Stenograma dezbaterilor

Marţi, 20 aprilie 2010 - Strasbourg

15. Măsuri specifice destinate pieţelor agricole (dezbatere)

  Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de dl Paolo De Castro, în numele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, privind măsuri specifice destinate piețelor agricole (O–0036/2010 - B7-0208/2010).

Întrucât dl De Castro nu este prezent, dl Le Foll, care îi ține locul dlui De Castro, are cuvântul.

  Stéphane Le Foll, autor supleant. – (FR) Domnule președinte, ne revine, prin urmare, sarcina de a închide dezbaterile din această seară și deja este târziu. În primul rând, aș dori să îmi cer scuze în numele președintelui Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, dl De Castro, care nu se poate afla aici din motive pe care le cunoașteți. Ca și alți deputați din acest Parlament, nu a putut să își părăsească țara și să vină să participe la dezbaterile noastre din Strasbourg.

Problema care ne preocupă provine din faptul că întreg sectorul agricol se confruntă cu criza generală. După cum știm astăzi, ne confruntăm cu o criză și, înainte de toate, cu o scădere a prețurilor și a veniturilor din agricultură care îi afectează pe producătorii de cereale, pe producătorii de carne de porc și vită și, de asemenea – și spun aceste lucruri în numele dlui De Castro –, pe producătorii de ulei de măsline, și care îi afectează și i-a afectat foarte mult pe producătorii de produse lactate.

Confruntându-se cu această criză și cu scăderea prețurilor, este de la sine înțeles că, în cadrul Parlamentului, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală dorește să afle de la Comisie ce putem face acum și în viitor pentru a depăși această criză și, în primul rând, ce măsuri ar putea fi adoptate în lunile următoare pentru a sprijini fermierii și pentru a se asigura că piețele agricole sunt mai puțin volatile.

Prima întrebare pe care aş dori s-o adresez domnului comisar se referă în mod specific la criza produselor lactate: care este situația în ceea ce privește măsurile adoptate de Parlament și de Consiliu privind această criză a produselor lactate și, în special, în ceea ce privește aplicarea celebrului Fond pentru produsele lactate, în valoare de 300 de milioane de euro care a fost aprobat? Aceasta este prima întrebare deoarece consider că, dacă dorim să adoptăm decizii legislative, trebuie să știm cum sunt aplicate acestea.

După cum spuneam, în prezent toate tipurile de producție sunt afectate de o scădere a prețurilor și de o criză profundă pe piețe. Acest lucru ne conduce la o întrebare și la căutarea de răspunsuri privind ce înseamnă reglementarea pieței și modul în care putem limita această infamă volatilitate a prețurilor.

Nimeni nu se plânge atunci când prețurile cresc, mai ales fermierii. Consumatorii europeni sunt cei care se tem de majorarea prețurilor agricole, care le limitează puterea de cumpărare și le afectează capacitatea de a cumpăra produse agricole.

Atunci când prețurile sunt scăzute și scad pe perioade lungi, producătorii sunt penalizați la nivelul veniturilor și, în primul rând și cel mai grav pentru agricultura europeană, la nivelul capacității lor de a investi și de a se pregăti pentru viitor. Agricultura este un sector dificil; investițiile sunt substanțiale și durează foarte mult până se obține profit din aceste investiții. Prețurile trebuie stabilizate.

Domnule comisar, întrebarea din partea Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală și a președintelui acesteia, dl De Castro, cuprinde două puncte.

În primul rând, ați anunțat o serie de măsuri în domeniul produselor lactate, care urmează să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului. Acest lucru este important. Ne puteți oferi câteva detalii în această privință? În al doilea rând, există măsuri specifice care trebuie adoptate în cadrul tuturor piețelor, nu numai cea a produselor lactate.

În cele din urmă, întrebarea pe care am dorit să v-o adresăm este cum intenționează Comisia să anticipeze și să prevină aceste scăderi ale prețurilor pe termen mediu. Ce mecanism de reglementare a pieței poate fi utilizat pentru a limita creșterile bruște și, mai ales, scăderile bruște ale prețurilor? Care este activitatea actuală a Comisiei în acest domeniu și care este perspectiva sa asupra acestui aspect?

Acestea sunt cele trei elemente pe care am dorit să le menționez: Fondul pentru produsele lactate, perspectivele privind criza produselor lactate și, mai general, modul în care Comisia intenționează să abordeze problema volatilității și scăderii prețurilor.

  Dacian Cioloş, membru al Comisiei. – (FR) Domnule președinte, în primul rând aș dori să le mulțumesc dlui De Castro și dlui Le Foll, din partea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului, pentru că au ridicat aceste probleme pentru a fi dezbătute aici în Parlament.

Este adevărat: Și eu trebuie să recunosc că veniturile fermierilor au scăzut în mod spectaculos în 2009, ceea ce nu a reprezentat decât o continuare a tendinței înregistrate în 2008. Prin urmare, aceasta este o situație cu care ne-am confruntat rareori pe piața europeană. Coincide cu faptul că această piață se deschide tot mai mult pe piața mondială și urmează reformele recente privind politica agricolă comună.

Criza a afectat în special sectorul produselor lactate. Anul trecut, producătorii din sector s-au confruntat cu o situație dificilă, în special cei din regiunile rurale în care producția de lactate este esențială nu numai pentru sectorul agricol, ci și pentru activitatea economică și pentru ocuparea forței de muncă în general.

În acest context, Comisia Europeană a adoptat anul trecut măsuri, în primul rând prin mobilizarea mecanismelor de intervenție pe piețe pentru a pune capăt scăderii prețurilor. A eliberat fonduri semnificative, peste 400 milioane de euro, pentru a finanța aceste intervenții pe piață. Cu toate acestea, după cum a arătat dl Le Foll, a fost mobilizat, de asemenea, un fond de 300 de milioane de euro pentru a le permite statelor membre să vină în ajutorul celor mai afectați producători din sectorul lactatelor. -

Această decizie a fost luată anul trecut. Le-a oferit statelor membre posibilitatea de a stabili criterii pe baza cărora vor fi distribuite fondurile, canalizându-le, în primul rând, către producătorii care au nevoie cel mai mult de ele.

De asemenea, trebuie să clarific că aceste criterii au fost stabilite de statele membre și nu au necesitat aprobarea Comisiei. Statele membre au fost pur și simplu obligate să informeze, să notifice Comisia cu privire la criteriile pe care le-au ales.

Pot să vă informez că, din cunoştinţele mele, toate statele membre au notificat Comisia privind hotărârea de a aplica măsurile. Prin urmare, au stabilit criteriile pe baza cărora vor distribui aceste fonduri, iar procesul de distribuire a ajutorului va începe. Statele membre trebuie să distribuie aceste fonduri până în luna iunie.

Prin urmare, după cum spuneam la început, a existat o etapă de intervenție pe piețe pentru a le aduce din nou într-o situație echilibrată. Consider că situația actuală ne arată că această intervenție a fost un succes, deoarece prețurile s-au stabilizat. Desigur, încă există variații, însă acestea se încadrează în limite rezonabile, în limitele normale ale pieței. În al doilea rând, există măsuri de sprijin care vor ajunge în curând la producători. Acestea sunt măsurile care au fost luate deja.

Îmi face plăcere să reiterez aici ceea ce am spus recent în fața Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlament: în calitate de comisar, sper să trag învățăminte din situația specifică cu care ne-am confruntat anul trecut. Nu doresc să aștept reforma în domeniul politicii agricole comune de după anul 2013, când ne vom reuni aici având răspunsuri mai solide pentru întregul sector agricol. Nu voi aștepta încheierea reformei politicii agricole comune 2013 pentru a adopta propuneri specifice pentru sectorul lactatelor, pe baza concluziilor grupului la nivel înalt care a fost creat anul trecut în urma crizei și a cărui activitate este în curs de desfășurare. Acest grup își va prezenta rezultatele în iunie.

Imediat după aceea, în iulie, voi propune o dezbatere Consiliului de miniștri ai agriculturii și Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlament, pe baza acestor rezultate. Așadar, de acum și până în toamnă sau până la sfârșitul anului, voi veni cu propuneri care ne vor permite să prevedem și, pe cât posibil, să prevenim acest gen de criză – în special în sectorul lactatelor, deoarece s-a confruntat cu cele mai dificile circumstanțe – și astfel, să propunem soluții, nu numai pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung.

Bineînțeles, vom avea lucruri de învățat din acest domeniu pentru alte sectoare agricole în care va trebui să intervenim. Permiteți-mi să vă ofer cu această ocazie unele informații care vor urma din dezbaterile pe care le vom avea astăzi.

Comisia acordă o atenție deosebită evoluției piețelor din alte sectoare. Utilizând metodele de intervenție pe care le avem la dispoziție în prezent – mecanisme de intervenție pe piețe, utilizate în special ca plase de siguranță – vom face tot posibilul pentru a preveni repetarea unei situații similare cu cea care a afectat sectorul lactatelor.

Vă mulţumesc foarte mult. Voi asculta atent întrebările și problemele pe care le veți ridica și voi lua din nou cuvântul la sfârșit pentru a spune câteva lucruri.

  Peter Jahr, în numele Grupului PPE. – (DE) Domnule președinte, domnule Cioloş, doamnelor și domnilor, reorientarea fundamentală a politicii agricole pentru a se concentra mai mult asupra economiei de piață este abordarea adecvată. Decizia de a intensifica legăturile dintre agricultura europeană și piața mondială este, de asemenea, corectă. Succesul inițial al acestei politici a fost foarte evident până în 2007 sau până la începutul lui 2008. Politica agricolă europeană a oferit o rentabilitate mai bună. Nu au existat multe intervenții pe piață, iar fermierii aveau venituri stabile, în creștere. Cu toate acestea, în prezent suntem martorii neajunsurilor acestei reorientări, printre care se numără fluctuații mari ale prețurilor și venituri în scădere ale exploatațiilor agricole. Atât fermierii, cât și factorii de decizie politică în domeniul agriculturii trebuie să poată să se adapteze fluctuațiilor majore ale prețurilor producătorilor în toate domeniile pe viitor, nu numai în sectorul lactatelor.

Pentru a gestiona mai eficient scăderile majore de pe piață, politica agricolă are nevoie de instrumente care să îi permită să reacționeze rapid, în mod consecvent și fără multă birocrație. Prin urmare, solicit ca măsurile precum intervențiile sau subvențiile la export să nu fie abolite întru totul, ci să fie incluse în buget cu o cifră zero. Aceste instrumente ar trebui utilizate numai în circumstanțe excepționale și nu pentru intervenții constante pe piață. Cu toate acestea, atunci când avem nevoie de instrumente, acestea trebuie să fie gata de utilizare. De asemenea, trebuie să identificăm măsuri pentru profesia de fermier care vor crea egalitate pe piață. Printre acestea se numără în special consolidarea poziției juridice a grupurilor de producători.

Sper că Comisia își va ține promisiunea de a analiza condiții juridice de bază mai bune și, ulterior, de a lua măsuri rapid, când sunt necesare, pentru a preveni ca fermierii și consumatorii să sufere daune semnificative.

  Marc Tarabella, în numele Grupului S&D. – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, vă susțin primii pași în calitate de comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală deoarece, de la audierea dvs. și în alte ocazii, am fost încântați să vă auzim exprimându-vă dorințele, întrucât ați înțeles că volatilitatea extremă a prețurilor reprezintă o amenințare serioasă la adresa agriculturii și a viitorului acesteia. Același lucru este valabil pentru fermieri, care nu mai pot planifica pe termen lung deoarece, în mod clar, investițiile – în special pentru cei mai tineri – se calculează pe perioade de 20 sau 30 de ani.

Acum șase luni, împreună cu dl Le Foll și alți câțiva colegi, am semnat un amendament în această privință și privind volatilitatea gravă, care urmărea reducerea creșterii de 1 % care a fost stabilită, în special pentru producția de lactate, întrucât ne aflăm, de fapt, într-o perioadă de supraproducție. Amendamentul a fost respins cu aproape 250 de voturi la 350.

Ați spus că în viitor, vom avea în vedere un regulament. Grupul la nivel înalt se reunește, iar membrii săi sunt, din câte înțeleg, indivizi de calibru înalt: nu sunt reprezentați numai producătorii, ci și distribuitorii.

Nu aș dori ca actorii care se încadrează între cele două categorii, între producători și distribuitori – și anume, prelucrătorii –, să fie omiși. Sper să nu-i uităm, deoarece profiturile se realizează în primul rând prin aceștia; în opinia mea, mai mult decât prin intermediul distribuitorilor. Prin urmare, aș dori să am garanția că nu vor fi omiși din discuție.

Dincolo de sectorul lactatelor, toate sectoarele agricole sunt afectate de volatilitate și, de asemenea, aș fi suficient de curajos încât să afirm că prețurile sunt ridicate. Să fim precauți; acest lucru nu este neapărat bun pentru agricultură, întrucât prelucrătorii – utilizatorii – se orientează către produse alternative. Când prețurile revin la un nivel mai normal sau mai scăzut, acești utilizatori nu se vor întoarce neapărat la produsul original.

Domnule comisar, având în vedere aceste lucruri, aș dori să știu – chiar dacă este cam prematur – dacă intenționați într-adevăr în viitor să puneți în aplicare, în toate celelalte domenii de producție, mecanismele de reglementare care sunt atât de așteptate de producători.

  Martin Häusling, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Domnule președinte, Domnule Cioloş, pe moment lucrurile sunt relativ pașnice în zonele rurale, nu pentru că fermierii sunt mulțumiți, ci pentru că numeroși fermieri sunt în prezent foarte frustrați. Nu-i putem înșela pe toți spunând că vom identifica în 2013 soluția importantă la criza agricolă. Trebuie să le oferim răspunsuri acum. Suntem de acord în această privinţă. Protestele se pot muta foarte curând la Bruxelles, așa că trebuie să oferim unele răspunsuri.

În sectorul produselor lactate, este necesară o schimbare fundamentală a politicii. Am participat la conferința grupului la nivel înalt, iar răspunsurile oferite pentru criza produselor lactate mi s-au părut interesante, însă în niciun caz adecvate. Dacă trebuie efectuată o schimbare a politicii, atunci trebuie pusă la îndoială decizia recentă de a înlătura regulamentele. La încheierea acestui proces, am putea spune că eliminarea cotelor a produs o scădere, nu o creștere. Trebuie să analizăm de urgență modul în care putem institui o nouă politică, modul în care putem stabili noi criterii de referință și modul în care putem reintroduce în joc statul, cu alte cuvinte, Uniunea Europeană, pentru a ne oferi norme mai clare pentru piață. Piețele nu funcționează fără asistență. Acesta este răspunsul la criza financiară și, de asemenea, la criza din agricultură. Trebuie să asigurăm reguli.

În prezent ne confruntăm cu un proces nebunesc de concentrare în agricultură. Sunt foarte îngrijorat când citesc în document că în sudul Angliei se construiesc unități care vor adăposti 8 000 de vaci. Pe de altă parte, numeroase exploatații agricole mici din zonele defavorizate trebuie să se închidă. Acestea sunt modificări care nu vor genera un model agricol european, ci unul american, cu întreprinderi din ce în ce mai mari, care va conduce, în cele din urmă, la pierderea a numeroase ferme mici de produse lactate din Europa. Trebuie să ne amintim că acest lucru înseamnă, de asemenea, pierderea locurilor de muncă.

Domnule Jahr, suntem de acord într-o privință, chiar dacă nu suntem de acord că este adecvat ca politica noastră agricolă să se concentreze asupra pieței mondiale. Avem nevoie de o poziţie juridică clară pentru agricultori. Aceștia sunt veriga cea mai slabă din lanțul comercial. Aceștia sunt primii afectați de prețurile de dumping, care devin tot mai obișnuite în numeroase domenii. Suntem de acord că avem nevoie urgentă de o declarație politică clară privind modul în care putem reglementa mai bine piețele pe viitor.

Trebuie să privim dincolo de granițele Europei pentru a observa cum soluționează alte regiuni problema. Nimeni nu ne va spune cum și când să ne reglementăm piețele. În ultimii ani, am mers prea departe cu îndepărtarea multor reglementări ale pieței. Să privim alte țări – grupul la nivel înalt ar trebui să facă același lucru – pentru a analiza ce reguli se aplică în alte părți. Este clar că în Canada există numeroși fermieri, iar numeroși consumatori consideră că este un model încercat și testat. Nu ar trebui să excludem de la început acest lucru din discuție. În schimb, ar trebui să oferim, de asemenea, unele răspunsuri.

Ca parte din modificarea direcției politicii noastre, trebuie să ne asigurăm că instituim politici pentru piețele regionale. Accentul ar trebui să cadă întotdeauna pe regiuni, și nu pe cele 5 % din produse care sunt vândute pe piața mondială. Nu trebuie să privim subvențiile la export și intervențiile ca regulile normale de influențare a pieței pe viitor. Trebuie, în cele din urmă, să punem capăt acestui proces.

  James Nicholson, în numele Grupului ECR. – Domnule preşedinte, în primul rând, salut ocazia organizării acestei dezbateri. Cred că este foarte oportună, iar criza recentă din sectorul produselor lactate, care a afectat numeroși agricultori din întreaga Uniune Europeană, a demonstrat volatilitatea gravă care ne poate afecta piețele agricole. Fluctuațiile semnificative ale prețurilor au loc de la an la an și chiar de la lună la lună și se datorează de multe ori unor factori dincolo de controlul nostru, precum criza economică mondială și prețul petrolului.

Efectelor scăderii dramatice a prețului laptelui în 2009 li s-a alăturat incapacitatea UE de a reacționa suficient de rapid la situație. Când am putut, în cele din urmă, să punem în aplicare o combinație de măsuri de gestionare a pieței și de sprijinire a veniturilor, precum intervenția în fondul pentru produsele lactate și restituirile la export, care au avut unele efecte pozitive, numeroși agricultori din sectorul lactatelor au sfârșit prin a da faliment și mulți suferă pierderi financiare grave.

În opinia mea, trebuie să adoptăm o abordare dublă pentru a încerca să reducem efectele prețurilor scăzute asupra agricultorilor. În primul rând, trebuie să stabilim de comun acord o plasă de siguranță minimă pentru toate sectoarele care sunt vulnerabile față de fluctuațiile prețurilor. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că, indiferent de instrumentele pe care le introducem, putem să răspundem rapid și eficient la orice criză care apare.

În acest moment există multe discuții în Parlament și nu numai privind faptul că fermierii trebuie să primească un venit corect și stabil pentru ceea ce produc. Avantajele și dezavantajele aprovizionării cu alimente și lanțul de aprovizionare cu alimente în general reprezintă un subiect relevant atât pentru agricultori, cât și pentru consumatori. Reforma iminentă a PAC ne oferă o ocazie reală de a aborda aceste probleme. Desigur, este important să nu se submineze competitivitatea industriei agroalimentare a Europei. Cu toate acestea, o PAC reformată trebuie să poată să răspundă la diferitele crize din agricultură pentru a stabiliza piețele și pentru a asigura un venit corect pentru agricultorii noștri.

  Georgios Papastamkos (PPE). – (EL) Domnule președinte, pornesc de la presupunerea că există un grad ridicat de instabilitate pe piețele agricole. S-a înregistrat o scădere semnificativă a prețurilor produselor agricole de bază. În același timp, s-a înregistrat o creștere a prețurilor produselor de consum și o reducere substanțială a veniturilor agricole.

În opinia mea, PAC, în urma reformelor și a decuplării ajutorului, este suficient de orientată către piață. Propunerea mea principală – și doresc să precizez acest lucru în mod clar – este că sectorul agricol nu poate fi lăsat numai la latitudinea regulilor pieței. Produce bunuri publice și are nevoie de sprijin financiar european public. Nu pot să urmăresc contradicția din argumentele deputaților care propun aici o orientare a pieței, în țări care mențin, cultivă și intensifică etnocentrismul consumatorilor, patriotismul consumatorilor. Cu toate acestea, măsurile actuale de gestionare a pieței nu asigură plasa de siguranță necesară, după cum a afirmat vorbitorul anterior, dl Nicholson. Avem nevoie de măsuri suplimentare, de măsuri mai flexibile și eficiente, care să garanteze stabilitatea pieței în perioade de criză. De asemenea, consider că trebuie să „înarmăm” PAC cu un mecanism financiar de abordare a situațiilor de criză, un fel de fond de gestionare a crizei. Garantarea veniturilor producătorilor depinde, în primul rând, de protejarea transparenței în lanțul de aprovizionare cu alimente.

În concluzie, nu ne putem limita la crearea de instrumente viitoare de piață pentru perioada de după 2013. Știm că situația – dincolo de sectorul produselor lactate – este, de asemenea, critică în alte sectoare extrem de importante, care diferă de la o zonă geografică la alta în Europa.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dezbaterea de până acum a indicat că aceasta este o problemă foarte complexă. Într-o anumită măsură, dl Tarabella și dl Nicholson, precum și alții, au menționat că, pe de o parte, problema este legată de lanțul alimentar în ansamblu, pe care raportul José Bové o abordează, de asemenea, și anume că Uniunea Europeană nu a fost capabilă până acum să soluționeze problema privind asigurarea unui echilibru corect între producători, prelucrători și vânzătorii cu amănuntul. În ceea ce-l privește pe dl Cioloș, sunt în întregime de acord că ar fi bine să se găsească o soluție pe termen mediu și lung. Există patru opțiuni teoretice.

Una, pe care a menționat-o dl Jahr, este examinarea perspectivei neoliberale care a respins și a încercat să elimine până acum sistemele intervenționiste. Prin urmare, sunt întru totul de acord că trebuie să ne gândim dacă aceste sisteme intervenționiste pot fi eliminate sau dacă pot fi utilizate pentru a reglementa piața.

A doua opțiune, propusă de guvernul francez după modelul american, este reglementarea contraciclică. Întrebarea este dacă ar funcționa în Europa, însă trebuie să examinăm și acest lucru, deoarece întreaga piață este atât de volatilă încât trebuie avută în vedere fiecare opțiune.

A treia opțiune este cea privind bursa de valori. Recent, a avut loc o conferință la Borsa Merci Telematica Italiana, un sistem online de bursă de valori, și, prin urmare, trebuie să examinăm în ce măsură poate fi utilizat sistemul bursei de valori. Aș adăuga imediat, pentru dl Cioloș, că pentru Europa de Est și țările baltice, sistemul bursei de valori nu este foarte operațional, din păcate.

Președinția franceză a propus, de asemenea, posibilitatea de a crea un sistem de monitorizare a prețurilor la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să analizăm atent și acest lucru, precum și un lucru care, dacă nu mă înșel, este apropiat de modul de gândire al dlui Cioloș – posibilitatea creării unui tip de fond, după modelul reformei privind fructele și legumele, care ar putea fi utilizat în gestionarea riscurilor. Din păcate, în cazul cerealelor, acesta ar necesita sume extrem de mari. Cu alte cuvinte, sunt întru totul de acord cu dl comisar că trebuie să analizăm fiecare opțiune, deoarece în prezent, UE nu este capabilă să reglementeze corespunzător piețele.

  Michel Dantin (PPE). – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, după cum știți foarte bine, agricultura este un sector economic care cuprinde caracteristici specifice care înseamnă că uneori poate fi necesară, dacă nu dezirabilă, intervenția publică, în interesul producătorilor, al consumatorilor și al publicului. Există cel puțin trei motive pentru care intervenția publică în acest sector economic este la fel de justificabilă în Uniunea Europeană cum este în alte țări ale lumii.

Caracteristicile aprovizionării cu bunuri agricole și cererea de alimente conduc la instabilitatea piețelor agricole. Agricultura produce, de asemenea, bunuri necomerciale și contribuie la asigurarea unui anumit grad de stabilitate socială în țările noastre și în zonele noastre rurale prin locurile de muncă pe care le creează. În primul rând, agricultura stă la baza unei aprovizionări abundente, variate și sănătoase cu alimente. Putem fi mulțumiți, astfel, cu situația economică actuală a zonelor noastre rurale și a fermierilor noștri?

Acum câteva zile, domnule comisar, un înalt oficial mi-a dat următoarele cifre pentru departamentul său – se întâmplă ca acesta să fie un département francez pe care îl cunoașteți bine, un departament de creștere a animalelor. Centrul administrativ deține 2 500 de conturi agricole. Dintre acestea, 800 au o pondere a datoriei care depășește 80 %, iar 20 % au o pondere a datoriei de cel puțin 100 %.

