Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stenograma dezbaterilor
Miercuri, 10 februarie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

15. Situaţia din Ucraina (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
MPphoto
 
 

  Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este declaraţia Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedintei Comisiei cu privire la situaţia din Ucraina.

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, Membru al Comisiei. – Dle preşedinte, Înaltul Reprezentant şi vicepreşedinta Comisiei, Cathy Ashton, m-a rugat să fac următoarele observaţii.

Permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru această invitaţie oportună de vă aborda cu privire la Ucraina, care este un partener cheie pentru Uniunea Europeană.

După cum probabil ştiţi, duminică a avut loc o rundă de alegeri prezidenţiale în Ucraina. Acesta a fost un eveniment important, nu doar pentru ţara în sine, ci şi pentru întreaga regiune. Este important, deoarece o Ucraină democratică va servi drept un exemplu important pentru vecinii săi.

Salutăm evaluarea pozitivă efectuată de Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor OSCE/ODIHR conform căreia alegerile au fost efectuate în conformitate cu standardele internaţionale, iar, din 2004, situaţia electorală din Ucraina, care a fost deja una bună, a înregistrat progrese suplimentare.

Declaraţia emisă luni de Înaltul Reprezentant a exprimat acest sentiment. De asemenea, îi felicit pe cetăţenii din Ucraina pentru angajamentul lor continuu faţă de procesul democratic. Prezenţa ridicată la vot în ambele zile electorale a fost deosebit de încurajatoare.

Este clar că democraţia Ucrainei îşi continuă procesul de consolidare. Populaţia ţării se înscrie la alegerile electorale, face alegeri libere şi se aşteaptă să fie auzită. Aceasta este o realizare semnificativă. Cel mai important, demonstrează ataşamentul Ucrainei faţă de valorile europene.

Alegerile au câştigători şi perdanţi. Electoratul este cel care decide. În momentul întâlnirii noastre de astăzi, aici la Strasbourg, rezultatele alegerilor oficiale nu au fost încă certificate de Comisia electorală centrală.

Rezultatele alegerilor preliminare prezintă o diferenţă foarte mică între cei doi concurenţi. Am auzit deja despre posibile contestări ale rezultatelor în instanţă. Unele procese locale au fost deja iniţiate.

Este logic şi legitim ca orice eventuală problemă să fie investigată. În acelaşi timp, este de maximă importanţă ca procesul electoral să continue într-o manieră liniştită, demonstrând atât rezilienţa, cât şi profunzimea maturităţii democratice a Ucrainei şi angajamentul propriu al candidaţilor faţă de dezvoltarea ţării.

Fiecare proces electoral reprezintă o demonstraţie a voinţei poporului. Reprezintă, de asemenea, o şansă pentru un nou început. Acum este vital ca Ucraina să progreseze. Succesul procesului electoral în Ucraina – având în vedere importanţa geografică şi strategică a Ucrainei – contează pentru UE şi pentru Europa în general.

În ultimii ani, am fost martorii instabilităţii politice, caracterizată prin competitivitatea dintre preşedinte şi prim-ministru, exacerbată de o lipsă de claritate în constituţie. Ucraina a ţinut în mod consistent alegeri bune şi are o societate civilă vibrantă şi o presă liberă. Însă, în mod regretabil, întregul proces de reformă – care este vital pentru Ucraina – a încetinit semnificativ. Ar fi trebuit să se facă mult mai multe în ultimii ani.

Politica pre-electorală a împiedicat şi ea punerea în aplicare a acordului stand-by al FMI, Ucraina nereuşind să îndeplinească cerinţele necesare. Slăbiciunea cadrului constituţional al Ucrainei a contribuit şi el la acest lucru.

Sunt convins că vorbesc în numele nostru, al tuturor, atunci când spun că sperăm ca noua conducere a Ucrainei să dea un nou impuls eforturilor de reformă. Drept primă prioritate, pentru a aborda efectele crizei financiare globale şi a asigura stabilitatea economică viitoare, Ucraina trebuie să-şi revină cu programul FMI, fără întârziere. Aceasta este şi o condiţie prealabilă pentru rambursarea posibilei asistenţe macrofinanciare a UE.

În săptămânile şi lunile care urmează, vom vedea formându-se la Kiev o nouă administraţie. Mesajul UE pentru conducerea Ucrainei este coerent şi clar: acum este timpul să acţionăm. Ne aşteptăm să vedem paşi concreţi înainte. Reforma este esenţială pentru prosperitatea şi securitatea Ucrainei pe termen lung. Este în interesul Ucrainei – nu doar pentru a-i face pe plac comunităţii internaţionale. Acest mesaj a fost deja redat în cadrul reuniunii la nivel înalt UE şi Ucraina la 4 decembrie 2009.

Este nevoie de acţiune la multe niveluri. Pe frontul economic, Ucraina trebuie să ia măsuri urgente pentru a aborda corupţia şi a îmbunătăţi climatul comercial şi de investiţii. Acest lucru include eforturile de a consolida independenţa sistemului judiciar, pentru a deschide economia şi a asigura competiţia echitabilă şi transparentă – de exemplu, prin adoptarea unei legislaţii publice de achiziţie în conformitate cu standardele internaţionale şi acquis-ul Uniunii Europene.

În acelaşi timp, trebuie întreprinse reforme sectoriale esenţiale în domenii cum ar fi cel al energiei – în special sectorul gazului – al transportului şi al mediului. De asemenea, am încurajat în mod consistent Ucraina să revizuiască reforma constituţională, să asigure stabilitate şi să aplice regulile de bază pentru funcţionarea vieţii politice. O constituţie trebuie să treacă testul timpului şi reforma sa nu ar trebui să fie legată de considerente politice pe termen scurt. Depinde de Ucraina să aleagă un model pe care doreşte să-l adopte. Cu toate acestea, ar trebui să se asigure că se instituie un sistem eficient de verificări şi echilibre care să evite paralizia politică pe care a trăit-o în trecut Ucraina. Ajutorul şi sfatul Comisiei de la Veneţia va fi important pentru a asigura faptul că se face într-o manieră corespunzătoare cu standardele europene, utilizând cea mai bună experienţă disponibilă.

Mai presus de priorităţile primei reforme, Ucraina trebuie să-şi continue sarcina cuprinzătoare de a asigura o apropiere a reglementărilor de standardele Uniunii Europene. Aceasta este o condiţie prealabilă pentru a ne asigura că Ucraina se va putea bucura de avantajele integrale ale noului şi ambiţiosului acord de asociere între UE şi Ucraina pe care-l negociem în prezent cu Ucraina – inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare.

Este sarcina noastră să încurajăm Ucraina să progreseze şi să sprijinim conducerea de la Kiev într-un proces al reformelor şi modernizării extinse. Dispunem de multe instrumente pentru a face asta. Prin intermediul politicii europene de vecinătate, avem mijloacele de a sprijini propriile eforturi de reformă ale Ucrainei. Deja acum, cooperarea tehnică şi financiară în desfăşurare şi planificată cu Ucraina este în jur de 435 milioane de euro, fără a calcula posibila asistenţă macrofinanciară. Parteneriatul estic a introdus instrumente suplimentare. Programul cuprinzător de consolidare instituţională al Parteneriatului estic este un exemplu potrivit, întrucât vizează în mod specific instituţiile din cadrul guvernului ucrainian care trebuie să fie consolidate pentru a putea efectua reforma.

Mai general, în negocierile cu Ucraina privind noul şi ambiţiosul acord de asociere între UE şi Ucraina, am stabilit obiectivele noastre în mod clar: asocierea politică şi integrarea economică între Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceasta este o acţiune semnificativă, incluzând stabilirea unei zone de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare care să implice o apropiere puternică a reglementărilor de acquis-ul Uniunii Europene.

Dar oferta noastră pentru Ucraina nu este unilaterală. Ritmul apropierii dintre UE şi Ucraina în viitor depinde de calitatea şi profunzimea eforturilor de reformă ale Ucrainei. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu noua conducere a Ucrainei pentru a atinge obiectivele noastre comune.

Am luat astăzi legătură, prin intermediul cabinetelor noastre, cu Înaltul Reprezentant şi cu colega mea din Comisie şi permiteţi-mi să rezum următoarele trei mesaje: în primul rând, am fost amândoi de acord că aceste alegeri stau mărturie dinamicii democraţiei din Ucraina; în al doilea rând, suntem dedicaţi adâncirii relaţiei cu Ucraina şi sprijinirii acesteia în punerea în aplicare a agendei sale de reformă: şi, în al treilea rând, aşteptăm cu nerăbdare să începem o cooperare constructivă cu preşedintele, imediat ce vor fi anunţate rezultatele oficiale.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: DNA WALLIS
Vicepreşedintă

 
  
MPphoto
 

  Elmar Brok, în numele Grupului PPE.(DE) Dnă preşedintă, dle comisar, suntem destul de dezamăgiţi. Eu sunt una dintre persoanele care a fost în oraşul de corturi din timpul revoluţiei portocalii din Kiev şi, când mă gândesc la ceea ce s-a realizat în ultimii cinci ani, doresc să-i transmit preşedintelui Yushcenko că nu a adus stabilitate în ţara sa, nu a creat oportunităţi parlamentare şi a blocat procesul legislativ. El este, cu siguranţă, responsabil de eşecul revoluţiei portocalii. Sper că aceste alegeri vor aduce o nouă stabilitate Ucrainei. Cu toate acestea, în ciuda faptului că alegerile au fost organizate, aparent, în conformitate cu standardele internaţionale, sunt preocupat de faptul că aceasta nu este o democraţie stabilă, încrezătoare în sine. Când legislaţia se modifică cu trei zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, chiar în mijlocul alegerilor, indiferent de motiv, acest lucru nu demonstrează nicidecum o înţelegere a procesului. În schimb, aceasta ne face să privim Ucraina cu mare îngrijorare. Cred că trebuie să ne implicăm îndeaproape în problema dezvoltării democraţiei şi a statului de drept în Ucraina, împreună cu subiectul aferent al stabilităţii, care nu reprezintă o contradicţie, ci mai degrabă o consecinţă a acesteia.

Dle Füle, aveţi responsabilitatea specifică cu privire la politica de vecinătate. Cu toate acestea, politica de vecinătate nu înseamnă că trebuie pur şi simplu să procedăm ca înainte. În schimb, aceasta înseamnă utilizarea instrumentelor disponibile nu doar pentru o relaţie bilaterală cu o ţară precum Ucraina sau cu alte ţări din regiune, ci pentru o abordare multilaterală a ţărilor respective, astfel încât acestea să se apropie una de cealaltă şi să devină mai stabile. Trebuie să le oferim perspective. Acestea nu împlică faptul că trebuie să le vorbim zilnic despre extinderea Uniunii Europene; în schimb, trebuie să le punem la dispoziţie facilităţi pentru viză, luând în considerare posibilitatea unei zone de liber schimb şi poate chiar oferindu-le perspectiva aceluiaşi statut ca şi cel al Norvegiei în cadrul spaţiului economic european. Acest lucru nu dăunează nimănui, nu reprezintă un comportament agresiv faţă de nimeni şi, în acelaşi timp, va duce la introducerea perspectivei europene şi a stabilităţii în astfel de ţări. Sper că noul guvern se va dovedi demn de a face parte dintr-un proiect de acest fel.

 
  
MPphoto
 

  Kristian Vigenin, în numele Grupului S&D.(BG) Dnă preşedintă, dle comisar, unul dintre inconvenientele responsabilităţii dvs. atât pentru extindere, cât şi pentru politica de vecinătate, este că veţi petrece mai mult timp în această Cameră. Acum să revenim la subiect.

Trebuie să spunem că observatorii internaţionali au făcut o evaluare foarte pozitivă a alegerilor din Ucraina, indiferent de faptul că legislaţia din jurul actualelor alegeri a fost incertă. Se poate spune că schimbările făcute în ultimul minut nu au afectat direct rezultatele acestor alegeri. De fapt, putem spune că democraţia în Ucraina a fost principalul câştigător deoarece, atunci când preşedintele actual candidează din nou şi primeşte doar 5 % din voturi, acest lucru mi se pare a fi un semn foarte clar că democraţia funcţionează.

Una dintre regulile democraţiei este acceptarea rezultatelor alegerilor aşa cum sunt. De asemenea, recunoaterea victoriei rivalului dvs. atunci când evaluarea alegerilor actuale este pozitivă. De aceea, mesajul nostru pentru candidatul perdant trebuie să fie foarte clar: Ucraina are nevoie de stabilitate politică şi trebuie să i se dea şansa să iniţieze în sfârşit reformele atât de mult întârziate. În afară de aceste mesaje, trebuie să afirmăm clar în această Cameră că vom ajuta Ucraina să înceapă să progreseze din nou prin intermediul politicii noastre, Politica de vecinătate şi Parteneriatul estic.

 
  
MPphoto
 

  Siiri Oviir, în numele Grupului ALDE.(ET) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, alegerile prezidenţiale recente din Ucraina au marcat sfârşitul unei perioade din ultimii ani în care culoarea portocalie transmitea un mesaj politic. Alegerile prezidenţiale recente pot fi văzute drept un nou pas în vederea consolidării democraţiei.

Există o zicală care spune că o revoluţie îşi devorează proprii copii. Acest lucru este adevărat, dar Ucraina rămâne un stat chiar şi după aceste alegeri. Aceasta încă mai are sistemul său multipartit, iar acest lucru se datorează în principal revoluţiei portocalii. De asemenea, existenţa libertăţii de exprimare şi a unei prese libere poate fi atribuită evenimentelor de acum cinci ani, când s-a ales drumul spre libertate şi respectarea drepturilor omului. Iar toate aceste lucruri sunt foarte importante.

Astfel, trebuie să recunoaştem evoluţia Ucrainei spre democraţie şi statul de drept, spre îmbunătăţirea integrării economice şi promovarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Cred că, în ciuda rezultatelor oficiale ale alegerilor, Ucraina va continua să meargă pe acelaşi drum – va continua să sprijine integrarea cu Uniunea Europeană, să facă guvernarea statului mai eficientă, să facă sistemul politic mai echilibrat – şi să continue cu reforma constituţională.

Stabilitatea politică internă a Ucrainei şi concentrarea asupra reformei interne sunt condiţii prealabile pentru continuarea ulterioară a relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina. Este o condiţie prealabilă esenţială pentru cooperarea bilaterală şi multilaterală ca guvernul Ucrainei să continue să-şi pună în aplicare obiectivele. Trebuie să continuăm discuţiile privind acordul de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. În ultimul timp, ritmul a încetinit şi trebuie să-l creştem din nou.

De asemenea, trebuie să-i dăm un conţinut mai concret cooperării în domeniul energiei şi al mediului. Aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului este o realizare semnificativă care este şi ea o condiţie prealabilă importantă pentru crearea unei zone de liber schimb adecvate pentru noi şi pentru Ucraina. Cu toate acestea, trebuie să menţionăm şi defectele: corupţia a fost deja menţionată şi există grupuri solide de interese şi practici de nepotism. Sperăm că Ucraina va transforma aceste defecte...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Rebecca Harms, în numele Grupului Verts/ALE.(DE) Dnă preşedintă, în primul rând, aş dori să reiau afirmaţiile dlui Brok. Este adevărat că pentru eroul din 2004, Victor Yushchenko, a fost un rezultat trist să fie învins în prima rundă de vot. Din punctul meu de vedere, dl Yushchenko este singura persoană în măsură să plătească pentru eşecurile tuturor liderilor partidelor sau grupurilor ucrainene.

O problemă importantă cu care trebuie să ne confruntăm este faptul că cetăţenii Ucrainei nu au cu adevărat încredere în niciunul dintre liderii partidelor ucrainene în ceea ce priveşte conducerea ţării în numele şi în beneficiul tuturor cetăţenilor săi. Dacă există un rezultat care a reieşit din prezenţa observatorilor alegerilor, în afara faptului că alegerile au fost organizate în mod corespunzător - lucru de la sine înţeles - acesta este descoperirea făcută de-a lungul numeroaselor discuţii că majoritatea oamenilor au votat pentru răul cel mai mic. Niciunul dintre cetăţenii cu care m-am întâlnit nu a avut aşteptări mari de la această alegere. Acest lucru este alarmant în cazul unei democraţii atât de tinere, care s-a îndepărtat de fostul sistem sovietic mai mult decât orice altă ţară din Estul Europei.

Dle Füle, sper că prezenţa dvs. de astăzi şi absenţa baronesei Ashton nu înseamnă că Ucraina se află, din nou, pe locul doi şi că va dispărea printre toate celelalte priorităţi ale politicii externe şi de securitate. Trebuie să reprezinte una dintre principalele priorităţi, deoarece acesta nu a fost cazul în ultimii cinci ani.

Eşecurile interne din Ucraina sunt reflectate de eşecurile strategiei europene. Nu trebuie să ne mai jucăm cu acest lucru. Trebuie să sprijinim în mod necondiţionat concentrarea Ucrainei asupra Vestului, deoarece avem multe de pierdut. Gazul este un subiect care provoacă întotdeauna multă consternare. Nu trebuie decât să menţionez numele de Sevastopol, unde ne confruntăm cu un conflict major. Nu putem lăsa lucrurile să continue pur şi simplu cum au continuat până acum. Aţi preluat o responsabilitate semnificativă în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 

  Andreas Mölzer (NI).(DE) Dnă preşedintă, dle comisar, bineînţeles că Yulia Tymoshenko are dreptul la apel împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Având în vedere intrigile şi comploturile care au avut loc în 2004, nu o putem acuza, cu excepţia faptului că, de data aceasta, observatorii internaţionali ai alegerilor au confirmat rezultatele. Domnia sa poate să-şi apere drepturile sale presupuse. Aceasta nu ar fi, însă, o mişcare înţeleaptă din punct de vedere politic, deoarece o dispută de acest fel va avea drept urmare continuarea incertitudinii politice şi economice din ţară.

Rezultatele strânse ale alegerilor reflectă faptul că ţara este divizată în două tabere. Cu toate acestea, în mod realist, nu va fi posibil pentru dl Yanukovich să reinstaureze regimul autoritar care a fost răsturnat cu ani în urmă, chiar dacă a dorit acest lucru, în ciuda faptului că structura oligarhică a sistemului politic şi economic a fost, fără îndoială, consolidată de alegerile prezidenţiale.

Având în vedere rezultatele, ambele tabere trebuie să facă compromisuri. Pentru binele oamenilor, este important ca divizarea culturală şi socială Est-Vest din ţară să fie depăşită. Multe lucruri vor depinde de faptul dacă dl Yanukovich va numi un prim-ministru cu care se vor împăca atât ucrainienii estici, cât şi cei vestici, şi dacă dna Tymoshenko va avea maturitatea democratică de admite înfrângerea şi de a se alătura opoziţiei.

 
  
MPphoto
 

  Paweł Robert Kowal, în numele Grupului ECR. (PL) Dnă preşedintă, dle comisar, acum cinci ani această Cameră a trecut şi ea prin revoluţia portocalie, într-un anumit sens. Cu toate acestea, acum câteva săptămâni, inclusiv în discursul dnei Ashton, s-au pus întrebările dacă ucrainienii au fost pregătiţi pentru revoluţia portocalie şi dacă au pus-o până la urmă în practică. Împărtăşesc aici regretul dnei Harms că dna Ashton nu se află astăzi aici cu noi. Există un răspuns la această întrebare: o prezenţă la vot de 70 % în cadrul alegerilor este, într-adevăr, o raritate în Europa şi este o adevărată raritate şi în ţările noastre. În acest sens, dl Brok nu are dreptate când afirmă că revoluţia portocalie a pierdut. A câştigat, deoarece era vorba despre a avea reguli de pe urma cărora să poată beneficia toţi. Şi în Polonia cunoaştem situaţii în care beneficiarul regulilor democratice a fost o persoană care iniţial s-a opus democraţiei. Cu toate acestea, este un lucru bun – aşa ar trebui să fie.

Acum a venit momentul pentru răspunsul nostru: am făcut tot ceea ce ar fi trebuit să facem după revoluţia portocalie? Am răspuns la acea întrebare? În afară de toate instrumentele despre care a vorbit comisarul – şi este bine că am creat aceste instrumente – am răspuns faptului că am deschis uşa pentru Ucraina? Se pot realiza reforme ample într-o ţară post-comunistă fără acea promisiune? Îi putem încuraja pe oameni să facă sacrificii dacă le spunem că vor fi întotdeauna lăsaţi să aştepte afară? Nu ar trebui să le spunem mai degrabă: există loc pentru voi în Europa, nu astăzi, nici mâine, dar există loc.

Să spunem că aceasta este o ocazie mare pentru noul comisar, dl Füle. Dna Ashton nu a venit astăzi. Dle comisar, fiţi îndrăzneţ şi fiţi prima persoană care va afirma că există loc. Nici astăzi, nici mâine, dar că există loc. Acest lucru le va fi de mare ajutor ucrainienilor. Acesta ar putea fi ultimul moment în care se poate afirma acest lucru şi, de aceea, toţi ucrainienii trebuie să fie siguri că integrarea, cooperarea cu Europa şi schimbările legislaţiei reprezintă propria lor şansă.

Acest lucru nu trebuie afirmat doar pentru elită, oamenii de afaceri sau studenţi. Trebuie afirmat astfel încât să înţeleagă toţi că încă merită să faci sacrificii după mulţi ani de comunism, că încă merită să faci ceva. Este o oportunitate şi pentru dvs., dle Füle. Afirmaţi clar acest lucru şi veţi intra în istorie. Veţi ajuta nu doar Ucraina, ci toată Europa Centrală, deoarece prosperitatea şi securitatea pentru Ucraina înseamnă o oportunitate pentru întreaga Europă Centrală. Toţi trebuie să simtă că au o şansă. De aceea, în afară de acordul de asociere, care este foarte important, trebuie să relaxăm cerinţele de viză pentru ucrainieni şi, în viitor, să le suspendăm. Trebuie să afirmăm foarte clar: uşa Europei este deschisă pentru Ucraina. Cineva trebuie, în sfârşit, să o spună după aceşti cinci ani.

 
  
MPphoto
 

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE). – Dnă preşedintă, alegerile recente din Ucraina au arătat că ţara este o democraţie funcţională.

Noul preşedinte va guverna în faţa opoziţiei puternice şi a presei libere. Sperăm că opoziţia va fi una constructivă şi că standardele de guvernare din ţară se vor îmbunătăţi.

Campania electorală a confirmat faptul că elita politică a Ucrainei doreşte să continue procesul de integrare cu Uniunea Europeană şi să menţină relaţii bune de vecinătate cu Rusia. Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu semnale clare de bun venit ambelor tendinţe. În acelaşi timp, Ucraina trebuie să-şi urgenteze reformele.

Dacă se realizează un astfel de progres, UE trebuie să ia în considerare extinderea unei promisiuni de aderare pentru Ucraina. Între timp, ar trebui să încurajăm şi să facem mai multe pentru integrarea la nivelul de bază.

Schimburile interpersonale, tineretul şi vizitele în şcoli, bursele, aranjamentele pentru înfrăţirile oraşelor şi regiunilor şi contractele de afaceri reprezintă cea mai bună modalitate de răspândire a mesajului că reformele reprezintă singura cale către un viitor mai bun.

Ceea ce este cel mai important în acest moment este ca UE să găsească calea de liberalizare a întregului regim de vize. Trebuie să asigurăm cel mai mare flux posibil al cetăţenilor peste graniţele noastre cu Ucraina.

La fel cum mi-a scris recent unul dintre alegătorii mei, ajutaţi 1000 de oameni să călătorească spre UE din Ucraina de est şi 100 000 de oameni vor auzi despre impresiile lor favorabile în momentul reîntoarcerii.

Aceasta este calea de a sprijini reformele pe care dorim să le vedem la vecinii noştri democratici valoroşi.

 
  
MPphoto
 

  Marek Siwiec (S&D).(PL) Dnă preşedintă, există cel puţin o ţară din fosta Uniune Sovietică în care rezultatele alegerilor nu se cunosc în avans. Acea ţară este Ucraina şi noi ar trebui să fim încântaţi de acest lucru, deoarece şi noi ne-am jucat rolul aici. După alegerile din Ucraina, anumite lucruri se vor schimba. Va fi un nou preşedinte şi acel nou preşedinte ar trebui întâmpinat cu prietenie în Uniunea Europeană şi în Parlamentul European. Aceasta pentru că înclinaţiile europene ale Ucrainei nu reprezintă un interes trecător, ci o provocare serioasă, precum şi ambiţia a milioane de ucrainieni. Este nevoie de o nouă deschidere faţă de Ucraina din partea Uniunii Europene. Să nu ne lăsăm motivaţi de ambiţii personale. Înţeleg că în Partidul Popular European există un mic regret al faptului că alegerile nu au fost câştigate de femeia pe care ar fi dorit ei să o vadă câştigătoare. Cu toate acestea, să nu-l împingem pe noul preşedinte al Ucrainei în braţele Moscovei. Ucraina urmează să fie un partener de la care vom avea multe aşteptări. Ucraina va fi un partener căruia i se vor da multe de făcut. Ucraina va fi un partener care ar trebui tratat cu bunăvoinţă. Prin urmare, încă o dată, este nevoie de un nou impuls european, deoarece Ucraina face parte din Europa, iar noi trebuie să punem în aplicare această politică în propriul nostru interes.

 
  
MPphoto
 

  Traian Ungureanu (PPE). - Îmi exprim speranţa că autorităţile ucrainene vor intensifica eforturile de cooperare externă cu Uniunea Europeană şi de aliniere la standardele europene, pe plan intern. Parteneriatul estic şi Euronest oferă cadrul potrivit.

Indiferent de coloratura noii administraţii, întrebarea nu e dacă Ucraina trebuie să rămână estică sau trebuie să devină vestică. Întrebarea e dacă Ucraina poate consolida democraţia internă. Acest lucru înseamnă norme democratice şi apărarea drepturilor omului. Un capitol sensibil e, de exemplu, situaţia minorităţii românofone din Ucraina şi dreptul ei la educaţie în limba maternă.

Pe plan extern, Ucraina trebuie încurajată în direcţia cooperării cu Uniunea Europeană, prin dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate cu statele membre UE. La fel de importantă e, însă, implicarea Ucrainei în procesele europene de cooperare de la Marea Neagră. În sfârşit, consolidarea relaţiilor cu guvernul proeuropean al Republicii Moldova poate fi un pas imediat şi benefic în direcţia unei bune politici de vecinătate

 
  
MPphoto
 

  Mário David (PPE). – (PT) La cinci ani după revoluţia portocalie, ucrainienii par să se uite la acea perioadă ca la o şansă pierdută. Aceasta nu este doar vina elitei lor politice. Este adevărat că şi ei au fost consumaţi de conflictele pentru putere şi influenţă. Multe reforme nu s-au pus în aplicare niciodată şi multe nici nu au părăsit stadiul de proiect.

Într-o democraţie, este de neconceput ca legislaţia electorală să fie schimbată între două runde ale unei alegeri. Acest lucru nu le face cinste celor care au propus, celor care au votat sau celor care au elaborat aceste schimbări. Acest lucru sugerează că în spatele lor nu sunt intenţii demne şi dezirabile. Trebuie să se schimbe multe în ceea ce priveşe lipsa de independenţă a autorităţilor juridice, deoarece acestea fac obiectul unei influenţe prea mari, nu doar din partea puterilor politice, ci şi din partea actorilor economici. Fără un sistem juridic liber şi independent, legislaţia nu poate exista, drepturile omului nu se pot garanta şi nu există investiţii externe sau progres.

Cu toate acestea, vina pentru această deziluzie poate fi pusă pe seama acestei Camere şi, în special, pe seama multor state membre. Doresc ca pentru câteva secunde să ne putem pune în pielea unui cetăţean al unei ţări europene care, datorită vicisitudinilor istoriei, nu este încă membră a Uniunii Europene. La ce ne-am aştepta din partea UE? Solidaritate. Totuşi, multe ministere externe, a căror singură preocupare este să nu deranjeze sau supere Moscova, au utilizat şi abuzat de conflictul intern permanent din Kiev pentru a evita recunoaşterea clară şi răspicată a faptului că Ucraina este o ţară independentă şi suverană.

Ca atare, dacă majoritatea cetăţenilor săi se arată în mod liber în favoarea acestui lucru şi îndeplineşte criteriile stabilite, Ucraina poate aspira să devină în viitor membră a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE).(LT) Deşi este dezamăgitor, trebuie să recunoaştem că perioada romantică de şase ani din viaţa politică a Ucrainei a luat sfârşit. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina nu este nici un accident, nici o alegere „greşită” făcută de cetăţenii Ucrainei. Mai degrabă, reflectă problemele politice profunde şi faptul că speranţele revoluţiei portocalii nu au fost îndeplinite.

Dle comisar, aţi afirmat că ne aşteptăm la acţiuni energice şi finale din partea noului preşedinte şi a noii administraţii a Ucrainei. Ţara are nevoie de reforme structurale serioase.

Cu toate acestea, ar trebui să-i transmitem ceva Uniunii Europene. În această situaţie, dacă dorim să influenţăm spaţiul post-sovietic şi să consolidăm poziţiile democraţiei şi drepturile omului din această regiune, trebuie să lucrăm cu Ucraina, şi anume mai activ ca niciodată. Uniunea Europeană trebuie să-i ofere Ucrainei o viziune europeană alternativă. Pentru a face acest lucru, ar trebui, în primul rând, să vizăm aşa zisele măsuri „uşoare” care au un impact pe termen lung, cum ar fi promovarea integrării economice, crearea mai activă a contactelor interpersonale şi dialogul politic cu instituţiile de guvernământ ale Ucrainei.

 
  
MPphoto
 

  Kinga Gál (PPE).(HU) În dezbaterea referitoare la situaţia actuală din Ucraina, aş dori să rog Comisia să-şi utilizeze relaţiile sau reţeaua de relaţii cu Ucraina pentru a cere şi demonstra un angajament valabil şi clar în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale, alături de alte domenii, deoarece ceea ce am auzit astăzi referitor la regresul recent din Ucraina, care afectează atât de multe domenii, se aplică exponenţial membrilor minorităţilor, educaţiei în limbile minorităţilor şi utilizării limbii materne a acestora. Este nevoie de claritate şi consecvenţă din partea noastră, întrucât Uniunea Europeană are abilitatea de a influenţa Ucraina, care are un statut de politică de vecinătate pe toată linia, inclusiv pentru regulile şi regulamentele privind minorităţile naţionale. Am văzut că consecvenţa punctului nostru de vedere şi mesajele funcţionează şi sperăm că acest lucru poate ajuta la găsirea remediilor adecvate pentru astfel de probleme. Propun ca orice viitor acord elaborat cu Ucraina să acopere în special aceste probleme, inclusiv dreptul la educaţia în limba maternă, întrucât aceasta este o cerinţă prealabilă fundamentală pentru supravieţuirea minorităţilor naţionale.

 
  
MPphoto
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D).(LT) Astăzi, Ucraina trece printr-o perioadă de criză nu doar economică, dar, în anumite privinţe, şi politică. Poate că aceste alegeri prezidenţiale vor ajuta ţara să iasă din impasul politic şi vor furniza o mai mare stabilitate. Ucraina încă se hotărăşte asupra modelului de civilizaţie la care ar trebui să subscrie. Ar trebui ţara să coopereze cu estul sau să aleagă integrarea în Europa? Nu este o alegere uşoară, în special când divizarea ideologică care există în viaţa politică s-a răspândit şi în societate. Uşa Europei trebuie lăsată deschisă pentru Ucraina şi alegerile transparente reprezintă un pas important care consolidează principiile unui stat democratic. Cetăţenii Ucrainei şi-au exprimat dorinţa de a-şi alege liderul ţării. Ucraina este o ţară europeană care trebuie să aibă dreptul de a lua decizii privind Europa. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să coopereze intensiv cu Ucraina, consolidând democraţia din această ţară şi urgentând integrarea sa în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Ivo Vajgl (ALDE).(SL) Dle comisar, raportul dvs. de astăzi privind Ucraina a fost foarte clar. Ucraina are perspectiva aderării la UE şi noi deţinem instrumentele pentru a face din acea perspectivă o opţiune credibilă.

Aceste alegeri au avut loc într-o luptă strânsă, dar a fost una democratică şi, pentru noi, aceasta este ştirea zilei. În principiu, competiţia puternică a expus complexitatea acestei ţări. Ucraina este o ţară multi-etnică şi o ţară cu multe confesiuni şi cu o istorie foarte variată, lucru de care trebuie să ţinem cont. Cred că noi, atât Parlamentul European, cât şi Europa în general, ar trebui să utilizăm toate mijloacele de încurajare a unui fel de dialog productiv în cadrul Ucrainei, un dialog care ar consolida statul ucrainian şi societatea acestuia.

Ar fi un lucru negativ să punem etichete acestei ţări sau să răspândim orice fel de prejudecăţi referitoare la aceasta. Nu cred că am făcut acest lucru în trecut şi sper că nu-l vom face nici în viitor.

 
  
MPphoto
 

  Charles Tannock (ECR). – Dnă preşedintă, duminică am avut privilegiul de a fi prezent în Kiev în calitate de observator pentru Grupul ECR. Tot ceea ce am văzut a fost paşnic, transparent şi – în multe privinţe, curios – mai puternic decât în ţara mea, Regatul Unit, cu urne de vot transparente şi carte de identitate cu poză, necesară în vederea votării.

Cu toate acestea, am fost, fireşte, dezamăgit de rezultat, deoarece preşedintele Yanukovich nu este un democrat de stil vestic. Domnia sa va renunţa acum în mod oficial la toate aspiraţiile NATO şi va susţine nesincer aderarea la UE pentru ţara sa care, fireşte, se opune acum în mod oficial Rusiei, prietenei şi vecinei sale apropiate. Acesta se va mulţumi, însă, cu acordul de liber schimb şi un regim de liberalizare a vizelor. Dna Tymoshenko se agaţă, din punctul meu de vedere, de un fir de pai, contestând în instanţă rezultatele înfrângerii sale la limită, şi mă îndoiesc foarte mult că va reuşi.

Singura preocupare reală pe care o am acum se referă la ceea ce am auzit discutându-se aseară: tendinţele reînnoite de divizare pentru a rupe vestul Ucrainei – opus lui Yanukovich şi susţinător al lui Tymoshenko – pentru a se alătura Poloniei sau a forma un nou stat vestic. Probabil că acest lucru nu se va întâmpla dar, dacă se întâmplă, trebuie să fie într-un mod paşnic şi consensual. Ceea ce trebuie să facem aici în Uniunea Europeană este să sprijinim moştenirea revoluţiei portocalii şi valorile noastre democratice comune cu Ucraina.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Dnă preşedintă, lupta s-a terminat şi, cel puţin pentru următorul mandat parlamentar, dl Yanukovich va fi preşedintele Ucrainei. Este încurajator faptul că acesta a fost rezultatul unor alegeri corecte. De asemenea, acest lucru arată faptul că alegătorii nu au dorit adoptarea anumitor poziţii concrete, cum ar fi aderarea la NATO, pe de o parte, sau orientarea către Moscova, pe de altă parte. Dl Yanukovich va fi bine sfătuit să continue procesul democratic, să nu se concentreze doar asupra Estului şi să realizeze îmbunătăţiri notabile ale condiţiilor de trai ale cetăţenilor din Ucraina. În caz contrar, rezultatele următoarelor alegeri se vor fi decis deja.

UE trebuie să furnizeze sprijin şi asistenţă fermă pentru acest proces de stabilizare. Va fi clar, cel târziu până la Campionatul de fotbal european din 2012, dacă Ucraina a dezvoltat o conştiinţă ucrainiană comună sau dacă va continua să sufere de divizarea sa lingvistică şi geografică.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintă. – Din nou, îmi cer scuze tuturor celor cărora nu le-am dat şansa să ia cuvântul. Sunt sigură că este un subiect la care vom reveni.

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Dnă preşedintă, permiteţi-mi încă o dată să vă mulţumesc pentru ocazia de mă adresa dvs. astăzi. Cred că acesta a fost un schimb util de opinii, cu sugestii concrete şi remarci asupra cărora să reflectăm.

La fel cum am afirmat la început, Ucraina contează. Aceasta rămâne un partener de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană şi un lider în regiune. Relaţiile între Ucraina şi UE s-au aprofundat considerabil în anii trecuţi. Cred cu tărie că această dinamică ar trebui să continue în viitor.

Pacea şi aprofundarea bunelor relaţii ale Ucrainei cu Uniunea Europeană vor depinde de punerea în aplicare a reformei. Aceasta mă va stimula să fiu chiar mai curajos. UE este pregătită să sprijine Ucraina în această sarcină cu o gamă largă de instrumente aflate la dispoziţia sa. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca noua conducere să demonstreze voinţă politică pentru reforma în interesul viitoarei stabilităţi şi prosperităţi a Ucrainei.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintă. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc în cursul celei de-a doua perioade de sesiune din februarie.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. Ucraina este deosebit de importantă pentru Uniunea Europeană din perspectiva participării la Parteneriatul estic şi la Sinergia Mării Negre din cea a siguranţei energetice a UE.

Intervenţia mea de astăzi se referă la un aspect mai puţin amintit, dar care mă preocupă în mod special atunci când vorbim de Ucraina. În această ţară locuiesc peste jumătate de milion de etnici români, faţă de care autorităţile de la Kiev au manifestat, până acum, un interes scăzut în ceea ce priveşte garantarea unor drepturi elementare. Este pentru prima dată, însă, când în campania electorală din ţara vecină României a fost promovat un nou concept de guvernare. Unul dintre candidaţi i-a asigurat pe românii din această ţară că va susţine introducerea limbii române drept limbă regională acolo unde aceştia sunt majoritari.

