, nu contribuie la consolidarea democraţiei în Belarus.

  Justas Vincas Paleckis (S&D). - (LT) Timp de şase ani în Parlamentul European, am susţinut şi susţin în continuare faptul că Uniunea Europeană va face ce este mai bine pentru cetăţenii din Belarus şi UE, în special pentru cei care locuiesc în ţări vecine, nu prin punerea în aplicare a unor sancţiuni sau restricţii, ci prin deschiderea uşilor, cât de larg este posibil, pentru cooperarea dintre popoare, în special dintre tineri, şi pentru contacte mai strânse în domeniul afacerilor, al culturii, ştiinţei şi altele.

Este foarte bine că, pentru al doilea an, Bruxelles-ul se străduieşte în mod pragmatic să stimuleze schimbarea prin apropierea de Belarus şi poporul său. Da, această politică trebuie să producă toate rezultatele pozitive aşteptate, dar întoarcerea în trecut ar fi cu adevărat o greşeală. Prin urmare, sprijin acţiunile Consiliului şi Comisiei, în special, perspectiva unui plan de acţiune pentru Belarus.

Când noile ţări ale UE s-au alăturat Acordului Schengen în urmă cu doi ani, resturile zidului de la Berlin, în mod metaforic vorbind, s-au mutat spre est. În timp ce, înainte, rezidenţii din Lituania, Letonia, Polonia şi Belarus, adeseori înrudiţi, au putut să călătorească de la unii la alţii fără taxe, în prezent belaruşii trebuie să plătească aproximativ jumătate din salariul lor lunar pentru o viză Schengen. Astfel de ziduri birocratice şi financiare trebuie dărâmate, cât mai repede posibil. Pe de altă parte, acţiunile Minskului de întârziere a acordului cu Lituania şi cu alte state privind trecerea facilitată pentru locuitorii de la frontieră pun la îndoială bunăvoinţa autorităţilor.

Conform sondajelor, aproximativ 30 % dintre rezidenţi din Belarus sunt în favoarea unor relaţii mai bune cu Uniunea Europeană. În acelaşi timp, 28 % dintre rezidenţi ar prefera relaţii mai bune cu Rusia. Aceasta nu este o contradicţie. Uniunea Europeană nu intenţionează să rupă Belarusul de Rusia sau să le facă duşmani. Nu Vestul este cel care are nevoie de reforme, ci, belaruşii înşişi.

Modernizarea economică dinamică şi participarea la politica Parteneriatului estic poate ajuta la îndeplinirea acestei sarcini.

  Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Dle preşedinte, ascultând dezbaterea noastră, am impresia că spunem prea puţin despre obiectivul nostru principal, care îl reprezintă alegerile libere din Belarus. Trebuie mereu să fim atenţi cu acest aspect. În calitate de deputaţi europeni desemnaţi prin alegeri democratice în ţările noastre, nu putem ignora acest obiectiv principal.

Sunt convins că, atât în tabăra opoziţiei, cât şi a guvernului, mulţi oameni aşteaptă de la noi să discutăm despre alegeri libere. Şi ei aşteaptă acest semnal. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă. Aceştia merită un răspuns clar şi simplu. Noi luptăm pentru ca Belarusul să aibă alegeri libere şi ca Belarusul să fie un partener liber în Europa. Ieri, am reuşit să obţinem o declaraţie de la dna Ferrero-Waldner asupra planului Sarkozy, pentru care îi mulţumesc.

Astăzi, am o altă idee. Aş dori ca dna Ferrero-Waldner să facă o declaraţie clară că, până când nu sunt organizate alegeri libere în Belarus, nu vor exista contacte politice cu această ţară în domenii pentru care dumneaei este responsabilă, cu excepţia opoziţiei, care nu va fi exclusă în acest fel. Vă rog, spuneţi acest lucru în mod public. Vă vom fi foarte recunoscători pentru acest lucru. Va fi un cadou de Crăciun pentru noi.

  Bastiaan Belder (EFD). - (NL) Dle preşedinte, la începutul acestui an, miercuri 14 ianuarie mai exact, am avut de asemenea onoarea să iau parte la o dezbatere în acest Parlament despre Belarus, la care dna comisar Ferrero-Waldner a fost, la rândul său, prezentă. La sfârşitul anului parlamentar, este normal să analizăm dacă s-au înregistrat schimbări semnificative în relaţiile dintre UE şi Belarus; şi, după părerea mea, anul 2009 a fost caracterizat prin status-quo-ul dintre Minsk şi Bruxelles. Ce concluzii trebuie să tragă instituţiile europene din acest lucru? În primul rând, persistă pericolul ca regimul preşedintelui Lukashenko din Belarus să oscileze în continuare între Moscova şi Bruxelles sau între falsa integrare cu Rusia şi falsa apropiere de Uniunea Europeană. Pe de o parte, există afectivitatea economică a Europei, pe de altă parte, există dorinţa elitei politice din Belarus de a-şi consolida puterea. Cele mai recente schimbări de poziţie la nivel politic superior în Minsk indică o linie mai dură.

Uniunea Europeană ar trebui să folosească o strategie echilibrată pentru a profita de oportunitatea de a aduce o schimbare treptată în mentalitate la nivel de populaţie şi de elite, o oportunitate care apare din dialogul şi structurile de cooperare înfiinţate în prezent, combinată cu criza economică globală, care, de asemenea, îndeamnă guvernul Lukashenko la acţiune.

Pe scurt, toate instituţiile europene trebuie să fie în contact cu toate grupurile-ţintă din Belarus în acest scop, inclusiv autorităţile de stat, forţele de opoziţie, societatea civilă şi chiar populaţia civilă. Fireşte, Parlamentul European va căuta, de asemenea, un contact substanţial cu Parlamentul din Belarus.

  Konrad Szymański (ECR). – (PL) Experimentul cu dezmorţirea relaţiilor dintre Uniune şi Belarus continuă să producă rezultate ambigue. Presiunea politică din partea Uniunii Europene este, prin urmare, o condiţie esenţială pentru menţinerea unei direcţii de schimbare foarte slab evidenţiate în Minsk. Deschiderea canalelor de comunicare cu autorităţile trebuie să meargă mână în mână cu respingerea parlamentului nedemocratic din Minsk. De asemenea, trebuie să avem mare grijă ca belaruşii liberi să nu se simtă respinşi, şi astfel omisiunea nechibzuită a întâlnirilor cu reprezentanţii opoziţiei este extrem de iresponsabilă.

Minskul trebuie să realizeze că politica noastră are un obiectiv - democraţia în Belarus. Schimbările politice vor fi posibile numai când ne vom asigura că belaruşii au acces la informaţii independente. Un proiect care solicită sprijinul nostru astăzi este, în special, televiziunea Belsat, care, de doi ani, este singurul canal în limba belarusă care oferă acces la informaţii necenzurate despre situaţia din ţară şi se bucură de interes tot mai mare printre belaruşi.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dnă Malmström, dnă comisar, sunt deosebit de mulţumit de faptul că dna Ferrero-Waldner, în calitate de comisar, a sprijinit permanent democraţia şi economia de piaţă şi a stabilit noi standarde în această privinţă în Belarus. În această ordine de idei, aş dori să îi mulţumesc în modul cel mai sincer pentru activitatea sa în calitate de comisar pentru relaţii externe şi politica de vecinătate europeană şi să îi doresc toate cele bune în viitor.

  Marek Siwiec (S&D). – (PL) Dle preşedinte, ne găsim într-o situaţie care indică spre un tip de schizofrenie în contactele noastre cu Belarus. Deoarece liderii europeni discută cu preşedintele şi cu guvernul din Belarus care reprezintă Parlamentul din Belarus şi sistemul politic. Acest lucru este bun. Cu toate acestea, nu dorim să discutăm cu un parlament ales printr-un proces electoral organizat în mod defectuos, care nu a fost nici liber, nici transparent, pentru că avem principiile noastre. Această schizofrenie trebuie să ia sfârşit la un moment dat şi acest lucru trebuie spus în mod clar.

Momentul decisiv pentru ca noi să spunem care este politica noastră faţă de Belarus îl reprezintă alegerile locale de anul viitor. Fie că vor fi organizate conform standardelor pe care le acceptăm şi vor indica o deschidere semnificativă, fie nu vor fi organizate în acest fel şi va trebui, pur şi simplu, să nu ne mai gândim la deschidere din partea Belarusului, deoarece va fi evident că dl Lukashenko ştie ce vrea, în timp ce noi nu ştim cu adevărat ce vrem.

În privinţa dlui Berlusconi, totuşi, acesta a dezvăluit destul de multe despre sine, deoarece, dacă o conducere ideală este, pentru dumnealui, ceea ce face Lukashenko, înseamnă că este un model de conducere care îl impresionează şi putem doar să stăm cu braţele încrucişate şi să regretăm că un astfel de lider se află printre cei 27 de lideri ai ţărilor din Uniunea Europeană.

  Charles Tannock (ECR). – Dle preşedinte, în calitate de observator pe termen lung al Belarusului, consider că este important ca UE să păstreze relaţii cu Belarus, care este o ţară europeană de dimensiuni medii şi care devine din ce în ce mai izolată şi se transformă într-un fel de Cubă a Europei. Preşedintele Lukashenko, care este în chintesenţă un Homo sovieticus, înţelege, cu toate acestea, pe deplin ce înseamnă puterea politică şi, prin urmare, trebuie să avem contacte şi relaţii comerciale şi politice rezonabile între UE şi Belarus. Prin urmare, eu sunt de acord că, în cele din urmă, sancţiunile specifice trebuie să fie ridicate şi un APC trebuie să fie ratificat.

Astfel, după ani de izolare a Belarusului din partea UE, în prezent sunt de acord că o abordare pragmatică prin stimulente şi constrângeri este una corectă. Trebuie să facilităm contactele cu societatea civilă din Belarus şi regimuri de vize mai ieftine, şi să acordăm statut de observator Belarusului în Adunarea Euronest, cât şi acces la programele Parteneriatului estic.

Am realizat un start generos şi solicit Minskului să ne întâlnim la jumătatea drumului prin îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului şi a democraţiei.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle preşedinte, politica Uniunii Europene în privinţa Belarusului este, cu siguranţă, un exemplu de politică de vecinătate sensibilă. Ar trebui să mulţumim comisarului precedent, dnei Ferrero-Waldner, pentru activitatea sa de succes în această privinţă.

Belarusul, cu siguranţă, trebuie să fie sprijinit de către Uniunea Europeană în procesul său de reformă şi, de asemenea, în democratizarea sa. Cu toate acestea, Uniunea Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene nu ar trebui să fie aşa de arogante încât să creadă că standardele lor democratice trebuie să fie un model pentru restul lumii.

Un lucru este sigur în legătură cu Belarus: dacă dorim ca relaţiile noastre cu Rusia să se dezvolte, vom fi obligaţi, de asemenea, să respectăm interesele istorice şi geopolitice ale Kremlinului. Aceasta este, probabil, cea mai sensibilă problemă în legătură cu politica europeană referitoare la Belarus.

  Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) S-a discutat aici despre necesitatea schimbului la nivel de tineri şi cultură dintre Uniune şi Belarus. Îmi este teamă că va fi foarte dificil. La 3 decembrie, numele Tatianei Szapućko, purtător de cuvânt al organizaţiei de opoziţie Young Front, a fost şters de pe lista studenţilor de la Facultatea de Drept a Universităţii Statului Belarus. De ce a fost şters numele său? Pentru că a participat la un forum referitor la Parteneriatul estic la Bruxelles. Autorităţile universităţii au considerat că a plecat fără consimţământul lor şi pentru aceasta a fost exmatriculată de la universitate.

Probabil, pentru o femeie din Belarus, acest lucru nu este atât de periculos, dar pentru bărbaţi, exmatricularea de la universitate în Belarus poate fi mult mai supărătoare, deoarece serviciul militar de acolo este tratat ca o pedeapsă, ca un substitut al închisorii. Sunt soldaţi tineri, ca Franek Wieczorka, şeful organizaţiei de tineret Frontul Tinerilor din Belarus, şi Ivan Szyła, de asemenea, din organizaţia Frontul Tinerilor, care au fost persecutaţi în timpul serviciului militar, unde li s-a interzis accesul la informaţii, şi aceasta este considerată ca o pedeapsă. Trebuie să luptăm împotriva acestei situaţii şi să îi sprijinim pe cei care sunt pedepsiţi în acest mod.

  Cecilia Malmström, preşedintă în exerciţiu a Consiliului. – Dle preşedinte, dnă comisar, onorabili deputaţi, consider că este extrem de merituos că avem un sprijin atât de puternic printre toate instituţiile europene pentru abordarea privind Belarusul.

Este, într-adevăr, un partener foarte dificil, dar este vecinul nostru, o ţară cu care împărţim frontiere. Unele ţări de aici au relaţii strânse şi istorice aici cu oamenii de acolo, aşadar trebuie să facem tot posibilul să sprijinim dezvoltarea către democraţie, drepturile omului, statul de drept şi economia de piaţă.

Suntem preocupaţi de anumite reacţii recente, de exemplu, studentul tânăr care a fost exmatriculat. Preşedinţia suedeză a reacţionat foarte ferm în Minsk şi, de asemenea, a făcut multe declaraţii: este, desigur, ceva ce deplângem şi nu trebuie să se întâmple.

Am avut multe contacte cu societatea civilă anul acesta. A avut loc o conferinţă, cu câteva săptămâni în urmă, la Bruxelles, cu societatea civilă. M-am întâlnit personal cu reprezentanţii opoziţiei la Stockholm cu câteva săptămâni în urmă şi sunt eforturi permanente de colaborare cu societatea civilă şi opoziţia. Sunt slabe, dar există şi au nevoie de sprijinul nostru, şi acest sprijin va continua.

Consider că ideea dlui Godmanis referitoare la tema conferinţei este una foarte interesantă. Merită, cu siguranţă, să fie explorată pentru a observa dacă putem trece mai departe.

Această abordare duală referitoare la Belarus - prin „stimulente şi constrângeri”, după cum a fost numită de dl Tannock - este, sperăm, una care va reuşi. Demonstrează că suntem obligaţi cu adevărat, ne-am blocat în mâinile noastre. Putem să îi arătăm dlui Lukashenko şi regimului din Belarus că, dacă ne îndreptăm spre democraţie, dacă ne îndreptăm spre respectarea valorilor internaţionale, există un alt mod pentru dumnealor. Există o cale spre integrarea europeană; este o cale către angajarea cu Uniunea Europeană, către facilitarea vizelor şi aprofundarea Parteneriatului estic.

În prezent, depinde de ei să răspundă. Le-am întins mâna şi, cu sprijinul deplin al tuturor instituţiilor europene, rog Minskul să primească ajutorul nostru, deoarece dumneavoastră şi poporul belarus aveţi multe de câştigat.

  Karel De Gucht, Membru al Comisiei. – Dle preşedinte, în concluzie, aş dori să accentuez că am descoperit - şi, de asemenea, vorbesc în numele dnei Benita Ferrero Waldner, desigur – că schimburile noastre de astăzi sunt foarte sincere şi extrem de utile. Doresc să vă mulţumesc pentru o dezbatere constructivă şi de perspectivă.

UE este, în principiu, pregătită să colaboreze strâns cu Minskul şi să sprijine urgent reformele politice şi economice necesare. Dacă există paşi semnificativi din partea conducerii din Belarus în ceea ce priveşte democratizarea, UE ar fi pregătită să vadă Belarus ca membru deplin al Parteneriatului estic. În acelaşi timp, UE îndeamnă şi va îndemna Belarus să facă paşi suplimentari ireversibili către standardele democratice, fără de care relaţia noastră nu se poate dezvolta la potenţialul său total. Sper sincer că în 2010, vom fi într-o poziţie de angajare treptată şi inteligentă cu Belarus şi vom oferi poporului belarus o viziune şi beneficii tangibile ale unei relaţii strânse cu UE.

UE aşteaptă ca Belarus să ia o serie de măsuri de însoţire în domeniul reformelor democratice, pentru a se apropia de UE şi, împreună, să contribuie la extinderea zonei de pace, stabilitate şi prosperitate implicând toate cele şase ţări din Parteneriatul estic, cât şi Rusia, partenerul strategic al UE.

Există cinci măsuri pe care aşteptăm ca Belarusul să le ia în mod hotărât şi ireversibil.

În primul rând, să garanteze că nu va exista nicio întoarcere la prizonierii politici şi urmărirea penală motivată politic. În al doilea rând, să desfăşoare o reformă aprofundată a legislaţiei electorale în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR. În al treilea rând, să pornească pe drumul liberalizării mass-mediei, să susţină libertatea de exprimare şi de întrunire. În al patrulea rând, să îmbunătăţească condiţiile de activitate ale ONG-urilor prin măsuri de reglementare şi legislative. În al cincilea rând, să abolească sau să declare unui moratoriu referitor la pedeapsa capitală.

O mişcare semnificativă în demonstrarea angajamentului Belarusului pentru valorile comune ar fi introducerea imediată a unui moratoriu referitor la pedeapsa capitală şi abolirea sa ulterioară ca un pas crucial pe calea către calitatea de membru al Consiliului Europei. În concluziile sale din luna noiembrie, Consiliul UE a îndemnat Belarus să introducă un moratoriu referitor la pedeapsa capitală. În plus, Comisia a desfăşurat acţiuni de comunicare ca urmare a celei de-a 10-a Zile Internaţionale împotriva Pedepsei capitale.

Ce ar putea face UE pentru Belarus? Ce poate oferi? Comisia crede că abordarea cea mai productivă în privinţa Belarus va fi una bazată pe pragmatism. Angajarea progresivă a UE cu Belarus trebuie să reflecte paşii pozitivi ai Belarusului, dar noi, de asemenea, trebuie să demonstrăm flexibilitate. Concluziile din noiembrie 2009 ale Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) permit UE să ofere stimulente Belarusului pentru paşii pe care dorim să îi vedem, rămânând, în acelaşi timp, consecvenţi principiilor noastre. Aceasta vreau să spun prin pragmatism.

Mesajul nostru către Belarus este clar. În primul rând, UE este pregătită să colaboreze cu Minsk şi să sprijine dezvoltarea sa politică şi economică şi, dacă există paşi pozitivi semnificativi din partea conducerii din Belarus, am fi pregătiţi să vedem Belarus ca membru deplin al Parteneriatului estic. Acest lucru ar implica dezvoltarea relaţiei noastre prin calea bilaterală a EAP, lansarea unui dialog aprofundat politic şi economic, cât şi o cooperare sectorială extinsă.

În acelaşi timp, Belarus a fost invitat în mai 2009 să se alăture dimensiunii multilaterale a EAP. Acesta participă constructiv la nivel de ministru adjunct în patru forumuri multilaterale - democraţie şi guvernare, integrare economică, securitate energetică şi contactele dintre oameni.

În al doilea rând, ne aşteptăm ca Belarus să ia măsuri suplimentare ireversibile spre standardele democratice, fără de care relaţia noastră nu poate să se dezvolte la potenţialul său total.

În al treilea rând, absenţa unui APC nu este doar o pierdere pentru Belarus; ne privează de baza legală pentru structuri precum un dialog formal asupra drepturilor omului şi abordarea problemelor comerciale şi de tranzit al energiei. În Comisie, continuăm să credem că ratificarea APC va fi un pas util înainte, dar, categoric, vom continua să folosim acest lucru ca un stimulent pentru încurajarea mişcărilor ulterioare de partea Belarusului.

În al patrulea rând, şi ultimul, Comisia a început lucrul la punerea în aplicare a concluziilor CAGRE din noiembrie 2009 şi va reveni cu propuneri în cadrul Consiliului miniştrilor UE, cât mai curând posibil.

  Preşedinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Am primit şapte propuneri de rezoluţie ⁽¹⁾ depuse în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Votarea va avea loc mâine (joi, 17 decembrie 2009).

