Stenograma dezbaterilor

Luni, 8 martie 2010 - Strasbourg

15. Cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie (dezbatere)

  Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Bairbre de Brún, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale a animalelor de companie (COM(2009)0268 - C7-0035/2009 - 2009/0077(COD)) (A7-0082/2009).

  Bairbre de Brún, raportor. – (GA) Dle preşedinte, acesta este primul regulament modificat prezentat în şedinţa plenară şi primul prezentat sub prevederile Tratatului de la Lisabona. Aş dori să îmi exprim recunoştinţa şi faţă de raportorii alternativi - dna Soullie, dna Willmott, dna Vălean, dna Evans, dl Nicholson şi dna Rosbach - pentru ajutorul acordat pe durata unei serii de negocieri complicate; şi sunt recunoscătoare pentru sprijinul excepţional pe care l-am primit din partea serviciilor juridice şi a unităţii de codecizie ale Parlamentului. De asemenea, doresc să mulţumesc Consiliului şi Comisiei.

Substanţa dosarului Comisiei pentru mediu a fost convenită la începutul lunii decembrie, iar de la începutul acestui an, ne-am ocupat de anumite aspecte referitoare la modul în care articolul 290 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene poate fi pus în aplicare vizavi de acest dosar.

Câteodată părea că nu vom reuşi niciodată să ajungem la un acord. Cu toate acestea, am reuşit. Am convenit asupra unei soluţii pentru acest dosar. Astfel, ne-am asigurat că posesorii de animale de companie pot continua să călătorească în afara graniţelor UE cu animalele lor de companie, incluzând un sistem de tranziţie care permite anumitor state membre să aplice controale mai stricte, in funcţie de boală, pe o perioadă de optsprezece luni.

Regulamentul propus spre modificare recunoaşte progresul făcut până acum. Pentru a ne asigura că situaţia rabiei în UE se va îmbunătăţi de acum înainte, sistemul de tranziţie va fi extins în cinci state membre până la 31 decembrie 2011 - până atunci, prevederile privind circulaţia necomercială a animalelor de companie va fi aceeaşi în toată UE. Se recomandă ca sistemul de tranziţie să se aplice şi pentru tenii (Echinococcus multilocularis) şi căpuşe până la 31 decembrie 2011.

În ceea ce priveşte noile proceduri ce vor înlocui procedurile comisiei, Comisia va fi împuternicită în baza acestui regulament să adopte acte delegate în baza articolului 290 al tratatului, prin care Parlamentul European şi Consiliul deleagă Comisiei competenţa de a adopta acte nonlegislative de aplicaţie generală în vederea adăugării sau modificării de elemente neesenţiale.

De exemplu, pentru ca bolile, altele decât rabia, să fie incluse - boli care ar putea creşte ca rezultat al circulaţiei animalelor de companie - Comisia ar putea adopta măsuri de sănătate preventive prin acte delegate. În al doilea rând, pentru a permite progresul tehnic, Comisia ar putea, prin acte delegate, să adopte modificări ale cerinţelor tehnice referitoare la identificarea animalelor; în al treilea rând, ar putea, prin acte delegate, să adopte modificări ale cerinţelor tehnice privind vaccinările antirabie, pentru a permite dezvoltarea ştiinţifică şi tehnică.

Am reuşit să cădem de acord asupra formulării pentru toate acestea şi pentru acordurile privind punerea în aplicare a articolului 290 al tratatului în legătură cu acest dosar, şi am păstrat totul pe cât de consistent posibil referitor la puterile Parlamentului European în baza Tratatului de la Lisabona.

La o primă citire, acordul demonstrează cât de importantă este urgenţa acestui dosar pentru fiecare persoană implicată.

În sfârşit, aş dori să menţionez că faptul că un raportor din unul dintre grupurile mici a preluat un dosar atât de complicat cu cooperarea activă a raportorilor alternativi din alte grupuri politice este un semnal democratic important şi un lucru de care această instituţie ar trebui să fie mândră. Aş dori să-mi exprim, încă o dată, aprecierea faţă de toţi cei din cele trei instituţii - Parlamentul, Consiliul şi Comisia - care au lucrat cu perseverenţă la acest dosar. Sper ca colegii să susţină această muncă prin voturile lor.

  John Dalli, Membru al Comisiei. – Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară pentru munca depusă în acest dosar. Aş dori să mulţumesc în mod special raportoarei, doamnei de Brún, pentru eforturile sale de a ajunge la un acord în această chestiune, care este una sensibilă pentru unele state membre. De asemenea, apreciem că, în afară de chestiunile implicate, ea a fost nevoită să dirijeze procesul prin partea dificilă a actelor delegate. Vă mulţumesc foarte mult.

Sunt bucuros că discuţiile intense dintre cele trei instituţii au avut ca rezultat un text de compromis care reflectă în întregime măsurile tehnice propuse de Comisie şi care abordează adaptarea necesară a propunerilor la Tratatul de la Lisabona într-un mod care este acceptabil pentru Comisie. Într-adevăr, munca noastră comună a fost complicată şi încetinită de această aliniere. Cu toate acestea, Consiliul este acum în măsură să asigure faptul că această muncă va fi finalizată la timp.

Înainte de a vota textul de compromis, am plăcerea de a confirma că Comisia nu intenţionează să propună o altă prelungire a regimului de tranziţie, care se va încheia la 31 decembrie 2011. Aceasta înseamnă că regulile pe deplin armonizate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Totuşi, Comisia intenţionează să propună o revizuire a întregului regulament înainte de 30 iunie 2011 şi, în special, a aspectelor actelor delegate şi de aplicare.

În ceea ce priveşte notificarea actelor delegate, Comisia va avea în vedere şi perioadele de vacanţă ale instituţiilor, pentru a se asigura că Parlamentul European şi Consiliul îşi pot exercita prerogativele în limitele de timp menţionate în actele legislative respective.

În sfârşit, pot confirma angajamentul Comisiei, exprimat în comun cu Parlamentul şi Consiliul, că prevederile acestui regulament nu vor aduce atingere niciunei viitoare poziţii a instituţiilor în ceea ce priveşte aplicarea articolului 290 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau actelor legislative individuale ce conţin astfel de prevederi. Sper ca Parlamentul să susţină textul de compromis, despre care cred cu tărie că abordează toate preocupările Parlamentului.

  Christofer Fjellner, în numele Grupului PPE. – (SV) Dle preşedinte, dle comisar, acesta este un raport foarte important, pe de o parte fiindcă tratează modul în care putem facilita transportul animalelor de companie peste graniţele naţionale, şi pe de altă parte fiindcă abordează prevenirea răspândirii periculoase de boli purtate de animalele de companie de-a lungul Europei.

În calitate de deputat suedez în Parlamentul European, sunt în mod special interesat de această chestiune, deoarece există două boli pe care, din fericire, nu le avem încă în Suedia, tenia pitică şi, cel mai important, rabia.

Pe durata discuţiilor referitoare la această propunere, am fost îngrijorat de câteva ori că va trebui să modificăm regulamentele pe care le avem în prezent în Suedia şi că, astfel, tenia pitică şi rabia ar putea să ajungă şi în Suedia. Acest lucru ar avea consecinţe teribile, nu în ultimul rând pentru modul în care ne exercităm dreptul de acces public în zonele rurale din Suedia, cu alte cuvinte, pentru şansa noastră de a umbla liber prin păduri şi pe câmpuri.

Sunt foarte mulţumit să văd astăzi că Suedia va putea să păstreze exceptările actuale, cel puţin pe perioada de tranziţie, ceea ce ne va permite să ne asigurăm că bolile nu vor intra în ţara noastră.

Pe durata procesului, nu am putut fi siguri că se va întâmpla aşa. Chiar şi la sfârşit, a avut loc o dezbatere în procedura comisiei de care eu, în orice caz, eram îngrijorat că va crea o oarecare nesiguranţă şi va da naştere unei lacune în aplicarea procedurii care ar avea ca rezultat riscul ca aceste boli să intre în Suedia.

Aş dori să transmit mulţumirile mele călduroase tuturor celor care au muncit din greu pentru a găsi soluţii care să permită transportul animalelor de companie de-a lungul Europei şi pentru a se asigura că excepţiile din ţările în care anumite boli nu sunt prezente vor fi păstrate, astfel încât să nu trebuiască să fim îngrijoraţi nicăieri în Europa de apariţia a noi boli ca urmare a acestei propuneri. Aş dori să mulţumesc raportoarei, Consiliului şi dlui comisar.

  Linda McAvan, în numele Grupului S&D. – Dle preşedinte, pot începe prin a-i mulţumi dnei de Brún, care a preluat acest dosar, aşteptându-se să fie rezolvat destul de rapid. Apoi a devenit foarte complicat, deoarece am început să negociem întregi noi acte delegate fără precedent pentru acte viitoare, aşadar felicitări dnei de Brún, Consiliului şi Comisiei. Dle comisar, una dintre primele dumneavoastră sarcini a fost găsirea unei soluţii.

Au avut loc multe dezbateri referitoare la aspectele tehnice ale acestei legislaţii, dar este o lege importantă pentru mulţi cetăţeni, deoarece priveşte circulaţia liberă a animalelor lor de companie în UE. Când am adoptat prima dată această legislaţie, în urmă cu câţiva ani, am avut parte de mult sprijin, dar avem această perioadă de tranziţie, pe care a menţionat-o dl Fjellner, care este foarte importantă pentru prevenirea răspândirii bolilor în state care nu au aceste boli.

Salut sprijinul Comisiei pentru extinderea perioadei de tranziţie, astfel încât, atunci când vom avea noua legislaţie, toate ţările să aibă aceeaşi legislaţie. Până atunci, vom avea niveluri mult mai ridicate de sănătate şi de bunăstare a animalelor în UE.

În ceea ce priveşte chestiunea de comitologie, grupul nostru susţine compromisul negociat. Suntem de părere că Parlamentul ar trebui să aibă paritate - egalitate - cu Consiliul în legislaţie. Întreaga chestiune privea grupurile de experţi şi alegerea acestor experţi. Ceea ce dorim să spunem este că, atunci când vorbim despre consultarea experţilor, trebuie să ne referim la toţi experţii, iar Comisia va căuta experţi din statele membre, din organizaţii neguvernamentale şi poate şi pe cei recomandaţi de Parlamentul European.

Sunt foarte încântată că avem acest acord. Oferă posibilitatea ca perioada de tranziţie să fie convenită la timp pentru momentul în care derogările vor expira, şi aşteptăm cu nerăbdare să auzim noile propuneri ale Comisiei referitoare la viitoarea legislaţie.

  Adina-Ioana Vălean, în numele Grupului ALDE. – Dle preşedinte, să ne amintim că libera circulaţie este unul din pilonii de bază ai pieţei unice europene, care are ca scop concurenţa accentuată şi economiile de scară mai mare şi care conferă UE principala sa putere de atracţie. De-a lungul timpului, capacitatea oamenilor de a circula liber în UE a devenit nu numai o componentă de bază a pieţei interne, dar şi un drept fundamental.

Prin înlăturarea barierelor create de diferite dispoziţii şi regulamente naţionale, cetăţenii europeni, precum şi afacerile, pot înflori. Similar, posibilitatea cetăţenilor UE de a-şi lua animalele de companie cu ei, fără a se supune unor regulamente şi standarde naţionale specifice, este importantă, deoarece poate reduce în mod semnificativ eforturile şi costurile de călătorie. Mă bucur că propunerea Comisiei se îndreaptă în acea direcţie.

Salut paşaportul în regim general, care va armoniza măsurile de sănătate ale animalelor şi controalele care vor facilita libera circulaţie a animalelor de companie. În acelaşi timp, sunt de acord că trebuie să garantăm un nivel înalt de protecţie pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Acest regim de tranziţie va permite mai mult timp pentru ca infrastructura şi personalul adecvat să fie pe poziţii. Astfel, în baza acestui argument, Parlamentul va vota mâine cu siguranţă prelungirea regimului de tranziţie pentru unele state membre până la sfârşitul lui 2011, deoarece se pare că aceste ţări trebuie să ia în considerare anumite riscuri de sănătate.

Totuşi, nu este prima dată când unor state membre li s-a permis aplicarea unor cerinţe de sănătate mai stricte decât altor state membre. Iniţial, perioada de tranziţie a durat până în iulie 2008. Apoi, perioada de tranziţie a fost prelungită până în 2010. Acum am convenit o nouă prelungire. Astfel, deşi am o anumită compasiune pentru temerile statelor membre care consideră că populaţia lor de animale de companie are o înclinaţie mai mare către anumite boli, şi înţeleg că prelungirea propusă va fi finalizată simultan cu programele de vaccinare finanţate de UE pentru eliminarea rabiei silvatice în unele state membre, sunt de părere că aceasta ar trebui să fie ultima prelungire a tratamentului special de care beneficiază aceste state. Ştim cu toţii că măsurile asimetrice şi posibilităţile de derogare nu vor aduce beneficii totale ale pieţei interne în acest domeniu. Aşadar, să convenim cu toţii că acest regim de tranziţie trebuie eliminat şi că trebuie asigurate, cât mai curând posibil, condiţii egale.

Destul de interesant, cea mai discutabilă problemă a raportului nu a fost conţinutul care a provocat o dezbatere aprinsă între noi despre cum să aplicăm prevederile noului Tratat de la Lisabona privind procedura de comitologie. Acesta este primul dosar de codecizie în care prevederile vor fi puse în aplicare. Date fiind puterile extinse ale Parlamentului în baza noului tratat, era crucial pentru noi ca acest regulament să nu reprezinte un precedent pentru deciziile viitoare.

În această privinţă, salut declaraţia scrisă convenită între Parlament şi Consiliu pe durata acestui trialog, care menţionează că acest dosar nu ar trebui tratat ca un precedent.

  James Nicholson, în numele Grupului ECR. – Dle preşedinte, în primul rând, permiteţi-mi să încep prin a-i mulţumi raportoarei pentru munca dificilă depusă pentru acest raport. Ceea ce mulţi dintre noi am crezut la început că va fi un dosar care nu ne va pune prea multe probleme, s-a dovedit a fi mult mai complicat decât am crezut.

Din nefericire, raportoarea a trebuit să facă faţă celor mai multe negocieri, dar cu siguranţă a depus un efort foarte mare pentru a se asigura că acest raport va fi finalizat în termenul stabilit, ceea ce era foarte important, deoarece eram presaţi să asigurăm prelungirea derogării acesteia, care trebuia să expire în luna iunie a acestui an.

După părerea mea, acesta este un act legislativ mic dar vital, care va proteja acele regiuni şi ţări care sunt preocupate de ameninţarea rabiei; boala continuă să apară în unele părţi din UE şi sperăm ca, până la sfârşitul lui 2011, programele de vaccinare să aibă succes în eradicarea bolii o dată pentru totdeauna.

Până atunci, însă, am găsit o modalitate care ne permite să continuăm să punem în aplicare cerinţele noastre mai stricte pe durata perioadei de tranziţie, până când vom trece, aliniindu-ne celorlalte state membre ale UE, la regimul general.

  Anna Rosbach, în numele Grupului EFD. – (DA) Dle preşedinte, aş dori să-i mulţumesc dnei de Brún pentru treaba excelentă pe care a făcut-o prin actualizarea acestui regulament tehnic privind călătoria cu animale de companie pe teritoriul UE. Pentru multe familii obişnuite, este o provocare să completeze toate vaccinările şi documentele solicitate pentru ca toţi membrii familiei să poată merge în vacanţă împreună. Totuşi, este necesar, deoarece unele ţări duc o luptă lungă şi grea împotriva bolilor necontrolabile ale animalelor. Au fost luate diferite măsuri: carantină pe diferite perioade de timp, dubla verificare la veterinari atât înainte, cât şi după călătorie, în funcţie de ţara de destinaţie, vaccinări scumpe obligatorii ale animalelor sălbatice la nivel naţional - pentru a enumera doar câteva. Astfel, pot înţelege foarte bine de ce unele state membre se tem de o slăbire a regulamentelor lor naţionale stricte şi consider că este necesar să respectăm cerinţele lor de siguranţă ridicată, dorindu-mi ca şi alţii să le imite.

În consecinţă, aş dori să întreb Comisia dacă nu ar fi, totuşi, o idee bună să aplicăm controale veterinare la frontieră, unde fiecare posesor al unui animal de companie va trebui să demonstreze că animalul care călătoreşte împreună cu el sau ea nu este purtător de boli periculoase, a fost vaccinat şi are toate actele în ordine în ceea ce priveşte ţara de destinaţie. Aceasta ar oferi şi o şansă de a verifica transporturile de porcine şi alte animale, care nu îndeplinesc cerinţele UE, iar contrabanda cu pui de căţei sau pisici care sunt mult prea mici ar fi, de asemenea, expusă prin controalele de frontieră.

  Horst Schnellhardt (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, bun venit în Parlamentul European. Doamnelor şi domnilor, aş dori să o felicit pe raportoare pentru activitatea sa competentă. Documentul acoperă multe arii. În ultimii ani, am asistat la o creştere a numărului animalelor de companie şi domestice şi, bineînţeles, la dorinţa de a putea lua aceste animale împreună cu noi în călătorii. Acest lucru este corect şi aşa ar trebui să fie, deoarece a lua animalele de companie cu tine îţi dă un sentiment mărit de bunăstare. Totuşi, pentru aceasta, în Europa trebuie să avem regulamente care să prevină răspândirea epidemiilor animaliere. Le avem. Avem regulamente foarte bune în Directiva 998/2008 şi, începând cu 2011, vom avea Cardul European de Vaccinare, care va atesta în mod clar ce vaccinuri au făcut animalele. Mai mult, din 2011, marcarea electronică va preveni confuzia şi decepţiile.

În ultimii ani, am făcut multe pentru a pune capăt epidemiilor animaliere în Europa, în special rabiei, inclusiv prin realizările Comisiei Europene, care a fost prima care a insistat asupra vaccinărilor vulpilor, finanţând aceste vaccinări. Este o chestiune foarte importantă şi ar trebui să recunoaştem acest lucru. Aceste regulamente speciale care sunt în mod repetat aprobate de unele ţări sunt o povară pentru cetăţeni. Aici, cheltuielile nu au nicio relaţie cu beneficiul. Am primit scrisori de la mulţi cetăţeni care se plângeau de comportamentul supărător de la graniţă. Permiteţi-mi să dau Marea Britanie ca exemplu: sosirea cu două zile mai devreme la o şedere de jumătate de an înseamnă o amendă de 3 000 de euro, iar animalul este ţinut în carantină timp de şase săptămâni. Ar trebui să ne gândim dacă acest gen de comportament este corect. Astfel, dle comisar, sunt de părere că mai putem continua încă un an, dar după aceea trebuie să se termine. Avem regulamente europene care se aplică tuturor. Riscul de răspândire a bolilor - dacă situaţia epidemiei animaliere rămâne aceeaşi, trebuie să plecăm mereu de la această premisă - nu mai există sub această formă la animalele de companie şi la cele domestice.

  Jo Leinen (S&D). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, bun venit în Parlament. Aş dori să mă alătur colegului meu, dl Schnellhardt, spunând că aveţi o sarcină majoră în acest domeniu, de a crea condiţii cu adevărat egale în cele 27 de state membre până în 2011, astfel încât animalele de companie să poată fi transportate şi aduse fără obstacole dintr-o ţară în alta.

Libera circulaţie pentru câini şi pisici a fost cu siguranţă obiectivul regulamentului din 2003. Acum, pentru a treia oară, facem o excepţie. În UE, unele lucruri au nevoie de mult timp: zece ani pentru a pune la punct astfel de regulamente. Nicio ţară din UE nu-şi doreşte ca bolile să intre în ţară şi mă întreb de ce 22 de ţări acceptă ideea ca pisicilor şi câinilor să li se permită să călătorească cu stăpânii lor, iar alte cinci ţări nu.

Ar trebui să examinaţi dacă realitatea şi obstacolele corespund încă acestor prevederi speciale. Ştiu că au loc dezbateri furtunoase la nivel naţional, dar acum suntem un singur spaţiu juridic şi este timpul, măcar până în 2011, să introducem libera circulaţie şi piaţa unică pentru animalele de companie. Expertul în animale, dl Schnellhardt, a menţionat deja condiţiile, şi anume că există un card de vaccinare şi că instrumentele cum ar fi marcarea electronică vor fi utilizate, oferindu-vă accesul la cele cinci ţări atunci când sunteţi în vacanţă sau călătoriţi în interes de serviciu şi doriţi să vă luaţi animalele cu dumneavoastră.

Acest regulament privind animalele de companie va intra în istorie. Acesta este, de fapt, primul act legal de la Tratatul de la Lisabona, si ne-am dorit condiţii egale cu Consiliul Miniştrilor în ceea ce priveşte împuternicirea Comisiei pentru actele delegate. A fost o luptă grea, dar a meritat. Felicitările mele dnei De Brún pentru acest raport şi, bineînţeles, pentru această procedură de a începe o nouă eră. Acest lucru este atât de important, deoarece avem poate sute de acte legislative într-un an, dar 6 000 de acte delegate, şi de aici putem analiza cât de important este să punem noua procedură pe calea cea bună de la început.

  Chris Davies (ALDE). – Dle preşedinte, doresc să spun doar câteva cuvinte pentru a elogia legislaţia pe care o avem. Înţeleg că s-a bazat pe schema de călătorie a animalelor de companie a Marii Britanii, care a fost introdusă în urmă cu un deceniu. Aceasta ne-a ajutat să reducem în mod consistent regulamentele de carantină pe care le-am avut în ţara noastră, care au provocat multă suferinţă atât animalelor de companie, cât şi stăpânilor lor. Înţeleg că primul animal care a beneficiat de schema de călătorie a animalelor de companie a fost un câine pe nume Frodo Baggins şi că, după acesta, sute de mii de animale au putut călătorii mai liber.

Apoi, UE a venit cu această lege, urmând principii foarte similare, în urmă cu aproximativ cinci ani, şi s-a dovedit a avea un mare succes. Sute de mii de animale călătoresc acum cu stăpânii lor în fiecare an de-a lungul Europei. Mi s-a spus că 60 % din acestea sunt animale britanice, lucru care poate spune ceva despre caracterul britanic, dar nu vom intra în acest subiect acum. Desigur, am menţinut echilibrul. Scopul a fost să permitem circulaţia fără răspândirea bolilor, iar realitatea este că rabia a fost ţinută sub un control foarte ferm - de la 2 700 de cazuri în urmă cu 20 de ani la 300 de cazuri anul trecut, şi niciun singur caz asociat cu circulaţia animalelor domestice în baza acestei scheme.

Sunt într-un fel dezamăgit că dihorii nu circulă în număr atât de mare cum anticipasem iniţial. Când această lege a fost discutată prima dată, mulţi posesori de dihori din Marea Britanie au venit să mă întrebe de ce această lege nu include şi animalele lor. Ei doreau să îi ia la expoziţii de dihori din Europa. Comisarul pare surprins, dar a existat o dezbatere. Aparent, poţi vaccina un dihor împotriva rabiei, dar vaccinarea nu se vede, aşa că era problematic. Până la urmă, am decis că incidenţa rabiei la dihorii domestici era atât de mică, încât i-am putea include, dar aparent, mi se spune, circulaţia a fost relativ scăzută. Poate că un motiv - pentru a răspunde discursului lui Jo Leinen - este că în unele ţări, cum ar fi Portugalia, dihorii sunt încă clasificaţi ca animale dăunătoare, astfel încât posesorii de animale de companie ezită să îşi ducă animalele în acele ţări. Ar putea fi şi mai rău - ar putea fi China, presupun.

Dle comisar, pentru a încheia, marele avantaj este, pentru mine, faptul că acum îmi pot privi alegătorii şi, atunci când mă întreabă ce a făcut Uniunea Europeană pentru ei, le pot spune că a făcut posibil ca ei să îşi ia animalele de companie în vacanţă - pisica, câinele sau dihorul.

  John Stuart Agnew (EFD). – Dle preşedinte, înţeleg că ideea originală pentru crearea de paşapoarte pentru animalele de companie a venit de la Official Monster Raving Loony Party din Marea Britanie, care probabil rezumă cel mai bine această schemă periculoasă.

Ţara mea a avut o carantină obligatorie de şase luni pentru animalele domestice. În baza sistemului paşaportului pentru animale de companie al UE, acest zid împotriva răspândirii bolii a fost înlăturat. Comisia Europeană nealeasă a putut să treacă peste guvernul britanic ales în mod democratic şi să introducă un sistem fără perioadă de carantină care se bazează pe vaccinări şi acurateţea documentelor.

Ca fermier, ştiu un lucru despre vaccinare. Nu reprezintă în niciun caz o garanţie că animalele nu vor aduce boli de peste graniţă. Eficacitatea vaccinării poate fi compromisă de multe lucruri, inclusiv de administrarea sa unui animal care are deja boala împotriva căreia este vaccinat. Animalele vaccinate pot fi şi ele purtătoare ale bolii fără a manifesta simptome. Loturile de vaccinuri de diferite calităţi şi documentele falsificate reprezintă o probabilitate reală.

Înţeleg că nu există o standardizare de aplicare a schemei. Unele ţări solicită paşaportul formal, pe când altele primesc documentaţia în orice formă; altele nu acceptă paşaportul ca dovadă a vaccinării. Multe companii aeriene sunt în imposibilitatea de a oferi detalii despre procedurile formale, iar personalul este slab instruit.

Cu alte cuvinte, este un accident care aşteaptă să se producă. Există o vorbă în ţara mea, „dacă nu este stricat, de ce să-l repari?” Un astfel de sfat este de prisos pentru Comisie.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Chris Davies (ALDE). – Dle preşedinte, aş dori doar să-l întreb pe onorabilul domn dacă nu crede că tirada sa împotriva Uniunii Europene ar fi mai puternică dacă guvernul britanic nu ar fi introdus o legislaţie similară înaintea Uniunii Europene?

  John Stuart Agnew (EFD). – Dle preşedinte, cred că Uniunea Europeană a devenit mult prea mare, are mult prea multe culturi, şi pur şi simplu nu am încredere deloc în acest sistem şi va fi din ce în ce mai rău.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle preşedinte, îl salut pe comisar şi îi mulţumesc raportoarei pentru eforturile depuse. Numai pentru a continua ideea dlui Agnew că „dacă nu este stricat, de ce să-l repari”, cred că este exact ceea ce facem noi aici: prelungim excepţiile acolo unde statele membre au cerut acest lucru, dar permit circulaţia animalelor de companie. Sunt sigur că cei care se află în galeria vizitatorilor s-au gândit că circulaţia animalelor de companie între statele membre este o chestiune destul de simplă, dar deoarece ne confruntăm cu chestiuni ce privesc sănătatea animalelor - şi bineînţeles sănătatea oamenilor - nu este chiar aşa de simplu. Avem nevoie de reguli şi controale stricte pentru aceasta, recunoscând în acelaşi timp că multor britanici, dar şi oamenilor din celelalte state membre le place să îşi ia animalele cu ei.

Preocuparea mea faţă de acest raport a fost că poate fi îngropat în detaliile tehnice ale vieţii de după Tratatul de la Lisabona de care, fie vorba între noi, multor oameni din afara acestui Parlament nu le pasă sau nici măcar nu au auzit - şi care are o mare importanţă pentru noi, ca Parlament. Sunt de părere că raportoarea a rezolvat cazul foarte bine în numele nostru şi a fost felicitată pentru acest lucru. Pericolul era, dacă s-ar fi întâmplat, că nu am fi avut pregătite măsuri pentru a aborda preocupările Suediei, Irlandei, Marii Britanii şi a altor ţări. Dar ne aflăm pe drumul cel bun acum.

Cred că viitorul este mult mai important. Dle comisar, aţi menţionat că plănuiţi o nouă legislaţie în acest sens. Cred că despre acest lucru ar trebui să vorbim în acest stadiu. Ceea ce ne dorim cu toţii în acest Parlament sunt standarde ridicate de sănătate pentru animale şi oameni, iar această nouă legislaţie pe care ne-o promiteţi ar trebui să asigure acest lucru.

Aşa că un bravo pentru raportoare şi pentru cei implicaţi în acest raport pentru că l-au adus la acest stadiu, aşa cum este astăzi. Satisface toate preocupările - poate nu chiar pentru toţi, aici, la extrema mea stângă, dar pentru cei mai mulţi dintre noi. Sper că veţi delibera cu înţelepciune şi pe îndelete în privinţa asupra a ceea ce avem nevoie de la o nouă lege privind transportul animalelor de companie. Avem una pentru animalele de fermă; ne trebuie reguli simplificate dar eficiente pentru animalele de companie.

  Marita Ulvskog (S&D). – (SV) Dle preşedinte, Comisia a prezentat o propunere pozitivă de modificare a regulamentului privind cerinţele de sănătate ale animalelor aplicabile transportului de animale de companie. Sunt deosebit de mulţumită că acest lucru ne va permite să prelungim perioada în care un număr de ţări, inclusiv Suedia, poate păstra regulamentele mai stricte privind rabia şi tenia pitică.

Consiliul suedez al agriculturii, care este autoritatea relevantă în Suedia, a spus că, fără opţiunea controalelor speciale, tenia, de exemplu, s-ar stabili în Suedia. Aceasta ar avea un impact negativ asupra libertăţii de acces la regiunile rurale, care este o parte importantă a vieţii zilnice a oamenilor dintr-o ţară ca Suedia.

Aş dori să mulţumesc Comisiei, raportoarei şi raportorilor alternativi pentru că ne-au ascultat cerinţele şi, astfel, au făcut posibilă introducerea a ceea ce iniţial era o soluţie temporară.

PREZIDEAZĂ: DL McMILLAN-SCOTT
Vicepreşedinte

  Nessa Childers (S&D). - Dle preşedinte, aş dori mai întâi să-i mulţumesc colegei mele, drei de Brún, pentru munca susţinută pe care a depus-o la acest raport.

Cazul unei femei de 38 de ani care a decedat la Spitalul Royal Victoria din Belfast anul trecut a fost un avertisment minor asupra ameninţării continue pe care o reprezintă rabia în Irlanda. Credem că a contractat boala în timp ce încerca să despartă doi câini ce se luptau între ei în timpul unei vacanţe de lucru în Africa de Sud.

Mai recent, patru persoane au trebuit să primească injecţii preventive la Dublin, după ce a o pisică importată ilegal a început să se poarte ciudat şi le-a muşcat.

Rabia este una dintre cele mai vechi boli transmisibile de la animale la om şi este, invariabil, fatală odată ce simptomele şi-au făcut apariţia. Caracteristicile globale de circulaţie înseamnă că boala nu este niciodată prea departe de noi.

Din acest motiv, Irlanda foloseşte reguli stricte de carantină asupra animalelor de import, şi doar datorită acestor măsuri stringente putem să menţinem starea de absenţă a rabiei. Pentru a continua acest record, este crucial ca acordul interimar pe care această propunere l-ar prelungi până la sfârşitul anului viitor să nu se încheie în iulie 2010.

Măsurile suplimentare de protecţie propuse sunt esenţiale atât pentru sănătatea oamenilor, cât şi a animalelor, deoarece acestea ar ajuta la găsirea unei soluţii atât în lupta împotriva rabiei, cât şi împotriva anumitor căpuşe şi tenii ce nu se găsesc în Irlanda la ora actuală.

Acceptând această propunere, acest Parlament ar facilita lupta împotriva rabiei şi ar oferi o bază în vederea eradicării acesteia din întreaga Europă. Din aceste motive, caracterul de urgenţă al acestei chestiuni nu trebuie să treacă fără a fi menţionat.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Sunt de acord cu amendamentul la regulamentul privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei în scopuri necomerciale a animalelor de companie, care facilitează de facto deplasarea transfrontalieră în cadrul Uniunii Europene.

Aş dori, de asemenea, să subliniez munca depusă de raportoare, care a întocmit un raport de înaltă calitate, cuprinzând măsuri care să conducă la vaccinarea împotriva rabiei şi a altor boli, precum şi alte măsuri preventive. Sunt convins că, prin simpla adoptare a unei astfel de măsuri, vom armoniza în totalitate standardele de pe piaţa internă a Uniunii Europene şi ne vom îndrepta spre cea mai amplă eliminare, de până acum, a ameninţării ridicate de transmiterea acestor boli.

Cu toate acestea, sunt conştient de riscurile permanente şi de pericolele din transportul animalelor şi, de aceea, sprijin o prelungire rezonabilă a perioadelor de tranziţie pentru statele membre precum Malta, Irlanda şi Suedia, ale căror standarde interne sunt mai stricte. Aceasta este o abordare prudentă ce pune accent, în mod special, pe prevenire şi ia în considerare caracteristicile speciale ale ţărilor respective.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D). - În primul rând doresc să felicit raportorul pentru munca depusă, dar şi pe toţi cei care au făcut posibil acest compromis. Mă bucur că raportul permite statelor membre să continue măsurile de protecţie împotriva răspândirii rabiei dar, totodată, că va duce la o circulaţie liberă şi sigură a animalelor de companie în spaţiul european după 2011.

Consider că s-a obţinut un compromis bun, care prevede un răspuns eficient în cazul în care statele membre îşi justifică preocupările legate de răspândirea unor boli şi oferă garanţia că, atunci când se foloseşte puterea delegată, Comisia va consulta o serie de experţi - experţii Comisiei, ai statelor membre, experţi ai organizaţiilor non-guvernamentale sau experţi ai parlamentelor.

Într-un context mai larg, am primit asigurări scrise că acest raport nu va constitui un precedent pentru folosirea viitoare a puterilor delegate. În acest fel, preocupările Parlamentului referitoare la crearea unui precedent pentru noua procedură de comitologie, sub Tratatul de la Lisabona, vor fi luate în considerare

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle preşedinte, eforturile Uniunii Europene de a opri sau de a eradica în totalitate epidemiile şi bolile de origine animală precum rabia sunt, bineînţeles, extrem de lăudabile şi cu siguranţă este lucru pozitiv faptul că aceste măsuri sunt luate în vederea facilitării turismului transfrontalier cu animale de companie.

Cardul european de vaccinare, programele de vaccinare sau chiar marcarea electronică a animalelor de companie reprezintă, într-adevăr, măsuri raţionale ce pot facilita această chestiune. Cu toate acestea - şi cunosc acest lucru din experienţa noastră din Austria - există fenomene ce ameninţă aceste măsuri. De exemplu, traficul ilegal de căţei ieftini dinspre ţările din Europa de Est către Europa Centrală sau Uniunea Europeană duce în mod repetat la introducerea de boli.

Transportul în masă al animalelor de pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv Austria, poate, de asemenea, să permită bolilor periculoase să apară din nou. Animalele sălbatice au, în plus, tendinţa de a ignora controalele la frontieră şi, bineînţeles, pot duce în mod repetat la răspândirea bolilor care afectează animalele, cum ar fi rabia. În acest domeniu vor fi necesare acţiuni corespunzătoare.

  John Dalli, Membru al Comisiei. – Dle preşedinte, consider că putem fi cu toţii mândri de progresul rapid înregistrat în acest dosar, care a fost efectuat sub presiuni extreme de timp şi într-un context juridic dificil.

Prelungirea de 18 luni a regimului tranzitoriu care reglementează circulaţia animalelor de companie în cinci state membre le va da acestora timp să se adapteze la regimul care se aplică în restul Uniunii Europene. Am confirmat, de asemenea, că Comisia nu intenţionează să propună o prelungire ulterioară a acestei perioade de tranziţie.

În acelaşi timp, va permite Comisiei să pregătească o propunere cuprinzătoare de revizuire a regulamentului în totalitatea sa şi, în special, de aducere a vechilor prevederi de comitologie în conformitate cu spiritul şi litera Tratatului de la Lisabona.

Trebuie să admit că acesta este un dosar important pentru cetăţenii europeni şi mă bucur că am ajuns la o concluzie de succes.

  Bairbre de Brún, raportoare. – (GA)Dle preşedinte, doresc, de asemenea, să-i urez dlui comisar Dalli bun venit în Parlamentul European şi să salut ocazia de a lucra cu domnia sa. Salut declaraţia sa către Parlament din această seară. Aşa cum a spus domnia sa, în esenţa sa, raportul meu este de acord cu abordarea propunerii Comisiei.

Mulţumesc, de asemenea, tuturor celor care au intervenit în dezbaterea din această seară; majoritatea în favoarea sistemului propus, doar câţiva împotrivă.

Propunerea Comisiei şi raportul meu folosesc o abordare fundamentată ştiinţific. Având în vedere situaţiile diferite cu privire la rabie din statele membre, Comisia a ales o abordare sigură, precaută. Este oportun că sfârşitul extinderii propuse coincide cu perioada în care se aşteaptă de la Comisia Europeană să oprească finanţarea europeană a unui program de vaccinare menit să elimine rabia din rândul animalelor sălbatice din unele state membre.

După cum au declarat comisarul Dalli şi dna Vălean în legătură cu data propusă, structura folosită poate fi modificată, iar personalul deja existent poate fi reinstruit. Sistemul tranzitoriu va fi extins în cinci state membre până la sfârşitul anului 2011, iar până la acea dată, prevederile cu privire la circulaţia necomercială a animalelor de companie vor fi aceleaşi peste tot în Uniune. Între timp, oamenii vor putea să treacă graniţele Uniunii Europene cu animalele de companie, dar sistemul de tranziţie va funcţiona pentru a permite unora dintre statele membre să aplice controale mai stricte în această perioadă.

Din nou, doresc să adresez mulţumiri tuturor celor care au contribuit la această activitate. Uneori, activitatea a fost complicată, dar, deşi a fost dificilă, a meritat până la urmă. Vă mulţumesc tuturor.

  Preşedinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine (marţi, 9 martie 2010).

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Pavel Poc (S&D), în scris. – (CS) Scopul Regulamentului (CE) Nr. 998/2003 privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale a animalelor de companie, care a intrat în vigoare la 3 iulie 2003, a fost acela de a facilita călătoria proprietarilor împreună cu animalele lor de companie. Acest lucru urma să fie atins prin introducerea unui paşaport care să arate că animalul a fost vaccinat împotriva rabiei şi să stipuleze obligaţia de a marca animalele pentru a putea fi identificate în mod clar. Amendamentul propus, pe lângă faptul că face regulamentul iniţial mai specific din punct de vedere tehnic, extinde din nou perioada în care călătoriile cu câini şi pisici în Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia şi Regatul Unit fac obiectul unor cerinţe mai stricte. Diferenţele în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a statelor membre menţionate anterior, în special diferitele termene pentru injecţii şi examene serologice şi pentru examene anti-parazit, complică inutil şi cresc costul călătoriei cu animale de companie în UE. În practică, aceasta înseamnă că un număr considerabil de cetăţeni ai Uniunii Europene va fi în mod inutil discriminat pentru încă un an şi jumătate în realizarea dreptului lor la libera circulaţie între ţările din UE. Prelungirile repetate ale perioadei de timp pot indica faptul că, în directiva iniţială, Comisia a stabilit în mod incorect perioada, fără a ţine cont de starea actuală a lucrurilor, sau că anumite state membre nu au putut sau nu au dorit să pună în aplicare la timp Regulamentul 998/2003. În orice caz, astfel de scutiri nu demonstrează o abordare imparţială din partea Comisiei faţă de punerea în aplicare a regimurilor generale din statele membre ale UE.