Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2812(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0031/2010

Texte depuse :

B7-0031/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 21/01/2010 - 7.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0008

Stenograma dezbaterilor
Joi, 21 ianuarie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

8. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0031/2010

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek (PPE).(PL) Dle preşedinte, am votat în favoarea rezoluţiei privind strategia europeană pentru regiunea Dunării, deoarece consider că Uniunea Europeană are nevoie de astfel de strategii regionale. Sunt convins că punerea în aplicare a unor astfel de strategii poate avea o influenţă foarte pozitivă asupra dezvoltării regionale şi, prin urmare, poate influenţa vieţile locuitorilor din regiune, îmbunătăţind nivelul de trai al acestora. Deoarece locuitorii Uniunii Europene sunt cei care reprezintă, bineînţeles, ţinta acţiunii noastre - a Parlamentului şi a Uniunii Europene. Din acest motiv, am votat în favoarea adoptării acestei rezoluţii.

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE).(DE) Dle preşedinte, salut strategia dunăreană ca pe o iniţiativă profund europeană. Aceasta leagă un membru fondator al UE, şi anume Germania, de cei mai recenţi doi membri, Bulgaria şi România. De asemenea, leagă următoarea ţară candidată, Croaţia, de o ţară care se străduieşte să obţină statutul de candidat, şi anume Serbia. Mă bucur că se intenţionează şi includerea Republicii Cehe, a Muntenegrului şi a câtorva alte ţări care aparţin, din punct de vedere istoric şi geografic, acestui grup, deşi nu sunt situate direct pe Dunăre.

Aş dori însă ca Bavaria să nu fie neglijată aici. Dacă ar fi fost independentă, Bavaria ar fi fost, după România, al doilea cel mai mare stat situat pe Dunăre. Bavaria are un interes deosebit în strategia dunăreană. De aceea, sunt recunoscător şi mulţumit de progresul pe care îl înregistrăm acum cu această strategie.

***

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). - Dle preşedinte, vedem încă o dată cum Uniunea Europeană promovează aparenţa în locul substanţei, cauza în locul efectului. Tocmai am votat o serie de rezoluţii care condamnau încălcările drepturilor omului în China. Însă ce face, de fapt, Uniunea Europeană în lume? Izolăm Taiwanul; am fost, în principiu, de acord să vindem arme regimului comunist din Beijing; şi colaborăm cu acesta pentru a-i crea un rival sistemului american de GPS, pe care preşedintele Chirac îl numeşte „imperialism tehnologic”.

Iată cum ipocrizia s-a transformat într-un principiu de bază! Ne plângem în legătură cu drepturile omului, iar apoi direcţionăm bani către Hamas. Refuzăm să ne ocupăm de disidenţii anti Castro din Cuba, nu respectăm democraţia în cadrul propriilor noastre graniţe atunci când un referendum nu decurge aşa cum ne dorim, dar ne convingem pe noi înşine că suntem în continuare de partea celor buni, deoarece - priviţi textul rezoluţiei noastre cu privire la drepturile omului!-

Ne vom bucura în curând de spectacolul extraordinar al trimiterii baronesei Ashton în calitate de reprezentant al politicii noastre externe în Iran, Cuba şi locuri asemănătoare, pentru a le spune celor de acolo că democraţia lor este inadecvată, când dumneaei nu s-a supus nici măcar o dată în cariera sa urnelor de vot şi nu şi-a invitat conaţionalii să voteze pentru sau împotriva ei.

Voi încheia, dacă îmi permiteţi, prin a-i felicita pe oamenii cumsecade din Massachusetts pentru că au luat atitudine împotriva impozitării excesive şi a guvernării excesive. Oamenii din Massachusetts au fost cei care au început revoluţia pentru a scăpa de ideea potrivit căreia impozitele pot fi percepute fără consimţământul populaţiei. Avem nevoie din nou de o astfel de revoluţie, aici în Europa.

 
  
MPphoto
 

  Mirosław Piotrowski (ECR).(PL) Dle preşedinte, doresc să-mi exprim satisfacţia faţă de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluţiei cu privire la atacurile asupra minorităţilor creştine. Deputaţii din Parlamentul European nu trebuie să rămână tăcuţi în faţa atacurilor asupra minorităţilor creştine din întreaga lume, deoarece acest subiect priveşte fundamentele şi rădăcinile naţiunilor Uniunii Europene. Pentru ca vocea noastră să pară credibilă, ar fi trebuit ca astăzi să adoptăm două amendamente prezentate de Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, pentru a ne distanţa de hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la cruci. Îmi pare rău că acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că trebuie să ne amintim de rolul fundamental pe care l-a jucat creştinismul în formarea identităţii istorice şi culturale a Europei şi să promovăm şi protejăm aceste valori atât în lume, cât şi în interiorul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Preşedinte. – Dle Piotrowski, v-am permis să luaţi cuvântul, deşi nu aţi fi avut dreptul, deoarece explicaţiile privind votul sunt admisibile numai în cazul strategiei pentru regiunea Dunării, nu şi în cazul rezoluţiilor de urgenţă. Însă acum aţi vorbit deja; astfel încât, pentru viitor, vă spun că nu vor exista explicaţii privind votul în cazul rezoluţiilor de urgenţă. Prin urmare, voi menţiona, de asemenea, pentru vorbitorii înscrişi, că explicaţiile privind votul se pot referi numai la strategia europeană pentru regiunea Dunării.

***

 
  
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0031/2010

 
  
MPphoto
 

  Ryszard Czarnecki (ECR).(PL) Dle preşedinte, şi eu aş dori să vorbesc despre discriminarea creştinilor în Africa şi Asia, însă voi vorbi, bineînţeles, despre strategia noastră legată de un subiect extrem de important. Să ne amintim că Dunărea este, după Volga, cel mai lung fluviu din Europa. Dunărea trece prin 10 state europene, iar 17 state se află în bazinul Dunării. Acest lucru ţine, bineînţeles, de o anumită responsabilitate, de o anumită provocare pentru Uniunea Europeană, pentru că, în plus, unele dintre aceste ţări sunt în momentul de faţă afectate de criza foarte severă. Mă refer şi la statele membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană dă dovadă de o anumită solidaritate în acest caz. Sper să fie la fel şi în alte cazuri.

 
  
MPphoto
 

  Bogusław Liberadzki (S&D).(PL) Dle preşedinte, am votat în favoarea rezoluţiei referitoare la strategia dunăreană. De ce? - deoarece demonstrează că Uniunea Europeană este deschisă la anumite regiuni, regiuni care au trăsături comune, cum ar fi, de exemplu, un fluviu lung care le traversează. Aş dori, de asemenea, să-mi exprim satisfacţia cu privire la respingerea amendamentelor prezentate de Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Acest lucru a făcut ca rezoluţia noastră să fie mai clară. Aş dori ca această rezoluţie să fie urmată şi de o atenţie asupra altor regiuni caracteristice, incluzând poate şi coridorul Odra.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0031/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut concluziile Consiliului European din 18-19 iunie 2009, în care acesta solicită Comisiei Europene să elaboreze o strategie europeană pentru regiunea Dunării până în 2011. Votez în favoarea propunerii de rezoluţie care a fost prezentată aici. Regiunea Dunării se confruntă cu o serie de provocări, iar o strategie pentru această regiune va îmbunătăţi sistemele de conexiuni şi comunicaţii, va conserva mediul şi va încuraja creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi securitatea. Comisia trebuie să profite la maximum de experienţa operaţională pe care a dobândit-o în strategia pentru Marea Baltică, iar strategia sa trebuie să se bazeze pe determinarea guvernelor şi cetăţenilor statelor membre şi regiunilor de a depăşi provocările comune urgente. De asemenea, este importantă armonizarea acestei strategii cu Strategia UE 2020 şi cu raportul Comisiei, intitulat „Regiunile 2020”, pentru a face faţă provocărilor majore cu care se confruntă Europa în momentul de faţă, de exemplu globalizarea, tendinţele demografice, schimbările climatice şi energia (utilizare şi aprovizionare). Aş îndemna, de asemenea, Parlamentul să dezvolte un proces de reflecţie cu privire la viitorul politicii europene de coeziune şi să conceapă noi posibile strategii pentru alte regiuni, astfel încât acestea să se adapteze la schimbările şi presiunile unei lumi globale.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. (RO) Consider că importanţa consolidării unei strategii a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării va facilita acţiunea externă a Uniunii în vecinătatea sa imediată, subliniind potenţialul acesteia de a contribui la stabilizarea regiunii din sud-estul si estul Europei prin punerea în aplicare a unor proiecte concrete pentru dezvoltarea economică şi socială a acestor regiuni. Prin asumarea de către statele membre riverane Dunării a responsabilităţii pentru promovarea, la nivel comunitar, a propunerii de creare a acestei strategii pentru regiunea Dunării, se confirmă capacitatea de a contribui într-un mod concret la promovarea de iniţiative majore, capabile să asigure continuarea procesului de integrare europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat favorabil rezoluţia comună a Parlamentului European privind Dunărea pentru elaborarea cât mai urgentă a unei strategii europene pentru această regiune. Această strategie va intensifica considerabil cooperarea inter-regională şi va avea drept obiective: dezvoltarea şi modernizarea atât a transportului fluvial pe axa Rin/Meuse-Main-Dunare, cât şi a celui rutier şi feroviar din spaţiul dunărean; dezvoltarea şi utilizarea eficientă a resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii emisiilor de carbon şi creşterii securităţii energetice; protejarea mediului prin punerea în aplicare a unor proiecte menite să restabilească şi să protejeze ecosistemele din regiune; absorbţia eficientă a fondurilor comunitare şi atragerea investiţiilor, promovarea turismului, toate acestea făcând parte din strategia Europa 2020.

Pentru România această Strategie va avea un impact benefic în special asupra conectivităţii ţării la reţelele europene de transport, protecţiei patrimoniului naţional al Deltei, dezvoltării socio-economice a localităţilor situate în bazinul dunărean s.a. <BRK>

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Cred cu tărie că dezvoltarea completă a Uniunii Europene poate fi realizată numai dacă există politici adecvate de dezvoltare pentru toate regiunile UE, care să respecte diferenţele, nevoile şi trăsăturile specifice ale acestora.

Consider că, de fapt, coeziunea teritorială înseamnă crearea de strategii diferite pentru diferitele regiuni, stimularea dezvoltării durabile într-un context al respectului pentru mediu şi al exploatării economice a potenţialului acestuia.

Sunt conştient de faptul că strategiile macroregionale au ca scop promovarea dezvoltării regionale echilibrate în cadrul UE, utilizând resursele existente.

Nu în ultimul rând, recunosc importanţa strategică, teritorială, ecologică şi culturală a Dunării în Europa Centrală. Pentru toate aceste motive, votez în favoarea acestei propuneri de rezoluţie privind o strategie a UE pentru regiunea Dunării.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluţie sprijină o strategie pentru regiunea dunăreană printr-o abordare coerentă, teritorială cu privire la acest fluviu important şi permite dezvoltarea susţinută şi integrată a unei regiuni care acoperă peste 14 ţări europene.

Strategia propusă va permite o politică integrată şi coordonată care poate să aibă efecte sinergetice, să promoveze coeziunea şi să stimuleze creşterea economică şi competitivitatea, protejând, în acelaşi timp, mediul.

Obiectivele care trebuie atinse şi armonizate includ modernizarea porturilor, îmbunătăţirea navigabilităţii fluviului (cu coridoare destinate transportului de mărfuri, interconectări şi intermodalitate cu Marea Nordului), îmbunătăţirea calităţii apei, protejarea întregului Bazin al Dunării şi, nu în ultimul rând, protejarea ecosistemelor care se încadrează în Reţeaua Natura 2000.

Astfel, Comisia ar trebui să lanseze în curând un proces amplu de consultare cu toate ţările aflate de-a lungul Dunării, pentru ca strategia în cauză să fie definită până la sfârşitul acestui an şi să fie armonizată cu următorul cadru financiar multianual.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Suntem de acord cu instituirea unei strategii pentru regiunea Dunării, bazată pe o consultare anterioară şi pe cooperarea dintre ţările şi regiunile aflate de-a lungul acesteia. O astfel de strategie va promova coeziunea economică şi socială, precum şi coeziunea teritorială din aceste regiuni, fără a le pune însă în pericol. Strategia solicită îmbunătăţiri ale situaţiei ecologice a Dunării, precum şi dezvoltarea unui plan de dezvoltare cuprinzător pentru conservarea şi reconstituirea stocurilor naturale.

În plus, se dovedeşte a fi o strategie pozitivă în propunerea de îmbunătăţire a mediului multicultural al Dunării, a dialogului cultural şi a protejării patrimoniului cultural şi istoric al acesteia. După cum se menţionează în raport, suntem de părere că punerea în aplicare a acestei strategii nu trebuie să influenţeze responsabilităţile guvernelor regionale şi locale, bazându-se în schimb pe cooperarea dintre ţările şi zonele din această regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Jacek Olgierd Kurski (ECR), în scris. – (PL) Strategia pentru regiunea Dunării, pe care am pregătit-o şi pentru care am votat astăzi, permite promovarea cooperării regionale şi transfrontaliere. Bazinul Dunării uneşte în momentul de faţă 10 ţări europene - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Moldova şi Ucraina, dintre care majoritatea sunt state membre ale Uniunii Europene sau ţări care aspiră să devină state membre. Din acest motiv, regiunea Dunării reprezintă un factor semnificativ, unind diferite programe care fac parte din politica de coeziune a UE, precum şi programe pentru ţări candidate şi ţări incluse în politica europeană de vecinătate. Ceea ce am adoptat astăzi este un fel de plan-cadru de susţinere a zonei bazinului Dunării, însă dacă programul va rămâne pe hârtie sau dacă modelul va fi completat cu un conţinut specific depinde de găsirea mijloacelor suplimentare care să nu afecteze sau să nu reducă fondurile alocate pentru politica de coeziune în fiecare ţară. Sper că o strategie coezivă pentru regiunea Dunării va contribui la o creştere a prosperităţii şi la o dezvoltare durabilă şi că va genera noi locuri de muncă şi securitate în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Am votat în favoarea elaborării strategiei de dezvoltare pe Dunăre prin care cerem Comisiei să elaboreze acest document cât mai repede, luând în considerare consultări concrete cu experţi din domeniu şi din regiunile relevante, cu identificarea de resurse financiare şi includerea ţărilor nemembre ale Uniunii Europene. Strategia trebuie să se axeze pe aspecte referitoare la: protecţia mediului şi calitatea apei, potenţialul economic şi reţele de transport trans-europene. Rezoluţia privind Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării accentuează rolul şi importanţa consultărilor largi cu actorii locali pe care Comisia Europeană trebuie să le organizeze astfel încât să fie reprezentate cât mai fidel interesele cetăţenilor.

De asemenea, Rezoluţia precizează că este necesar ca orice strategie a macro-regiunilor sa fie incorporată în cadrul politicii de coeziune, aceasta fiind politica coordonatoare la nivelul Uniunii Europene. În plus, va fi necesară analiza valorii adăugate generate de acesta Strategie din perspectiva coeziunii teritoriale europene. Consider necesară corelarea strategiei TEN-T (TransEuropean Network of Transport), unde Dunărea este inclusă la punctul 18, cu noua strategie de dezvoltare teritorială şi economică, pentru ca dezvoltarea să aiba loc în mod coeziv. <BRK>

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanţa strategică a regiunii Dunării, care se datorează locaţiei acesteia, sunt esenţiale relaţii mai strânse între toate ţările din această regiune, şi în special cele care nu fac încă parte din UE. Acestea vor contribui la integrare, în cazul unei viitoare extinderi a UE. Punerea în aplicare a tuturor recomandărilor aprobate în această propunere de rezoluţie este, aşadar, esenţială, dacă până în 2010 urmează să existe o propunere de strategie pentru regiunea Dunării.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Strategia pentru regiunea Dunării reprezintă un model rezonabil pentru coordonarea măsurilor adoptate de UE privind această regiune contiguă. În afara chestiunilor legate de fluviul în sine, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei şi a situaţiei ecologice, programul pe care Comisia urmează să-l elaboreze ar putea să aibă şi efecte sinergetice de ordin economic şi administrativ. Raportul prezentat conţine anumite propuneri bune în acest sens, motiv pentru care am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) Am sprijinit rezoluţia referitoare la o strategie europeană pentru regiunea Dunării. Coeziunea teritorială apare în Tratatul de la Lisabona ca fiind una dintre priorităţile Uniunii Europene. Desfăşurarea strategiei pentru regiunea Dunării priveşte multe domenii de sprijin, cum ar fi politica socială, cultura şi educaţia, protecţia mediului, infrastructura şi dezvoltarea economică durabilă. Tocmai impactul puternic al strategiei şi al soluţiilor acesteia în aceste zone demonstrează faptul că ar trebui stabilite şi puse în aplicare strategii regionale. Regiunea Dunării are nevoie de o strategie, de sprijinul şi de intervenţia noastră, deoarece este un subiect care priveşte multe ţări europene. Dintre acestea, şase sunt state membre ale UE, restul fiind posibile candidate. Influenţa regiunii este, de asemenea, importantă pentru alte ţări care nu sunt direct asociate cu aceasta.

Ideea de a stabili regiuni funcţionale - macroregiuni - a început cu strategia pentru regiunea Mării Baltice. Strategia dunăreană, la fel ca şi celelalte strategii macroregionale elaborate de către UE, are ca obiectiv principal consolidarea integrării prin cooperare la nivel regional şi local. Este deosebit de important ca guvernele, guvernele locale, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să colaboreze cu Uniunea Europeană la dezvoltarea şi realizarea soluţiilor adoptate, deoarece toate acestea reprezintă, împreună cu noi, Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris. – (PL) Ar trebui sprijinită orice iniţiativă a UE care urmăreşte să coordoneze şi să consolideze iniţiativele regionale şi care contribuie la o mai bună cooperare economică, la o mai bună infrastructură de transport şi la o mai bună protecţie a mediului. Strategia pentru regiunea Dunării confirmă creşterea importanţei abordării macroregionale a politicii regionale a Uniunii Europene. Datorită documentului care a fost adoptat astăzi, relaţiile dintre vechile, noile şi posibilele viitoare state membre ale UE, pe de o parte, şi Europa Centrală şi regiunea Mării Negre, pe de altă parte, vor fi consolidate. Cred că, în viitorul apropiat, conceptul unui coridor bazat pe cursul râului Odra va beneficia de o aprobare similară. Acesta ar lega Marea Baltică de Marea Adriatică şi ar porni din Suedia, prin Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, până în Croaţia.

 
  
MPphoto
 

  Preşedinte. – Nu este posibil, dle Zasada. Am explicat deja că explicaţiile privind votul nu sunt posibile în cazul rezoluţiilor de urgenţă. Explicaţiile privind votul se pot referi numai la strategia europeană pentru regiunea Dunării. Îmi pare rău, dar aceasta nu a fost decizia mea.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate