Dezbateri

Marţi, 20 aprilie 2010 - Strasbourg

14. Dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune în ceea ce priveşte simplificarea anumitor cerinţe şi anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară (dezbatere)

  Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A7-0055/2010) dlui Evgeni Kirilov, în numele Comisiei pentru dezvoltare regională, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune în ceea ce priveşte simplificarea anumitor cerinţe și anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară [COM(2009)0384 – C7-0003/2010 – 2009/0107(COD)].

Dl Kirilov, raportorul acestui raport, nu a putut veni din cauza situației traficului aerian. Dna Krehl, care îi ține locul dlui Kirilov, are cuvântul.

  Constanze Angela Krehl, supleantă pentru raportor. – (DE) Domnule președinte, îmi pare foarte rău că dl Kirilov nu se află aici pentru a prezenta raportul. A depus foarte multe eforturi pentru a întocmi un raport pentru Parlament privind un subiect foarte important pentru regiunile și cetățenii Uniunii Europene. Prin urmare, aș dori să îi citesc notițele. Acestea sunt în engleză, ceea ce este surprinzător pentru un deputat bulgar. Cu toate acestea, îmi pare bine că nu trebuie să vorbesc în bulgară. Sunt încântată să îl pot reprezenta aici în Parlament, deși el nu a putut să zboare din Sofia.

supleantă pentru raportor. – Domnule președinte, îmi pare bine că, în această seară, avem ocazia de a discuta amendamente importante la regulamentul general privind fondurile structurale. Aceste modificări reprezintă un element substanțial al eforturilor comune de la nivel european și național de a depăși consecințele crizei economice. Acestea sunt o continuare logică a documentelor pe care le-am adoptat anul trecut.

Ulterior, în calitate de raportoare privind rolul politicii de coeziune în investițiile din economia reală, am solicitat Consiliului și Comisiei să simplifice normele privind fondurile structurale, facilitând astfel accesul la aceste fonduri atunci când statele membre au mai multă nevoie de ele.

Îmi pare bine că principalele recomandări ale Parlamentului privind simplificarea suplimentară au fost acceptate. Sunt convinsă că noile modificări ale regulamentelor generale, de simplificare ale unora dintre procedurile existente, merită sprijinul nostru. Reducerea poverii administrative inutile, a birocrației și a normelor neclare va contribui la mai multă transparență, la un control mai bun și la mai puține nereguli.

Aceasta înseamnă, de asemenea, îmbunătățirea punerii în aplicare și cheltuirea corectă a banilor UE. Iată un singur exemplu. Prin intermediul amendamentului la articolul 88, statele membre sunt stimulate în continuare să detecteze și să corecteze neregulile înainte ca acestea să fie descoperite de instituțiile de control ale UE. În acest caz, statele membre nu vor pierde banii alocați, ci vor putea să îi utilizeze din nou pentru alte proiecte în cadrul programului relevant.

Cel de-al doilea grup de amendamente se referă la dispozițiile referitoare la gestiunea financiară. Plățile în avans pentru țările cele mai afectate de criză vor fi majorate pentru anul 2010. Toate statele membre vor beneficia de mai mult timp pentru a cheltui fondurile angajate pentru anul 2007 pentru proiecte care nu au fost aprobate sau puse în aplicare în termenele limită.

Ambele grupuri de măsuri sunt importante datorită mesajului pe care îl transmit beneficiarilor și datorită utilității lor practice. Măsurile anticriză sunt o dovadă clară de solidaritate. Acestea vor aduce fonduri noi pentru ca statele membre să iasă din criză.

Toate măsurile vor angaja realizarea unui număr mai mare de proiecte, mai ales acum. Acest lucru este esențial pentru crearea de locuri de muncă, investiții și infrastructură și pentru adaptarea lucrătorilor și firmelor la schimbările economice.

Ambele tipuri de măsuri sunt utile și mai valoroase dacă sunt puse în aplicare la momentul potrivit, însă încă așteaptă aprobarea finală. Din păcate, a durat foarte mult până când Consiliul, care era organismul principal pentru adoptarea regulamentului modificat, a ajuns la un acord.

Cred cu convingere că acum, când Parlamentul are aceeași putere ca și Consiliul, nu vom mai amâna aprobarea și intrarea în vigoare a acestor măsuri mult așteptate și necesare.

  Johannes Hahn, membru al Comisiei. – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, doamnă Krehl, vă mulțumesc foarte mult pentru raportul dvs. De asemenea, aș dori să vă rog să îi transmiteți mulțumiri și dlui Kirilov. A muncit foarte mult pentru a se asigura că putem discuta aceste amendamente propuse la regulamentul general astăzi, după ce au trecut atât de rapid prin toate etapele instituționale și, de asemenea, sper, să ne permită să le adoptăm în curând în Parlament cu o majoritate extinsă, pentru ca aspectele relevante să poată fi puse în aplicare imediat. Aceasta este o dovadă a dialogului pozitiv dintre Consiliu, Parlament și Comisie și un bun exemplu al faptului că interacțiunea dintre aceste instituții funcționează eficient.

Care este scopul acestor amendamente? Pe termen lung, dorim să simplificăm regulamentele, însă pe termen scurt, dorim, de asemenea, să ajutăm statele membre care au fost cel mai afectate de actuala criză economică. Acceptăm propunerea de compromis a Consiliului, care s-a bucurat de un acord pe scară largă în Parlament, deoarece este important să oferim ajutor rapid și cu o țintă precisă și să inițiem programul.

Obiectivul global comun al acestei inițiative este să accelereze punerea în aplicare a programelor. Am prezentat recent raportul privind prima strategie și am identificat aspectele care nu au funcționat foarte bine și domeniile în care s-au înregistrat evoluții pozitive în primii ani ai perioadei actuale de programare. Trebuie să adoptăm o atitudine autocritică și să analizăm normele care sunt, uneori, complexe. În opinia mea, seria a treia actuală de amendamente la programul existent a reușit să soluționeze această problemă. În plus, dorim să ajutăm la depășirea crizei.

Ce se poate face? Permiteţi-mi să vă dau câteva exemple izolate: standardizarea pragurilor pentru proiecte mari la 50 de milioane de euro, reglementări mai simple de modificare a programelor operaționale dacă – și acesta este un aspect foarte important – acest lucru este necesar pentru a depăși criza, facilitarea subvenționării măsurilor privind eficiența energetică în construcții și renovarea locuințelor, care nu va genera numai economisirea de energie, ci va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra sectoarelor asociate industriei construcțiilor.

Regulamentul actual vizează în special problemele existente de lichiditate ale celor cinci țări afectate – România, Ungaria și cele trei state baltice – și urmărește, după cum s-a menționat deja, să accelereze absorbția fondurilor, ca urmare a unei flexibilități sporite. Va fi posibilă punerea în aplicare a numeroase proiecte mai rapid, utilizând finanțarea promisă de 775 de milioane de euro, care poate fi disponibilă mai devreme decât era planificat.

În cele din urmă, în acest context, aș dori să mă refer la cele 6,2 miliarde de euro care au fost deja plătite în avans în 2009. Acest lucru denotă că, deși fondurile structurale nu au avut rolul inițial de finanțare de urgență și nu ar trebui privite astfel în viitor, dacă este cazul, ele pot fi suficient de flexibile pentru a aduce o contribuție corespunzătoare într-o perioadă de criză.

Aș dori să le mulţumesc tuturor și aștept cu nerăbdare discuţia.

  Regina Bastos, raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. – (PT)Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, în calitate de raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, aș dori să încep prin a-l felicita pe dl Kirilov, chiar în absența sa involuntară, și să subliniez modul în care a întocmit acest raport important și în care a promovat principalul său obiectiv. De asemenea, aș dori să îi mulțumesc dnei Krehl pentru prezentarea oferită.

Principalul obiectiv, pentru a sublinia aspectul cel mai important, este simplificarea procedurilor și accelerarea punerii în aplicare a programelor finanțate prin Fondul de coeziune, fondurile structurale și Fondul european de dezvoltare regională.

În cadrul crizei financiare, economice și sociale actuale, a crescut presiunea asupra resurselor financiare naţionale. Presiunea respectivă va fi redusă prin utilizarea mai bună a finanțării comunitare și prin furnizarea mai rapidă a acestor resurse beneficiarilor celor mai afectați de criza economică.

Peste 20 de milioane de europeni sunt șomeri, și anume cu 4 milioane mai mult decât acum un an, și, din păcate, se preconizează că numărul va crește în continuare. Această situație impune să ne asigurăm de punerea în aplicare corespunzătoare a programelor de coeziune, întrucât acestea sunt un punct de sprijin puternic pentru economia reală, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru locurile de muncă. IMM-urile sunt motorul economiei europene și producătorii creșterii durabile, creând numeroase locuri de muncă de calitate.

Sporirea simplificării și clarificării normelor care reglementează politica de coeziune vor avea, fără îndoială, un impact pozitiv asupra ritmului punerii în aplicare a programelor, în special furnizând autorităților naționale, regionale și locale norme mai clare și mai puțin birocratice, care vor permite mai multă flexibilitate pentru a adapta programele la noile provocări.

  Sophie Auconie, în numele Grupului PPE. – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, întrucât am cooperat în mod constructiv timp de mai multe luni cu raportorul, dl Kirilov, doresc să îi mulțumesc din toată inima.

De asemenea, aș dori să subliniez în special calitatea activității desfășurate de Consiliu de la începutul Președinției spaniole. Aceasta este cu atât mai importantă cu cât în această seară dezbatem un regulament ale cărui măsuri sunt așteptate de mii de actori la fața locului. Sunt convinsă că, pentru acești actori la fața locului, politica regională este expresia cea mai tangibilă a Uniunii Europene în zona sau regiunea lor.

Cu toate acestea, deși are scopul să îi ajute, politica regională este prea des considerată complexă și restrictivă. Prin urmare, este timpul să schimbăm imaginea acesteia printr-o simplificare aprofundată a normelor privind aplicarea acesteia. Fondurile europene în valoare de 350 de miliarde de euro sunt în avantajul cetățenilor europeni. Astăzi, punem în practică abordarea sensibilă, așteptată la fața locului, în această perioadă de criză economică și socială prin care trecem cu toții.

Dacă ar trebui să aleg numai anumite aspecte din acest text important, aș spune că ne oferă un grad mai ridicat de flexibilitate și solidaritate în Europa. Un grad mai ridicat de flexibilitate, deoarece măsurile de simplificare propuse permit reducerea volumului de informații care urmează a fi furnizate, mai puține controale și o flexibilitate mai mare a proiectelor care generează profit.

Cu toate acestea, sporește și solidaritatea, deoarece se adoptă măsuri excepționale pentru a combate criza economică, precum avansuri financiare – după cum au susținut dl comisar și dna Krehl – și un nou sistem de calculare. Prin urmare, votul final de la începutul lui mai ne va permite să îi ajutăm foarte mult pe beneficiarii de finanțare europeană, precum și departamentele de planificare, însă nu trebuie să uităm că încă mai sunt multe de făcut în privința simplificării.

  Karin Kadenbach, în numele Grupului S&D. – (DE) Domnule președinte, domnule Hahn, doamnelor și domnilor, cred că dl Hahn a sintetizat scopul dezbaterii noastre din această seară, care este de a oferi ajutor rapid și direcționat. Trebuie să accelerăm de urgență punerea în aplicare a acestor programe. Consider că cel de-al treilea amendament la regulamentul general privind fondurile structurale este un răspuns la criza financiară și ar trebui, după cum s-a precizat deja, să permită un acces rapid și în special facil la aceste fonduri.

Știm din experiența anterioară că banii din fondurile structurale au adus o contribuție semnificativă la îmbunătățirea calității vieții, la crearea de locuri de muncă și la oferirea unui viitor oamenilor din regiuni. Consider că, într-o astfel de perioadă, solidaritatea Uniunii Europene este necesară pentru a furniza fonduri de urgență. După cum am susținut, este nevoie atât de flexibilitate, cât și de solidaritate.

Măsurile de combatere a crizei sunt indicatorii acestei solidarități și avem nevoie de plăți flexibile în avans pentru ca aceste proiecte, care îmbunătățesc calitatea vieții și creează locuri de muncă, să poată fi puse în aplicare. După cum a menționat deja raportorul – sau, în acest caz, dna Krehl – a existat o întârziere aproape de neiertat în adoptarea acestui regulament. În special din această perspectivă, politica viitoare în domeniul coeziunii ar trebui concepută astfel încât să nu aducă obstacole procedurale și tehnice în calea punerii în aplicare rapide și eficiente a politicii regionale.

Prin urmare, susțin solicitarea raportorului ca acest amendament la regulamentul privind fondurile structurale să intre în vigoare cât mai rapid. Trebuie să oferim ajutor rapid și direcționat.

  Elisabeth Schroedter, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, domnule Hahn, să vorbim deschis. Simplificarea pe care toți de aici o susțin va însemna că marile staţii de epurare a deversărilor din canalizări și marile incineratoare de deșeuri nu vor mai trebui, așa cum prevede în prezent regulamentul, să fie aprobate de Comisie când investiția este mai mare de 25 de milioane de euro, ci numai când suma depășește 50 de milioane de euro. Pentru proiectele în valoare de sub 50 de milioane de euro, Comisia nu va mai evalua analizele cost-beneficiu și este posibil ca aceste analize să nu se mai efectueze. Spre deosebire de situația actuală, nu se vor mai efectua verificări pentru a determina dacă aceste proiecte respectă sau nu legislația UE în materie de mediu.

Având în vedere că aceste proiecte sunt parțial finanțate din împrumuturi, nu se vor mai efectua nici investigații pentru a stabili dacă este logic să se aplice asupra cetățenilor din regiuni sarcina unor mari împrumuturi și pentru a identifica dacă sarcina creditului este proporțională cu avantajele proiectului pentru cetățeni. Acestea sunt tranzacții atrăgătoare pentru bănci, deoarece pot percepe comisioane ridicate în primii ani ai proiectului. De aceea, în trecut, evaluările ex-ante ale marilor proiecte erau esențiale pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor europene. De aceea, noi, cei din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, considerăm că verificările privind marile proiecte trebuie intensificate, și nu reduse, aşa cum prevede această propunere. Prin urmare, suntem împotriva ridicării pragului de evaluare.

În plus, dorim analize cost-beneficiu și dorim ca respectarea legislației UE să fie transparentă pentru public, și nu inventată, așa cum s-a întâmplat în trecut. Regulamentul privind fondurile structurale continuă să sufere de pe urma faptului că marile proiecte care primesc finanțare pot avea o durată de numai cinci ani de la momentul investiției. Prin urmare, noi, verzii, am solicitat deja o prelungire de zece ani pentru a asigura durabilitatea reală a investițiilor și pentru a crea locuri de muncă permanente în regiuni.

Dacă proiectele se desfășoară în regiuni pentru o perioadă mai lungă, cei responsabili de proiecte nu vor putea să fure subvențiile europene și apoi pur și simplu să dispară după cinci ani. Cazul Nokia în Renania de Nord-Westfalia dovedește deteriorarea cauzată regiunilor când fraudele privind subvențiile devin acceptate pe scară largă. În opinia noastră, clauza privind durabilitatea ar trebui, prin urmare, să rămână în vigoare pentru întreprinderile mici și mijlocii timp de cinci ani, și nu timp de trei ani, așa cum propune amendamentul.

Noi, verzii, ne opunem, de asemenea, acestui lucru, deoarece o combinație de investiții mai mari fără verificări și o durată mai scurtă a proiectelor vor conduce, cel mai probabil, la irosirea banilor. Considerăm că nu putem justifica acest lucru în fața contribuabililor europeni.

Dacă amendamentele noastre nu sunt acceptate, nu putem vota în favoarea raportului. Vom solicita, de asemenea, un vot prin apel nominal, pentru ca atunci când cetățenii se vor plânge, ulterior, că banii au fost irosiți, să le putem arăta cum au votat deputații.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Lambert van Nistelrooij (PPE). – (NL) Domnule președinte, am o întrebare pentru dna Schroedter. În analiza sa, a ales să adopte o abordare destul de negativă. Întrebarea mea este: oare nu datorită cofinanțării, guvernelor locale care pun în aplicare programele din statele membre în temeiul cadrelor strategice stabilite pentru fiecare țară și în conformitate cu normele, li se impune să își îndeplinească propriile responsabilități? De ce abordează astăzi o perspectivă atât de negativă? Nu există niciun motiv pentru a fi atât de pesimiști legat de această propunere.

  Elisabeth Schroedter (Verts/ALE). – (DE) Domnule președinte, voi răspunde cu plăcere la întrebare. Investițiile în marile proiecte sunt în curs de simplificare. Acest lucru se aplică investițiilor de până la 50 de milioane de euro care, până acum, au fost evaluate de UE, deoarece noi suntem responsabili pentru banii contribuabililor. Consider că situația ar trebui să rămână neschimbată pentru marile proiecte deoarece, din experiența noastră, aceste proiecte încep deseori cu investiții excesive, iar la final cetățenii trebuie să suporte povara.

  Oldřich Vlasák, în numele Grupului ECR. – (CS) Domnule comisar, doamnelor și domnilor, dezbatem aici o propunere de compromis de modificare a regulamentului, propunere care urmărește simplificarea și accelerarea accesului la fondurile europene. Avem, fără îndoială, un interes comun în atingerea acestui obiectiv și ar trebui să avem în vedere acest lucru pe parcursul dezbaterilor privind viitorul politicii de coeziune de după anul 2014. Dispoziția propusă se aplică în primul rând marilor proiecte legate de mediu și infrastructură, proiecte care generează profituri și sprijin pentru proiectele legate de energie și surse regenerabile în sectorul locuințelor. Prin urmare, propunerea de compromis nu presupune nicio intervenție radicală în arhitectura fondurilor europene. Schimbările radicale nici nu sunt posibile în acest moment. Putem gestiona numai o modernizare treptată a sistemului existent. Propunerea este un compromis.

În acest moment, aș dori să afirm că sprijin declarația transmisă de Ungaria privind utilizarea instrumentelor de inginerie financiară în cadrul fondului de coeziune pentru intervenții în domeniul eficienței energetice și al surselor de energie regenerabilă. Pe de altă parte, mă îngrijorează măsura retroactivă privind datoriile deoarece nu va fi aprobată până în 2010, deși resursele ar fi trebuit returnate în trezoreria UE la sfârșitul lui 2009. Prin urmare, în acest context este esențial să se clarifice toate detaliile tehnice ale acestei legislații. Cu toate acestea, s-a ajuns la un compromis și, prin urmare, dezbaterea ar trebui finalizată. Consider că este esențial ca simplificarea fondurilor europene, pe care o aprobăm astăzi la Strasbourg, să se reflecte la fața locului în statele membre. În acest context, mai sunt multe de realizat în regiunile noastre.

Trebuie să salut eforturile actualului minister al dezvoltării locale din Republica Cehă care, la mijlocul acestui an, a aprobat un amendament legislativ privind extragerea sumelor individuale din fondurile structurale și din fondul de coeziune. Această simplificare administrativă presupune mai ales proceduri de aprobare și planificare și gestionare financiară, inclusiv activități de control și eliminarea discrepanțelor.

  Cornelia Ernst, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Domnule preşedinte, mă adresez în numele colegului meu care nu se poate afla aici și aș dori să precizez câteva lucruri. În primul rând, sprijinim foarte mult simplificarea fondurilor structurale. Fără îndoială, există unele lucruri pe care le-am critica, iar dna Schroedter le-a menționat, însă consider că nu ar trebui să ne împiedice numai acest motiv. Salutăm simplificarea și, de asemenea, considerăm că regulamentul trebuie pus în aplicare de urgență. S-a irosit deja prea mult timp.

Cu toate acestea, trebuie să vorbesc deschis. Compromisul nu este exact așa cum l-am avut în vedere. După cum știe toată lumea, Comisia a înaintat o altă propunere privind plata unică de 100 % a cererilor de plăți intermediare pentru o perioadă limitată și în scopul măsurilor de politică în domeniul pieței muncii. Acest lucru nu a fost acceptat dintr-o varietate de motive care au fost discutate în detaliu în cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională. Cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm dacă am depus suficiente eforturi pentru a institui ceea ce Comisia a numit în comunicarea sa din 3 iunie 2009 un angajament comun în vederea ocupării forței de muncă ce poate fi utilizat pentru a contracara criza.

Obiectivul a fost facilitarea utilizării fondurilor structurale pentru a contribui la depășirea crizei, subiect pe care îl discutăm acum. Fondurile structurale europene în special reprezintă, după cum știe toată lumea, unul din principalele instrumente de investire în cetățeni, de combatere a crizei și de creare de locuri de muncă. Dacă privim Europa, devine clar că criza a avut un impact uriaș asupra piețelor muncii din statele membre și că este necesar, într-adevăr, să acționăm. S-au înregistrat creșteri masive ale șomajului, nu numai în cele cinci țări, ci în toate statele membre, dacă analizăm situația în detaliu. În plus, șomajul joacă, de asemenea, un rol major independent de criză. În Europa, există un nivel foarte ridicat de șomaj, care încă este în creștere și nu este legat de criză.

Propunerea alternativă înaintată de Comisie reprezintă, fără îndoială, un pas înainte, pe care îl salutăm, deoarece cel puțin cinci state membre al căror PIB care a scăzut cu 10 % din 2008 vor primi o subvenție destul de ridicată. Aceste state membre vor beneficia de aceasta și de plăți în avans din fondul de coeziune și din fondurile structurale europene. Toate aceste aspecte sunt pozitive, însă am dori mai multe acțiuni. Știți care este poziţia noastră din ceea ce am spus în cadrul comisiei. Pe de o parte, suntem mulțumiți, însă pe de altă parte, nu suntem atât de mulțumiți, dar cu fiecare pas înainte avansăm, iar aceasta ar trebui să fie calea.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Elisabeth Schroedter (Verts/ALE). – (DE) Domnule președinte, singura întrebare este de ce, doamnă Ernst, grupul dvs. nu a depus un amendament în plen? A existat ocazia de a depune amendamente în vederea reutilizării proiectului original al Comisiei. De asemenea, ar fi fost posibilă renegocierea finanțării de 100 % a fondurilor structurale europene cu Consiliul.

  Cornelia Ernst (GUE/NGL). – (DE) Domnule președinte, doamnă Schroedter, cred că am considerat că am avut numai o posibilitate limitată și, prin urmare, am hotărât să nu îi dăm curs. Presupun că de aceeași opinie a fost și colegul meu. Când am văzut inițiativa globală a Comisiei, am fost încântată. Cu toate acestea, după lungi discuții pe această temă în ultimele zile, am învățat câteva lucruri. Aș fi dorit să văd mai multe. Este adevărat că am fi putut depune un amendament, aveți dreptate. Cu toate acestea, dacă este să fim sinceri unii cu alții, știm ce se va întâmpla și, de aceea, grupul meu a hotărât să nu depună un amendament. Trebuie să iau notă de acest lucru.

  Lambert van Nistelrooij (PPE). – (NL) Domnule președinte, perioadele excepționale impun măsuri excepționale. Astăzi, visul foarte prețuit al acestui Parlament privind o procedură simplificată și rezultate mai rapide a devenit realitate. Dorim, în cele din urmă, să păstrăm și să creăm locuri de muncă, iar în această săptămână, după cum a subliniat dl Hahn, unele cifre au arătat ce a realizat politica de coeziune: o creștere cu 1,4 milioane a numărului locurilor de muncă în perioada anterioară. Fondurile europene pot fi furnizate acum mai rapid și mai simplu în diferite state, nu numai pentru proiectele majore, ci și pentru proiectele mai mici, pentru a promova în continuare inovația, îmbunătățirile în domeniul mediului, dezvoltarea urbană etc.

Există un aspect căruia Parlamentul i s-a opus, și anume propunerea de eliminare a cofinanțării. Acum aceasta ar amenința unul din punctele esențiale ale sistemului nostru, prin care administrațiile naționale, autoritățile locale și, acolo unde este posibil, indivizii, contribuie la proiectul comun de dezvoltare regională și urbană. Astfel, trebuie să ne concentrăm acum asupra păstrării finanțării pe o perioadă mai lungă de trei ani, în loc de doi, care este un alt aspect asupra căruia am căzut de acord. Aceasta va permite accesul la fonduri, cofinanțarea va fi posibilă, iar aspectul pozitiv este că, în cazul oricărei întârzieri, tot vom putea să permitem ca aceste proiecte valoroase să continue. Aceasta nu înseamnă că banii părăsesc regiunea: nu, înseamnă că banii vor fi cheltuiți. Aceasta este schema pe care am aplicat-o pentru anul 2007. Am o întrebare pentru dl Hahn: nu dorește ca acest exemplu bun să fie urmat de altul? De ce nu putem repeta această schemă în 2008 și 2009? Acesta ar fi un pas foarte pozitiv. Îmi puteți răspunde?

În încheiere, am dori, de asemenea, să dăm dovadă de solidaritate. Există unele țări care nu utilizează în întregime fondurile structurale europene alocate lor, 30 sau 40 % rămânând necheltuite. De ce nu au dat dovadă de solidaritate și nu au transferat aceste resurse către alte țări? Acest lucru este în întregime permisibil și ar fi ajutat țările respective să își revină. Aceasta ar însemna să dea dovadă de solidaritate reală, însă, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Prin urmare, am o atitudine pozitivă, cel puțin față de raportor. Această procedură a durat nouă luni și mă întreb, la fel ca dna Krehl, dacă ar fi posibilă finalizarea acesteia pe parcursul următoarei runde comune de negocieri dintre Parlament, Consiliu și Comisie?

  Pat the Cope Gallagher (ALDE). – (GA) Domnule președinte, din 1973, țara mea a primit aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene. De-a lungul anilor, politica de coeziune a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea și revitalizarea economiei irlandeze. Fondul social european are o importanță deosebită în încercarea de combatere a șomajului în Irlanda și, desigur, în întreaga Europă.

De la aderarea Irlandei la Uniunea Europeană în 1973, țara mea a primit sprijin financiar în valoare de peste 7 miliarde de euro în cadrul Fondului social european.

– Aceste fonduri au fost utilizate în primul rând pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung. În cadrul programului operațional de resurse umane pentru Irlanda pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană îi furnizează Irlandei 375 de milioane de euro în cadrul Fondului social european. Bugetul total al acestui program este de 1,36 miliarde de euro.

Aceste fonduri sunt utilizate pentru a oferi cursuri de formare șomerilor, persoanelor cu dizabilități, persoanelor care renunță de timpuriu la școală și persoanelor marginalizate din societatea noastră. Trăim într-o epocă a globalizării. Pentru a răspunde provocărilor și oportunităților pe care le creează globalizarea pentru forța de muncă irlandeză, Fondul social european din Irlanda sprijină, de asemenea, cursuri de formare continuă, care pot fi adaptate realităților piețelor globalizate ale muncii. Astfel, criza economică și financiară actuală a demonstrat relevanța și valoarea acestui fond important, Fondul social european.

  Kay Swinburne (ECR). – Domnule președinte, în esență, acest raport pare să aibă câteva obiective foarte bune de a ajuta, prin finanțare europeană, statele membre ale UE, care au fost foarte afectate de criza economică și financiară. Acesta are scopul lăudabil de a urmări reducerea presiunilor asupra bugetelor statelor membre atunci când solicitările vin din toate direcțiile. Reducerea pragurilor proiectelor și simplificarea procesului va ajuta, ca și prefinanțarea proiectelor convenite, la creșterea rapidă a economiilor.

Atunci când Europa se confruntă cu un șomaj care depășește 10 %, în multe state membre situația fiind mult mai gravă, iar economia pare să se redreseze acum lent, există numeroase lucruri pe care statele membre ar trebui să le facă pentru a-și reconstrui finanțele de stat. Totuși, acest raport este destul de limitat și nu pare să abordeze multe dintre acestea.

Cu toate acestea, un avertisment: ideea că statele membre nu ar mai trebui să cofinanțeze proiectele cu banii proprii pare o politică cu un grad ridicat de risc. Deja o mare parte a fondurilor europene nu se justifică în mod corespunzător în proiectele de finanțare din cauza procedurilor inadecvate de supraveghere. Eliminarea interesului unui stat membru în asigurarea că propriile fonduri sunt bine utilizate nu ar trebui să fie o invitație la utilizarea necorespunzătoare a acestora.

Trebuie să ne asigurăm că relaxarea criteriilor de cofinanțare nu reduce responsabilitatea. Totuși, este improbabil ca această problemă în sine să aibă un efect considerabil asupra electoratului meu din Țara Galilor deoarece, dacă Uniunea Europeană face cum dorește, după 2013 nu vom mai avea bani de cheltuit pe proiecte existente, care sunt cofinanțate în mod generos de fondurile europene în acest moment. În timp ce este rezonabil să se afirme că unele noi state membre ale UE sunt mai sărace decât cele vechi și au nevoie de ajutor special, datoria colosală a Regatului Unit și PIB-ul foarte redus pe cap de locuitor din regiunea mea, Țara Galilor, care a fost recent comparat, fără a ne ajuta, cu evoluția economică din Rwanda, înseamnă, sperăm, că nu va fi uitată. Am aflat din vorbă în vorbă că ar putea exista planuri de a descalifica regiuni precum Țara Galilor și sper ca pe viitor să ne calificăm pentru finanțare tranzitorie.

  Andrey Kovatchev (PPE). – (BG) Domnule comisar, aș dori mai întâi să îl felicit pe dl Kirilov pentru raportul său. Salut și sprijin orice măsură care garantează și facilitează utilizarea legală a fondurilor europene de solidaritate. Uniunea Europeană nu își poate permite să fie comparată de cetățenii UE cu un vulcan care aruncă cenușă birocratică, eliminând dorința de a reduce disparitățile dintre regiunile europene. Este dificil, chiar imposibil să se utilizeze fondurile structurale cu care dorim să ne îndeplinim obiectivele economice, sociale și politice. Consider că schimbările în vederea simplificării procedurilor nu trebuie privite numai în lumina crizei actuale, ci trebuie, de asemenea, ca pe termen lung să faciliteze accesul la instrumentele de solidaritate ale Uniunii Europene.

Consider că, în pofida întârzierii, propunerea depusă de Comisia Europeană, împreună cu modificările cuprinse în acest raport, vor oferi o posibilitate mai bună pentru statele membre și beneficiarii finali de a-și îmbunătăți situația în contextul crizei actuale. Doresc să subliniez importanța modificării privind cheltuielile amânate ale resurselor planificate pentru 2007. Această schimbare va oferi o a doua șansă tuturor statelor membre, inclusiv Bulgariei, unde nivelul utilizării acestor resurse este încă foarte scăzut, să pună în aplicare proiecte cu ajutorul resurselor care altfel ar fi fost pierdute. Trebuie să facem apel la autoritățile regionale și locale, precum și la celelalte părți interesate și să le solicităm de urgență să profite de această a doua șansă. Consider că flexibilitatea subliniată în raport, având în vedere punerea în aplicare a programelor de promovare a utilizării fondurilor, este abordarea corespunzătoare pentru întocmirea politicii de privatizare în viitor.

În ceea ce privește simplificarea regulamentelor administrative de utilizare a fondurilor structurale, raportul este un pas în direcția bună către asigurarea unui echilibru între facilitarea coordonării proiectelor cât mai mult prin fondurile europene și controlarea utilizării acestor resurse. Reformarea regulamentelor trebuie să aibă un rol important în garantarea unei transparențe mai mari în ochii cetățenilor și contribuabililor europeni, precum și în contribuirea la stabilirea unor condiții realiste pentru statele membre. Pe parcursul întregului proces, nu trebuie să omitem scopul final, care este obținerea unor condiții sociale și economice comparabile în întreaga Uniune Europeană.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) De la izbucnirea crizei economice, Uniunea Europeană a fost criticată în repetate rânduri, susținându-se că este incapabilă de a răspunde în mod corespunzător la situația de criză. Consider că dezbaterea actuală și raportul excelent al dlui Kirilov combat în mod concludent acest lucru, arătând că Uniunea Europeană a reușit să răspundă la aceste procese. Nu îi înțeleg pe colegii care sunt preocupați că simplificările actuale vor presupune lipsa de monitorizare a proceselor, deoarece marea valoare a politicii de coeziune constă tocmai în mecanismul foarte precis de supraveghere. Prin urmare, nu ar trebui să fim îngrijorați, iar dacă colegii deputați sunt preocupați în această privință, sper că nu dau dovadă de un deficit de solidaritate față de statele membre – de exemplu, țara mea, Ungaria – care, în opinia lor, nu vor utiliza aceste fonduri în mod corespunzător. Fără îndoială, le vom utiliza în mod adecvat. Această dezbatere este, de asemenea, foarte importantă pentru a confirma necesitatea politicii de coeziune. Îmi pare bine că dl Hahn și dl Cioloş se află aici. Mă îngrijorează foarte tare că primul document al dlui Barroso nici măcar nu menționează politica agricolă comună, iar politica de coeziune este amintită numai superficial, chiar dacă acestea sunt politici comunitare și de coeziune foarte importante, indispensabile pentru creșterea verde, inovație și crearea de locuri de muncă, cu alte cuvinte pentru îndeplinirea noilor obiective ale strategiei UE 2020. Prin urmare, politica de coeziune nu ar trebui diminuată, ci consolidată.

  Iosif Matula (PPE). - Domnule Preşedinte, domnule comisar, stimaţi colegi, cu toate modificările cadrului legislativ la nivel comunitar şi naţional pentru contracararea efectelor crizei, impactul acesteia asupra economiei reale şi pieţei muncii este puternic resimţit în prezent pe scară largă. Şomajul ridicat afectează grav economia statelor membre, dar finanţările se derulează încă foarte greu.

Punerea în aplicare eficientă a programelor politicii de coeziune este fundamentală, deoarece reprezintă o pârghie importantă în acordarea de asistenţă pentru economia reală prin cele 347 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Efortul suplimentar trebuie îndreptat către beneficiarii cei mai afectaţi în scopul accelerării fluxului de finanţări spre investiţiile din regiunile statelor membre. Consider că o modificare importantă este cea privind posibilitatea finanţării unui proiect major unic din diverse programe pentru proiectele care acoperă mai multe regiuni.

Felicit raportorul pentru munca depusă, dar trebuie să remarc faptul că, deşi era un raport mult-aşteptat, el s-a derulat greoi. Sugerez că trebuie să găsim soluţii, să prioritizăm mult mai atent obiectivele pentru a evita situaţiile în care măsuri foarte bune sunt întârziate prea mult. Simplificarea procedurilor birocratice în general va duce la creşterea capacităţii de absorbţie şi în ţările care se confruntă cu această problemă, deci şi în ţara mea, România. Erupţia unui vulcan a bulversat planeta în cinci zile şi poate provoca o altă criză. În cât timp vom avea capacitatea de a reacţiona? Un lucru îmi este foarte clar: de acum înainte trebuie să luăm decizii mult mai rapid.

(Aplauze)

  Monika Smolková (S&D). – (SK) Aș dori să încep prin a-l felicita pe raportor, dl Kirilov. Este un lucru foarte bun faptul că, pentru a răspunde la criza economică, instituțiile europene au hotărât să accelereze procesul de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională și, de asemenea, să simplifice normele de reglementare a utilizării fondurilor structurale. De asemenea, urmează să se prelungească perioada de utilizare a fondurilor UE aprobate în 2007 pentru a le oferi statelor membre mai mult timp pentru a le utiliza.

În Slovacia, există un proverb potrivit căruia ajutorul oferit rapid este de două ori mai eficient. Statele membre care sunt cel mai afectate de criza economică așteaptă cu nerăbdare regulamentul pe care îl discutăm astăzi. Comisia a prezentat primul proiect în iulie anul trecut. Nu vom hotărî până în luna mai. Întregul proces legislativ a durat până acum nouă luni. Poate că este timpul să începem să ne gândim la un proces legislativ mai simplu și mai scurt în cazuri concrete, specifice.

Criza, șomajul, sărăcia și agravarea diferenţelor regionale sunt exact genul de cazuri în care este necesar să se acționeze mai rapid și mai flexibil. Va fi dificil să le explicăm persoanelor șomere că ne-au trebuit peste nouă luni pentru a adopta legislația care ar trebui să le ajute acum, într-o perioadă dificilă.

  Pascale Gruny (PPE). – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, suntem cu toții de acord astăzi când susținem măsurile de simplificare a acordării fondurilor structurale propuse în raportul dlui Kirilov.

Cu toate acestea, în calitate de președinte al grupului de lucru al Parlamentului privind Fondul social european, sunt indignat faţă de durata procedurii de revizuire care este în desfășurare. Propunerea inițială a Comisiei datează din iunie 2009. Chiar dacă scopul acestei revizuiri era să ajute statele membre să combată criza economică și socială, Consiliul a ajuns la un acord abia după șase luni. Acest lucru este inacceptabil. Este adevărat că procedura legislativă a fost modificată între timp pentru a-i acorda Parlamentului aceeași putere ca și Consiliului. Cu toate acestea, în calitate de reprezentanți aleși ai Uniunii Europene, astăzi nu putem justifica aceste amânări în fața publicului.

Voi face acum o scurtă digresiune pentru a saluta responsabilitatea de care a dat dovadă Parlamentul în acceptarea, pe cât posibil, a poziției Consiliului pentru a nu mai amâna procedura. Cu toate acestea, aș dori să îmi exprim încă o dată dezamăgirea. Avem nevoie de o Uniune Europeană care poate să ia decizii rapide care să aibă efecte reale la fața locului.

Acum să vorbim puțin despre viitor. Măsurile de simplificare propuse astăzi de combatere a crizei economice sunt pozitive, însă aș dori să adaug că ar fi putut fi și mai ambițioase dacă măsurile în curs de aplicare în perioada de programare actuală, 2007-2013, nu ar fi fost atât de greoaie și complicate.

Prin urmare, analizând negocierile viitoare pentru cadrul legislativ multianual 2014-2020, solicit Parlamentului European să dea dovadă de curaj în propunerile sale de simplificare a administrării și aplicării fondurilor structurale și de coeziune.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, aș dori, de asemenea, să îmi exprim aprecierea față de raportul dlui Kirilov și îmi pare rău că nu se află aici.

Simplificarea în continuare a mecanismelor privind Fondul de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune este o idee bună și va avea un impact pozitiv asupra cheltuielilor. Într-o perioadă în care aceste fonduri sunt utilizate, de asemenea, pentru combaterea crizei, agențiile de plată trebuie să fie capabile să cheltuiască toți banii; însă această măsură presupune, de asemenea, că există o scuză mai puțin.

O scuză mai puțin pentru cine? Pentru regiunile care, de exemplu, cheltuiesc banii din Fondul de coeziune și care, de multe ori, nu pot cheltui toți banii deoarece nu pot face acest lucru, însă consideră că natura haotică și birocrația excesivă a procedurilor europene sunt responsabile pentru lipsa de cheltuieli.

Astăzi, această scuză nu mai este valabilă; astăzi, toate organismele responsabile de distribuirea fondurilor europene sunt capabile să...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Ioan Enciu (S&D). - Efectele crizei economice sunt resimţite încă din anul 2008, principalele probleme la ora actuală fiind şomajul, scăderea nivelului de trai şi sărăcia. La nivelul politicilor Uniunii Europene s-au depus eforturi continue în vederea extinderii şi îmbunătăţirii instrumentelor disponibile pentru contracararea acestor efecte şi, implicit, pentru încurajarea creşterii economice europene. Un bun exemplu în acest sens este raportul dlui Kirilov, elaborat pe baza propunerii foarte bune şi binevenite a Comisiei de simplificare a cerinţelor pentru accesul statelor membre la fondurile în cauză.

Salut raportul întocmit de colegul Kirilov şi îl susţin, atât din punct de vedere al unificării sumelor propuse pentru proiectele majore, cât şi din punct de vedere al adaptării criteriilor şi condiţiilor tehnice specifice în vederea facilitării gestiunii fondurilor disponibile. Aceste modificări sunt în concordanţă cu strategia Europa 2020, care încurajează crearea locurilor de muncă şi susţine investiţiile în vederea protejării mediului înconjurător.

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (PPE). – (PL) Domnule președinte, domnule Hahn, cei care au luat cuvântul înaintea mea au menționat deja avantajele politicii de coeziune și nu doresc să le repet. Aș dori doar să subliniez că țara mea, Polonia, și regiunea mea, Polonia Mare, beneficiază, de asemenea, de pe urma politicii de coeziune. Sunt încântată de acest lucru și iată modul în care înțeleg amendamentele la regulament. Sunt încântată de eforturile constante în vederea unei absorbții mai bune a fondurilor – o absorbție mai bună a fondurilor ca parte a politicii de coeziune. Pentru îmbunătățirea punerii în aplicare și a absorbției, este esențială simplificarea și liberalizarea continuă a legislației care reglementează punerea în aplicare a acestei politici. De aceea, înțeleg regulamentul ca următorul pas în vederea simplificării punerii în aplicare. Sunt încântată în această privință. De asemenea, aș dori să spun că aceste eforturi trebuie să fie continue. Trebuie să combatem mereu birocrația excesivă și trebuie să ne asigurăm întotdeauna că legislația este favorabilă beneficiarilor.

  Othmar Karas (PPE). – (DE) Domnule președinte, domnule Hahn, politica de coeziune este un instrument politic important. Ne oferă posibilitatea de a contribui la combaterea crizei, de a stimula cererea pe termen scurt și, în același timp, de a investi în creșterea pe termen lung și în competitivitate. Este important să clarificăm foarte bine că politica de coeziune și, în special, plățile în avans și punerea în aplicare rapidă la nivel local în 2009 au adus o contribuție foarte importantă la creșterea puterii de cumpărare care a adus avantaje economiei și a contribuit la limitarea scăderii consumului privat. Politica de coeziune reprezintă, de asemenea, o parte foarte importantă a strategiei Europa 2020. Prin urmare, nu înțeleg de ce dl comisar Rehn a legat mecanismele de sancționare a nerespectării regulamentelor privind piața financiară unică de restricțiile privind politica regională.

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE). – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, se va vota asupra raportului Kirilov în următoarele săptămâni și salut acest lucru, deoarece nevoia este urgentă.

Publicul și reprezentanții aleși așteaptă de aproape un an măsuri tangibile și permanente din partea politicii de coeziune ca răspuns la criză; actorii naționali și locali solicită de un an un grad mai ridicat de flexibilitate și adaptabilitate în acordarea fondurilor europene.

Astăzi, când Parlamentul reflectă privind noi măsuri care urmăresc un grad mai ridicat de transparență în utilizarea fondului de coeziune, avem nevoie, mai mult ca niciodată, să reușim în eforturile de simplificare a acestei cerințe. Raportul Kirilov este un prim pas spre această simplificare. Trebuie să solicite și altele, deoarece sunt în joc credibilitatea și vizibilitatea măsurilor europene în viața de zi cu zi.

Acest raport dovedește, de asemenea, solidaritatea Europei, și anume că în această perioadă de îndoieli privind unitatea noastră, le poate oferi membrilor aflați la nevoie măsuri adaptate situației lor. În această perioadă sumbră, raportul Kirilov poate fi o gură de aer proaspăt. Sper că acest raport va fi numai primul pas.

  Johannes Hahn, membru al Comisiei. – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, în primul rând aș dori să Ie mulțumesc tuturor celor care au venit în Parlament, de departe sau de aproape, pentru că au dat dovadă de angajament pe parcursul dezbaterii. Aș dori să vă mulțumesc pentru că ați sprijinit la scară largă politica de coeziune și conștientizarea că ne permite să ne ajutăm regiunile și oamenii din regiuni. Deputatul ceh a făcut trimitere la proverbul potrivit căruia ajutorul oferit rapid este de două ori mai eficient. Aș afirma că aceasta este o perspectivă europeană. În pofida tuturor dificultăților și a greșelilor, am aderat la acest principiu în cadrul inițiativei.

Răspunsul meu concis la întrebarea dnei Schroedter este că nu trebuie să vă preocupați că mecanismele de control vor avea de suferit pur și simplu pentru că am standardizat pragurile pentru a putea evalua proiectele, care acoperă de multe ori ambele domenii, în mod uniform. De asemenea, există mecanisme de control la nivel local și național. Acesta este conceptul care stă la baza gestionării comune. De asemenea, suntem guvernați de alte reglementări, de exemplu în domeniul achizițiilor publice și în sistemul de ajutoare de stat. Acestea presupun, de asemenea, anumite termene limită pe care noi, în calitate de politicieni la nivel regional, nu le putem ignora pur și simplu.

În ceea ce privește extinderea regulamentului N+3, consider că trebuie să adoptăm o abordare foarte restrictivă. Ar trebui să ne asigurăm că normele nu sunt relaxate și că regiunile nu cred că pot să stea şi să nu facă nimic. În schimb, trebuie să se angajeze în vederea utilizării fondurilor disponibile.

Vă rog să îi transmiteți dnei Swinburne că nimic nu arată că aspectele de care se teme se vor întâmpla, cu condiția ca bugetul să fie suficient de mare. Vom furniza fondurile regionale disponibile Țării Galilor și celorlalte regiuni în viitor. Din acest motiv, nu aprob utilizarea banilor din fondurile structurale în perioade dificile pentru a aplica sancțiuni aparente fără niciun efect.

Vă mulţumesc din nou pentru sprijinul dvs. mare. Le mulțumesc și membrilor personalului Direcției Generale Politică regională care au lucrat foarte mult în acest domeniu.

  Karin Kadenbach, supleantă pentru raportor. – (DE) Domnule președinte, îi voi transmite cu plăcere dlui Kirilov laudele și evaluările pozitive din discuția de astăzi. Aş dori să subliniez din nou două aspecte:

Putem cheltui numai banii contribuabililor europeni și, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că accesul la fonduri este cât mai simplu și mai transparent. Acesta este scopul prezentului raport. Cu toate acestea, consider, de asemenea – iar această solicitare este adresată dnei Schroedter – că nu ar trebui să presupunem că statele membre în parte nu iau toate măsurile posibile pentru a respecta legislația europeană. Aceasta este ceea ce înțeleg citind printre rânduri din discuția de astăzi și nu cred că ar trebui să presupunem acest lucru despre nimeni. Plec de la presupunerea că toate statele membre și toate instituțiile iau toate măsurile posibile pentru a se asigura că fondurile europene sunt utilizate eficient și corect.

Aș dori să mai precizez un lucru pentru dna Swinburne, dar nu doar pentru ea. Nu este vorba numai de a face acte de caritate pentru regiunile sărace. Subvenționăm regiunile pentru a crește puterea de cumpărare și pentru a crea locuri de muncă deoarece puterea de cumpărare în aceste regiuni face parte din contribuția globală la asigurarea că Europa poate să înceapă din nou să fabrice și să vândă produse. Aceasta va consolida piaţa internă. Cu alte cuvinte, nu este numai un act de solidaritate generală. Orice persoană care știe ceva despre economie și lumea afacerilor va înțelege, nu numai din perspectivă socială, ci și din perspectiva economică și a afacerilor, de ce avem nevoie de politica regională și de ce o putem utiliza ca măsură rapidă și eficientă, în special în perioade de criză, pentru a stimula economia europeană în toate regiunile Europei.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc pe parcursul mini-sesiunii din prima săptămână din mai.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elena Băsescu (PPE), în scris. – Acest raport de modificare a Regulamentului General privind implementarea fondurilor structurale şi de coeziune este deosebit de important pentru cetăţenii Uniunii Europene. Până acum, mai multe state membre, inclusiv România, au avut un nivel scăzut de absorbţie a fondurilor europene. Numeroşi cetăţeni, companii şi autorităţi locale au criticat procedurile dificile de care se lovesc atunci când încearcă să obţină finanţare pentru proiectele lor.

Prin redactarea acestui raport, Parlamentul European doreşte să rezolve problemele semnalate în acest sens. Susţin propunerile care au în vedere simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Prin reducerea procedurilor administrative inutile şi a birocraţiei, precum şi prin stabilirea unor reguli mai clare, gradul de absorbţie a fondurilor europene va putea creşte.

Aceste măsuri sunt binevenite mai ales în această perioadă în care statele membre sunt afectate de criza economică. Cinci ţări europene, printre care şi România, vor fi parte dintr-un proces de accelerare a absorbţiei fondurilor europene. Implementarea unei noi proceduri privind plăţile în avans va permite realizarea mai rapidă a mai multor proiecte. De asemenea, România va beneficia de modificarea regulilor privind reducerea riscului de pierdere a fondurilor neutilizate suficient de repede.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Criza economică a demonstrat nevoia de măsuri publice pentru a sprijini activitățile private care se află în dificultate. Politica de coeziune a Uniunii Europene joacă un rol esențial în această privinţă. Oferind sprijin financiar celor afectați de criza economică, fondurile structurale constituie un punct de sprijin cu care se poate stimula activitatea.

Cu toate acestea, accesarea fondurilor europene rămâne dificilă pentru o serie de potențiali beneficiari. Procedurile sunt complicate, iar întârzierile sunt prea lungi, deși caracterul urgent al crizei impune măsuri simple și rapide.

Ca parte a acestei preocupări pentru clarificare, salut inițiativa Comisiei care urmărește simplificarea gestionării financiare a fondurilor structurale. Diferitele propuneri prevăd o politică de coeziune mai eficientă, însă una care nu are un impact prea pronunțat asupra bugetului comunitar. Salut această abordare pragmatică.

Cu toate acestea, Comisia nu trebuie să se oprească aici. Această reformă, impusă de situația de criză, trebuie să fie prima etapă a unei simplificări radicale a modului de gestionare a fondurilor europene. Politica de coeziune trebuie să devină un instrument pentru o intervenție publică mai eficientă în vederea oferirii unui sprijin real pentru activitatea economică.

  Ramona Nicole Mănescu (ALDE), în scris. – Domnule Preşedinte, stimaţi colegi, doresc să felicit raportorul pentru munca depusă şi să salut acordul agreat, în cele din urmă, în cadrul Consiliului şi a Comisiei pentru dezvoltare regională. Consider că este extrem de important să adoptăm acest raport cât mai curând posibil, pentru a putea oferi statelor membre cele mai afectate de criză sprijinul financiar necesar redresării economice. Unul dintre aspectele esenţiale promovate în acest raport îl reprezintă simplificarea procedurilor de accesare şi implementare a fondurilor europene. Cu atât mai mult acum, în contextul crizei economice, avem nevoie de măsuri de redresare rapidă.

Prin urmare, consider că alocarea avansurilor în procent de 2 % din Fondul social european şi 4 % din Fondul de coeziune reprezintă cea mai buna soluţie pentru statele membre care se confruntă cu mari probleme de lichidităţi şi care, astfel, vor putea beneficia de un ajutor consistent. Finanţările din Fondul social european ar trebui să joace un rol activ în redresarea economică a statelor membre cele mai afectate de criză în efortul lor de a menţine locurile de muncă, a îmbunătăţi nivelul calificărilor profesionale şi, implicit, de a preveni şi combate şomajul.

  Georgios Stavrakakis (S&D) , în scris. – (EL) Aș dori să încep prin a-l felicita pe raportor, dl Evgeni Kirilov, și pe toți membrii comisiei noastre deoarece, datorită insistenței și hotărârii lor, am reușit să organizăm astăzi o dezbatere și să continuăm direct cu adoptarea acestui raport extrem de important fără a mai irosi timp prețios. Aș dori să subliniez rolul decisiv al amendamentelor în consumarea creditelor, reducând birocrația și complexitatea normelor, sporind la maximum impactul finanțării asupra economiei în ansamblu şi sporind astfel avantajele pentru cetățeni. În cadrul audierii sale, dl comisar Hahn a subliniat pe bună dreptate că, în pofida faptului că este probabil cea mai reușită politică europeană, coeziunea politică are dușmani, dar și prieteni. Adoptarea acestor amendamente pe care o dezbatem astăzi este un pas important, însă există o nevoie și mai urgentă din partea Comisiei Europene de a trece imediat la pasul următor, care este de a-și prezenta viziunea de politică de coeziune viitoare, alături de ideile și propunerile pentru schimbările necesare la cadrul existent, la funcționare și competențele, noi instrumente etc.

în scris. – Este momentul trecerii la această a doua etapă înainte să apară alte documente neatribuite.