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris. – (RO) Valorile democratice şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale reprezintă fundaţia pe care UE este construită. Cum obiectivul nostru de bază este să sprijinim ţările vecine să devină democratice şi Belarus este una din ultimele ţări din Europa cu un regim autoritar, consider că trebuie să stabilim condiţii politice stringente foarte clare pentru Belarus înainte de a stabili orice contact politic. Belarus a realizat câteva reforme, dar pălesc în raport cu problemele care există, în special cu privire la respectarea drepturilor omului, libertatea presei şi libertatea de expresie. Trebuie acordat sprijin activiştilor care militează pentru respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale. Susţin ideea stabilirii de contacte cu opoziţia şi sunt în special în favoarea unor contacte individuale între cetăţenii din UE şi Belarus. Ca rezultat, cetăţenii din Belarus vor putea să vorbească liber cu oameni care împărtăşesc valorile democratice. Acest lucru ar contribui la dezvoltarea societăţii civile şi ar facilita un proces de democratizare care s-ar bucura de sprijin popular şi ar fi iniţiat de poporul însuşi. Este singurul mod în care o democraţie sănătoasă poate fi creată, unde sunt respectate drepturilor tuturor. Prin urmare, folosirea de sancţiuni ca mijloc de exercitare a presiunii trebuie să fie combinată cu facilitarea contactelor dintre cetăţenii din UE şi Belarus.

  Kinga Göncz (S&D), în scris. – (HU) Aş dori să salut implicarea constructivă a Belarusului în procesul Parteneriatului estic, cât şi faptul că un dialog referitor la drepturile omului a fost iniţiat între UE şi Belarus. În ultimul an, în ţară au fost iniţiate procese pozitive prin eliberarea prizonierilor politici, dar observăm că acest proces a ajuns într-un impas. Acest lucru se întâmplă din cauza problemelor legate de înregistrarea partidelor politice şi de autorizarea mass-mediei independente şi a organizaţiilor civile. Ca rezultat, UE a fost obligată să extindă măsurile privind restricţiile de călătorie. Sper sincer că Belarus va merge în continuare pe calea schimbării pozitive pe care s-a angajat anul trecut, oferind astfel Uniunii Europene oportunitatea de a răspunde pozitiv. Până atunci, consider că este, de asemenea, important să luăm în considerare posibilitatea unui progres în domeniul facilitării vizelor, contactele umane putând să aducă o contribuţie majoră la o deschidere politică mai mare şi la procesul de democratizare.

  Bogusław Sonik (PPE), în scris. – (PL) La dezbaterea cu privire la drepturile omului în Belarus şi decizia statelor membre de extindere a sancţiunilor împotriva unor reprezentanţi al regimului belarus până în octombrie 2010, trebuie spus că situaţia din Belarus se schimbă treptat.

Ca rezultat al Consiliului European din 17 noiembrie 2009, am aflat că au apărut noi posibilităţi pentru dialog şi intensificarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi Belarus. Dorind să încurajeze autorităţile din Belarus să realizeze reforme, statele membre au convenit asupra ridicării temporare a sancţiunilor privind libera circulaţie care au fost aplicate reprezentanţilor de rang înalt ai autorităţilor din Belarus. Comisia Europeană pregăteşte o directivă pentru a simplifica procedura de obţinere a vizelor UE de către belaruşi şi un acord de readmitere.

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că drepturile omului sunt încă încălcate în Belarus, iar măsurile promiţătoare şi favorabile adoptate începând cu octombrie 2008, precum eliberarea celor mai mulţi prizonieri politici şi permisiunea de distribuţie a două ziare independente, nu sunt suficiente. Un exemplu flagrant de încălcare a drepturilor omului este folosirea în continuare a pedepsei capitale: Belarus este singura ţară europeană care foloseşte încă pedeapsa capitală şi, în ultimele luni, s-au înregistrat alte cazuri de aplicare a pedepsei capitale.

Prin urmare, adresăm următoarele cereri factorilor decizionali din Belarus: respectarea, cel puţin, a drepturilor omului, inclusiv introducând un moratoriu referitor la aplicarea pedepsei capitale, modificarea legii electorale şi garantarea libertăţii de expresie şi a presei.

PREZIDEAZĂ: DL SCHMITT
Vicepreşedinte

(1) A se vedea procesul-verbal