Ucraina se confruntă, astăzi, cu două sisteme de valori. Unii cetăţeni îşi doresc apropierea de Uniunea Europeană, vor ca valorile noastre, precum libertatea şi pacea, să fie garantate. O altă categorie de cetăţeni priveşte cu neîncredere spre construcţia europeană. Ucraina are nevoie de sprijinul si solidaritatea UE pentru a continua reformele începute, astfel încât să nu mai existe această divizare între est şi vest

 
  
MPphoto
 
 

  András Gyürk (PPE) , în scris.(HU) După alegerile prezidenţiale începe un nou capitol în cadrul relaţiilor dintre UE şi Ucraina. Unul dintre cele mai importante domenii de cooperare va fi cel al furnizării de energie. Acest lucru nu este o întâmplare, întrucât Uniunea Europeană, cu dependenţa sa în creştere, deţine o parte notabilă din importurile care ne parvin prin intermediul vecinului nostu estic. Pentru securitatea importurilor de energie, cred că este justificat faptul că Uniunea Europeană ar trebui să asiste Ucraina prin orice mijloace posibile privind menţinerea şi modernizarea reţelei sale de energie, în special reţeaua vitală a conductelor de gaz. În acelaşi timp, în conformitate cu concluziile reuniunii de la nivel înalt din iunie a UE, cred că există cerinţe prealabile pentru sprijinul financiar: Ucraina ar trebui să-şi înceapă reforma industriei şi să facă industria gazului mai transparentă. Lipsa transparenţei în sistemul companiilor intermediare a avut drept urmare dezavantajarea cetăţenilor Ucrainei, obstrucţionând securitatea alimentării statelor membre UE. Mai mult, eforturile vizând extinderea capacităţii de stocare merită, de asemenea, să fie sprijinite. De fapt, stabilirea rezervelor reprezintă una dintre principalele modalităţi de garantare a tranzitului facil de gaze în Europa în timpul perioadei reci de iarnă.

Se anticipează faptul că Parlamentul European va adopta noul regulament al aprovizionării cu gaze pentru UE în primăvară. Acest regulament va solicita statelor membre să aprobe planurile de acţiune coordonate, în eventualitatea întreruperilor aprovizionării cu gaze. Cred că statele membre vor trebui să coordoneze astfel de planuri de acţiune nu între ele însele, ci şi implicând Ucraina în procesul de consultare. Chiar şi în viitor, rezolvarea problemelor întreruperilor importurilor nu poate fi concepută fără discuţii intensive cu liderii de la Kiev.

 
  
MPphoto
 
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris.(RO) Alegerea lui Victor Yanukovich în calitate de preşedinte înseamnă că Ucraina intră într-o nouă fază în care se va apropia mai mult de UE. În calitate de membru al Comisiei de cooperare parlamentară UE-Ucraina şi de cetăţean european, cred că Uniunea Europeană poate şi ar trebui să încline balanţa în favoarea unei căi europene şi democratice pentru vecina sa din est. Misiunea Parlamentului European de observare a alegerilor a salutat faptul că votarea a decurs în mod legal fără incidente garantând astfel legitimitatea noului preşedinte şi marcând un contrast deosebit faţă de alegerile care au avut loc în 2004-2005. Schimbarea culorii politice nu trebuie să afecteze abordarea Ucrainei care trebuie să rămână la fel de consecventă şi mai eficientă chiar. Deşi se ştie că actualul preşedinte Yanukovich nu va slăbi legăturile cu Rusia, acest lucru nu înseamnă că se va îndepărta de UE. Exact pentru a evita riscul ocurenţei acestui lucru, oricât de mic, trebuie să fim activi în manevrarea relaţiilor cu Ucraina, care este singura ţară capabilă să garanteze stabilitatea în regiune. Trebuie să arătăm deschidere prin dialog şi angajamente ferme pentru a putea oferi Ucrainei încurajarea necesară spre o dezvoltare pro-europeană. Sunt încrezător în abilitatea Ucrainei de a relua reformele şi de a demonstra că este un partener de încredere pentru UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – Ucraina continuă să fie esenţială pentru stabilitatea şi dezvoltarea democratică a Europei. Deşi revoluţia portocalie la care Parlamentul European a contribuit atât de eficient a înşelat majoritatea aşteptărilor, putem spera că moştenirea preşedinţiei dlui Yushchenko – alegeri libere şi corecte, cetăţeni care şi-au învins temerile când au dat glas opiniilor lor şi o presă practic independentă – va rezista. Este adevărat că o ţară mare precum Ucraina, care a fost privată de independenţă pentru o perioadă lungă de timp şi care a suferit un adevărat genocid – Holomodor – va avea nevoie de ceva timp pentru a-şi defini mai bine identitatea europeană şi scopurile sale strategice. Dar nu putem să ne întoarcem privirea de la responsabilitatea pe care o au politicile Uniunii Europene faţă de Ucraina din 2004. UE nu a fost dornică să-i ofere Ucrainei perspectiva aderării. Sprijinul UE pentru Ucraina s-a dovedit a fi în cea mai mare parte ambiguu şi neconvingător pentru ucrainieni, fiind deseori dominat de o teamă de a nu irita Rusia. Trebuie să realizăm că principala cheie pentru o vecinătate cu adevărat democratică şi bună cu Rusia este o Ucraină independentă şi integrată la nivel european. Aceasta va rămâne responsabilitatea UE. Acum trebuie să utilizăm la maxim Parteneriatul estic.

 
  
MPphoto
 
 

  Krzysztof Lisek (PPE), în scris. (PL) Dnă preşedintă, am luat la cunoştinţă informaţiile oferite referitoare la alegerea lui Victor Yanukovich drept preşedintele Ucrainei. Deşi Ucraina se află într-o situaţie foarte gravă, schimbările în mai bine pot fi văzute în termenii respectării legislaţiei în perioada începând cu alegerile anterioare. Sper că disputa legală privind rezultatele alegerilor va fi rezolvată repede şi că ambele părţi se vor concentra asupra activităţii de asistenţă a Ucrainei în vederea ieşirii din criza economică şi consolidării poziţiei sale în lume şi, în special, de asistenţă a Ucrainei în vederea dezvoltării relaţiilor mai strânse cu Uniunea Europeană. Având în vedere promisiunea preşedintelui nou ales de a intensifica democratizarea şi de a asigura stabilitatea internaţională, precum şi faptul că domnia sa pune mare accent pe aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sunt convins că actuala bună cooperare dintre Ucraina şi Uniunea Europeană ar trebui să fie nu doar continuată, ci şi extinsă. Reprezentanţii tuturor ţărilor UE speră că Ucraina va intra într-un final într-o perioadă de stabilitate politică şi consens privind politica economică.

Din punctul meu de vedere, noul lider al Ucrainei va cere şi el ajutorul Uniunii Europene pentru a scoate mai repede Ucraina din criza sa profundă, din cauza căreia a existat un declin economic groaznic şi un deficit bugetar de 12 %. Europa ar trebui să ia în considerare elaborarea unei propuneri specifice de includere a Ucrainei în structurile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. Îmi exprim speranţa că noul preşedinte va ţine cont de orientarea proeuropeană exprimată de majoritatea ucrainenilor.

Acordul de asociere este în negociere şi cred că este benefic pentru ambele părţi să se încheie cât mai repede. Angajamentele electorale trebuie aduse la îndeplinire. Unul dintre ele este respectarea drepturilor minorităţilor şi eliminarea politicilor de deznaţionalizare şi de asimilare a etnicilor minoritari.

România poate fi un exemplu pentru Ucraina în aducerea la standarde europene a situaţiei minorităţilor. În acest sens, deputatul reprezentând Comunitatea Ucraineana din România în Parlamentul României poate fi un bun consilier şi îl recomand viitorului preşedinte al Ucrainei.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. Ucraina este un stat european şi împărtăşeşte toate valorile culturale europene. Ucraina are nevoie de aplicarea onestă şi eficientă a unui program politic de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale: rusă, tătară, română, polonă, maghiară, greacă şi altele. Este nevoie de implementarea Cartei Europene a limbilor regionale şi minoritare, care să garanteze acestora statut de limbi regionale. Consider că UE trebuie să susţină aplicarea unor astfel de măsuri, insistând ca nici una dintre minorităţi să nu fie neglijată.

De exemplu, în Ucraina există o minoritate de limbă română, care numără peste 410 000 de persoane. Este o comunitate naţională tradiţională, cu profunde rădăcini istorice, care trăieşte în armonie cu majoritatea şi cu alte minorităţi, în special în Regiunea Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi zona Herţei), în Regiunea Odessa (raioanele din sudul Basarabiei), în Regiunea Transcarpatia (Maramureşul istoric). Consider că UE trebuie să încurajeze autorităţile Ucrainei să dezvolte secţii cu predare în limba maternă română în şcolile profesionale şi liceele existente în oraşele din regiunile menţionate mai sus. De asemenea, UE ar trebui să colaboreze cu Kievul pentru ca la Universitatea de Stat din Cernăuţi să se înfiinţeze secţii cu predare în limba maternă română la toate profilurile şi specializările existente

 
  
MPphoto
 
 

  Cristian Dan Preda (PPE), în scris. E bine că alegerile din Ucraina de duminica trecută s-au desfăşurat în bune condiţii. Rezultatul lor trebuie recunoscut de toate părţile implicate, deoarece o democraţie nu poate fi construită pe neîncredere şi contestare permanentă. Regret că Iulia Timoşenko a pierdut alegerile. Dar regret şi mai mult declaraţiile sale din ultima parte a campaniei, care contestau decizia Curţii Internaţionale de Justiţie referitoare la platoul continental al Mării Negre. Sper că guvernul ucrainean, indiferent dacă va fi condus de doamna Timoşenko sau de altcineva, va asuma faptul că o asemenea decizie este definitivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Csaba Sógor (PPE), în scris.(HU) Viktor Yanukovich a promis minorităţii maghiare următoarele măsuri dacă va câştiga alegerile: retragerea imediată a restricţiilor care afectează sistemul educaţional maghiar, elevii şcolilor primare maghiare şi studenţii terminali; utilizarea nerestricţionată a limbii lor materne în educaţie, justiţie, administraţie publică, presă şi în alte domenii; utilizarea nerestricţionată a simbolurilor naţionale, contactul fără impedimente cu ţara lor mamă; implicarea reprezentanţilor comunităţii în administraţia publică locală, regională şi naţională. Rezultatele alegerilor prezidenţiale din regiunea cu o proporţie mai mare de rezidenţi maghiari şi marja strânsă a rezultatelor finale indică faptul că voturile comunităţii maghiare au contribuit într-o mare măsură la victoria dlui Yanukovich. Sub impresia campaniei, Yulia Tymoshenko a promis şi ea să anuleze măsurile discriminatorii care afectează educaţia în limba maternă. Cu toate acestea, acest lucru nu a sunat credibil venind din partea unui politician care a fost prim-ministru timp de cinci ani, iar în cursul acelei perioade nu a arătat niciun interes pentru problemele minorităţilor. Astfel că acum minorităţile maghiare şi rutene îşi pun speranţele în dl Yanukovich, aşteptând ca domnia sa să recunoască statutul regional al minorităţilor şi să creeze noi baze pentru relaţiile între majoritate şi minorităţi. Cu toate acestea, dacă noul preşedinte ucrainian nu reuşeşte să-şi îndeplinească promisiunile, de exemplu, în schimbul sprijinului naţionaliştilor ucrainieni, acesta nu numai că ar pierde sprijinul comunităţilor minoritare, dar stabilirea atât de mult lăudatei Ucraine europene ar putea fi întârziată cu ani buni.

 
  
MPphoto
 
 

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D), în scris.(HU) Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai activ în Ucraina; ar trebui să încetăm practica Uniunii Europene, care a dominat în ultimii ani, de tratare a unuia dintre cele mai mari state din Europa într-o manieră incertă şi lipsită de entuziasm. Ucraina este un partener major în cadrul politicii de vecinătate privind estul Uniunii Europene şi este şi cel mai important stat de tranzit pentru relaţiile cultivate cu Rusia. Cu Viktor Yanukovich ales drept preşedinte, Ucraina are un lider puternic, liniştit, care este deschis atât către Europa, cât şi către Rusia. Cea mai importantă sarcină pentru noul preşedinte va fi depăşirea divizării politice profunde, astfel încât să se poată stabili o administraţie stabilă şi să fie pusă în aplicare mult-întârziata şi cuprinzătoarea reformă socială şi economică. Acum, cel mai important lucru pentru Uniunea Europeană este să-şi facă simţită prezenţa în Ucraina mai puternic decât înainte şi să stabilească noi baze de cooperare. Parteneriatul estic furnizează un cadru excelent pentru acest lucru, iar Serviciul pentru acţiunea externă creat ca urmare a Tratatului de la Lisabona va furniza mijloacele adecvate. Aş dori să subliniez faptul că Ungaria, având Ucraina drept cea mai mare vecină a sa, este îndeosebi interesată în realizarea stabilităţii politice şi economice în Ucraina. De asemenea, este în interesul nostru ca relaţiile dintre Ucraina şi Rusia să fie consolidate. Sperăm foarte mult şi că Ucraina va renunţa la politicile sale anti-minoritare care au încălcat drepturile minorităţilor din regiunea subcarpatică, inclusiv ale maghiarilor.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate