Stenograma dezbaterilor

Luni, 19 aprilie 2010 - Strasbourg

22. Evaluarea şi analizarea planului de acţiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 (prezentare succintă)

  Preşedintele. - Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A7-0053/2010) elaborat de Marit Paulsen, în numele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, referitor la evaluarea şi analizarea planului de acţiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010.

  Marit Paulsen, raportoare. – (SV) Dle preşedinte, bunăstarea animalelor este, într-adevăr, un subiect de interes pentru majoritatea cetăţenilor europeni. Bunăstarea animalelor nu se referă doar la animale. Este vorba şi despre propria noastră identitate, despre ceea ce credem că reprezentăm şi ceea ce crede Europa că reprezintă, ceea ce considerăm a fi caracteristicile civilizaţiei; se referă la respect şi cum le tratăm pe acestea, tovarăşii noştri în călătoria pe care o reprezintă viaţa.

În evaluarea mea, care este susţinută de Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, marea majoritate a planului cincinal adoptat de către Parlament în 2006 – pentru care dna Jeggle a fost raportoare – a fost implementat destul de rezonabil. Lipseşte însă o piesă foarte importantă a acestui puzzle lipseşte, şi anume conformitatea. În consecinţă, când am schiţat viitorul plan cincinal – care atât eu, cât şi comisia sperăm foarte mult să se materializeze anul acesta – m-am axat pe înăsprirea conformităţii cu legislaţia existentă.

În prezent, aceasta înseamnă, în special, directiva privind creşterea, bunăstarea şi gospodărirea porcilor. Aceasta se referă, de asemenea, la problema frecventă a transportului animalelor pe distanţe lungi, uneori în condiţii deplorabile. Cu alte cuvinte, se referă la conformitatea cu legile, directivele şi regulamentele care au fost deja adoptate, la controlul acesteia şi la sancţiunile prevăzute.

În plus, aş dori să observ o abordare ceva mai nouă – şi în special o abordare mai generală. Aş dori să văd o lege generală privind protecţia animalelor care stabileşte standardul de bază pentru Europa, UE şi piaţa internă, fiind menţionate nivelurile minime.

Acest lucru este important din două motive. În primul rând, datorită concurenţei pe piaţa internă din UE; cu alte cuvinte, nu trebuie să fie posibil ca o ţară să obţină un avantaj competitiv ca urmare a neglijării animalelor. Al doilea şi probabil cel mai important motiv este că impunem standarde ridicate fermierilor şi producătorilor europeni. Prin urmare, aceştia trebuie să fie protejaţi de concurenţa neloială din partea ţărilor terţe. Nu este rezonabil să avem pretenţii atât de mari faţă de aceştia dacă nu suntem pregătiţi să asigurăm un comerţ echitabil. În plus, într-un fel sau altul, trebuie să plătim pentru bunăstarea animalelor - fapt probabil nu foarte popular. Că acest lucru se face la punctul de vânzare, sau prin taxe, rămâne de discutat cu altă ocazie. De asemenea, trebuie să înfiinţăm o reţea permanentă, bine organizată – şi reţineţi ceea ce spun: nu o autoritate nouă, ci mai curând funcţii de coordonare pentru instituţiile ştiinţifice extrem de valoroase pe care le avem în Europa.

Nu în ultimul rând, trebuie să abordăm cu multă seriozitate problema utilizării antibioticelor în zootehnie. Nu vorbesc acum despre riscul reziduurilor de antibiotice din alimente, ci despre rezistenţa la antibiotice – în special printre bacteriile zoonotice – care reprezintă un risc extrem de ridicat la adresa sănătăţii publice.

  Chris Davies (ALDE). – Dle preşedinte, aş dori să mă refer la o lege pe care dl comisarul – care a fost comisar pentru energie timp de cinci ani – o cunoaşte foarte bine. Este vorba de Directiva referitoare la standardele minime de protecţie a găinilor ouătoare, care solicită ca standardele de bunăstare pentru animale în ceea ce priveşte cuştile în care sunt ţinute găinile ouătoare să fie modernizate până la sfârşitul anului următor.

Am crezut că acest demers va costa mii de euro. De fapt, în multe centre comerciale, acesta costă milioane, deoarece este implicat echipament industrial la scară largă. Multe ţări au respectat directiva. Mulţi fermieri au investit pentru a se asigura că standardele de bunăstare pentru animale sunt ridicate la nivelul solicitat, dar nu cred că vom avea conformitate în toată UE până la sfârşitul anului următor.

Doresc să ştiu ce acţiune va efectua Comisia şi ce acţiune iniţiază pentru a încerca să obţină conformitatea.

Raportoarea a solicitat interzicerea comercializării ouălor care nu sunt produse în condiţii conforme cu legislaţia. Nu sunt sigur că se poate face acest lucru. Doresc însă să văd o abordare proactivă din partea Comiaiei, în încercarea de a se asigura că statele membre şi fermierii acestora respectă cerinţele de ridicare a standardelor de bunăstare pentru animale şi că există condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi.

  Michel Dantin (PPE). – (FR) Dle preşedinte, dnă Paulsen, vă mulţumesc pentru raportul dvs. Doresc să-i felicit pe raportorii alternativi pentru munca depusă ca parte a pregătirii pentru acest dosar şi, în special, pe raportoarea pentru grupul meu, dna Jeggle.

Este o problemă cu o rezonanţă diferită în diversele ţări europene. Nu toţi producătorii sau consumatorii percep problema în acelaşi mod. Cu toate acestea, legislaţia europeană reuşeşte treptat să creeze un standard foarte strict, de care cred că ar trebui să ne folosim mult mai bine în negocierile internaţionale şi, în special, în controlul produselor importate.

Totuşi, după cum s-a precizat deja, aceste norme implică un cost şi în fiecare zi vedem cum creşte acest cost pentru fermieri şi pentru alţi operatori, chiar în momentul în care profitabilitatea agriculturii este grav afectată. Aceasta este, prin urmare, o justificare clară pentru politica agricolă comună. Dacă cheltuim anual 100 de euro pe cap de locuitor pentru a finanţa o politică agricolă comună, bunăstarea animalelor este un motiv întemeiat pentru care această finanţare este necesară.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Felicitări doamnei Paulsen, care, prin acest raport, oferă soluţii legate de bunăstarea animalelor şi de problemele pe care le ridică acest capitol în cadrul politicilor europene. Este cunoscut faptul că sănătatea animală presupune bunăstarea acestora, un anumit confort biologic minimal, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

De aceea, consider că la nivelul Uniunii Europene trebuie menţinută îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea şi respectarea normelor în vigoare cu privire la bunăstarea animalelor, dar şi în conformitate cu cerinţele privind protecţia acestora. Aceasta presupune ca statele membre să aibă în vedere revizuirea tehnologiilor de creştere a animalelor şi înlocuirea tehnologiilor vechi cu alte tehnologii, moderne şi performante, care ţin seama de cerinţele fiziologice ale animalelor şi permit valorificarea în cele mai bune condiţii a potenţialului biologic productiv al animalelor şi care duc la o siguranţă alimentară mult mai ridicată. Bineînţeles că acest lucru are în vedere atât alocarea unor fonduri corespunzătoare acestui domeniu, cât şi utilizarea eficientă a oportunităţilor de sprijin date de acestea pentru ca statele membre să investească în soluţii inovatoare şi moderne destinate bunăstării animalelor.

Consider că, pentru găsirea celor mai bune soluţii, un rol important îl poate avea participarea cetăţenilor şi a societăţii civile la elaborarea şi realizarea unor programe în acest domeniu pliate pe realităţile din fiecare stat membru.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – (FI) Dle preşedinte, bunăstarea animalelor dă şi măsura civilizaţiei noastre, a cetăţenilor europeni. UE trebuie să se asigure că legislaţia este actualizată şi că supravegherea funcţionează. În prezent, există deficienţe în ambele domenii.

S-a ridicat aici problema transportului animalelor. Am văzut la televizor câteva filme suficient de dure şi crude şi, în această privinţă, precum şi în orice problemă legată de bunăstarea animalelor, ne aşteptăm la o acţiune promptă din partea Comisiei, astfel încât să putem fi siguri că animalele sunt tratate într-un mod decent.

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. – Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc Parlamentului şi în special, dnei Paulsen, pentru raportul din proprie iniţiativă referitor la planul de acţiune pentru bunăstarea animalelor al UE. Raportul nu este doar o imagine a situaţiei din trecut, ci conţine şi idei importante şi utile pentru o strategie viitoare privind bunăstarea animalelor.

Planul de acţiune, adoptat în 2006, a fost în esenţă un succes. Acesta a reunit iniţiative separate din UE într-o singură viziune asupra bunăstării animalelor şi implementarea acesteia a fost, în general, satisfăcătoare. Cu toate acestea, Comisia împărtăşeşte opinia exprimată în timpul acestei sesiuni „catch the eye” că aplicarea rămâne o problemă serioasă şi trebuie susţinute şi îmbunătăţite eforturile pentru a asigura implementarea adecvată.

Cu privire la întrebarea adresată de dl Chris Davies, vom oferi un răspuns în scris asupra acestei întrebări specifice dar, în esenţă, Comisia este axată pe implementare. Normele adoptate trebuie implementate. Nu este vorba numai despre statul de drept, ci şi despre concurenţa loială.

Suntem, de asemenea, de acord cu necesitatea de a promova concurenţa loială dintre producătorii UE şi cei din afara UE. Bunăstarea animalelor este, de asemenea, o „preocupare necomercială” care trebuie să fie apărată şi explicată în timpul negocierilor cu OMC. Viitoarea noastră strategie va trebui să precizeze clar acest aspect.

Remarc apelul pentru un plan de acţiune nou pentru 2011-15 şi sunt încântat să vă informez că Comisia a început deja să lucreze în această direcţie. Ambiţia noastră este să punem bazele unei strategii noi pentru bunăstarea animalelor care va adopta o abordare generală, ţinând cont de costurile generale pentru producători UE şi efectele măsurilor de bunăstare asupra competitivităţii acestora.

După cum este menţionat în raport, articolul 13 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene subliniază necesitatea de a respecta toate animalele. Idea unei legi generale europene referitoare la bunăstarea animalelor, care să cuprindă toate animalele, este, de asemenea, una foarte interesantă. O astfel de lege generală poate constitui o bază pentru iniţiative viitoare, inclusiv legislaţie, dar şi informaţii pentru consumatori, educaţie, cercetare şi promovare de standarde superioare.

Am remarcat şi apreciat, de asemenea, susţinerea pentru instituirea unei reţele europene de centre de referinţă pentru bunăstarea animalelor. Aceasta ar asista instituţiile UE, statele membre şi părţile implicate în acţiunile lor de promovare a iniţiativelor de bunăstare pentru animale.

Împărtăşesc opinia dvs. conform căreia viitoarea strategie trebuie să analizeze atent costurile şi competitivitatea. Trebuie să ne asigurăm că există o coerenţă între politicile noastre, având în vedere durabilitatea generală a propunerilor noastre dintr-o perspectivă globală.

Raportul evidenţiază, de asemenea, că bugetul UE trebuie să corespundă ambiţiilor noastre – în special, prin asigurarea de resurse suficiente pentru cercetare, tehnologii şi tehnici noi în domeniul bunăstării animalelor. Acesta pune accentul, de asemenea, pe necesitatea unor resurse suficiente pentru monitorizarea şi sprijinirea adecvată a producătorilor din UE.

După cum am precizat, Comisia salută toate aceste idei – care demonstrează împreună că bunăstarea animalelor este o prioritate în agenda UE. Comisia intenţionează să prezinte o strategie nouă a UE pentru bunăstarea animalelor în 2011.

  Preşedinte. - Dezbaterea este închisă. Votul va avea loc peste două săptămâni, în cadrul sesiunii de la Bruxelles.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Bunăstarea animalelor este o problemă importantă. Legislaţia europeană din acest domeniu trebuie aplicată cu rigurozitate, după cum recomandă raportul dnei Paulsen. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că standardele de bunăstare a animalelor impuse în UE sunt aplicate reciproc la bunurile care intră pe teritoriul european. Într-adevăr, fermierii noştri şi industria agroalimentară europeană nu trebuie penalizaţi într-un moment în care suportă costuri suplimentare în vederea respectării cerinţelor UE. Standardele de bunăstare a animalelor trebuie să fie însoţite de o politică comercială europeană, de protecţia locurilor noastre de muncă şi de practici de vânătoare pentru gestionarea faunei, care sunt esenţiale pentru echilibrul biodiversităţii. În plus, aş dori să-mi exprim rezervele în legătură cu crearea unei reţele europene de centre de referinţă pentru protecţia şi bunăstarea animalelor. Ca raportoare pentru descărcările de gestiune din 2008 care vor fi acordate agenţiilor descentralizate ale UE, cunosc foarte bine problema înfiinţării de agenţii care, din păcate, nu au nicio coerenţă generală. Această problemă, pe care o analizează grupul de lucru interinstituţional privind agenţiile, trebuie rezolvată înainte de luarea în considerare a instituirii unor agenţii noi.