Confruntat cu aceste cifre – care, recunosc, m-au surprins chiar și pe mine – problema pe care o discutăm astăzi nu este legată numai de venituri, ci și de decapitalizarea agriculturii europene. Mai puțin ajutor, mai puțină intervenție publică și mai multe restricții asupra producției: aceasta este o combinație cu adevărat explozivă.

Este adevărat că criza economică generală agravează situaţia. Cu toate acestea, trebuie să punem la îndoială și anumite decizii adoptate de Comisie, anumite decizii luate de colegii dvs., domnule comisar. Agricultura rămâne un subiect de negociere în acordurile comerciale. În pofida situației din Europa, carnea, anumite cereale, fructele și legumele sunt toate afectate. Acordul recent dintre Uniunea Europeană și țările andine, în special Peru și Columbia, va sacrifica producătorii din regiunile ultraperiferice. Nu putem continua o astfel de politică.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, provin din sudul Italiei. În regiunea mea, în regiunile noastre, producția se învârte în jurul culturilor mediteraneene, al uleiului, al culturilor arabile și al legumelor. S-au spus puține despre aceste lucruri, deoarece Europa și Comisia s-au concentrat mereu în special pe sectorul produselor lactate și pe creșterea animalelor; totuși, trebuie să atragem atenția și asupra culturilor mediteraneene.

Vă asigur că suntem martorii unui fenomen de abandon rural în zonele noastre, în regiunile noastre, din cauza efectelor schimbărilor climatice și a deșertificării. Pentru noi, deșertificarea se manifestă în buruienile care cresc în locurile unde se cultivau înainte culturi vegetale, legume și fructe, unde nu se mai cresc plantații de măslini, iar solul nu mai este arat.

Vă pot spune că, în 1995, înainte de adoptarea euro, producătorii de măsline erau plătiți cu 170 000 ITL, care este echivalentul a 90 de euro. În acest an, producătorii de măsline au fost plătiți cu 30 de euro pentru suta de kilograme. Au trecut treisprezece sau paisprezece ani, iar prețul este acum o treime din prețul din trecut. Producătorii noștri vând ulei cu ridicata cu 2 de euro litrul; astfel de prețuri nu le permit nici măcar să își acopere costurile, iar exploatațiile agricole au datorii deoarece vând sub prețul de cost.

De asemenea, suntem martorii unui fenomen bizar: uleiul este cumpărat cu ridicata cu 2 de euro și descoperim că este vândut cu amănuntul în supermarketuri cu 2 de euro sau mai puțin. În mod clar, este necesar să introducem mai multe controale. Mi-ar face plăcere să mă întâlnesc cu dvs. să discutăm problema actualizării Regulamentului (CE) nr. 2568/1991; există noi sisteme de control și trebuie să combatem sofisticarea și contaminarea, în avantajul consumatorilor și producătorilor.

Nu putem să avem în vedere naționalizarea ajutorului în următoarea PAC, și nici reducerea ajutorului direct, deoarece lipsa ajutorului direct sau reducerea fondurilor acestuia ar conduce la o criză agricolă în sudul Italiei și în Mediterană.

Domnule comisar, voi încheia spunându-vă că cei care dețin astăzi pământ nu îl dețin pentru că l-au câștigat la loterie, ci pentru că l-au moștenit de la tați sau bunici, care l-au cultivat, care au depus eforturi pentru a-l cultiva și l-au lăsat fiilor lor.

Astăzi, cei care își lasă exploatațiile agricole copiilor riscă să le lase cu o mulțime de datorii. Europa trebuie să ofere un răspuns energic și puternic pentru a ajuta și susține revigorarea sectorului nostru agricol.

  Sari Essayah (PPE). – (FI) Domnule președinte, stabilizarea pieței trebuie să reprezinte unul din obiectivele centrale comune ale politicii economice. În această privință, se pare că suntem de aceeași opinie aici în Parlament. În cadrul politicii agricole comune, avem nevoie de plasa de siguranță a măsurilor pieței, atât pentru protecția agricultorilor, cât și pentru protecția tuturor celor implicați în lanțul alimentar.

De exemplu, perioada de după 2013 pare deosebit de alarmantă, din cauza retragerii subvențiilor la export și a cotelor pentru lapte, precum și a creșterii importurilor din alte țări. Prin urmare, este un lucru pozitiv că dl comisar spune în această etapă că intenționează să ia măsuri înainte de 2013.

Acum trebuie să examinăm modul în care vom putea să utilizăm noile instrumente administrative pentru piață: de exemplu, numeroasele măsuri diferite de elaborare a unui sistem de asigurare pentru venit, intensificând puterea producătorilor și a activităților comerciale și îmbunătățind transparența pieței.

  Ulrike Rodust (S&D). – (DE) Domnule președinte, domnule Cioloş, am în față o analiză a situației economice a sectorului agricol german. Analiza a presupus evaluarea a 19 100 seturi de conturi din exploatații agricole cu normă întreagă și cu jumătate de normă. Rezultatele au fost proiectate pe baza distribuției exploatațiilor agricole din studiul privind structura exploatațiilor agricole din 2007.

În exercițiul financiar 2008-2009, situația în ansamblu s-a deteriorat în mod semnificativ. Cifrele pentru cele 18 200 exploatații agricole de lactate și arabile au scăzut de la 45 400 la 34 400 de euro. Aceasta înseamnă o scădere cu 24 %. În 2008-2009 s-au înregistrat pierderi considerabile. Rezultatele operaționale au scăzut la 29 300 de euro (minus 45 %) și la 43 000 de euro (minus 18 %).

Pe de altă parte, exploatațiile agricole mixte de animale...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Dacian Cioloş, membru al Comisiei. – (FR) Domnule președinte, consider că dezbaterea pe care tocmai am ascultat-o denotă faptul că avem multe de învățat din această criză a produselor lactate. În plus, după cum a spus dl Le Foll la începutul discursului său, ar trebui să avem în vedere punerea în aplicare a unor mecanisme de reglementare a piețelor ca parte din politica agricolă comună de după 2013.

Cred cu convingere că PAC trebuie să fie capabilă, respectând totodată diversitatea agriculturii europene, să propună măsuri legate de obiectivele noastre comune la nivel european, care să ne permită să îndeplinim rolul conferit acesteia în temeiul Tratatului de la Lisabona. Cu alte cuvinte, trebuie să garanteze stabilitatea veniturilor agricultorilor și să asigure că piețele sunt bine aprovizionate. Viitoarele instrumente ale PAC ar trebui, prin urmare, să ne faciliteze îndeplinirea, printre altele, a acestor obiective. Există, desigur, și alte obiective, însă acestea sunt cele fundamentale de care trebuie să ținem cont.

Măsurile de reglementare a pieței care ne vor permite să evităm cazurile de volatilitate a prețurilor sau a pieței sau să intervenim în astfel de situații vor reprezenta preocuparea noastră principală, care se va regăsi în propunerile pe care Comisia le va înainta ca parte din PAC de după 2013. Vă pot asigura că lucrăm în prezent la aceste lucruri. Sunt foarte convins și conștient de faptul că mecanismele de gestionare a pieței trebuie să poată juca un rol alături de ajutorul direct, pe care trebuie să îl păstrăm, deși vom adapta criteriile de acordare a acestora. Desigur, piața trebuie să poată să funcționeze. Trebuie să îi permitem pieței să funcționeze atunci când este capabilă, dar sunt de acord și cu dl Dantin când spune că natura specifică a sectorului agricol justifică intervenția publică. Fără îndoială, aceasta trebuie direcționată și trebuie să urmărească să soluționeze problemele cu funcționarea pieței și să asigure că funcționează corespunzător. În acest spirit vom întocmi propunerile pentru PAC de după 2013.

Înțeleg pe deplin că și alte sectoare, în afară de cel al produselor lactate, se confruntă în prezent cu dificultăți. Astfel, sectorul fructelor și legumelor este supus, de asemenea, unor variații majore ale pieței: variații ale prețurilor și cantităților comercializate sau vândute. Acest sector a fost supus acum câțiva ani unei reforme. De asemenea, vom avea de învățat din modul în care s-a aplicat această reformă, care a conferit puteri mai mari de negociere producătorilor din organizațiile de producție. Consider că și la acest nivel am putea învăța unele lucruri care ar putea fi aplicate în alte sectoare.

Într-adevăr, consider că, în afară de intervenția publică, producătorii trebuie, de asemenea, să aibă ocazia de a negocia mai bine contractele și, prin urmare, de a negocia mai bine prețurile, asigurând în același timp o anumită stabilitate în sensul că produsele sunt plasate pe piață prin contracte private. Prin urmare, consider că, în afară de intervenția publică, putem găsi alte modalități de a permite buna funcționare a pieței, conferindu-le în același timp autorităților publice puterea de a interveni atunci când piața nu își poate îndeplini rolul, întrucât agricultura nu trebuie numai să aprovizioneze piețele, ci și să continue să producă bunuri publice. Suntem de acord în această privință. Prin urmare, pentru ca agricultura să își poată îndeplini toate funcțiile, va trebui să o ajutăm.

În ceea ce privește aspectele legate de lanțul alimentar, în special puterile de negociere a unei distribuții mai bune a valorii adăugate, Parlamentul a desfășurat o anumită activitate, Comisia a emis o comunicare și au avut loc dezbateri în cadrul Consiliului. Pe baza acestor trei elemente, cred că vom înainta unele propuneri pentru a găsi mecanisme care să le permită producătorilor să își negocieze mai bine marjele.

Cred că am acoperit mai mult sau mai puţin toate discursurile și problemele ridicate. Aș dori să vă mulţumesc încă o dată pentru ocazia pe care mi-ați oferit-o de a-mi explica acțiunile. Dezbaterea abia acum începe. De asemenea, am lansat o dezbatere publică înainte de a iniția propuneri privind reforma PAC de după 2013. Consider că, în urma dezbaterii respective și a activității în curs de desfășurare din cadrul Parlamentului, vom putea, până în toamnă, când voi reveni cu o comunicare a Comisiei privind viitorul CAP, să inițiem propuneri care le vor conferi fermierilor mai multă încredere în activitățile lor. Avem nevoie de acești fermieri, nu numai pentru produsele cu care aprovizionează piața, ci și pentru activitățile de cultivare a terenului.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) S-a înregistrat o scădere a prețurilor pe diferite piețe agricole în ultimele luni ca urmare a crizei economice și financiare care a afectat UE, care, la rândul său, a afectat cererea pentru produsele respective. Prețurile mai scăzute aduc avantaje consumatorilor și, pe termen mediu, vor conduce la o cerere sporită, însă între timp, numeroși producători sunt puternic afectați. Prin urmare, este esențial să elaborăm o politică agricolă europeană care va oferi un răspuns la problema cheie: necesitatea de a asigura o securitate alimentară durabilă la prețuri rezonabile pe piață. Este necesar un model agricol care să fie competitiv și viabil din punct de vedere economic și care să răspundă nevoilor alimentare, ecologice și sociale ale cetățenilor. Chiar dacă politica agricolă comună este orientată către piață, trebuie să cuprindă o serie de instrumente pentru a aborda nevoia de a oferi o compensație pentru producția de bunuri publice pe care piața nu le remunerează și pentru a controla volatilitatea extremă a pieței. De asemenea, trebuie să dispună de o reglementare corespunzătoare, de o plasă de siguranță puternică și de o gestionare rezonabilă a riscurilor. De asemenea, trebuie să îmbunătățească lanțul aprovizionării cu alimente, prin intermediul unei transparențe mai mari și al unor practici contractuale mai bune care nu dăunează producătorilor. În concluzie, este esențial să se asigure egalitatea de tratament pentru materialele și produsele agricole importate.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – În primul rând, dați-mi voie să spun că salut inițiativele colegilor mei, în special Senor de Castro, care a luat inițiativa de a începe dezbaterea pe acest subiect. Este o realitate că astăzi, agricultorii noștri se confruntă cu obstacole copleșitoare în ceea ce privește obținerea unui preț echitabil pentru produsele lor. Efectul asupra prețurilor pe parcursul crizei recente a produselor lactate este numai un singur exemplu. Intervenția privind stocurile a jucat un rol în stabilizarea pieței, la fel ca Fondul de urgență pentru produsele lactate. Cu toate acestea, nu am ieşit încă la liman. Supermarketurile prezintă anumite obstacole în ceea ce privește o ofertă corectă pentru agricultori. Știm cu toții cum supermarketul mediu dorește să se prezinte consumatorului ca având prețurile cele mai mici. Cu toate acestea, trebuie să avem grijă ca supermarketul să nu continue, de asemenea, să reducă prețurile pentru agricultorii noștri. Dacă actualul sistem ar continua pe durată nedeterminată, nu ar exista niciun stimulent de a desfășura activități agricole și nu se știe ce s-ar întâmpla cu societatea noastră rurală. Acest lucru trebuie să se schimbe. Sper că aceasta reprezintă o preocupare la fel de importantă pentru Comisie cum este pentru deputații din Parlament.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) În 2009, agricultorii europeni s-au confruntat cu dificultăți semnificative. Veniturile au scăzut cu aproape un sfert, iar criza a afectat majoritatea piețelor agricole, inclusiv cele ale laptelui, cerealelor, cărnii de porc, cărnii de vită, măslinelor etc. În mod clar, piaţa produselor lactate s-a aflat în situația cea mai dificilă. Ca urmare a unei scăderi mondiale a prețurilor, producătorii europeni de lapte au suferit pierderi imense. Agricultorii și-au făcut publică situația dificilă cu ocazia mai multor reuniuni și s-au organizat, de asemenea, proteste în masă în numeroase țări. În prezent, fluctuațiile prețurilor nu mai sunt atât de mari, însă acest lucru nu înseamnă că problemele au dispărut. Încă ne confruntăm cu o cerere scăzută și cu fluctuații ale prețurilor în numeroase sectoare ale agriculturii. Mecanismele actuale de intervenție din sectorul produselor lactate și crearea Fondului pentru produsele lactate se dovedesc a fi insuficiente. Ne putem deja imagina ce se va întâmpla când aceste instrumente vor expira. Fără îndoială, ne putem aștepta la scăderea în continuare a veniturilor și la tulburări pe piață. Sunt de acord cu afirmația dlui Cioloș potrivit căruia situația dificilă de pe piața produselor lactate ar trebui soluționată imediat și nu ar trebui să așteptăm anul 2013, când este planificată o reformă majoră a PAC. În iunie, se așteaptă o decizie a grupului la nivel înalt, care își va prezenta reflecțiile și ideile privind ameliorarea situației din sectorul produselor lactate. Sper că activitatea acestui organism va coincide cu așteptările noastre și va prezenta un program echilibrat de măsuri de stabilizare. Îmi pare bine că dl Cioloș ne împărtășește temerile și că a ținut cont de sugestiile noastre.