Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 20 ianuarie 2010 - Strasbourg

7. Explicaţii privind votul

Explicaţii orale privind votul

secţiunea VIII - Ombudsmanul European

  Vito Bonsignore (PPE). – (IT) Prin acest vot, Parlamentul European îşi exprimă încrederea în Ombudsmanul European, al cărui mandat va dura până la finalul legislaturii noastre.

Vreau să subliniez faptul că acest vot este unul pozitiv pentru noi toţi, pentru toţi cetăţenii europeni. Ombudsmanul European se va ocupa de plângeri cetăţeneşti privind situaţiile de administraţie defectuoasă din partea instituţiilor noastre. Ombudsmanul a răspuns în faţa Parlamentului European, a răspuns la întrebări legate de modul în care munca sa poate deveni mai transparentă, în care cooperarea dintre Parlamentul şi Ombudsmanul European se poate îmbunătăţi, precum şi comunicarea cu publicul.

El va avea un rol foarte important în apărarea cetăţenilor europeni, în a-i ajuta în contactarea administraţiilor publice şi, poate, în a-i face pe cetăţenii europeni să simtă că fac parte dintr-o Europă comună. Reducerea poverii birocratice resimţită uneori este un obiectiv către care trebuie să tindem cu toţii.

Uniunea Europeană va fi şi mai politică dacă va reuşi să aşeze cetăţenii în centrul tuturor acţiunilor sale. Iată de ce sper ca noul Ombudsman European să se bazeze pe experienţa sa anterioară pentru a îmbunătăţii relaţiile pozitive cu cetăţenii europeni.

- Raport: Eva Joly (A7-0086/2010)

  Alfredo Antoniozzi (PPE). – (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, consider că raportorul nostru, dna Joly, precum şi toate grupurile politice implicate, au făcut o treabă foarte bună în redactarea acestui raport, pe care eu, împreună cu colegii mei din Partidul Popular European (Creştin-Democrat), îl susţinem puternic.

În special, doresc să îmi exprim sprijinul pentru acea parte din raport în care se menţionează că negocierile privind revizuirea Acordului de la Cotonou ar trebui să ţină cont, pe de-o parte, de consecinţele crizei financiare, şi, de cealaltă parte, de migraţie şi, mai presus de toate, de nevoia de a opri imigraţia ilegală.

Aceasta are un impact negativ nu doar asupra economiilor din ţările ACP care, ca urmare a imigrărilor, pierd forţă de muncă şi muncitori calificaţi, necesari pentru dezvoltare, ci şi asupra acelor state din UE care resimt cel mai puternic fenomenul imigraţiei ilegale, ţări precum Italia, a cărei capacitate de a absorbi imigranţi are limite economice şi ocupaţionale, ce nu pot fi depăşite dacă nu ne dorim să asistăm la un declin social.

  Frank Vanhecke (NI). – (NL) Domnule preşedinte, am votat împotriva raportului Joly, cu toate că eu consider că suntem cu toţii de acord în legătură cu unul dintre argumentele sale centrale, şi anume că ne trebuie o politică care să promoveze dezvoltarea economică a ţărilor africane însele, pentru a combate exodul de creiere şi a le permite africanilor calificaţi să participe la dezvoltarea pe termen lung a ţărilor lor. Înţeleg şi sprijin acest lucru. Atunci, de ce în acelaşi raport se susţine cu încăpăţânare că ne trebuie o politică pentru noul val de emigranţi din ţările africane, şi pentru noii imigranţi din Europa? Până la urmă, aceasta nu duce decât la exodul persoanelor cele mai dinamice, întreprinzătoare şi bine pregătite din Africa. Susţin în continuare că acea „Carte albastră” este dezastruoasă pentru Europa, dar, mai ales, dăunătoare pentru Africa şi africani. În final, „migraţia circulară” menţionată este doar un vis, deoarece aceşti imigranţi nu se întorc acasă, creându-se, astfel, un teren propice pentru alţi imigranţi ilegali.

***

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule preşedinte, agenda noastră din această săptămâna, şi chiar de astăzi, a fost una subţire şi segmentată. Şi ştim cu toţii de ce. Pentru că săptămâna a fost dedicată unor manevre de culise. Aş spune manevre în încăperi pline de fum, însă, cum ne aflăm la Bruxelles, o să spun încăperi lipsite de fum.

Am trecut prin această prostie a audierilor. Acestea au dat candidaţi în legătură cu care nu am auzit pe niciun deputat în Parlamentul European să spună că vom numi acum 27 dintre persoanele cele mai bine pregătite din întreaga Uniune Europeană, potrivite competenţelor extraordinare ce le sunt oferite de Comisia Europeană. Ei nu numai că vor fi în executiv, ci vor avea şi dreptul de iniţiativă legislativă - o concentrare a puterilor extraordinară în orice context, cu atât mai mult dacă ţinem cont de un lucru, şi anume că ei nu sunt responsabili direct în faţa electoratului. Şi acesta este cel mai exclusivist electorat din Europa – 736 de deputaţi în PE decid cine va conduce continentul.

Nu trebuie să fiţi eurosceptici pentru a avea obiecţii faţă de acest lucru. Pare incredibil că acest continent care a exportat în toată lumea ideea guvernului reprezentativ şi a democraţiei parlamentare, care a dus sămânţa democraţiei pe toate continentele unde a găsit teren fertil, dărâmă acum, cu o lovitură de secure, copacul ancestral de aici, din Europa. Cu toţii avem de pierdut prin acest proces.

***

- Raport: Eva Joly (A7-0086/2009)

  Syed Kamall (ECR). – Domnule preşedinte, atunci când discutăm despre relaţiile ACP-UE, desigur, principala idee ar trebui să fie cum să îi ajutăm pe oamenii acestor ţări să scape de sărăcie.

Discutând cu antreprenorii din aceste ţări, ei se plâng de faptul că mulţi dintre ei, la 40 de ani de la cucerirea independenţei, resimt problemele cauzate de 40 de ani de socialism, fiind în continuare dependenţi de economiile primare şi complet dependenţi de ajutorul de stat.

Antreprenorii mi-au vorbit şi despre faptul că, de fapt, barierele comerciale nu fac decât şi mai mult rău, scumpind importurile de alimente şi medicamente pentru cetăţenii săraci. Se plâng de barierele netarifare şi de cele tarifare ale UE, şi mă bucur că ACP-UE încearcă în oarecare măsură să rezolve o serie din aceste bariere tarifare, dacă nu şi pe cele netarifare.

De asemenea, sunt mulţumit să văd că Comisia a creat o unitate ce ajută antreprenorii din ţările în curs de dezvoltare să exporte în UE. Trebuie să ne amintim că principiul esenţial este că cea mai bună cale de a-i ajuta pe cei săraci să iasă din sărăcie este să încurajăm comerţul şi să ajutăm antreprenorii din ţările mai sărace.

  Philip Claeys (NI). – (NL) Domnule preşedinte, doar punctul 31, care face apel către Comisie pentru a include principiul migraţiei circulare şi facilitarea acesteia prin acordarea de vize a fost suficient pentru a vota împotriva raportului Joly. „Migraţia circulară” este un miraj. Este ceva ce există în documentele oficiale ale UE şi în altele similare, dar nu şi în lumea reală – cu câteva excepţii. Migraţia circulară se rezumă la situaţia în care un imigrant primeşte un permis de şedere pe o perioadă limitată, după care, odată acesta expirat, el va rămâne în Europa, doar că în mod ilegal. Aceasta este realitatea aşa numitei migraţii circulare. Migraţia circulară este motorul migraţiei ilegale; Comisia ştie acest lucru, Parlamentul, şi el, îl cunoaşte. Cu toate acestea, termenul este folosit la nesfârşit, pentru a-i face pe oameni să creadă că mulţi imigranţi se întorc acasă peste ceva timp. Ar fi mai bine să nu mai ascundem realitatea, cât mai curând posibil.

***

  Seán Kelly (PPE). – Domnule preşedinte, cu voia dumneavoastră, vreau să spun ceva în legătură cu respectarea timpului alocat vorbirii, pentru că de prea multe ori, în această Cameră, foarte multă lume depăşeşte timpul de vorbire, şi li se permite. Unii vorbesc chiar de două ori mai mult decât le era alocat. Fac apel la dl Preşedinte, şi la vicepreşedinte, să folosească toate metodele pentru a se asigura că timpul este respectat conform regulamentului şi că cei care doresc să se folosească de procedura „catch-the-eye” să aibă posibilitatea de a o face.

***

Explicaţii scrise privind votul

Alegerea Ombudsmanului European

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. – (IT) Domnule preşedinte, rolul pe care Ombudsmanul European îl are pentru cetăţeni este de o importanţă vitală pentru buna funcţionare şi transparenţa instituţiilor europene, care reprezintă 27 de state membre şi aproape 500 de milioane de cetăţeni. Doresc să atrag atenţia Camerei asupra rolului important pe care Ombudsmanul îl are în protejarea limbilor din UE, având în vedere numeroasele plângeri primite în ultimii ani referitoare la discriminare lingvistică, plângeri care s-au referit şi la limba italiană. Prin urmare, sunt încântat de realegerea Ombudsmanului European şi, în timp ce îi urez mult succes în activitate, îl invit să acorde atenţia cuvenită protecţiei lingvistice.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. – (RO) Salut realegerea dlui Nikiforos Diamandouros în funcţia de Ombudsman European pentru un nou mandat, până în 2014. De asemenea, îl susţin pe Ombudsman în realizarea principalelor sale obiective: să se asigure că cetăţenii europeni se vor bucura de beneficiile şi resursele oferite de Tratatul de la Lisabona şi să obţină o mai bună cooperare cu ombudsmanii naţionali şi regionali, asigurând, astfel, o mai mare transparenţă a activităţilor la nivel european.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Sprijin pe deplin realegerea dlui Nikiforos Diamandouros în funcţia de Ombudsman European. Ombudsmanul European investighează plângerile formulate împotriva instituţiilor şi organismelor Uniunii Europene. Acesta trebuie să fie un funcţionar public independent, nepărtinitor şi imparţial. Dl Diamandouros a dovedit că este un avocat al cetăţenilor foarte eficient şi profesionist. Atunci când a fost necesar, nu s-a temut să critice instituţiile europene, inclusiv Parlamentul European. Acum, când Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat aceeaşi valoare juridică ca şi tratatele, am încredere că aceasta, şi în special dreptul la buna administrare, vor reprezenta o parte esenţială a muncii depuse de dl Diamandouros în calitate de Ombudsman.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Într-o Europă care îşi doreşte să fie mai aproape de cetăţenii săi şi să îi deservească mai bine, este esenţial ca aceştia să poată exercita un control eficient asupra instituţiilor şi organismelor din UE. Şi aici rolul Ombudsmanului European se dovedeşte a fi unul indispensabil, deoarece cetăţenii îi raportează toate neregulile administrative, toate cazurile de discriminare, de abuz în funcţie sau neîndeplinire a acesteia sau refuzul de a răspunde la o anumită întrebare adresată unei instituţii sau organ al UE.

Din acest punct de vedere, salut alegerea noului Ombudsman European pentru următorii cinci ani şi sper că, în mandatul său, va fi condus de valorile esenţiale ale Uniunii Europene - libertate şi justiţie. Astfel, cetăţenilor europeni li se va garanta ca vor beneficia de instituţii mai bune, că deţin controlul asupra lor, iar UE va deveni mai puternică, mai corectă şi mai unită.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Ombudsman European intervine pentru a soluţiona cazurile de administrare defectuoasă din partea instituţiilor şi organismelor comunitare, fie din proprie iniţiativă, fie în baza plângerilor primite. Aceasta înseamnă că Ombudsmanul European ajută la crearea unei Europe a cetăţenilor, într-un moment în care Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, iar Carta drepturilor fundamentale a căpătat caracter obligatoriu. Trebuie menţionat că dreptul la o bună administrare este un drept fundamental al cetăţenilor europeni, consfinţit în articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În 2001, Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind Codul de bună conduită administrativă, care trebuie respectat de către instituţiile şi organismele Uniunii Europene. Susţin ideea că acesta ar trebui să devină lege europeană, ceea ce ar aduce coerenţă legislativă în UE şi ar garanta că aceste principii elementare vor fi adoptate de instituţiile sale atunci când interacţionează cu cetăţenii. Este foarte important ca cetăţenii europeni să îşi cunoască drepturile şi cum să şi le protejeze sau să le recupereze, în cazul în care acestea le sunt încălcate.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) Domnule preşedinte, de fapt, în Parlamentul European am evaluat anual activitatea dlui Diamandouros în calitate de Ombudsman, atunci când am dezbătut rapoartele anuale trimise de domnia sa, iar acestea au primit, întotdeauna, calificative foarte bune. Pe perioada celor două mandate, dl Diamandouros a întreprins numeroase iniţiative pentru a atrage atenţia asupra instituţiei Ombudsmanului, ceea ce a dus la creşterea numărului cetăţenilor europeni care i-au cerut ajutorul. Ultimele cifre, înregistrate pentru anul 2008, menţionează un total de 3 406 de plângeri, faţă de 3 211 în anul precedent. Trebuie menţionat, de asemenea, că Ombudsmanul nu s-a rezumat doar la analizarea plângerilor admisibile, ci a oferit şi informaţii în legătură cu drepturile la despăgubiri, pentru cazurile care nu intrau în competenţele sale.

Pe lângă aceasta, dl Diamandouros a pus bazele unei cooperări valoroase între ombudsmanii din statele membre, care a permis un schimb de informaţii şi de bune practici între aceştia. La iniţiativa sa, în cadrul birourilor naţionale ale ombudsmanilor au fost numiţi ofiţeri de legătură, iar în „Ombudsman Newsletter” sunt publicate informaţii referitoare la punerea în aplicare şi respectarea legilor europene. Prin urmare, sincere felicitări dlui Diamandouros pentru toate realizările de până acum şi pentru realegerea în calitate de Ombudsman European şi contez pe o cooperare la fel de fructuoasă şi pe perioada actualei legislaturi a Parlamentului European.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Dragi colegi, iau astăzi cuvântul în semn de apreciere pentru munca ombudsmanului nostru, dl Nikiforos Diamandouros. Şi-a îndeplinit atribuţiile respectând toate regulile şi a făcut acest lucru dând dovadă de independenţă şi integritate. Este promotorul principiului conform căruia instituţiile UE trebuie să fie transparente. Să fim sinceri, dragi colegi: cetăţenii europeni nu se implică în afacerile europene în măsura în care ne-am dori noi să o facă. De aceea, este necesar ca instituţiile UE să funcţioneze ca şi cum s-ar afla după un panou de sticlă. Acest ombudsman a demonstrat, până acum, că are abilitatea de a opera cu acest capital şi, prin urmare, salut realegerea sa. Vă mulţumesc.

  David Martin (S&D), în scris. – Sunt foarte mulţumit că dl Nikiforos Diamandouros a fost reales în funcţia de Ombudsman European. A promovat foarte bine drepturile cetăţenilor şi sunt bucuros că va continua să îndeplinească acest rol.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În cadrul votului pentru alegerea Ombudsmanului, am votat în favoarea dlui Pierre-Yves Monette. A fost singurul care şi-a dat osteneala să se prezinte deputaţilor neafiliaţi din Parlamentul European şi să răspundă la întrebările acestora.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) Am ajuns astăzi la o decizie referitoare la alegerea Ombudsmanului European. Aceasta este foarte importantă pentru cetăţenii europeni, deoarece Ombudsmanul European se ocupă de protejarea drepturilor omului. El examinează plângerile înaintate de cetăţenii Uniunii în legătură cu neregulile din instituţiile europene. În acest fel, europenii exercită un anumit control asupra fiecărui organism, birou, instituţie şi agenţie a Uniunii.

Tocmai de aceea este foarte important ca ei să îşi cunoască drepturile. Trebuie să ştie că prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a crescut şi influenţa pe care o au asupra modului în care instituţiile UE funcţionează. În plus, conform noului ombudsman, Ombudsmanul European va lucra mai aproape de celelalte instituţiile europene. Este îmbucurător şi faptul că cetăţenii din statele nou aderate se folosesc de această posibilitate de a trimite plângeri, lucru demonstrat de numărul destul de ridicat al plângerilor înregistrate în ultimii ani. Acest lucru demonstrează că cetăţenii din noile state membre sunt interesaţi de aspectele legate de Uniunea Europeană şi că UE nu le este indiferentă.

- Raport: Danuta Maria Hübner (A7-0001/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind suspendarea temporară a taxelor autonome din Tariful vamal comun, pentru anumite importuri de produse industriale, în regiunile autonome Azore şi Madeira, deoarece astfel se urmăreşte sporirea competitivităţii operatorilor economici din Azore (producători, distribuitori, vânzători en-gros sau cu amănuntul). Astfel, locurile de muncă din Azore ar fi mai stabile şi s-ar putea depăşi dezavantajele economice cauzate de localizarea insulei.

Această suspendare temporară a taxelor, ce le va permite operatorilor economici locali din Azore şi Madeira să importe o anumită cantitate de materie primă, piese, componente şi produse finite fără nicio taxă vamală, aplicabilă pentru sectoare cum ar fi pescuitul, agricultura, industria şi serviciile, oferă condiţii favorabile pentru investiţiile pe termen lung.

Într-un fel, aceste măsuri vor ajuta şi companiile mici şi mijlocii, precum şi fermierii locali, permiţându-le să creeze noi locuri de muncă şi să investească în cele mai îndepărtate regiuni. În contextul actualei crize economice, necesitatea unor măsuri specifice care să stimuleze activitatea economică şi să stabilizeze locurile de muncă are o importanţă esenţială.

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea rezoluţiei referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de suspendare temporară a taxelor din tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în regiunile autonome Madeira şi Azore, pe baza raportului realizat de minunata mea colegă poloneză, dna Hübner. Autorităţile regionale din Madeira şi Azore, în acord cu guvernul din statul membru corespunzător, Portugalia, au cerut suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun, pentru a promova competitivitatea operatorilor economici locali şi pentru a stabiliza angajările în aceste regiuni ultraperiferice ale Uniunii. Sunt întru totul de acord ca Uniunea să sprijine trăsăturile specifice ale teritoriilor ultraperiferice, cu condiţia ca această toleranţă să nu alimenteze speculaţii sau să se abată de la scopul iniţial.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Sprijin propunerea Comisiei privind suspendarea temporară a aplicării taxelor din tariful vamal comune, deoarece consider că UE trebuie să demonstreze, şi nu doar prin declaraţii, solidaritatea cu regiunile care se luptă cu consecinţele crizei economice. Cred că această măsură este coordonată cu Planul european de redresare economică, deoarece criza economică a afectat statele membre şi regiunile UE în mod diferit, şi, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că există măsuri care să răspundă la nevoile economice specifice din fiecare regiune sau stat membru UE.

Cum aceste insule depind de turism, iar turismul este în declin, există pericolul din ce în ce mai mare al şomajului şi al prăbuşirii companiilor mici şi mijlocii, lucru care ar avea consecinţe foarte puternice pentru locuitorii acestor insule îndepărtate. Prin aplicarea acestor scutiri vamale, Comunitatea trebuie să se asigure, în acelaşi timp, că această măsură deserveşte obiectivul esenţial - promovează companiile locale şi ajută fermierii locali şi întreprinderile mici şi mijlocii să supravieţuiască acestei perioade dificile - şi că aceste principii se aplică şi altor state UE.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Dezvoltarea regiunilor periferice este semnificativ îngreunată de o serie de factori, cum ar fi structura societăţii şi economia, îndepărtarea şi izolarea, dimensiunile reduse, terenul dificil şi clima, precum şi dependenţa lor economică. Cu alte cuvinte, este vital ca Uniunea Europeană să continue să acorde o atenţie specială acestor regiuni, identificând problemele şi zonele cu potenţial, analizându-le diferenţele şi punctele slabe, pentru a pune în aplicare politici şi măsuri corespunzătoare pentru dezvoltarea lor economică şi socială. Salut propunerea de regulament al Consiliului, deoarece este un stimulent pentru dezvoltarea durabilă şi integrarea regiunilor ultraperiferice în economia mondială. Suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun le va permite regiunilor autonome Madeira şi Azore să depăşească dezavantajele economice cauzate de localizarea geografică, dar şi să gestioneze consecinţele specifice pe care le resimt în urma crizei economice. Aplaud iniţiativa autorităţilor regionale din Madeira şi Azore şi hotărârea lor de a contribui la o strategie de dezvoltare a regiunilor lor, care contribuie, în acelaşi timp, la competitivitatea Uniunii Europene şi la capacitatea sa de a avea o dezvoltare economică durabilă.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind suspendarea temporară a taxelor autonome din tariful vamal comun pentru anumite importuri de produse industriale în regiunile autonome Azore şi Madeira. Această suspendare va ajuta la consolidarea competitivităţii operatorilor economici locali şi va contribui la crearea şi păstrarea locurilor de muncă în regiunile ultraperiferice, contracarând dezavantajele economice cauzate de poziţia lor geografică, fără a afecta consolidarea pieţei interne sau principiul liberei concurenţe pe teritoriul UE.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Consider că suspendarea temporară a taxelor vamale autonome este esenţială pentru a consolida competitivitatea operatorilor economici din regiunile portugheze autonome Madeira şi Azore şi pentru a garanta locuri de muncă mai stabile pe aceste insule.

Această suspendare le va permite operatorilor economici locali din Azore şi Madeira să importe materie primă, piese, componente şi produse finite, fără nicio taxă vamală, deoarece aceste produse vor fi folosite local, pentru procesare şi producţie.

Aprobarea acestei scutiri este crucială pentru aceste regiuni portugheze autonome, deoarece ambele depind puternic de sectorul turismului, şi, prin urmare, sunt foarte vulnerabile la volatilitatea acestuia. Această înseamnă că întreaga lor dezvoltare economică se limitează la caracteristicile economiei lor locale şi ale poziţiei geografice.

În acest context, orice stimulent oferit industriei locale furnizează sprijinul necesar îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale populaţiei locale şi deschide drumul către crearea de noi locuri de muncă pe insule, aspect esenţial pentru păstrarea locuitorilor şi pentru crearea condiţiilor necesare dezvoltării.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Suspendarea temporară a taxelor vamale comune le va permite operatorilor economici locali, din regiunile autonome Azore şi Madeira, să importe o anumită cantitate de materie primă, piese, componente şi produse finite, fără nicio taxă vamală. Aceste materii prime vor trebui folosite în agricultură şi pentru întreţinere şi procesare industrială în regiunile autonome.

Această scutire va fi valabilă până la 31 decembrie 2019 şi ne aşteptăm să se creeze o serie de măsuri pentru a preveni apariţia oricărei forme de concurenţă neloială. Metoda consolidează competitivitatea IMM-urilor şi a fermierilor din regiunile noastre autonome, Madeira şi Azore.

Măsura a fost adaptată nevoilor specifice ale acestor regiuni ultraperiferice şi va stimula activitatea economică, ajutând la stabilizarea locurilor de muncă. Economiile locale din Madeira şi Azore depind în mare măsură de turismul naţional şi internaţional, care a fost afectat de criza economică actuală. Aceasta înseamnă că suspendarea este pe deplin justificată şi ne aşteptăm să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării economice din aceste regiuni.

Fac apel la analize mai rapide şi la luarea unor decizii într-un timp mai scurt pentru acest tip de procese, astfel încât să putem răspunde mai prompt şi mai eficient.

Prin urmare, am acordat un vot favorabil.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Autorităţile regionale din Madeira şi Azore au făcut apel la introducerea unei suspendări temporare a taxelor autonome din tariful vamal comun, pentru anumite importuri de produse industriale, cu scopul de a consolida şi garanta o productivitate crescută şi locuri de muncă stabile, în aceste regiuni ultraperiferice.

Suntem de acord cu conţinutul propunerilor din document. Cu toate acestea, considerăm că anumite componente, care nu se încadrează în scopurile agricole menţionate în regulament, ar putea fi văzute drept componente folosite în scopuri industriale, mai ales în sectorul energetic şi de mediu, cum ar fi piesele şi componentele din industria energetică, în special aşa-numita „energie curată” (eoliană, solară, etc.).

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Suspendarea taxelor vamale comune pentru anumite importuri de produse industriale în regiunile autonome Azore şi Madeira până în 2019 este foarte importantă pentru aceste regiuni ultraperiferice ale UE, în aceste momente de criză economică mondială. Este vitală pentru ajutorarea IMM-urilor şi a fermierilor locali, deoarece va consolida competitivitatea operatorilor economici locali şi va garanta locuri de muncă mai stabile în aceste regiuni.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Autorităţile regionale din Madeira şi Azore au cerut suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun pentru a consolida poziţia competitivă a operatorilor economici locali şi stabiliza locurile de muncă în aceste regiuni ultraperiferice. Pentru a garanta că bunurile importate, fie că este vorba de materie primă, piese sau produse finite, nu distorsionează concurenţa, ele vor fi supuse controalelor, care garantează că ele sunt folosite de companiile locale pe insule, pe o perioadă de cel puţin doi ani, înainte de a putea fi vândute liber către alte companii situate în alte zone ale UE. Cum se va pune în aplicare acest lucru în practică? Cum nu se pot oferi clarificări plauzibile, m-am abţinut de la vot.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Salut poziţia adoptată de Comisie privind suspendarea pe o perioadă de 10 ani a taxelor autonome din tariful vamal comun pentru anumite importuri de produse industriale în regiunile autonome Madeira şi Azore, precum şi raportul dnei Hübner, care, împreună:

1. introduc discriminarea pozitivă în favoarea regiunilor ultraperiferice Azore şi Madeira, recunoscând că limitările structurale care afectează aceste regiuni sunt permanente prin natura lor;

2. creează condiţii pentru stimularea activităţii economice şi reducerea şomajului în arhipelag, contribuind, astfel, la stabilitatea demografică din insule.

Acesta este un exemplu al coeziunii ce poate fi atinse de o Uniune Europeană creată pe principiul solidarităţii.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Dezvoltarea regiunilor ultraperiferice este condiţionată de locaţia îndepărtată, izolare, climă şi trăsăturile geografice dificile, precum şi de dependenţa acestora de un număr limitat de bunuri şi servicii.

Regulamentul pentru care vom vota astăzi va permite insulelor Azore şi Madeira să importe o serie de produse finite ce vor fi folosite în agricultură, comerţ sau industrie, împreună cu materie primă, piese şi componente pentru utilizare agricolă, procesare sau întreţinere industrială, cu avantajul de a fi scutite de taxe vamale până la finele anului 2019.

Mai mult chiar, această scutire va acoperi întregul teritoriu al ambelor regiuni, nu doar zonele fără taxe vamale, ajutând, astfel, toate tipurile de operatori economici locali.

Vă reamintesc că această propunere a fost subiectul unei proceduri legislative simplificate, pentru a accelera desfăşurarea sa. Însăşi preşedinta Comisiei pentru dezvoltare regională a fost raportor al acestei propuneri, lucru care a permis ca aceasta să fie supusă votului în plen, fără a mai fi dezbătută.

Sunt foarte mulţumit de rezultatul final, care include şi amendamentele pe care le-am propus, acoperind o gamă largă de produse pentru a echipa zona liberă din Madeira, conţinute într-un regulament din 2000, dar care a expirat în 2008, împreună cu cereri suplimentare înaintate în 2008 şi 2009, care nu au făcut parte din propunerea iniţială a Comisiei.

Propunere de rezoluţie: B7-0042/2010

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Propunerea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului, European referitoare la numirea dnei Ana Palacio Vallelersundi în comisia înfiinţată în baza articolului 255 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, merită, în principiu, a fi salutată. Cu toate acestea, din punct de vedere instituţional, este de neînţeles de ce un comitet separat, format din şapte persoane, ar trebui să facă propuneri cu caracter obligatoriu guvernelor naţionale. Prin urmare, am votat împotriva propunerii prezentate.

  Evelyn Regner (S&D), în scris. – (DE) În cadrul votului de astăzi, privind numirea dnei Ana Palacio Vallelersundi în comitetul creat pentru evaluarea candidaţilor la funcţiile de judecător sau avocat general la Curtea de Justiţie şi Tribunal, am votat împotriva propunerii deoarece, pe lângă cunoştinţe juridice excepţionale, mă aştept ca persoana numită de Parlamentul European să examineze şi competenţele şi conformitatea socială a candidaţilor. În această privinţă, nu am încredere în dna Palacio, deoarece mă tem că nu va lua în calcul valorile sociale şi nu va încerca să înţeleagă natura umană atunci când va evalua judecătorii şi avocaţii generali. Mai ales având în vedere stipularea obiectivelor şi valorilor în Tratatul de la Lisabona - economia de piaţă socială a fost menţionată aici - şi consfinţirea Cartei drepturilor fundamentale a UE în legislaţia primară, acest lucru va fi absolut esenţial în alegerea judecătorilor şi avocaţilor generali în viitor.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – (RO) Suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale din regiunile autonome Madeira şi Azore este menită să ofere investitorilor o perspectivă pe termen lung şi să permită operatorilor economici atingerea unui anumit nivel de activitate industrială şi comercială. În calitate de socialistă, consider că aceste măsuri ar trebui menţinute atâta timp cât aceste regiuni se confruntă cu mari dificultăţi economice. Salut propunerea Comisiei pentru că adoptarea acesteia va conduce atât la stabilizarea ocupării forţei de munca pe termen mediu, cât si a mediului economic şi social din aceste regiuni ultraperiferice ale Europei, confruntate cu probleme specifice. Nu pot însă să nu atrag atenţia asupra riscurilor pe care le implică suspendarea temporară a taxelor vamale pentru produsele provenite din astfel de ţări. De aceea este necesar să monitorizăm atent impactul pe care această suspendare îl are asupra concurenţei.

  Róża, Gräfin von Thun Und Hohenstein (PPE), în scris. – (PL) Conform articolului 255 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Parlamentul European este una din instituţiile care propune candidaţi pentru a fi membri în comitetul însărcinat să emită avizul cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile de judecător şi avocat general în cadrul Curţii Europene de Justiţie. Având în vedere faptul că din comitet fac parte doar şapte membri şi că le revine o responsabilitate foarte mare, este foarte important ca aceştia să fie persoane cu o reputaţie impecabilă şi abilităţi superioare. În calitate de deputat în Parlamentul European şi datorită noilor prerogative conferite de Tratatul de la Lisabona, pot influenţa alegerea unuia dintre cei şapte membri ai comitetului şi sunt mulţumită de candidatura dnei Palacio Vallelersundi. Dna Palacio Vallelersundi a fost deputat în Parlamentul European timp de opt ani şi a fost aleasă de colegi de două ori în funcţia de membru al Conferinţei preşedinţilor de comisie.

A fost, de asemenea, preşedintă a Comisiei pentru afaceri juridice şi piaţa internă şi a Comisiei pentru justiţie şi afaceri interne. Pe lângă acestea, celelalte realizări profesionale, cum ar fi faptul că a deţinut funcţia de consilier-şef la Banca Mondială şi că a fost prima femeie ministru de externe din Spania, sunt garanţii că va fi persoana potrivită, în funcţia potrivită.

- Raport: Eva Joly (A7-0086/2009)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind revizuirea parteneriatului ACP-UE, deoarece consider că acest text conţine elemente esenţiale, de care ar trebui să se ţină cont în cadrul negocierilor aflate în desfăşurare acum.

Coerenţa diferitelor politici europene – fie că sunt în domeniul comerţului, dezvoltării sau agriculturii şi pescuitului – ar trebui să fie fundamentul esenţial al relaţiilor noastre cu acest bloc al ţărilor în curs de dezvoltare.

Noua situaţie, reprezentată de acorduri de parteneriat strategice, trebuie avută în vedere. Acestea, care, în esenţă, sunt acorduri comerciale, creează platforme noi pentru dialogul parlamentar şi trebuie respectate. Noile provocări cu care ne confruntăm, cum ar fi schimbările climatice şi criza economică, ar trebui să genereze răspunsuri care să fie incluse în noul Acord de la Cotonou, care ar trebui finalizat în martie.

De asemenea, un alt aspect important de care trebuie să se ţină cont când se elaborează strategia europeană pentru relaţiile cu ţările ACP este apropierea şi contactele strânse pe care regiunile ultraperiferice le au cu aceste state. Regiunile ultraperiferice pot acţiona ca intermediari primari ai UE în cadrul parteneriatelor economice. Regiunile ultraperiferice dau o dimensiune specială acţiunii externe a UE, participând astfel la dezvoltarea unei politici de vecinătate extinsă.

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului colegei mele franceze, dna deputat Joly, privind cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat ACP (Africa, Caraibe şi Pacific) – UE („Acordul de la Cotonou”). Împărtăşesc poziţiile exprimate în raport privind nevoia de a adapta utilizarea acestui instrument special cu ţările ACP în contextul problemelor actuale, cum ar fi schimbările climatice, preţuri la alimente şi combustibil în creştere, criza economică şi sărăcia extremă din Africa. Ţările ACP sunt partenerele Uniunii Europene şi trebuie să ocrotim aceste parteneriate, pentru a avea aliaţi în cadrul negocierilor majore privind guvernanţa mondială care urmează să aibă loc.

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Am votat în favoarea raportului privind cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat ACP-UE (Acordul de la Cotonou). Acest raport a apărut la momentul potrivit şi mi se pare firesc şi corect ca aspectul acordului de parteneriat economic să fie discutat în mod continuu. Acordul de la Cotonou are ca obiective principale eradicarea sărăciei, susţinerea unei dezvoltări durabile şi sprijinirea ţărilor ACP pentru a se integra în economia mondială.

Acordurile şi negocierile comerciale care au loc în prezent, precum şi cele din viitor, trebuie să se îndrepte către realizarea şi consolidarea prevederilor UE şi ale partenerilor săi privind exploatarea prin muncă a copiilor.

Articolul 50 al Acordului de la Cotonou se referă la promovarea unor standarde de muncă corecte, precum şi la îmbunătăţirea măsurilor internaţionale prin care se urmăreşte încetarea exploatării copiilor prin muncă. Aspectele ce ţin de exploatarea prin muncă a copiilor trebuie să devină prioritare în cadrul acordurilor comerciale ale UE.

Prin urmare, salut articolele din raport care cer ca UE şi ACP să înceapă discuţiile privind viitorul relaţiilor ACP-UE dincolo de 2020 şi care recomandă ca părţile independente, adică organizaţiile nestatale şi neguvernamentale, să primească un rol mai însemnat în proces.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – Cea de-a doua revizuire a Acordului de la Cotonou are loc într-un context plin de provocări, când economia mondială trece printr-o criză. Consider că această revizuire va permite ca principalele principii de cooperare dintre UE şi ţările ACP să fie consolidate şi actualizate. Contextul s-a schimbat, faţă de momentul când acordul a fost semnat pentru prima dată, apărând acum noi provocări şi probleme. Negocierile pentru parteneriat ar trebui să acopere aspecte foarte importante, cum sunt combaterea schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare, utilizarea resurselor imense de energie regenerabilă, criza alimentelor şi achiziţia terenurilor arabile.

De asemenea, o atenţie sporită trebuie alocată şi problemei migraţiei. În ultimii ani, am văzut sute de tineri africani aduşi de apă pe malurile UE. Imigraţia masivă este un rezultat al economiilor în prăbuşire, al sărăcirii populaţiei, al încălcării drepturilor omului şi al altor cauze. Aceste aspecte trebuie abordate clar în acordul revizuit.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – Votez în favoarea proiectului de raport privind cea de-a doua revizuire a Acordului de la Cotonou, care introduce elemente esenţiale legate de dezvoltarea durabilă şi integrarea treptată a ţărilor ACP în economia mondială. Aspecte precum schimbările climatice, securitatea energetică, instruirea şi cooperarea în materie educaţională sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială din ţările ACP. Încălzirea globală, care afectează preponderent ţările în curs de dezvoltare, ar putea fi şi ea o oportunitate pentru noi. Resursele de energie regenerabilă de care dispun aceste ţări sunt esenţiale pentru dezvoltarea lor economică şi socială, permiţându-le să se îndrepte către independenţă energetică şi, astfel, să facă faţă crizei mondiale. În acelaşi timp, investiţiile în educaţie şi instruire sunt importante pentru combaterea sărăciei, şomajului, imigrării ilegale şi exodului de creiere, contribuind la dezvoltarea ţărilor ACP şi ajutându-le să îşi creeze propria economie.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Sprijin acest raport, care susţine că cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat ACP-UE trebuie să aibă în vedere actuala criză mondială şi să se realizeze într-un mod care respectă pe deplin un parteneriat între egali. Această a doua revizuire a acordului este o şansă imensă de a ataca cauzele elementare ale crizei financiare, schimbărilor climatice, crizelor energetice şi alimentare şi de a învăţa din greşelile trecutului, aducând modificări semnificative cadrului de la Cotonou, dar şi consolidând unitatea, coeziunea şi solidaritatea în cadrul ACP. Raportul face apel la aplicarea mai hotărâtă a clauzelor şi sancţiunilor privind drepturile omului. De asemenea, raportul exprimă regretul că parlamentele (Parlamentul European, APM şi parlamentele naţionale din statele ACP) nu au fost consultate de statele membre şi nu au participat în niciun fel la procesul de luare a deciziilor ce a dus la identificarea zonelor şi articolelor ce vor fi revizuite şi la stabilirea mandatului de negociere. Obiectivul principal al Acordului de la Cotonou îl reprezintă reducerea şi, eventual, eradicarea sărăciei, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile şi cu integrarea treptată a ţărilor ACP în economia mondială.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat ACP-UE pentru a apăra nevoie de schimbare, care ne va permite să abordăm unele dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în momentul de faţă, cum sunt schimbările climatice, criza financiară şi criza alimentară.

Salut sprijinul acordat de Parlament ţărilor ACP, care îşi doresc ca problema schimbărilor climatice să devină un aspect transversal în cea de-a doua versiune revizuită a Acordului de la Cotonou. Cu toate acestea, regret faptul că parlamentele (Parlamentul European, Parlamentul Panafrican şi parlamentele naţionale din statele ACP) nu au avut şansa de a contribui cu propuneri şi de a participa activ, alături de statele membre, la procesul de luare a deciziilor privind revizuirea acestui acord important.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Sper ca cea de-a doua versiune revizuită a Acordului de la Cotonou va ajuta la promovarea dezvoltării durabile în rândul ţărilor ACP, lucru ce va permite coeziunea socială şi va facilita lupta împotriva sărăciei.

Ţările ACP resimt puternic consecinţele crizei, asociate cu schimbările climatice, iar aceste efecte se accentuează din ce în ce mai mult. În acest context, suveranitatea alimentară are o importanţă vitală. Resursele naturale trebuie folosite în mod corespunzător şi ar trebui încurajată dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Trebuie să garantăm că toate ţările ACP vor beneficia de pe urma unui acord comercial care este cel puţin echivalent cu cel aflat acum în vigoare. De asemenea, susţin ideea că Fondul european pentru dezvoltare (FED), care sprijină politica de cooperare pentru dezvoltare, în contextul acestui acord, ar trebui să înglobeze competenţele bugetare ale Parlamentului.

Prin urmare, am acordat un vot favorabil.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Asemenea raportorului, considerăm şi noi că cea de-a doua revizuire a Acordului de la Cotonou este un moment prielnic pentru a face modificări.

Raportul stabileşte o serie de principii care, dacă vor fi implementate, vor fi un pas înainte către îmbunătăţirea acordului, după cum este ilustrat de protejarea suveranităţii alimentare şi securitatea statelor ACP, dar şi de lupta împotriva paradisurilor fiscale.

În acelaşi timp, însă, doresc să condamn anumite aspecte importante, cum ar fi încercarea de a ne îndrepta către o mai mare regionalizare a relaţiilor ACP-UE, din cauza ameninţării pe care ar putea-o reprezenta pentru coerenţa şi puterea grupului de state ACP.

În alte privinţe, raportul nu răspunde pe deplin nevoilor. Gradul de dependenţă şi subordonare la care sunt supuse ţările ACP, precum şi rolul pe care actualele politici privind ajutorul pentru cooperare şi dezvoltare l-au avut în crearea acestei situaţii – un aspect esenţial – nu sunt suficient dezbătute. Nu sunt abordate nici consecinţele care ar putea apărea odată cu punerea în aplicare a Acordurilor de parteneriat economic de către UE.

Rezervele şi obiecţiile prezentate de mai multe ţări ACP ar fi trebuit incluse în raport, împreună cu priorităţile acestora referitoare, de exemplu, la Fondul european de dezvoltare.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Dragi colegi, mă adresez azi în faţa Parlamentului cu multă încântare, deoarece ne-am îndreptat către roluri egale în relaţia dintre ţările bogate şi cele sărace, consolidând, în acelaşi timp, drepturile omului. Revizuirea acestui acord trebuie să ţină cont de nevoile noii lumi în care trăim şi trebuie să aibă la bază un parteneriat pe picior de egalitate. Aceasta este o nouă lume, cu o economie nouă, în care distribuirea echitabilă a bogăţiei şi soluţionarea problemelor climatice sunt noi priorităţi. Vreau să îmi felicit propriul grup pentru activitatea din Parlamentul European, deoarece au introdus principiile eradicării sărăciei în această revizuire.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport conţine, fără niciun dubiu, câteva sugestii foarte interesante şi intenţii adesea lăudabile. Prioritatea acordată energiei regenerabile, obligativitatea companiilor multinaţionale ce operează în ţările ACP de a-şi declara profitul şi impozitul, integrarea conceptului de suveranitate alimentară sau criticarea externalizării Europei a administrării fluxurilor migratoare sunt toate propuneri pe care le sprijinim. Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că acest raport nu schimbă nimic din Acordul de la Cotonou.

Acest acord este un simbol al faptului că Uniunea Europeană s-a aliniat complet la logica ultraliberală a OMC. Dar nu ne lăsăm păcăliţi: „dezvoltarea” la care se face referire serveşte drept faţadă pentru motivaţii mercantile care au dominat dezmembrarea acordurilor Lomé. Denunţăm punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat european prevăzute în acel acord, faptul că Comisia se foloseşte de şantaj sub forma ajutorului pentru dezvoltare, pentru a se asigura că acestea sunt încheiate, şi, prin urmare, jefuirea ulterioară a economiilor din ţările ACP. Votăm împotriva acestui text, pentru a nu permite ca Uniunea Europeană să îşi abandoneze unicul instrument de cooperare economică nereglementat de obsesia concurenţei libere şi nedistorsionate, şi pentru a nu-i permite să se încline în faţa cererilor Statelor Unite în cadrul OMC.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Recenta tragedie care a lovit statul Haiti dovedeşte că parteneriatele nu sunt potrivite pentru a rezolva problemele. Prin urmare, această a doua revizuire a Acordului de la Cotonou este o oportunitate excelentă pentru a face modificări în legătură cu actualele provocări, reprezentate de schimbările climatice, creşterea accentuată a preţului la alimente şi petrol, criza financiară şi lipsurile severe din câteva ţări ACP. Acesta este momentul în care ar trebui să elaborăm măsuri care să soluţioneze în mod eficient diversele probleme care continuă să afecteze marea majoritate a ţărilor implicate.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş dori să felicit raportorul şi diversele grupuri politice pentru munca excelentă concretizată în acest raport, pe care îl susţin pe deplin.

Din raport, aş dori să vă atrag atenţia asupra negocierilor privind revizuirea Acordului de la Cotonou. De fapt, aceste acorduri ar trebui să ţină cont de mai multe aspecte critice, cum ar fi efectele crizei financiare, creşterea fluxurilor migratoare şi, mai presus de toate, a imigraţiei ilegale.

Sunt convins că doar printr-o evaluare corespunzătoare a cooperării economice va fi posibil să controlăm impactul negativ al crizei şi consecinţele acesteia, atât asupra economiilor ţărilor ACP, care pierd forţa de muncă şi personalul calificat, necesare dezvoltării, cât şi pentru ţările din UE, care resimt cel mai puternic imigraţia ilegală.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Este important să revizuim toate aspectele Acordului de la Cotonou, în lumina ultimelor dezvoltări care au un impact semnificativ asupra ţărilor ACP. Cu toate acestea, mă alătur celor care îşi exprimă preocupările în legătură cu integrarea regională, care este relevantă nu doar pentru ţările ACP, ci şi pentru cele din America Latină, şi, în special, Comunitatea Andină. Anumite acorduri comerciale (acorduri care, conform oficialilor Comisiei, ar trebui să promoveze dezvoltarea) ar putea ca efect periclitarea comerţului dintr-o anumită regiune şi, astfel, ar contraveni obiectivului declarat de dezvoltare, care este promovarea integrării regionale. Uniunea Europeană trebuie să îşi reevalueze în mod constant politicile comerciale şi impactul pe care acestea îl au în această privinţă. Dacă nu va face acest lucru, există riscul apariţiei unor efecte negative pentru dezvoltarea pe termen lung.

  Brian Simpson (S&D), în scris. – Voi vota în favoarea raportului, însă trebuie să menţionez că anumite organizaţii sprijinite de Comisie, având în vedere responsabilitatea de a produce proiecte în cadrul parteneriatului ACP-UE, au fost întinate de corupţie şi au orchestrat campanii de discriminare şi victimizare împotriva personalului care a adus la lumină această corupţie.

Mă refer, desigur, la organizaţia cunoscută sub numele de CDE, care, cu sprijinul Comisiei, a concediat toţii denunţătorii şi a luat foarte puţine măsuri pentru a îndrepta greşelile din guvernanţă şi din conducerea superioară a organizaţiei.

Atunci când ancheta OLAF a scos la iveală că, într-adevăr, în CDE existase corupţie şi că Comisia, în calitate de membră în consiliul de administraţie, nu depusese eforturile necesare la momentul la care s-a produs frauda, ne aşteptam să se ia măsuri sau cel puţin să fie protejaţi cei ce denunţaseră respectivele cazuri. Spre ruşinea Comisiei Europene, nu s-a luat niciuna din măsurile de mai sus.

Astăzi, deşi votez în favoare, mă întreb dacă nu există nevoia urgentă ca pe viitor să examinăm mai în detaliu această incapacitate a UE de a exercita un control financiar corespunzător pentru partea de acord ce îi revine.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Acordul de la Cotonou, care datează din anul 2000 şi reglementează cooperarea dintre UE şi ţările din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP), este revizuit la fiecare cinci ani. Obiectivele sale sunt eradicarea sărăciei şi integrarea treptată a ţărilor ACP în economia mondială, aderând, în acelaşi timp, la obiectivul unei dezvoltări durabile. Prezenta revizuire are loc în contextul crizei financiare mondiale, a schimbărilor climatice rapide, creşterea preţurilor la alimente şi energie şi al unor discuţii privind folosirea terenurilor şi durabilitatea investiţiilor străine.

Este momentul să întărim controlul parlamentar asupra strategiilor de ţară şi a Fondului european pentru dezvoltare (FED) şi să urmărim să asigurăm o consecvenţă a comerţului nostru şi a politicilor externe şi de dezvoltare. Este vremea să avem o abordare holistică pentru problema schimbărilor climatice şi să ne concentrăm la maxim asupra energiilor regenerabile. Este momentul să combatem fluxul financiar ilicit provenit din ţările în curs de dezvoltare şi să reformăm politica Băncii Europene de Investiţii (BEI) către o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte paradisurile fiscale. Este momentul să recunoaştem că dreptul de proprietate asupra terenului şi apa potabilă sunt drepturi fundamentale. Este momentul să recunoaştem că accesul corect la resursele naturale chiar poate ajuta oamenii să scape de sărăcie. Raportul subliniază aceste lucruri şi, deci, beneficiază de sprijinul meu.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) M-am abţinut de la a acorda un vot raportului dnei Joly privind cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat ACP-UE.

Acest raport conţine un număr important de propuneri specifice pentru renegocierea acestui acord – mai bine cunoscut sub numele de Acordul de la Cotonou – pe care le sprijin.

De exemplu, nevoia de a conştientiza situaţia în care se găsesc cele mai sărace ţări din lume, având în vedere caracteristicile lor în ceea ce priveşte schimbările climatice, democraţia şi drepturile omului, exodul de creiere, corupţia şi trăsăturile specifice ale economiei lor, mai ales ale economiei lor agricole.

Cu toate acestea, amendamentele prezentate de Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) adoptate în plen schimbă complet raportul. Şi un exemplu ar fi amendamentul 3, care le refuză populaţiilor dreptul de a-şi defini propriile politici agrare.

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, am votat în favoarea celei de-a doua revizuiri a Acordului de parteneriat ACP-UE („Acordul de la Cotonou”). Acest acord, care reglementează relaţiile de cooperare politică, comercială şi de dezvoltare dintre Uniunea Europeană şi cele 77 de ţări din ACP, şi care acoperă perioada 2000-2020, a mai fost revizuit, în 2005.

În prevederile ce fac subiectul celei de-a doua revizuiri se cere, pe bună dreptate, ca în acord să fie incluse prevederi ad-hoc referitoare la schimbările climatice, ca prevederile referitoare la energia regenerabilă să fie revizuite, să fie sporite cele referitoare la dezvoltarea rurală şi la siguranţa alimentelor şi să se facă mai multe eforturi pentru a opri fluxurile financiare ilegale şi paradisurile fiscale.

Sunt sigură că această revizuire va consolida relaţiile de parteneriat dintre UE şi ţările ACP, oferind mai multă sinergie şi cooperare, în contextul obiectivelor comune ce trebuie atinse.