Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind:
- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Malcolm Harbour, Andreas Schwab, Evelyne Gebhardt, Cristian Silviu Buşoi, Adam Bielan, Heide Rühle şi Kyriacos Triantaphyllides, în numele Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, privind asigurarea interesului consumatorilor în normele din domeniul concurenţei aplicabile sectorului autovehiculelor de pe piaţa internă (O-0044/201 – B7-0209/2010) şi
- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Sharon Bowles, în numele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, privind Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor (O-0047/2010 – B7-0210/2010).
Theodor Dumitru Stolojan, supleant al autorului. −Dle preşedinte, Comisia pentru afaceri economice şi monetare a adresat această întrebare pentru că a urmărit cu interes procedura de revizuire a Regulamentului de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor şi situaţia trebuie analizată cu atenţie.
După cum ştiţi, regulamentele de exceptare pe categorii sunt nişte instrumente foarte importante pentru comunitatea de afaceri. Acest regulament a fost adoptat în 2002. La acel moment, Comisia a considerat că pe piaţa europeană a autovehiculelor exista o situaţie de oligopol, cei şase producători principali din Europa deţinând împreună o cotă de piaţă de 75 %. În acest context, Comisia a considerat că sectorul autovehiculelor nu ar trebui să fie adus sub incidenţa Regulamentului general de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale şi, prin urmare, a adoptat un regulament specific.
Acest regulament va expira la 31 mai 2010. Comisia consideră acum că pieţele pentru vânzările de autovehicule noi sunt foarte competitive şi că nivelurile de concentrare sunt în scădere. În urma acestei evaluări, Comisia afirmă că nu mai este nevoie de o exceptare specifică pe categorii pentru vânzarea de automobile noi şi vehicule utilitare. Propune adoptarea unui regulament special de exceptare pe categorii doar pentru servicii de reparaţii şi întreţinere, precum şi pentru distribuţia pieselor de schimb.
Parlamentul este preocupat de această reformă. După cum ştiţi, UE se confruntă în prezent cu o criză financiară şi economică acută, iar rata şomajului este ridicată. Industria europeană a automobilelor este un sector-cheie al economiei europene, contribuind la ocuparea forţei de muncă, la inovare şi la competitivitatea întregii economii. Credem că este necesar să stabilim condiţiile generale pentru a-i conferi acestui sector un caracter durabil şi pentru a-i permite să rămână eficient din punct de vedere economic şi ecologic.
De asemenea este necesar să ne asigurăm că întreprinderile mici şi mijlocii de pe această piaţă se bucură de condiţii favorabile. Nu putem uita importanţa IMM-urilor ca furnizori de locuri de muncă şi furnizori de proximitate. Cu toate acestea, mai mulţi distribuitori de autovehicule şi ateliere de reparaţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la noul cadru de reglementare, afirmând că va duce la o mai mare deteriorare a raportului de forţe dintre producători şi restul lanţului de valori al industriei automobilelor.
Prin urmare, dle comisar Almunia, Comisia pentru afaceri economice şi monetare ar dori să vă întrebe în primul rând care rezultate ale analizei de piaţă au determinat Comisia să concluzioneze că piaţa primară este competitivă în prezent şi că piaţa post-vânzare este încă problematică?
În al doilea rând, cum evaluează Comisia raportul de forţe dintre producătorii de automobile şi distribuitorii de automobile în temeiul noului Regulament de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor şi în temeiul cadrului legislativ propus? Există jucători cu o poziţie dominantă simplă sau colectivă?
În al treilea rând, cum intenţionează Comisia să monitorizeze evoluţia puterii pieţei pe pieţele primare şi post-vânzare? Ce măsuri are în vedere Comisia în cazul în care condiţiile concurenţiale s-ar înrăutăţi simţitor, în special pe piaţa primară?
În al patrulea rând, care este impactul aşteptat al noului cadru legislativ asupra consumatorilor, în special în ceea ce priveşte preţurile şi condiţiile oferite?
În al cincilea rând, care dintre comentariile primite în timpul consultării de la părţile interesate urmează să fie incluse de Comisie în cadrul legislativ final?
În ultimul rând, Comisia este de acord să ia în considerare propunerea unei legislaţii de armonizare în domeniul distribuţiei, de exemplu prin modificarea Directivei privind coordonarea legislaţiei statelor membre referitoare la agenţii comerciali independenţi, pentru a asigura că toţi distribuitorii de automobile beneficiază de acelaşi nivel ridicat de protecţie contractuală în fiecare stat membru ale UE?
Malcolm Harbour, autor. − Dle preşedinte, în numele Comisiei privind piaţa internă şi protecţia consumatorilor, sunt foarte mulţumit să mă aflu aici în această seară pentru a prezenta punctul nostru de vedere asupra problemei, şi îndeosebi doresc să le mulţumesc colegilor noştri din Comisia pentru afaceri economice şi monetare, care, desigur, sunt cei mai competenţi în problemele legate de concurenţă, pentru că au lucrat îndeaproape cu noi, pentru că acesta este în mod clar un element al politicii în domeniul concurenţei care prezintă, de asemenea, interese fundamentale pentru consumatori şi, în ceea ce ne priveşte, ne-am asigurat că anumite elemente legate de consumatori sunt foarte bine reprezentate.
În primul rând, consider că acele elemente din propunerea Comisiei care se referă la piaţa de vânzări, service şi reparaţii sunt foarte aliniate la interesele consumatorilor pe care le-am adus în discuţie în cadrul comisiei noastre - nu în mod specific în legătură cu aspecte care ţin de competenţa DG Concurenţă, ci, de exemplu, îndeosebi în zonele legate de informaţii privind service-ul şi reparaţiile, caz în care am lucrat cu Comisia pentru mediu la dispoziţiile legate de informaţiile tehnice referitoare la standardele economice pentru autovehicule. Cred că acele elemente, care au fost consolidate în noua propunere, sunt extrem de binevenite în ceea ce priveşte susţinerea concurenţei între atelierele auto independente şi accesul pe piaţă pentru piesele de schimb cu însemne echivalente de calitate: deschiderea acestei pieţe este foarte binevenită.
Cred că singura rezervă asupra căreia am dori să vă atragem atenţia, inclusă în rezoluţia pe care o vom vota mâine, se referă la aspectele legate de disponibilitatea informaţiilor. Nu suntem convinşi - poate doriţi să ne convingeţi, dar nu suntem convinşi - că orientările pe care le-aţi publicat sunt neapărat suficient de ferme sau de realizabile pentru a asigura disponibilitatea acestor informaţii tehnice, mai ales pentru că producătorii de autovehicule vor putea pune la dispoziţie aceste informaţii în format electronic, care, fără programe şi instrumente de căutare adecvate, s-ar putea să nu fie atât de utile pe cât ne-am aştepta pentru atelierele auto.
Acestea fiind spuse, doresc acum să aduc în discuţie subiectul vânzărilor, la care tocmai s-a referit în mod elocvent vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare. Cred că, în privinţa vânzărilor, suntem cu mult mai puţin convinşi că preocupările consumatorilor au fost luate în considerare de Comisie. Comisia pentru afaceri economice şi monetare a organizat o audiere foarte importantă unde am ascultat reprezentanţi atât ai distribuitorilor, cât şi ai consumatorilor vorbind despre preocupările lor foarte reale privind faptul că garanţiile introduse în 2002 pentru a asigura concurenţa pe piaţa vânzărilor - multe dintre ele, trebuie să spun, ca răspuns la preocupările ridicate de acest Parlament - au fost pur şi simplu şterse de ceea ce pare a fi un exces de zel din partea dumneavoastră pentru a simplifica problemele şi pentru a vă face viaţa mai simplă, ca administraţie.
Pot exista probleme legate de acest subiect, dar v-aş sugera - şi aş dori să vă uitaţi la dovezile care ne-au fost prezentate în cadrul audierii organizate de noi - că distribuitorii şi consumatorii sunt chiar foarte îngrijoraţi de includerea imediată a distribuţiei de automobilele în exceptarea generală pe categorii. În 2002 s-au introdus garanţii clare - nu a trecut atât de mult timp în raport cu ciclul de distribuţie a automobilelor - pentru redresarea raportului de forţe dintre distribuitorii independenţi şi producători. Cred că distribuitorii ar spune că această măsură a funcţionat destul de bine în această perioadă. Într-adevăr, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe piaţă, aceştia ar crede că aşa au stat lucrurile.
Cu permisiunea dvs., aş dori să vă reamintesc, dle comisar, pentru că nu cred că eraţi aici la acel moment, că producătorii de autovehicule au făcut presiuni împotriva acestor dispoziţii, considerându-le excesive, dar distribuitorii erau în favoarea lor. Ce avem acum? Avem nişte distribuitori care ne spun: aceste dispoziţii sunt prea slabe, în timp ce producătorii spun: aceste dispoziţii ne plac foarte mult.
Cred că este necesar să analizaţi această situaţie. Nu spun că ar trebui să stopăm acest proces - cred că este lucrul potrivit în contextul actual, dat fiind faptul că mai sunt doar câteva zile până la punerea lor în aplicare - dar ceea ce vă vom comunica mâine în această rezoluţie este următorul lucru: vă rugăm să analizaţi datele actualizate, să analizaţi informaţiile. De asemenea, aş dori să spun că, în cadrul Comisiei, dl comisar Barnier este pe punctul de a elabora un raport referitor la concurenţa din lanţul de aprovizionare cu amănuntul. Industria automobilelor ar trebui să facă parte din acesta, şi trebuie să analizaţi acest lucru pentru că avem nevoie de o politică consecventă din partea Comisiei.
În al doilea rând, documentele emise de serviciile dumneavoastră, pe care le-am consultat, spun: credeţi că această măsură pregăteşte terenul pentru noua generaţie de automobile ecologice, vehicule electrice şi vehicule cu niveluri reduse de emisii? Nu există absolut nimic în analiza dumneavoastră care să fi abordat vreunul dintre aceste aspecte.
Acum avem la dispoziţie documentul dlui Tajani. V-aş putea cere ca, în cursul anului viitor, să analizaţi documentul dlui Tajani, documentul dlui Barnier şi să ne asiguraţi că aceasta este măsura pe care trebuie să o adoptăm? Făcând acest lucru, cred că veţi deveni oarecum mai credibil, pentru că suntem în continuare sceptici în legătură cu ceea ce plănuiţi să faceţi în acest domeniu.
Joaquín Almunia, vicepreşedinte al Comisiei. − Dle preşedinte, actualul Regulament de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor expiră la 1 iunie anul curent şi trebuie să adoptăm un nou regulament înainte de data respectivă. Colegiul comisarilor a introdus această chestiune pe ordinea de zi a reuniunii noastre din 26 mai.
Propunerea discutată în prezent în cadrul serviciilor noastre şi, în câteva zile, cu cabinetele noastre - pregătind discuţiile din cadrul colegiului - este rezultatul unei analize aprofundate a industriei automobilelor. Procesul consultării publice a început în iunie 2006. Trei ani şi jumătate mai târziu, în luna decembrie a anului trecut, Comisia a publicat proiectul de exceptare pe categorii şi orientările. Pe tot parcursul acestui proces, părţile interesate, Parlamentul European şi statele membre s-au implicat strâns şi s-au luat în considerare multe argumente. De asemenea, s-au organizat mai multe dezbateri, ateliere şi iniţiative, inclusiv aici, în Parlament. Cea mai recentă manifestare a avut loc la 12 aprilie anul curent în cadrul Comisiei ECON. Care sunt principalele concluzii ale acestui lung proces de consultare?
În primul rând, am învăţat ceva pozitiv: consumatorii din Europa beneficiază de o concurenţă puternică pe piaţa vânzărilor de automobile. În rapoartele noastre anuale privind preţurile automobilelor am inclus 80 de modele de automobile de la 25 de producători - şi preţurile nu reprezintă singurul factor care indică o concurenţă sănătoasă. Există, de asemenea, mai multe posibilităţi de alegere decât existau cu 10 ani în urmă, cu mai multe mărci disponibile pentru fiecare tip de automobil. În aceste circumstanţe, ar fi dificil de afirmat că vreunul dintre producătorii de automobile ar putea exercita o poziţie dominantă, fie individual, fie colectiv.
Sistemele actuale conţin norme specifice acestui sector care aveau sens la acel moment (în 2002), când se aştepta un val de consolidare în sectorul autovehiculelor. Această perioadă de consolidare nu s-a materializat, şi, în schimb, ceea ce avem noi astăzi este o piaţă foarte competitivă. Permiţând o mai mare flexibilitate pentru distribuţia autovehiculelor, schimbările propuse vor restabili stimulentele pentru producători cu scopul de a reduce costurile vânzării de automobile. Permiteţi-mi să vă reamintesc că, în medie, costurile de distribuţie reprezintă 30 % din preţul unui automobil nou. Reducând aceste costuri, producătorii îşi vor îmbunătăţi poziţia concurenţială, situaţie de care vor beneficia şi consumatorii.
Sunt perfect conştient că există anumite preocupări, pe care le-aţi menţionat amândoi, referitoare la modificările propuse care vizează vânzările multimarcă şi protecţia contractuală a distribuitorilor. Permiteţi-mi să subliniez că multimarca există – şi va continua să existe – acolo unde realitatea pieţei o solicită. Aşa stau lucrurile în ţările cu distribuitori foarte mari care au capacitatea de a distribui mai multe mărci – de exemplu în Regatul Unit – şi aşa stau lucrurile şi în zonele puţin populate, unde este logic, din punct de vedere economic, ca distribuitorii să comercializeze mărci diferite în acelaşi loc.
Aceasta era realitatea înainte ca actuala exceptare pe categorii să fie adoptată în 2002, şi aceasta rămâne realitatea opt ani mai târziu, dar atunci, ca şi acum, marca unică era cel mai frecvent model de distribuţie. Ceea ce am observat este că producătorii de automobile au recurs din ce în ce mai mult la alte forme de distribuţie, inclusiv locuri de desfacere deţinute de producător.
Evoluţia distribuţiei în Germania, de exemplu, reflectă această tendinţă, 67 % dintre automobile fiind vândute prin reţele de distribuţie, spre deosebire de 90 % înainte de intrarea în vigoare a regulamentului în 2002. Cu toate acestea, am răspuns preocupărilor exprimate în timpul consultărilor, inclusiv în timpul consultărilor care au avut loc aici, în Parlament, şi au fost introduse mai multe garanţii cu privire la reprezentanţele de distribuţie multimarcă.
Permiteţi-mi să vă reamintesc, de asemenea, că propunem o etapă de tranziţie, în timpul căreia regulamentul actual va rămâne în vigoare până la sfârşitul anului 2013 pentru piaţa distribuţiei de automobile, pentru ca distribuitorii care au investit în multimarcă să aibă suficient timp pentru amortizarea investiţiilor.
În ceea ce priveşte motivul pentru care propunem eliminarea dispoziţiilor care acordă protecţie contractuală distribuitorilor, acesta constă, pur şi simplu, în faptul că dreptul concurenţei nu este instrumentul adecvat pentru soluţionarea eventualelor dezechilibre dintre părţile contractante. Conform celor discutate când pregăteam Regulamentul (CE) nr. 1/2003, aceste aspecte intră în domeniul de aplicare a dreptului comercial.
Într-o piaţă competitivă cum este piaţa automobilelor, dreptul concurenţei nu ar trebui să intervină în raportul de forţe dintre diferitele părţi contractante. O astfel de acţiune ar fi invazivă. Trebuie să acţionăm cu măsură atunci când intervenim în mecanismul de funcţionare a pieţei.
Din procesul de consultare am învăţat şi alte lucruri, poate mai puţin pozitive: spre deosebire de preţurile automobilelor, costul unei activităţi medii de reparaţii a crescut de-a lungul anilor. Repararea şi întreţinerea sunt foarte importante pentru consumatori: nu doar din motive de siguranţă şi fiabilitate, dar şi din cauza faptului că facturile de reparaţii reprezintă 40 % din costul total al deţinerii unui automobil. Din păcate, capacitatea atelierelor auto independente de a concura cu atelierele autorizate este încă prejudiciată de mai multe restricţii, inclusiv de accesul limitat la piese de schimb şi la informaţii tehnice. Prin urmare, reforma noastră intenţionează să faciliteze accesul atelierelor auto independente la piese de schimb şi informaţii tehnice şi să împiedice eliminarea acestora de pe piaţă de către alte ateliere auto, mai noi. Acest lucru va avea ca rezultat servicii de reparaţii de mai bună calitate şi preţuri mai mici.
În concluzie, cred cu tărie că noul cadru va fi mai favorabil consumatorilor. Prioritatea noastră principală este că creştem concurenţa pe piaţa post-vânzare – în reparaţii şi service – acolo unde lipseşte cel mai mult. Deşi producătorii de autovehicule se pot afla într-o poziţie comercială puternică faţă de distribuitori, concurenţa dintre distribuitori este acerbă, şi în prezent nu este nevoie să deviem, pentru a păstra concurenţa în astfel de acorduri, de la Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale, care a fost adoptat recent de Comisie şi va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni. Într-adevăr, Comisia şi în special serviciile din subordinea mea, DG Concurenţă, vor monitoriza cu foarte mare atenţie acest sector şi, fără urmă de îndoială, Comisia este hotărâtă să consolideze regulile concurenţei şi să ia măsurile necesare în cazul în care se constată încălcări sau deficienţe grave.
Othmar Karas, în numele Grupului PPE. – (DE)Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, am ascultat destule lucruri. Prin această întrebare cu solicitare de răspuns oral şi prin rezoluţie am dorit ca distribuitorii de automobile şi întreprinderile mici şi mijlocii să se facă auziţi, întrucât Comisia nu a le-a acordat suficientă atenţie în ultimii ani. În timpul audierii s-au exprimat preocupări şi îngrijorări, în principal din partea distribuitorilor de automobile, din cauza tratamentului inegal în relaţie cu producătorii. A fost adusă în discuţie incertitudinea juridică, precum şi o reducere a concurenţei ca rezultat al problemelor cu care s-au confruntat distribuitorii mici de automobile. Cu toate acestea, nu am primit răspuns.
Fac apel la dumneavoastră – la ora 12 fără un minut – să utilizaţi cele 21 de zile rămase până la 26 mai pentru a include rezoluţia care urmează să fie adoptată mâine de Parlament în regulamentul propus de dvs. pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor distribuitorilor de automobile, fără a pune în pericol direcţia pe care Comisia doreşte să o urmeze. Vă rog să luaţi în serios Parlamentul şi preocupările distribuitorilor de automobile şi să le introduceţi în regulament împreună cu cele ale întreprinderilor mici şi mijlocii.
Olle Ludvigsson, în numele Grupului S&D. – (SV)Dle preşedinte, aş dori să subliniez patru elemente din această dezbatere. În primul rând, există o tendinţă nefericită de a situa companiile mici şi mari din industria automobilelor în tabere opuse. Într-o anumită măsură ele au interese diferite, dar lucrul asupra căruia trebuie să ne concentrăm cu precădere este crearea unui sistem de reglementări care să le permită să lucreze mai eficient împreună.
În al doilea rând, faptul că în ultimul an s-a îmbunătăţit concurenţa pe piaţa automobilelor noi este un semn foarte pozitiv. Acesta este un exemplu bun al faptului că nicio piaţă nu este imposibilă şi că, pe termen lung, se pot realiza multe prin măsuri menite să consolideze concurenţa. Să sperăm că în viitor vom asista la o dezvoltare la fel de pozitivă pe piaţa post-vânzare.
În al treilea rând, Comisia ar trebui să urmărească foarte activ evoluţiile concurenţei pe piaţa automobilelor noi. Aceasta ar trebui monitorizată în continuu. Toate părţile interesate ar trebui să primească cât mai curând posibil informaţii definitive cu privire la normele care se vor aplica din iunie 2013.
În al patrulea rând, ar trebui să intensificăm discuţiile referitoare la modul în care vom trece la automobile mai ecologice, care protejează mediul. Este un proces absolut esenţial. Pe de o parte, regulile concurenţei vor trebui să fie flexibile în relaţie cu subvenţiile necesare pentru a permite automobilelor electrice şi altor alternative ecologice să se stabilească pe piaţă şi, pe de altă parte, aceste reguli trebuie să asigure că automobilele ecologice nu sunt în dezavantaj în sectorul vânzării cu amănuntul sau pe piaţa post-vânzare.
Cristian Silviu Buşoi, în numele grupului ALDE. –Dle preşedinte, achiziţionarea şi întreţinerea unui automobil este considerată a fi unul dintre cele mai importante costuri pentru o familie. Scopul politicii în domeniul concurenţei este să asigure libertatea de alegere a consumatorilor şi accesul acestora la produse la preţuri mai mici şi mai accesibile.
Ca deputat în acest Parlament şi, în consecinţă, ca reprezentant al cetăţenilor UE care sunt şi consumatori pe piaţa automobilelor, sunt foarte îngrijorat de revizuirea Regulamentului de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor şi de impactul acesteia asupra consumatorilor. Comisia – şi am ascultat cu foarte mare grijă şi atenţie argumentele din partea dlui comisar – susţine că regulamentul specific acestui sector nu mai este necesar pe piaţa de vânzări, întrucât există dovezi că obiectivele în materie de concurenţă au fost îndeplinite şi că s-a atins un nivel adecvat de concurenţă.
În principiu, nu aş fi împotriva eliminării exceptării specifice pe categorii dacă nu ar exista riscuri la adresa consumatorilor. Ar trebui să utilizăm perioada de tranziţie de trei ani pentru a evalua impactul deciziei de a exclude vânzările din Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor. Există un fenomen incontestabil de superioritate a marilor producători de automobile. Aş dori să aud părerile Comisiei referitoare la metodele de garantare a faptului că aceştia nu vor profita de cota lor de piaţă şi nu vor limita alegerile de care consumatorii ar trebui să beneficieze pe piaţă.
De asemenea, aş dori să îmi exprim sprijinul pentru propunerea de a menţine exceptarea specifică pe categorii pentru reparaţii şi întreţinere, care s-au dovedit a fi mai puţin competitive decât piaţa de vânzări. Preocuparea mea în ceea ce priveşte piaţa post-vânzare este legată îndeosebi de cazurile în care consumatorii sunt legaţi în mod inutil de un operator specific pentru reparaţiile automobilului. Acest lucru se întâmplă, fie pentru că atelierele independente nu au acces adecvat la informaţiile tehnice necesare, fie pentru că producătorii de automobile interpretează garanţia într-un mod abuziv.
Aceasta este o limitare inacceptabilă a opţiunilor pe care ar trebui să le aibă consumatorii şi aştept soluţii din partea Comisiei pentru a schimba această situaţie. Prin urmare, invit Comisia să clarifice măsurile pe care le intenţionează să le ia pentru a evita această situaţie, care este în detrimentul consumatorilor.
Konrad Szymański, în numele Grupului ECR. – (PL) Dle preşedinte, dle Almunia, 80 % din componentele fiecărui automobil nou sunt fabricate de producători independenţi. Pe de altă parte, chiar producătorii de automobile au un avantaj comercial imens în faţa producătorilor de componente şi a staţiilor-service independente.
Astăzi trebuie să facem totul pentru ca piaţa europeană a automobilelor să nu înceapă să semene din nou cu un oligopol. Cetăţenilor noştri trebuie să le fie garantat dreptul de a alege atât piese de schimb, cât şi staţii-service independente. Este nevoie de garanţii pentru accesul la informaţii tehnice. Trebuie să luăm măsuri pentru a contracara utilizarea abuzivă a garanţiilor de către producători. Staţiile-service autorizate trebuie, de asemenea, să aibă dreptul de a cumpăra piese de la producători independenţi, precum şi instrumentele şi echipamentul necesar în atelierele lor. Fără o garanţie clar definită în noul regulament, dreptul de alegere al clienţilor europeni, care este fundamental pentru piaţă, va continua să fie ficţiune.
Bernd Lange (S&D). – (DE) Dle preşedinte, în opinia Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, este important să protejăm şi întreprinderile mici şi mijlocii. Dle comisar, concurenţa nu este un scop în sine.
Dacă ne uităm la situaţia distribuitorilor şi a atelierelor mici, vom constata că trebuie să le consolidăm abilitatea economică de a lua măsuri, altfel într-o bună zi vom avea doar distribuitori mari şi lanţuri de ateliere auto mari. În acest scop, trebuie, în primul rând, să autorizăm corespunzător multimarca. Trebuie să asigurăm accesul nelimitat al atelierelor şi al distribuitorilor la informaţiile despre vehicule şi opţiuni de reparare. În al treilea rând, trebuie să asigurăm condiţiile necesare pentru dobândirea de calificări. Am vorbit mai devreme despre mobilitate pe bază de energie electrică. Şi aceştia trebuie să se afle în poziţia de a întreţine automobilele electrice. În al patrulea rând, au nevoie de securitatea investiţiilor, cu alte cuvinte de protecţie contractuală, fără alte revizuiri. Trebuie să aibă posibilitatea de a face investiţii sigure pe o perioadă mai lungă.
Frank Engel (PPE) . – (FR) Dle preşedinte, dle comisar, haideţi să vorbim despre realitatea distribuitorilor de automobile. În ţara mea, precum şi în alte ţări, distribuitorii de automobile sunt îngrijoraţi de discrepanţa evidentă dintre domeniul lor de acţiune şi cel al producătorilor. Regulamentul (CE) nr. 1400/2002 a redus această discrepanţă. Fără el, sectorul distribuţiei de automobile, afectat deja de criză, s-ar confrunta cu o nesiguranţă din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte investiţiile şi obiectivele sale comerciale.
Cerinţele impuse de producători distribuitorilor vor deveni pur şi simplu de nesuportat şi imposibil de gestionat pentru un număr mare de proprietari de ateliere auto mici. În orice caz, dle comisar, concurenţa nu este singura miză în această situaţie. Concurenţa ar creşte între producătorii de automobile, şi nu între distribuitori sau între distribuitori şi producători. Proprietarii locali de ateliere auto nu pot reprezenta o ameninţare la adresa liberei concurenţe în Europa.
Vorbiţi despre poziţia dominantă pe piaţă, potenţiala poziţie dominantă. Să vorbim despre ea, atunci! Această poziţie dominantă nu există în cazul producătorilor concurenţi. Nu există nici în ceea ce îi priveşte pe alţi producători. Există între producătorii de automobile şi distribuitori, şi aceasta este o realitate dovedită în toată Uniunea Europeană.
Comisia adoptă o poziţie ştiinţifică bazată pe situaţia în care marile companii colaborează cu un număr mare de jucători minori, care doresc un singur lucru: o oarecare libertate şi o oarecare securitate în relaţiile lor cu producătorii de automobile, ale căror practici în ceea ce îi priveşte pe distribuitori devin de-a dreptul îngrozitoare în anumite cazuri. Este o situaţie de tipul David vs Goliat, cu excepţia faptului că, de această dată, Comisia pare că doreşte să garanteze că Goliat este cel care învinge.
Poziţia şi raţionamentul care stau la baza abrogării Regulamentului de exceptare sunt îndrumate greşit. Sunt greşite; au în vedere persoanele nepotrivite. Reducând domeniul de acţiune, certiudinea juridică şi dorinţa de a investi a proprietarilor de ateliere auto nu va consolida piaţa internă şi cu siguranţă nu va susţine interesele consumatorilor.
Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Sectorul autovehiculelor din Uniunea Europeană, incluzând atât producătorii de vehicule, cât şi producătorii de piese de vehicule, trebuie să rămână eficient din punct de vedere economic şi inovativ.
Având în vedere că siguranţa rutieră este influenţată de condiţiile de concurenţă de pe piaţa pieselor de schimb din sectorul vehiculelor, solicităm Comisiei promovarea unei concurenţe eficiente pe piaţa pieselor de schimb, astfel încât preţurile la toate tipurile de piese de schimb să fie accesibile. Cumpărătorii ar trebui să poată achiziţiona un vehicul la preţuri competitive şi să poată alege furnizorul pentru serviciile de reparaţie şi întreţinere, indiferent de sistemul de distribuţie ales de furnizor.
Viitorul cadru legislativ ar trebui să garanteze IMM-urilor din lanţul de aprovizionare a sectorului autovehiculelor că pot beneficia de condiţii favorabile şi că nu va creşte dependenţa acestora faţă de marii producători. De asemenea, noile prevederi ale regulamentelor, de exceptare pe categorii în sectorul vehiculelor, ar trebui să se extindă şi să includă definiţia utilizatorului final pentru a ţine cont şi de leasing.
Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle preşedinte, dle comisar, din discursurile anterioare reiese foarte clar faptul că Parlamentul este foarte îngrijorat în special de raportul de forţe dintre distribuitorii şi producătorii de autovehicule, care se reflectă, de asemenea, în mod invariabil, în serviciile furnizate consumatorilor.
Acest raport trebuie să fie evident în special pe pieţele mici şi în zonele puţin populate, cum ar fi Finlanda şi orice alt loc din Scandinavia. Pentru noi, acceptarea vânzărilor şi a achiziţionărilor de distribuţii multimarcă capătă prioritate şi este principala premisă pentru a garanta consumatorilor un acces corespunzător la serviciile din sectorul automobilelor.
Finlanda are 5 milioane de locuitori şi anul acesta vor fi vândute în jur de 100 000 de automobile. Probabil că numărul sună ridicol de mic şi de aceea este extrem de important ca aceste schimbări să nu pună în pericol în niciun fel multimarca.
Regulamentul anterior care a garantat multimarca în comerţul cu automobile a fost unul excelent, şi astfel suntem obligaţi să întrebăm de ce este modificat în această etapă. Un alt impact major va fi acela că distribuitorii îşi vor pierde, poate, speranţele de a furniza automobile consumatorilor din zone puţin populate, iar consumatorilor le va fi greu, probabil, să achiziţioneze automobile la nivel local. De asemenea, mărcile mai mici vor fi reprezentate doar în zonele cu populaţie numeroasă şi, în consecinţă, opţiunile consumatorilor în materie de mărci vor fi limitate în mod considerabil.
Othmar Karas (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, ascultându-ne, aproape aţi putea considera discuţia ca fiind diferenţa dintre teorie şi practică. Nu pot decât să repet pledoaria pe care am prezentat-o preşedintelui Comisiei în primăvara anului 2009.
Ne confruntăm cu o serie de probleme nerezolvate în ceea ce îi priveşte pe distribuitorii de autovehicule şi întreprinderile mici şi mijlocii, cu o criză financiară şi economică, cu o creştere nesigură şi o piaţă nesigură a forţei de muncă. Soluţia optimă ar fi mai degrabă să extindem regulamentul actual decât să creăm unul nou care nu va face altceva decât să reunească toate aceste probleme. Apare problema diferitelor reglementări naţionale în cazul în care păstrăm doar marca unică. Ne opunem unui cod de conduită neobligatoriu şi suntem în favoarea unui mecanism eficient de punere în aplicare. Dorim ca limita de 30 % pentru achiziţionarea de piese de schimb să rămână la această valoare, întrucât permite distribuitorilor de automobile autorizaţi o mai mare libertate de alegere.
Orientările nu sunt suficient de clare pentru a asigura acelaşi acces la informaţii tehnice ca şi înainte. Există clauze contractuale importante pe care pur şi simplu le-aţi lăsat la o parte, şi anume acelea care se referă la dispoziţiile privind preavizele şi perioadele de preaviz, multimarca, transferul de întreprinderi şi soluţionarea litigiilor. Vă rog să protejaţi şi întreprinderile mici şi mijlocii. Multimarca face parte din concurenţă şi contribuie la protejarea consumatorilor. Vrem mai multă concurenţă. Restricţionarea opţiunilor întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale distribuitorilor de automobile va reduce concurenţa. Vă rog să reflectaţi cu atenţie la situaţia pieţei, a întreprinderilor şi la rezoluţia Parlamentului şi să utilizaţi cele 21 de zile pe care le mai aveţi la dispoziţie.
Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, toţi cei care au luat cuvântul în Parlament au vorbit în favoarea unui regulament care să protejeze IMM-urile. Avem nevoie de un sistem de distribuţie puternic. Micii distribuitori angajează multe persoane. Este important pentru ei să se menţină concurenţa din interiorul sistemului, aşa cum se întâmplă în cazul distribuitorilor – indiferent dacă aceştia sunt mari sau mici. Concurenţa trebuie să funcţioneze. Cred că, îndeosebi în sectorul automobilelor, consumatorii au de asemenea dreptul la o concurenţă care funcţionează, astfel încât să nu se confrunte cu sisteme unilaterale în care nu mai există libertatea de alegere. Tocmai această libertate de alegere va fi importantă în viitor, mai ales în zonele rurale, şi trebuie să ne asigurăm că zonele rurale sunt aprovizionate din plin. Prin urmare, consider că dl Karas a avut absolută dreptate atunci când a afirmat că mai avem foarte puţin timp la dispoziţie şi ar trebui, deci, să îl utilizăm în mod eficient.
Seán Kelly (PPE). - Dle preşedinte, doresc numai să clarific faptul că toată lumea ar fi de acord în această etapă că automobilul nu mai este un lux: este o necesitate. Acest lucru a devenit foarte evident pentru mine acum două săptămâni când am fost afectaţi de cenuşa vulcanică. A trebuit să merg prin Europa, prin Anglia, cu maşina, cu trenul şi cu feribotul şi nu m-am simţit niciodată atât de independent şi fericit ca atunci când stăteam în propria maşină.
Aşa că tot ceea ce faceţi pentru a contribui la extinderea opţiunilor consumatorilor etc. este foarte important, dar nu trebui să fie în detrimentul distribuitorilor de automobile mici şi mijlocii. Majoritatea sunt întreprinderi deţinute de familii în oraşe şi sate mici. Ele fac multe lucruri pentru toată lumea, încercând să satisfacă piaţa şi să concureze, evident, în circumstanţe foarte dificile, aşa că sunt total de acord cu dl Karas şi cu alţi vorbitori că trebuie să ţinem seama de aceste întreprinderi pentru a le asigura viabilitatea pe măsură ce avansăm.
Jaroslav Paška (EFD). – (SK)Mai întâi, aş dori să spun că înţeleg eforturile de a asigura libertatea de alegere pentru consumatori în ceea ce priveşte selectarea atelierului auto pe care ar dori să îl utilizeze.
Însă, pe de altă parte, pot vedea care sunt limitele obiective ale libertăţii absolute în acest domeniu. La fel cum dvs. nu v-aţi gândi să trimiteţi un Airbus european la un atelier Tupolev pentru reparaţii, tot aşa proprietarul unei anumite mărci de autovehicule este dependent de tehnologia şi procedurile de lucru ale producătorului vehiculului când vine vorba de reparaţii.
Dacă un producător de autovehicule oferă clientului o garanţie pentru autovehicul, acesta are dreptul să ceară de la consumator ca reparaţiile şi întreţinerea să fie realizate în conformitate cu instrucţiunile specificate. Dacă un consumator duce un vehicul pentru întreţinere la un atelier unde angajaţii nu au expertiza şi competenţele necesare, există riscul că aceştia să nu îşi facă bine treaba şi ca vehiculul să fie chiar avariat. Aşadar, dacă vrem să protejăm consumatorul, nu ne putem aştepta ca toate atelierele auto să fie la fel de capabile să ofere service pentru toate mărcile de vehicule. În calitate de consumator, aş prefera să văd ateliere bine echipate cu personal bine calificat pentru o marcă anume de vehicule. Specializarea şi o relaţie echilibrată cu producătorul sunt, de asemenea, cea mai bună soluţie pentru client.
Joaquín Almunia, vicepreşedinte al Comisiei. – (ES)Dle preşedinte, mai întâi doresc să vă mulţumesc pentru modul excelent în care prezidaţi această şedinţă şi, de asemenea, să mulţumesc tuturor deputaţilor care au luat cuvântul în cursul acestei dezbateri.
De asemenea, aş dori să mulţumesc sincer tuturor, nu numai pentru discursurile de astăzi, ci şi pentru contribuţiile dumneavoastră extraordinar de interesante şi valoroase pe parcursul a ceea ce a fost, după cum am afirmat în discursul meu, un proces lung de consultare, în toate direcţiile, dacă pot spune aşa. A fost nu doar o consultare cu Parlamentul, deputaţii săi şi comisiile responsabile de problemele legate de automobile, de concurenţa dintre distribuitori şi consumatori, ci şi o consultare cu statele membre, cu toate părţile interesate şi cu oricine altcineva care a dorit să îşi exprime opiniile.
Scopul oricărui regulament sau decizii privind concurenţa este acela de a aduce beneficii consumatorului. Acesta este obiectivul, preocuparea noastră centrală şi principalul obiectiv al regulamentului nostru.
Când consumatorii se pregătesc pentru importanta decizie de a merge la un distribuitor – întrucât, aşa cum a spus unul dintre dumneavoastră, este o cheltuială majoră pentru toţi consumatorii şi toate familiile – ei doresc să afle mai multe despre preţuri şi calitate, pentru a putea face comparaţii, şi pot face acest lucru. Probabil o pot face mai uşor acum decât în orice moment din trecut. Vor să poată alege fără piedici şi fără niciun obstacol care să rezulte dintr-o absenţă a concurenţei. Credem că, prin noul regulament, această posibilitate de a alege va fi extinsă; nu va fi redusă, mai degrabă va fi extinsă. Consumatorii pot şi trebuie să poată alege – cum au afirmat mulţi dintre dvs. – serviciile post-vânzare, atelierul de reparaţii şi atelierul de service pentru autovehiculele lor; ei vor ca aceste ateliere auto, fie că aparţin sau nu, că sunt legate sau nu de producătorul autovehiculului, să aibă informaţiile tehnice corecte, piesele de schimb şi instrucţiunile de care au nevoie.
Propunerea actuală a Comisiei îmbunătăţeşte toate aceste aspecte. Toate sunt îmbunătăţite. Vă rog să vă uitaţi la ceea ce se spune în textul pe care l-aţi citit, în proiectul şi în orientările care îl însoţesc. În toate aceste privinţe, viitorul regulament va acorda consumatorilor mai multe beneficii decât cel actual.
Întreprinderi mici şi mijlocii: ce s-a întâmplat acolo? Este important să ascultăm opiniile oamenilor şi noi le ascultăm cu multă atenţie şi interes. Vreau să spun opiniile tuturor, inclusiv ale dumneavoastră, desigur.
Ce s-a întâmplat cu micii distribuitori în ultimii ani? Au crescut sau au scăzut ca număr? Au avut beneficii şi au considerat că este mai uşor să intre in circuitul distribuţiei, pe piaţa de distribuţie, sau au constatat că sunt afectaţi în mod negativ şi au întâmpinat obstacole? Acestea din urmă au fost preponderente. Acesta este adevărul. Cu siguranţă, nu acesta a fost intenţia celor care au elaborat şi au hotărât cu privire la regulamentul din 2002, dar este ceea ce am învăţat din experienţa ultimilor ani. Acesta este aspectul pe care dorim să îl rectificăm.
Ce s-a întâmplat până acum sau ce se întâmplă încă cu anumite ateliere auto şi anumiţi producători de piese de schimb? Aceştia au probleme care vor dispărea odată cu noul regulament şi cu noile orientări.
Prin urmare, propunem un regulament şi orientări care vor extinde gama de opţiuni şi oportunităţi pentru întreprinderile mici de-a lungul întregului lanţ, de la producţia de piese de schimb la reparaţia vehiculului.
Distribuitorii, pe care mulţi dintre dvs. i-aţi menţionat şi pe care i-am ascultat direct, şi nu doar prin textele consultărilor scrise sau ale întâlnirilor la care nu am luat parte; am petrecut timp cu ei şi am petrecut timp vorbind cu ei, într-o şedinţă extraordinar de constructivă. Nu toţi distribuitorii au aceleaşi interese. Există distribuitorii mari, cu o prezenţă fermă pe piaţă în unele state membre, şi există şi mulţi distribuitori mici care sunt mai mulţumiţi cu ceea ce propunem în prezent decât cu dispoziţiile în vigoare din 2002, pentru că au constatat că anumite aspecte, neintenţionate de legislator în 2002, nu au fost în interesul lor, ci le-au creat dificultăţi în a face faţă concurenţei marilor distribuitori.
În cele din urmă, termenele limită pentru anulare. Stabilim protecţia; creăm chiar excepţii pentru fiecare caz în care considerăm că, în ciuda intenţiilor noastre ca legislatori, concurenţa are de pierdut în temeiul regulamentelor actuale, atât al regulamentului privind vehiculele, cât şi al Regulamentului general de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale; şi putem renunţa la aplicarea regulamentului dacă vom constata că nu protejează concurenţa. Putem face acest lucru în cazul Regulamentului general de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale şi vom putea face la fel în cazul regulamentelor specifice privind vehiculele.
Prin urmare, vă împărtăşesc preocupările. Adevărul este că eu consider că problemele sunt mai bine abordate în cadrul regulamentului propus decât au fost până acum, nu pentru că am fi mai inteligenţi decât în urmă cu opt ani, ci pur şi simplu pentru că toţi învăţăm din experienţă. Este important să ascultăm opiniile oamenilor, dar este la fel de important să învăţăm din experienţă.
Preşedinte. Pentru a încheia dezbaterea, am primit o propunere de rezoluţie (1)în temeiul articolului 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.
Dezbaterea a fost închisă.
Votul va avea loc mâine.
Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
George Sabin Cutaş (S&D), în scris. – Cumpărarea unui automobil reprezintă deseori cea mai importantă cheltuială a gospodăriilor din Uniunea Europeană, după achiziţionarea unei locuinţe. Prin intermediul Regulamentului privind exceptarea pe categorii a autovehiculelor, Comisia Europeană propune anularea exceptării în vigoare în sectorul automobilelor şi introducerea regulilor generale de competiţie.
Consider că, odată cu eliminarea anumitor clauze ale actualului regulament în domeniu, mai precis a celor privind libertatea de până la 70 % a comercializării de către intermediarii de vânzări de automobile a mai multor mărci de autovehicule, se întrevede riscul creşterii dependenţei intermediarilor de producători, al restrângerii concurenţei şi al limitării opţiunilor consumatorilor pe piaţa europeană a automobilelor.
Ne aflăm intr-o situaţie în care un număr considerabil de intermediari din sectorul automobilelor, şi în special întreprinderile mici şi mijlocii din sector, mai vulnerabile, ar putea dispărea de pe piaţa europeană, slăbind astfel întreaga industrie europeană a automobilelor.
Prin urmare, cer Comisiei să evalueze consecinţele propunerilor sale, luând în calcul structura sectorului european al automobilelor, în cadrul căruia întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol fundamental şi să prezinte, dacă acest lucru devine necesar, un nou regulament la sfârşitul celor trei ani de prelungire a actualului regulament.
Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz (PPE), în scris. – (PL) Contribuind la dezbaterea de astăzi referitoare la Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, aş dori să reamintesc faptul că în 2009 Comisia a publicat Comunicarea privind viitorul cadru legislativ în domeniul concurenţei aplicabil sectorului autovehiculelor, în care prezintă strategia juridică cu privire la distribuţia autovehiculelor şi a serviciilor post-vânzare după expirarea Regulamentului (CE) nr. 1400/2002. Prin urmare, apare acum problema unei reacţii corespunzătoare din partea agenţiilor de protejare a concurenţei în ceea ce priveşte informaţiile tehnice, piesele de schimb şi staţiile service autorizate şi, de asemenea, utilizarea abuzivă a garanţiilor. Prin urmare, întreb dacă este sigură Comisia de faptul că soluţia pe care a aplicat-o va asigura protecţia deplină a concurenţei în acest sector?
Róża Gräfin Von Thun Und Hohenstein (PPE), în scris. – (PL)Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor este un document extrem de important pentru Uniunea Europeană, pentru că afectează în mod direct peste 3,5 milioane de persoane angajate în sectorul automobilelor din Europa, atât pe pieţele primare, cât şi pe cele secundare. Acest regulament a introdus condiţii de funcţionare avantajoase care au consolidat concurenţa pe piaţa automobilelor. A produs crearea de noi locuri de muncă şi a facilitat dezvoltarea eficientă şi stabilă a pieţei, care se bazează pe interesele consumatorilor, pe marile concerne de automobile şi pe întreprinderile independente. De asemenea, este foarte semnificativ faptul că asigură consumatorilor europeni accesul larg la servicii şi bunuri pe piaţa automobilelor. Documentul este deosebit de important pentru staţiile service independente, care au nevoie de acces la informaţii tehnice pentru a putea concura eficient cu staţii service autorizate, precum şi cu producătorii independenţi de piese de schimb. Am fost cu atât mai încântată să aud decizia Comisiei Europene de a extinde acest regulament. În rezoluţia B7 0245/2010, Parlamentul European solicită Comisiei să clarifice problemele pe care le-am menţionat într-o întrebare cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei la 16 aprilie anul curent, cum ar fi accesul producătorilor independenţi la informaţiile tehnice, şi să explice conceptele de „piese de calitate comparabilă”, „piese originale” şi „informaţii tehnice”. Cei cărora le este adresat RECAV, ţinând cont de rolul lor deloc neînsemnat în economie, au nevoie de o legislaţie clară şi redactată cu precizie.