Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2580(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0139/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 11/03/2010 - 8.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0065

Dezbateri
Joi, 11 martie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

9. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicaţii orale ale votului

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0169/2010

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Conform arhivelor guvernamentale şi literaturii disponibile, între anii 1948 - 1989, regimul comunist din Slovacia a condamnat 71 168 de persoane pentru presupuse infracţiuni politice.

Nu există o modalitate mai bună de a onora memoria acelor deţinuţi politici şi de conştiinţă decât de a ne implica activ în promovarea libertăţii şi a democraţiei acolo unde libertatea şi democraţie sunt socotite un lux de neatins. Apelurile Uniunii Europene nu au primit niciun răspuns până în prezent. Sunt profund îngrijorat de situaţia prizonierilor politici din Cuba şi, prin urmare, îndemn Consiliul şi Comisia să ia măsurile care se impun pentru eliberarea prizonierilor politici şi pentru a promova şi garanta activitatea apărătorilor drepturilor omului. Cetăţenilor din Cuba...

(Preşedintele a întrerupt vorbitorul)

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek (PPE).(PL) Dle preşedinte, am susţinut adoptarea propunerii de rezoluţie privind Cuba. Sincer, nu înţeleg de ce prietenii europeni ai lui Fidel Castro se încăpăţânează să apere ideea unei revoluţii falimentare şi demoralizate. Oare chiar trebuie să ne regăsim iar în situaţia în care doar victimele acestui regim care se autoproclamă progresist vor sensibiliza oamenii cu privire la necesitatea unei schimbări în Cuba? Uneori sacrificiile individuale contribuie la schimbările istorice. Sper că aşa va fi şi de această dată. În acelaşi timp, aş dori să nu mai existe victime ale dogmatismului autorităţilor sau ale incapacităţii acestora de a-şi analiza propria poziţie şi de a se schimba.

Şi nici nu pot accepta faptul că multe dintre ţările ACP adoptă o poziţie complet indulgentă cu privire la caracterul şi semnificaţia sistemului social şi politic care s-a consolidat în Cuba. Am convingerea profundă că este o înţelegere eronată a solidarităţii. Ar fi mult mai cinstit să recunoaştem succesele din Cuba, condamnând în acelaşi timp eşecurile şi tot ce este antisocial, inuman şi distructiv.

 
  
MPphoto
 

  Ramón Jáuregui Atondo (S&D).(ES) Dle preşedinte, aş dori să iau cuvântul în numele dnei Muñiz pentru a explica motivul pentru care delegaţia spaniolă din cadrul Grupului Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European a votat împotriva Amendamentului 2 depus de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, chiar dacă amendamentul solicita susţinerea preşedinţiei spaniole în relaţiile cu Cuba.

În primul rând, permiteţi-mi să reamintesc faptul că nu putem susţine amendamentele depuse de un grup care a încercat să se distanţeze de rezoluţie în general şi că angajamentul nostru faţă de toate grupurile politice care au semnat rezoluţia nu ne-ar permite să susţinem un amendament parţial al documentului.

În al doilea rând, Amendamentul 2 prezentat de Grupul GUE/NGL nu se aliniază poziţiei adoptate de preşedinţia spaniolă care încearcă să stabilească un consens în Uniunea Europeană în vederea reînnoirii cadrului nostru pentru relaţiile cu Cuba şi nu o distanţare completă de poziţia comună, lucru solicitat de amendament.

Acesta este motivul nostru pentru respingerea amendamentului.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Astăzi a fost o onoare pentru mine să susţin rezoluţia privind prizonierii de conştiinţă din Cuba, nu doar în calitate de deputat provenind dintr-un fost stat comunist totalitarist, dar şi pentru că în trecut am cunoscut personal disidenţi cubanezi, în special pe doctorul Darsí Ferrer, care a fost întemniţat alături de ceilalţi din luna iulie a anului trecut.

La întoarcerea mea am informat Parlamentul cu privire la la situaţia tristă din sectorul sănătăţii şi aş dori să subliniez încă o dată faptul că persoanele care nu sunt membre ale Partidului Comunist şi care nu au dolari, nu au acces la medicamente. Doctorul Darsí Ferrer a fost o personalitate importantă în Havana, care ajuta disidenţii să obţină medicamente. Acum se află în spatele gratiilor.

Sunt încântată că am adoptat această rezoluţie, o rezoluţie foarte puternică şi care provoacă în mod clar autorităţile europene să-şi continue eforturile pentru o schimbare democratică în Cuba.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). Dle preşedinte, cine s-ar fi gândit acum 20 de ani, când aerul Europei era plin de praful de cărămidă al zidurilor care se prăbuşeau şi de strigătele de libertate, că drapelul roşu va flutura şi azi la Havana şi că Fidel Castro va muri liniştit în pat pe acea insulă sufocantă din Caraibe.

Sola mors tyrannicida est, spune conaţionalul meu, Sir Thomas More: moartea este singura modalitate de a scăpa de tirani.

Regimul comunist din Cuba a fost ţinut în viaţă de două lucruri. Primul, încăpăţânata blocadă americană, care le-a permis lui Castro şi regimului său să deturneze atenţia de la gestionarea economică defectuoasă a comunismului, aruncând toată vina pentru privaţiunile conaţionalilor săi asupra imperialismului străin; şi al doilea, indulgenţa unora din Europa, inclusiv a unora din această Cameră, care aplică un standard dublu dezgustător prin care scuză abuzurile asupra drepturilor omului şi negarea democraţiei din Cuba pe motiv că sunt benefice pentru producerea de doctori şi balerine.

Sper că această instituţie se va maturiza şi că unii dintre cei ce o compun vor vedea dincolo de zilele lor de studenţie în care purtau tricouri cu Che Guevara. A venit momentul pentru un angajement constructiv cu forţele democratice din Cuba. Istoria ne va ierta.

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI). – (NL) Dle preşedinte, am votat în favoarea rezoluţiei privind Cuba deoarece este, în general, destul de critică la adresa regimului totalitarist din Havana. În acelaşi timp, doresc să profit de ocazie pentru a solicita Consiliului să pună capăt încercărilor de normalizare a relaţiilor sale cu Cuba în condiţiile în care avem încă de-a face cu o dictatură comunistă care încalcă drepturile omului într-o manieră flagrantă.

De asemenea, îndemn Înaltul Reprezentant să nu urmeze linia adoptată de Comisie în legislatura sa anterioară. Aici mă refer, de exemplu, la dl Louis Michel care a vizitat Cuba de nenumărate ori fără a face nicio critică la adresa situaţiei drepturilor omului şi a democraţiei de acolo. Este inadmisibil că Uniunea Europeană încearcă să intre în graţiile regimului comunist din Cuba.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0148/2010

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle preşedinte, susţinând propunerea de rezoluţie, am dorit să-mi exprim sprijinul pentru investiţia în dezvoltarea tehnologiilor cu emisie redusă de carbon. Planul SET poate fi eficient şi credibil doar dacă este finanţat în mod adecvat, adică inclusiv prin finanţarea din surse private. Printre argumentele care pledează pentru nevoia unor astfel de măsuri se numără, în principal, actuala situaţie economică a Europei, schimbările climatice periculoase şi ameninţările la adresa securităţii energetice. Datorită ultimelor cercetări şi tehnologii, dispunem de o oportunitate de a combate criza sprijinind, în acelaşi timp, măsurile legate de schimbările climatice. Este o oportunitate şi pentru agricultura europeană, o modalitate de a crea noi locuri de muncă în sectorul non-agricol din zonele rurale, în special în ceea ce priveşte crearea de surse de energie regenerabilă.

 
  
MPphoto
 

  Jan Březina (PPE). (CS) Şi eu am votat în favoarea propunerii de rezoluţie privind investiţia în dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon (Planul SET), deoarece consider că este un instrument cheie pentru transformarea Uniunii într-o economie inovatoare, capabilă să îndeplinească obiective exigente. În această privinţă, consider că este esenţial ca, în strânsă cooperare cu Banca Europeană de Investiţii, Comisia să prezinte nu mai târziu de 2011 o propunere generală privind un instrument de investiţie în energia din surse regenerabile, în proiectele de eficienţă a energiei şi în dezvoltarea reţelelor inteligente. O astfel de propunere trebuie să fie însoţită de o consolidare a rolului Băncii Europene de Investiţii în finanţarea de proiecte din domeniul energiei şi în special în proiectele cu niveluri mai ridicate de risc.

Resping în mod categoric exploatarea temei tehnologiilor cu emisii reduse de carbon pentru a aplica lovituri sub centură legate de energia nucleară, astfel cum procedează în prezentările lor deputaţii din stânga spectrului politic. Îmi menţin poziţia că energia nucleară este o energie curată care contribuie la dezvoltarea durabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Marek Józef Gróbarczyk (ECR).(PL) Nu pot susţine rezoluţia, deşi este extrem de importantă pentru economia europeană. Ar trebui reţinut faptul că rezoluţia prevede o mare concentrare de bani doar în anumite domenii, doar în anumite branşe ale industriei energetice – domeniile „ecologice”. Acest fapt intră în conflict cu noţiunea de solidaritate energetică a ţărilor care se bazează în principal pe cărbune. Nevoile energetice ale Poloniei se bazează pe cărbune, prin urmare o tranziţie uşoară către o economie ecologică este extrem de importantă pentru noi. Rezultatul unor astfel de măsuri în Polonia nu ar fi crearea locurilor de muncă, ci desfiinţarea lor. Acest lucru ar fi extrem de dificil în timpul unei crize şi ar dăuna Poloniei.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0139/2010

 
  
MPphoto
 

  Sophie Auconie (PPE).(FR) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, la 27 şi 28 februarie, furtuna Xynthia a lovit puternic Franţa. Au murit aproape 60 de persoane şi sute de mii de cetăţeni au suferit daune considerabile.

Uniunea Europeană trebuie să dea un exemplu în faţa acestei tragedii. De aceea m-am implicat personal în elaborarea acestei rezoluţii solicitând Comisiei Europene să fie extrem de receptivă. Ne aşteptăm ca aceasta să furnizeze ajutor financiar zonelor afectate de dezastru prin intermediul Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene.

Dacă, ca urmare a acestei tragedii, regiunile PoitouCharentes, CharenteMaritime, Pays de la Loire şi Bretania solicită o modificare a alocării cheltuielilor cofinanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională şi de Fondul Social European, Comisia Europeană va trebui să examineze aceste cereri extrem de favorabil şi foarte repede.

Lăsând la o parte această rezoluţie, eu, ca şi colegii mei din Uniunea pentru o majoritate prezidenţială, sunt convinsă că este momentul să creăm o adevărată forţă europeană de protecţie civilă. Doar aceasta va putea furniza un ajutor vital în contextul unui dezastru ca acesta.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedinte. – Dle Kelly, deşi nu v-aţi înregistrat pentru a lua cuvântul înainte de prima explicaţie a votului, o puteţi face în mod excepţional. Data viitoare vă rog să nu uitaţi să vă înregistraţi.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0148/2010

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). Dle preşedinte, doresc doar să spun că eu cred că a venit momentul să avem un document concludent privind energia nucleară pentru a sublinia progresele înregistrate şi măsurile de siguranţă adoptate în acest sens, precum şi modul în care se va transpune în viitor în cadrul cercetărilor care se vor întreprinde pentru ca cetăţenii să se poată hotărî.

Există mult scepticism şi multe îndoieli, însă este un lucru care trebuie clarificat, eliminându-se astfel o mulţime de obstacole din această dezbatere privind tehnologia cu emisii reduse de carbon.

În fine, cu permisiunea dvs, cu ocazia aniversării declaraţiei de independenţă a Lituaniei şi a Estoniei, felicit aceste ţări pentru 20 de ani de independenţă.

 
  
  

Explicaţii scrise ale votului

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0169/2010

 
  
MPphoto
 
 

  John Stuart Agnew, Marta Andreasen, Gerard Batten, John Bufton şi Mike Nattrass (EFD), în scris. Recunoaştem că Cuba este o tiranie comunistă, dorim să vedem Cuba transformată într-un stat democratic paşnic, însă nu recunoaştem UE în acest proces.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Rezoluţia Parlamentului European, al cărei pretext este decesul prizonierului cubanez Orlando Zapata Tomayo, care a murit în urma unei greve a foamei, în ciuda eforturilor serviciilor medicale cubaneze de a-i restabili sănătatea, este un atac provocator şi inaceptabil la adresa guvernului socialist şi a cetăţenilor cubanezi şi face parte dintr-o strategie anti-comunistă care este dirijată de UE şi condusă de Parlamentul European într-o încercare de a răsturna regimul socialist. Condamnăm ipocrizia şi efortul provocator cu care reprezentanţii de centru-dreapta, centru-stânga şi verzi ai capitalismului din Parlamentul European exploatează acest eveniment.

Partidul Comunist Grec condamnă şi a votat împotriva rezoluţiei Parlamentului European. Solicită cetăţenilor să-şi exprime solidaritatea cu guvernul şi cetăţenii cubanezi. Să ceară revocarea poziţiei comune împotriva Cubei. Să condamne eforturile UE de a utiliza drepturile omului drept pretext pentru exercitarea presiunii şi constrângerii imperialiste asupra cetăţenilor Cubei şi a guvernului său. Să solicite ridicarea imediată a embargoului criminal al SUA împotriva Cubei. Să solicite eliberarea imediată a celor 5 cetăţeni cubanezi deţinuţi în închisorile americane. Să apăre Cuba socialistă.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Uniunea Europeană este cea mai democratică structură din lume, iar valoarea fundamentală pe care ea a fost construită a fost respectarea drepturilor omului. De aceea, este lăudabil şi îmbucurător faptul că toate grupurile parlamentare au fost unite în condamnarea abuzurile autorităţilor cubaneze în ceea ce priveşte drepturile omului, dar şi atitudinea constructivă, deschisă dialogului, decisă la nivelul UE în relaţia cu Cuba.

Trăim în secolul 21, iar delictul de opinie şi conştiinţă ar trebui şters din filosofia tuturor statelor din lume, oricât de lungă ar fi istoria sa de totalitarism şi dictatură. Prin dialog internaţional şi nu prin impunerea de sancţiuni se pot schimba mentalităţi, astfel încât nicio persoană în dezacord cu propriile autorităţi să nu sufere abuzuri şi nedreptăţi caracteristice unor regimuri ce nu au niciun respect faţă de om.

Tragedii precum cea a disidentului cubanez Orlando Zapata Tamayo, „vinovat” de delict de conştiinţă, nu trebuie să se mai repete. Există acum, în Cuba, şi alţi prizonieri politici care se află în pericol. Ca garantă a respectării drepturilor omului, UE trebuie să se implice şi să acţioneze neîntârziat, pe cale diplomatică, pentru ca tragedia Zapata să nu se mai repete în Cuba şi, dealtfel, nicăieri în lume

 
  
MPphoto
 
 

  Andrew Henry William Brons (NI), în scris. Condamn fără rezerve tratamentul necorespunzător aplicat cetăţenilor cubanezi (sau de oriunde). Cu toate acestea, m-am abţinut în pivinţa rezoluţiei care, per ansamblu, este împotriva Cubei. Unul dintre motive este că rezoluţia îşi propune să acorde Uniunii Europene şi funcţionarilor săi autoritatea de a vorbi şi de a acţiona în numele statelor membre. Celălalt motiv a fost că multe state membre ale Uniunii Europene condamnă şi întemniţează persoane pentru exercitarea non-violentă a libertăţii de expresie, susţinerea de opinii eretice sau participarea la acţiuni divergente. Este o ipocrizie crasă ca partidele politice care sprijină represiunea politică în Europa să arate cu degetul către state precum Cuba care nu fac decât să împărtăşească opiniile şi activităţile lor anti-democratice şi represive.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluţie privind situaţia prizonierilor politici şi a prizonierilor de conştiinţă din Cuba. Reiterăm necesitatea eliberării imediate a tuturor prizonierilor politici şi a prizonierilor de conştiinţă. Considerăm că detenţia disidenţilor cubanezi închişi pentru idealurile şi activităţile lor politice paşnice constituie o încălcare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog şi Åsa Westlund (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democraţii suedezi, împărtăşim opinia prezentată în amendament şi anume că blocada împotriva Cubei ar trebui ridicată. Cu toate acestea, nu credem că declaraţia îşi are locul în această propunere de rezoluţie, întrucât vizează prizonierii de conştiinţă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Orlando Zapata Tamayo a murit din cauza înfometării pentru că a vrut să fie tratat drept ceea ce era: un prizonier politic persecutat de un regim care, în ciuda schimbărilor din conducere, continuă să-şi conducă cetăţenii cu un pumn de fier şi să le interzică asocierea şi dreptul la liberă exprimare.

Circumstanţele tragice ale acestei morţi ar trebui să ne ruşineze pe toţi. Şi în special pe factorii de decizie care, luând exemplul dlui Zapato şi al ambasadorului Moratinos, au schimbat politica europeană faţă de Cuba.

Tot ce a realizat Uniunea Europeană prin încercarea sa de aplanare a fost să sporească sentimentul de impunitate, amplificând, astfel, şi sentimentul de izolare al democraţilor, care meritau mult mai multe din partea noastră.

Sper că ne vom reîntoarce la politica democratică fermă care doar recent şi-a pierdut determinarea. Doresc ca Uniunea Europeană să recunoască într-un final că această schimbare de politică a fost un eşec complet. De asemenea, doresc ca Oswaldo Payá şi Doamnele în alb să poată călători liber în Europa pentru a dezvălui circumstanţele în care au avut loc evenimentele din Cuba.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Noi am votat împotriva acestei rezoluţii pentru că majoritatea din acest Parlament exploatează moartea lui Zapato Tomayo, survenită ca urmare a unei greve a foamei într-o închisoare cubaneză, în ciuda faptului că a primit tratament medical. Aceştia doresc să contracareze intenţiile exprimate în mod public de preşedinţia spaniolă de a renunţa la poziţia comună privind Cuba. Încă o dată aceştia atacă Cuba şi pe cetăţenii acesteia, încercând să intervină în independenţa şi suveranitatea sa, în succesele sale economice şi sociale şi în solidaritatea sa internaţională exemplară.

Capitalismul nu reprezintă viitorul umanităţii. Cuba continuă să fie un exemplu că se poate construi o societate fără exploatatori sau exploataţi, o societate socialistă. Reprezentanţii capitalismului din Parlamentul European nu acceptă acest lucru. Încearcă să prevină un dialog politic cuprinzător cu guvernul cubanez pe baza aceloraşi criterii pe care UE le aplică tuturor ţărilor cu care întreţine relaţii.

Aceştia nu condamnă embargoul american faţă de Cuba a cărui ridicare urgentă a fost solicitată de 18 ori de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Nu spun nimic referitor la situaţia celor cinci cetăţeni cubanezi întemniţaţi în Statele Unite ale Americii din 1998, fără un proces echitabil şi ignoră faptul că SUA continuă să adăpostească un cetăţean cubanez care a instigat la atacul cu bombă împotriva unui avion civil în care au decedat 76 de persoane.

 
  
MPphoto
 
 

  Jacek Olgierd Kurski (ECR), în scris. – (PL) În cadrul votării de astăzi am susţinut rezoluţia privind situaţia prizonierilor politici şi a prizonierilor de conştiinţă din Cuba. Ca Parlament European trebuie să condamnăm fără echivoc practicile regimului de la Havana şi să intervenim pentru drepturile jurnaliştilor, ale disidenţilor paşnici şi ale apărătorilor drepturilor omului. În rezoluţia care s-a adoptat ne-am exprimat solidaritatea profundă cu toţi cubanezii şi am susţinut eforturile acestora de a construi o democraţie, de a garanta respectarea şi protejarea drepturilor fundamentale. Eu provin dintr-o ţară în care s-a născut o mişcare populară opusă regimului comunist – mişcarea de solidaritate. Deşi Polonia şi alte ţări din Europa centrală şi de est, care în prezent aparţin Uniunii Europene, au lăsat în urmă experienţele lor dureroase ale regimurilor comuniste, cu atât mai mult nu îi putem uita pe aceia care au fost întemniţaţi şi persecutaţi pentru că îşi doreau atât de mult democraţia, libertatea şi libertatea de expresie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE nu poate avea o viziune romantică a regimului politic din Cuba, care este o autentică dictatură comunistă, bazată pe logica unui singur partid care încalcă drepturile omului, care îşi asupreşte cetăţenii, care îi persecută şi îi elimină pe adversari şi care întemniţează nenumăraţi oameni pentru simpla infracţiune de a avea o părere.

Decesul lui Orlando Zapata a fost încă un caz care a şocat lumea şi pe care Parlamentul European trebuie să-l condamne ferm, fără ezitare şi justificări false. De aceea, resping încercările anumitor membri ai extremei stângi de a masca această crimă îngrozitoare în termeni politici, încercări care sunt menite doar să legitimeze un regim care nu este nici tolerabil, nici acceptabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat împotriva rezoluţiei RC-B7-0169/2010 privind Cuba deoarece consider că aceasta constituie un act de interferenţă care încalcă dreptul internaţional. Prin votul meu am condamnat acest exerciţiu de manipulare politică al cărei unic scop este acela de a exprima dezaprobarea faţă de guvernul cubanez. Deputaţii care au votat în favoarea acestui text sunt cei care au refuzat de nenumărate ori să prezinte în acest Parlament o rezoluţie care să condamne lovitura de stat care a avut loc în Honduras. Această rezoluţie îndeamnă Uniunea Europeană să-şi exprime sprijinul fără rezerve pentru schimbarea regimului politic din Republica Cuba şi propune utilizarea mecanismelor europene de cooperare în acest scop, fapt care constituie un act inacceptabil de interferenţă care contravine dreptului internaţional. Timp de mai mult de 50 de ani, Statele Unite ale Americii au menţinut un embargou economic, comercial şi financiar împotriva Cubei, încălcând astfel flagrant dreptul internaţional şi determinând repercusiuni severe pentru economia şi condiţiile de trai ale cubanezilor. În ciuda acestui fapt, guvernul cubanez a continuat să garanteze cetăţenilor săi accesul universal la sănătate şi educaţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind Cuba, întrucât este important şi pentru UE să exprime în mod clar ideea că există o nevoie urgentă de democratizare în ţara care se află încă sub conducere comunistă. Încarcerarea disidenţilor şi a oponenţilor politici reprezintă o trăsătură tipică a statelor comuniste, dar în Cuba se practică în mod excesiv. Este inadmisibil că autorităţile nu permit familiei unui prizonier decedat în urma unei greve a foamei nici măcar să organizeze o înmormântare.

Nu putem decât spera că vom asista cât mai curând la o schimbare a sistemului politic de pe insulă. Însă, independent de evoluţia politică, este important ca UE şi Statele Unite ale Americii să aplice aceleaşi standarde peste tot. Este inacceptabil ca SUA să acorde „azil politic” unor cetăţeni cubanezi care sunt implicaţi în atacuri cu bombă. O critică eficientă nu poate funcţiona decât în măsura în care toate părţile respectă criteriile stabilite.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(ES) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind Cuba (RC-B7-0169/2010) deoarece, la fel cum am afirmat în dezbaterea de ieri, indiferent de poziţiile noastre faţă de Cuba, decesul lui Orlando Zapata Tamayo reprezintă în sine un fapt regretabil.

De asemenea, insist că trebuie să solicităm eliberarea tuturor prizonierilor politici şi a prizonierilor de conştiinţă din Cuba şi din restul lumii, dar, cu toate acestea, sunt împotriva măsurilor care s-au dovedit deja a fi un eşec pentru evoluţia Cubei către democraţie şi liberalizare, cum ar fi embargoul şi blocada. Este clar că sunt necesare schimbări urgente pe insulă, iar Uniunea Europeană ar trebui să monitorizeze aceste schimbări astfel încât tranziţia spre democraţie să fie în avantajul cetăţenilor cubanezi.

 
  
MPphoto
 
 

  Alf Svensson (PPE) , în scris.(SV) SUA menţine un embargou comercial împotriva Cubei de 48 de ani. Emabargoul afectează populaţia cubaneză şi reprezintă o scuză constantă şi recurentă pentru neajunsurile regimului Castro. Mesajul transmis în permanenţă este că embargoul american este vinovat de toate şi, ca urmare, cetăţenii cubanezi nu pot învinui în mod clar regimul comunist şi nu se pot distanţa de acesta. Opoziţia democratică din Cuba doreşte ridicarea embargoului. La 29 octombrie 2009, 187 de state membre ONU au votat ridicarea embargoului. Trei state au votat în favoarea menţinerii acestuia şi două s-au abţinut. Niciunul dintre statele membre UE nu a votat în favoarea menţinerii embargoului. În trecut, Parlamentul European a condamnat embargoul împotriva Cubei şi a solicitat ridicarea urgentă a acestuia, în conformitate cu cererile adresate de nenumărate ori de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. (P5_TA(2003)0374) Parlamentul European a declarat, de asemenea, că embargoul este contraproductiv. (P6_TA(2004)0061) Actuala rezoluţie RC-B7-0169/2010 se referă la situaţia prizonierilor politici şi de conştiinţă din Cuba. În timpul dezbaterii dinaintea votării, am prezentat o propunere conform căreia ar trebui să-i dăm Cubei un ultimatum. Embargoul va fi ridicat şi în decurs de şase luni toţi prizonierii de conştiinţă trebuie eliberaţi şi trebuie introduse reformele. În situaţia în care regimul nu se conformează acestor termeni, SUA şi Canada vor introduce sancţiuni noi şi mai inteligente care vizează conducerea cubaneză, cum ar fi interdicţia privind călătoria către ţară şi o îngheţare a activelor cubaneze şi a investiţiilor externe.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0148/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − UE şi-a asumat reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, diminuarea consumului de energie cu 20 % şi producerea a cel puţin 20 % din energia consumată din surse regenerabile până în 2020. Şi tot UE îşi propune să devină un exemplu, la nivel mondial, în economisirea de resurse şi protejarea mediului.

Aceste obiective ambiţioase se pot realiza doar prin asumări clare de termene din partea Uniunii, ca un tot, dar şi din partea fiecăruia din statele membre. Investiţiile în tehnologii energetice cu emisii scăzute de carbon sunt cheia îndeplinirii ţintelor propuse pentru anul 2020, care nu este chiar atât de departe pe cât pare. Atingerea acestor ţinte presupune un efort financiar substanţial, 58 mld. euro, potrivit unor calcule minuţioase, din surse publice şi private.

Acest efort financiar, logistic şi administrativ va transforma însă UE într-un lider mondial al inovaţiei şi va avea efecte pozitive asupra economiei sale, prin crearea de locuri de muncă şi deschiderea de noi perspective în domeniul cercetării, subfinanţat pe nedrept vreme de zeci de ani. Investiţiile în dezvoltarea surselor de energie cu emisii reduse de carbon vor da rezultate pe termen mediu şi lung, având un impact pozitiv la nivelul întregii Uniuni

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Este vital să insistăm asupra unei schimbări radicale a societăţii bazată pe sustenabilitatea oraşelor, producţia descentralizată a energiei şi competitivitatea industrială. Este o politică esenţială pentru o societate prosperă şi durabilă care este pregătită pentru provocările pe care le ridică schimbările climatice, securitatea furnizării de energie şi globalizarea, care să deţină supremaţia pe plan modinal în domeniul tehnologiilor curate. Planul SET intenţionează să contribuie în mod specific la dezvoltarea tehnologiilor curate. Salut orientările fundamentale pe care le prezintă comunicarea cu privire la modalitatea de organizare a logicii intervenţiei între sectoarele public şi privat şi între finanţarea comunitară, naţională şi regională. Este esenţial însă să sporim finanţarea publică a cercetărilor ştiinţifice în domeniul tehnologiilor curate. Europa trebuie încă să creeze condiţii pentru majorarea investiţiilor private în cercetarea ştiinţifică, în dezvoltarea şi demonstrarea tehnologică în domeniul energetic. Este vital să trecem de la vorbe la fapte. Priorităţile următoarei perspective financiare a UE şi ale celui de-al 8-lea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică ar trebui să fie securitatea energetică, lupta împotriva schimbărilor climatice şi mediul. Doar astfel va fi posibilă menţinerea competitivităţii industriei noastre, promovarea creşterii economice şi crearea locurilor de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluţiei Parlamentului European privind investiţia în dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon (Planul SET), întrucât, pentru a aborda eficient criza economică, prioritatea trebuie să fie investirea în aceste tehnologii noi care au cel mai mare potenţial de creare a locurilor de muncă. Consider că aceste investiţii pot crea oportunităţi noi pentru dezvoltarea economiei şi a competitivităţii UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Planul SET prezentat de Comisie propune investiţia în tehnologiile de cercetare şi dezvoltare în vederea dezvoltării tehnologiilor durabile, curate, cu emisii reduse de carbon, pentru a face posibilă reducerea necesară de emisii fără a pune în pericol industriile europene, asumând astfel un angajament, credem serios, faţă de dezvoltarea durabilă.

Noile politici privind energia, în special în contextul crizei generale, nu trebuie să piardă din vedere eficienţa economică şi nu trebuie, sub nicio formă, să pună în pericol sustenabilitatea economică a naţiunilor europene, ceea ce nu înseamnă performanţe mai slabe în domeniul mediului.

Din acest motiv, solicit insistent o abordare nouă privind politica energetică, una care se bazează pe energie curată, utilizarea mai eficientă a resurselor naturale pe care le avem la dispoziţie şi pe investiţii consistente în cercetare şi în tehnologii mai ecologice, astfel încât să putem menţine competitivitatea europeană şi să permitem crearea locurilor de muncă într-un cadru economic durabil şi inovator.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Salut obiectivele Planului SET (Planul strategic european pentru tehnologiile energetice) care insistă asupra dezvoltării unei societăţi cu emisii reduse de carbon. Planul SET încearcă să accelereze dezvoltarea şi extinderea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. Acest plan include măsuri referitoare la planificarea, punerea în aplicare, resursele şi cooperarea internaţională în domeniul tehnologiilor inovatoare din sectorul energetic. O serie de studii au estimat că promovarea obiectivului european de 20 % energie regenerabilă va avea drept rezultat milioane de locuri noi de muncă până în 2020. Mai mult, aproximativ două treimi dintre aceste locuri de muncă vor fi create în întreprinderile mici şi mijlocii. Soluţia necesită dezvoltarea tehnologiilor ecologice. Prin urmare, avem nevoie de finanţare mai sporită pentru planul SET, care susţin că trebuie să fie furnizată în cadrul următoarei revizuiri a perspectivei financiare. De asemenea, trebuie să promovăm tehnologiile ecologice şi munca calificată prin intermediul investiţiei în educaţie şi în cercetare. Cu cât mai repede începem să obţinem o societate cu emisii reduse de carbon, cu atât mai repede vom ieşi din criză.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Dezvoltarea şi punerea în aplicare a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon este extrem de importantă nu doar din motive ecologice – care includ necesitatea reducerii emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă – ci şi din motive energetice, luând în considerare inevitabila epuizare treptată şi posibila dispariţie a rezervelor de combustibil fosil, de care umanitatea este foarte dependentă.

Din păcate, atât Planul SET, cât şi rezoluţia recent adoptată nu oferă doar o abordare incompletă a problemei – atât în sensul luării în considerare a tehnologiilor, cât şi a surselor de energie şi în cel al necesităţii reducerii consumului – dar, mai presus de toate, consideră încă această investiţie drept o altă ocazie de afaceri (în cadrul căreia o serie de persoane, o serie de persoane selecte, vor avea câştiguri foarte mari, în detrimentul multor altora) mai degrabă decât un imperativ ecologic şi energetic de protejare a unui bun comun al umanităţii.

Este semnificativ şi revelator faptul că în cadrul votului privind amendamentele aduse rezoluţiei, în loc de promovarea „obiectivelor ambiţioase de reducere” a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, s-a făcut alegerea „promovării la nivel global a comercializării cotelor de emisii de carbon”.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Utilizarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon care, evident, produc mai puţin dioxid de carbon este pozitivă şi dezirabilă.

Cu toate acestea, nu putem accepta că, în detrimentul dezvoltării tehnologice şi al consolidării aşa-numitului Plan SET, se caută încă o scuză pentru slăbirea politicilor naţionale privind energia.

Citind cuvintele Comisiei că „Planul SET reprezintă pilonul tehnologic al politicii UE privind energia şi clima” nu încape îndoială că adevăratele intenţii ale Comisiei Europene sunt să slăbească suveranitatea statelor membre într-un domeniu atât de important cum ar fi strategiile energetice naţionale.

Propunerea de rezoluţie conţine aspecte, mai detaliate, cu care nu suntem de acord, în special promovarea „comercializării la nivel global a cotelor de emisii de carbon”, dat fiind faptul că această soluţie a dovedit deja că nu oferă avantaje în reducerea emisiilor de carbon, precum şi crearea mai multor parteneriate public-privat, subliniind o „creştere substanţială a cotei de investiţii publice”, utilizând astfel banii publici în interesul profitului privat.

Prin urmare, grupul nostru a votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris. Dle preşedinte, tehnologiile durabile şi cu emisii reduse de carbon sunt esenţiale pentru realizarea sarcinii uriaşe de decarbonizare cu care ne confruntăm în UE şi la nivel global. Salut, de aceea, procesul rapid prin care Parlamentul a elaborat o rezoluţie privind această problemă, furnizând indicaţii clare Comisiei şi Consiliului că Planul SET este prompt şi important. Dacă ne luăm în serios misiunea, este evident că avem nevoie de orice formă de tehnologie cu emisii reduse de carbon, inclusiv de energia nucleară durabilă. Prin urmare, mă bucur că am reuşit să eliminăm formularea din considerentul i, care reprezintă încă o încercare de a pune energia nucleară într-o lumină pe care în prezent nu o merită. Acest considerent poate avea implicaţii negative asupra conceptului de „tehnologii durabile cu emisii reduse de carbon” care sugerează că energia nucleară nu face parte din acestea. Adevărul este că noi, cei din UE, nu ne putem permite să o utilizăm dacă luăm în serios schimbările climatice. Până când energiile regenerabile vor putea furniza rezultate eficiente şi un flux energetic constant şi sigur, trebuie să ne bazăm pe astfel de tehnologii cu emisii reduse de carbon.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Investiţia în tehnologiile cu emisii reduse de carbon trebuie să fie o prioritate întrucât este una dintre cele mai eficiente modalităţi de abordare a schimbărilor climatice, pregătind UE pentru o economie ecologică. Prin urmare, soluţiile inteligente cu emisii reduse de carbon ar trebui să primească o atenţie specială, nu în ultimul rând în ceea ce priveşte finanţarea lor comunitară, pentru a putea realiza, astfel, obiectivele de mediu stabilite de UE până în 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) M-am abţinut de la votul privind propunerea de rezoluţie referitoare la „Investiţia în tehnologiile cu emisii reduse de carbon” întrucât, deşi conţinea o serie de abordări rezonabile, susţinea dezvoltarea ulterioară a energiei nucleare, lucru pe care-l resping datorită riscurilor majore asociate cu aceasta. Propunerea de rezoluţie indică în mod just faptul că cercetarea a avut până în prezent prea puţină finanţare. Cu toate acestea, pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu ceilalţi actori globali, finanţarea proiectelor de cercetare trebuie extinsă masiv, în special în domeniul surselor noi de energie. Dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de carbon din sectorul energetic vor conduce nu doar la conservarea locurilor de muncă existente din acest domeniu, ci, sper că vor crea şi multe locuri de muncă cu înaltă calificare. În acest sens, cred, însă, că investiţia ar trebui făcută în domeniul energiei solare şi al captării şi stocării de carbon. Având în vedere posibilele consecinţe grave, investiţiile în energia nucleară trebuie regândite şi redesfăşurate. Această nouă direcţie a politicii privind problemele energetice va îmbunătăţi şi securitatea aprovizionărilor cu energie în cadrul UE şi va institui o independenţă mai puternică faţă de furnizorii externi.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(ES) La fel ca şi Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană am votat împotriva propunerii de rezoluţie (B7-0148/2010) privind investiţia în dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon (Planul SET) dintr-o serie de motive; în special, pentru că a fost acceptat amendamentul care solicită eliminarea considerentului I, care era esenţial pentru noi; în acel paragraf s-a sugerat că cea de-a şasea Iniţiativă industrială europeană privind „Energia nucleară durabilă” ar trebui redenumită simplu „Energia nucleară”. Considerăm că acest concept de „energie nucleară durabilă” este lipsit de sens deoarece, în cele mai bune cazuri, este posibilă reducerea ameninţării la adresa mediului şi a sănătăţii umane şi a riscurilor de proliferare care derivă din dezvoltarea şi utilizarea energiei nucleare, dar nu şi eliminarea acestora.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0139/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluţie pentru a-mi exprima durerea faţă de victime şi solidaritatea mea cu familiile şi prietenii acestora în ambele dezastre naturale. Acestea au afectat grav câteva state membre şi regiuni.

Prin urmare, consider că este imperativ ca Europa să reacţioneze prompt la aceste evenimente, şi anume prin activarea Fondului de Solidaritate European, demonstrând astfel solidaritatea Europei cu toţi cei afectaţi.

În acest moment este important să luăm în considerare în special insula şi regiunile ultraperiferice care, în plus faţă de obstacolele lor permanente, se confruntă în prezent cu o infrastructură, proprietăţile private, comerciale şi agricole devastate, în multe cazuri neputând să-şi reia urgent activităţile uzuale, în special în regiunile care depind în mod exclusiv de turism, întrucât descrierea mediatică a evenimentelor îi poate opri pe potenţialii turişti.

Prin urmare, este necesar să solicităm Comisiei şi Consiliului să ia măsuri prompte, astfel încât Consiliul să reevalueze propunerea în vederea punerii în aplicare a Fondului European de Solidaritate într-un mod mai simplu, mai rapid şi mai flexibil.

Similar, este important ca împreună cu statul membru respectiv să revizuim programele europene şi fondurile structurale, agricole şi sociale pentru a îmbunătăţi răspunsul la nevoile care decurg din aceste catastrofe.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. – (RO) Am votat în favoarea propunerii de rezoluţie privind dezastrele naturale majore care au avut loc în regiunea autonomă Madeira şi efectele furtunii Xynthia în Europa. Consider că, Uniunea Europeană trebuie să arate solidaritate faţă de cei care suferă de aceste dezastre naturale. Au fost afectate regiuni din Portugalia, vestul Franței, diferite regiuni din Spania, în special Insulele Canare și Andaluzia, precum și Belgia, Germania şi Olanda. În vestul Franței furtuna a cauzat moartea a aproximativ 60 de persoane, dispariția mai multor persoane şi au fost distruse câteva mii de locuinţe. Comisia Europeană poate sprijini financiar regiunile afectate prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Este foarte important ca, în cazul unor catastrofe naturale majore, să existe solidaritate între statele membre. Trebuie să existe o coordonare între autorităţile de la nivel local, naţional şi european în eforturile de refacere a zonelor afectate. De asemenea, nu trebuie neglijate politicile de prevenire eficiente. Atât în acest caz, cât şi pentru viitor este necesar să ne asigurăm că fondurile europene vor ajunge în regiunile afectate cât mai rapid pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de catastrofele naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) La 20 februarie a avut loc un fenomen meteorologic unic în Madeira provocând cel puţin 42 de victime, 32 de persoane date dispărute, 370 de persoane rămase fără adăpost şi în jur de 70 de persoane rănite.

La 27-28 februarie, în vestul Franţei, pe coasta Atlanticului (Poitou-Charentes şi Pays de la Loire), un alt fenomen a provocat 60 de decese, 10 persoane fiind date dispărute şi peste 2 000 de persoane rămase fără adăpost. Această furtună a izolat şi câteva regiuni în Spania, în special în insulele Canare şi Andaluzia.

În afara suferinţei fizice şi psihologice, aceste fenomene meteorologice au provocat distrugeri la scară largă cu un impact social şi economic foarte grav asupra activităţilor economice din aceste regiuni, întrucât multe persoane şi-au pierdut toate posesiunile.

Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluţie, solicitând Comisiei să ia urgent toate măsurile necesare în vederea mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), în cel mai urgent şi flexibil mod şi cu suma maximă posibilă pentru a ajuta victimele.

Aş sublinia necesitatea elaborării unui nou regulament FSUE pe baza propunerii Comisiei pentru a aborda problemele provocate de dezastrele naturale într-un mod mai flexibil şi mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Furtuna care a devastat Madeira la 20 februarie a provocat pagube umane şi materiale uriaşe în regiunea Madeira. Rolul UE este de o importanţă vitală întrucât dispune de mecanisme şi instrumente, cum ar fi Fondul de solidaritate, fondurile structurale – Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul social european – şi Fondul de coeziune care trebuie activate şi aplicate într-o manieră rapidă, flexibilă şi simplificată. Salut propunerea de rezoluţie prin care i se solicită Comisiei Europeane să iniţieze acţiunile necesare în vederea mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) în cel mai urgent şi flexibil mod şi la scară maximă, imediat ce primeşte o cerere din partea guvernului portughez. Solicit solidaritatea instituţiilor Uniunii Europene faţă de aplicarea rapidă şi flexibilă a Fondului de coeziune, ţinând cont de statutul special al regiunii Madeira ca regiune insulară şi ultraperiferică a UE. Fac apel la bunăvoinţa Comisiei Europene în ceea ce priveşte negocierea revizuirii programelor operaţionale INTERVIR+ (FEDR) şi RUMOS (FSE) precum şi a secţiunii privind Madeira a Programului Tematic Operaţional de ameliorare teritorială (Fondul de coeziune).

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport şi m-am bucurat că a fost adoptat de Parlament. Ca urmare a condiţiilor meteorologice similare, chiar dacă mai puţin severe din Irlanda care au implicat inundaţii şi recenta ninsoare, ştiu cât de profund afectează aceste tragedii familiile şi cetăţenii UE şi este important ca această Cameră să acţioneze în vederea întrajutorării în orice mod posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Dezastrul natural care a afectat Madeira la 20 februarie a lăsat în urmă o imagine dezolantă, suferinţă umană şi distrugeri de proporţii, cu consecinţe devastatoare pentru structurile economice şi de producţie respective.

O săptămână mai târziu, un alt dezastru natural – furtuna Xynthia – a avut consecinţe devastatoare într-o regiune din vestul Franţei şi în câteva regiuni din Spania.

Doresc să mă alătur sentimentului de durere şi să-mi exprim solidaritatea faţă de toţi cei afectaţi de această tragedie, atât în sensul pagubelor umane, cât şi al celor materiale.

Este vital să furnizăm ajutor oamenilor, dar şi să reconstruim infrastructura, facilităţile publice şi serviciile esenţiale.

Este adevărat că Fondul de solidaritate poate fi mobilizat doar în urma completării procedurilor de mobilizare a Fondului şi a respectivei aprobări din partea Consiliului şi a Parlamentului. Cu toate acestea, în situaţia prezentă, este foarte dificil să le solicităm oamenilor care se confruntă cu dificultăţi uriaşe de reluare a modului de viaţă obişnuit să aştepte. Prin urmare, solicităm o accelerare şi o flexibilitate majore atât pentru mobilizarea fondurilor, cât şi pentru adoptarea măsurilor excepţionale de ajutorare a regiunii Madeira.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) La 20 februarie anul acesta a avut loc o tragedie în Madeira, caracterizată de ploi torenţiale, vânturi puternice şi valuri uriaşe fără precedent. A făcut cel puţin 42 de victime, câteva persoane dispărute, sute de oameni fără adăpost şi zeci de răniţi. Aş dori să subliniez eforturile imediate ale guvernului regiunii Madeira şi ale instituţiilor sale de a reacţiona rapid şi coordonat la această tragedie. La 27-28 februarie 2010, în vestul Franţei – în special în regiunile Poitou-Charentes şi Pays -de-la Loire – a fost o furtună foarte puternică şi distructivă, botezată Xynthia. Aceasta a lăsat în urmă peste 60 de victime, câteva persoane dispărute şi mii de oameni rămaşi fără adăpost. În faţa acestor tragedii doresc să îmi arăt durerea profundă şi solidaritatea puternică cu toate regiunile afectate, oferindu-mi condoleanţele familiilor victimelor şi aducând omagiu echipelor de căutare şi salvare. Solicit Comisiei să ia toate măsurile necesare în vederea mobilizării a cât mai mult posibil din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, imediat ce îi vor fi solicitate de statul membru respectiv. În momentul evaluării acestor cereri, Comisia trebuie să ia în considerare natura specifică a regiunilor individuale, în special fragilitatea regiunilor izolate şi periferice.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am susţinut această propunere de rezoluţie privind măsurile care urmează a fi adoptate ca urmare a efectelor devastatoare şi mortale provocate de furtuna Xynthia pe teritoriul nostru deoarece, dincolo de încercarea de a găsi un vinovat, trebuie, mai presus de toate, să demonstrăm solidaritatea europeană pentru susţinerea victimelor acestui dezastru care a lovit câteva ţări europene. Nu trebuie doar să utilizăm Fondul de solidaritate, dar acest ajutor trebuie să vină şi din partea Fondului de coeziune, Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului european agricol de dezvoltare rurală. În ultimul rând, trebuie să încurajăm companiile de asigurare să intervină cât mai repede posibil şi, în consecinţă, să tragă învăţămintele din astfel de evenimente atunci când vine vorba de emiterea autorizaţiei de planificare.

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris. – (PL) Doamnelor şi domnilor, am susţinut propunerea de rezoluţie privind dezastrele naturale majore din regiunea autonomă Madeira şi efectele furtunii „Xynthia” în Europa. Să ne concentrăm pe Madeira, deoarece acolo a provocat catastrofa cele mai mari pierderi. Creăm o comunitate mare şi puternică din mai multe motive, dar şi pentru a ne putea ajuta reciproc în vremuri dificile. Astăzi, Madeira şi alte regiuni suferă deoarece au fost lovite puternic de efectele furtunii. Este de datoria noastră să-i ajutăm pe cei care au nevoie de ajutorul nostru. Sper că propunerea de rezoluţie va contribui la eliminarea eficientă a efectelor tragediei. Îmi exprim compasiunea profundă faţă de toate victimele şi de familiile lor. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) În ultimele săptămâni, câteva regiuni UE au fost lovite de dezastre naturale: Madeira, apoi vestul Franţei şi diferite regiuni din Spania. Consecinţele umane şi materiale provocate de violenţa acestor fenomene meteorologice au impresionat profund toţi deputaţii din Parlamentul European. Acest lucru explică propunerea de rezoluţie privind dezastrele naturale votată astăzi în Parlamentul European; aceasta exprimă „profunda noastră simpatie” şi „solidaritate” cu victimele regiunilor devastate. Solidaritatea europeană trebuie reflectată în termeni financiari prin mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene şi prin intermediul altor proiecte cu finanţare europeană. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre Fondul de solidaritate, trebuie să subliniez faptul că regulamentul nu permite un răspuns suficient de flexibil şi de rapid; există şansa de modificare a acestui regulament şi acum depinde de Consiliul European să facă progrese în această privinţă. De asemenea, am votat în favoarea amendamentului care susţine propunerea făcută de dl Barnier în 2006 de a crea o forţă europeană de protecţie civilă. Regret că nu a fost adoptată; punerea în aplicare a acestei propuneri ar îmbunătăţi capacitatea de răspuns în situaţie de criză a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Tragedia naturală recentă care a avut loc în Madeira a lăsat insula într-o stare de haos. Alte regiuni din Europa au fost la fel de devastate de impactul furtunii Xynthia. UE ar trebui să acorde ajutor fără rezerve într-un efort comun de solidaritate, mobilizând în acest scop Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. FSUE a fost înfiinţat cu scopul de a acorda ajutor financiar urgent statelor membre afectate de dezastre naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) La 20 februarie, un dezastru natural cu ploi torenţiale la o scară fără precedent, alături de o furtună puternică şi valuri foarte mari, a lovit Madeira făcând 42 de victime şi multe persoane încă date dispărute. În plus, sute de persoane au rămas fără adăpost. Câteva zile mai târziu, devastatoarea furtună Xynthia a trecut de-a lungul coastei Atlanticului provocând aproape 60 de victime, în special în regiunile Poitou-Charentes, Pays de la Loire şi Bretania. Şi acolo există multe persoane date dispărute.

Mii de persoane au fost lăsate, de asemenea, fără adăpost. Prin urmare, am susţinut măsurile propuse în propunerea de rezoluţie comună ca UE să acorde ajutor financiar acestor ţări şi regiuni, motiv pentru care am votat în favoarea propunerii de rezoluţie. În special, trebuie să ne asigurăm că Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este mobilizat cu promptitudine şi flexibilitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) Am votat în favoarea adoptării propunerii de rezoluţie a Parlamentului European RC-B7-0139/2010. Catastrofele ecologice şi dezastrele naturale fac parte din ce în ce mai mult din viaţa noastră. Pericolele datorate schimbărilor climatice s-au înmulţit în ultimele decenii şi ar trebui să facem tot posibilul pentru a le preveni.

Uniunea Europeană, care cuprinde 27 de state membre şi jumătate de miliard de cetăţeni, trebuie să abordeze nu doar manifestarea schimbărilor climatice şi de mediu, dar trebuie să aibă grijă şi de cetăţenii săi şi să le garanteze cele mai bune condiţii de supravieţuire după o criză. Cu toate acestea, eforturile noastre trebuie să se concentreze nu doar asupra acordării de ajutor după eveniment. Un motiv fundamental al existenţei Uniunii Europene este sentimentul de securitate pe care îl oferă cetăţenilor săi. În acest sens, instituţiile europene adecvate trebuie să ia măsuri specifice de supraveghere a regiunilor şi a capacităţilor acestora de a întreprinde acţiuni preventive.

Pentru a aborda, cât mai curând posibil, efectele furtunii „Xynthia”, ar trebui să mobilizăm Fondul de solidaritate al Uniunii Europene şi să-i ajutăm pe cei care au suferit pagube directe în urma acestei catastrofe. Evenimentele adverse şi dureroase care îi afectează pe ceilalţi ar trebui să ne impulsioneze să luăm măsuri eficiente în spirit de solidaritate cu cei care au suferit. Haideţi să demonstrăm că aşa se întâmplă şi de această dată.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. M-am abţinut în ceea ce priveşte rezoluţia privind dezastrele naturale majore din regiunea autonomă Madeira şi efectele furtunii Xynthia în Europa (RC-B7-0139/2010) deoarece două dintre amendamentele noastre cheie au fost respinse. Mai specific, cel care făcea referire la faptul că în Franţa s-a permis construirea clădirilor în văile inundabile şi în zonele umede naturale şi că speculaţiile privind locuinţele au provocat construcţia clădirilor în zonele vulnerabile, şi cel care afirma că fondurile comunitare pentru punerea în aplicare a astfel de planuri, în special din fondurile structurale, FEADR, Fondul de coeziune Fondul de solidaritate european, trebuie să fie condiţionate de măsurile durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. − In primul rând, doresc să îmi exprim solidaritatea cu familiile victimelor catastrofelor naturale din Madeira, cat şi ale victimelor furtunii Xynthia. În ultima vreme, datorită schimbărilor climatice, dezastrele naturale sunt din ce în ce mai frecvente, de aceea, este necesar să ne asigurăm că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă cât mai rapid şi eficient.

Am votat rezoluţia Parlamentului European care solicită Comisiei să aibă în vedere posibilitatea creşterii ratei de cofinanţare comunitară pentru programele operaţionale regionale. Niciun stat membru nu este capabil să facă faţa de unul singur dezastrelor naturale de proporţii, de aceea Comisia Europeană trebuie să adapteze Fondul de Solidaritate European pentru a garanta că statele membre afectate de calamitaţi vor putea accesa acest fond în timp mai scurt şi într-un mod mai eficient

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluţie exprimă necesitatea furnizării de ajutor acelor regiuni europene care au fost recent scena dezastrelor naturale, cum ar fi regiunea autonomă Madeira. Ploaia torenţială din Madeira de la 20 februarie a avut nenumărate repercusiuni şi nenumărate pagube materiale serioase, plus consecinţe umane grave, cu 42 de victime, şi mai multe persoane rănite şi fără adăpost.

În acest context este vital să mobilizăm asistenţa pentru regiunile afectate în vederea recuperării de pe urma consecinţelor economice şi sociale ale dezastrului. Aş sublinia, în special, fragilitatea regiunilor insulare şi ultraperiferice, cum este cazul Madeirei, unde natura specifică a economiei sale şi a situaţiei sociale impune cu şi mai multă stringenţă acordarea celui mai bun ajutor posibil.

Aş repeta necesitatea de a solicita Comisiei Europene mobilizarea Fondului de solidaritate într-o manieră flexibilă, precum şi revizuirea programelor regionale finanţate de Fondul de coeziune, în scopul de a le adapta la cerinţele implicate de astfel de tragedii.

La fel de oportună ar fi revizuirea finanţării prevăzute pentru 2010 pentru proiecte specifice, în conformitate cu normele generale privind fondurile structurale pentru 2007-2013.

Având în vederea dimensiunea dezastrului natural din Madeira şi consecinţele sale de neuitat, şi efectul furtunii Xynthia, am votat în favoarea documentului prezentat.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate