Preşedinte. Ultimul punct pe ordinea de zi este raportul (A7-0100/2010) elaborat de dl Cozzolino, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor şi lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2008 (2009/2167(INI)).
Andrea Cozzolino, raportor. − (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, într-un moment când Tratatul de la Lisabona oferă Europei un rol mai incisiv în vieţile a milioane de europeni, provocarea transparenţei şi a legalităţii este crucială. Aşadar, raportul pe care îl prezentăm este rezultatul unui efort extrem de coordonat. Activitatea s-a limitat în primul rând la scenariul schiţat de Curtea de Conturi, prin care impactul financiar determinat de nereguli a scăzut, de la peste 1 miliard de euro în 2007, la 783 de milioane de euro în 2008.
Scăderea se referă la toate tipurile de cheltuieli, cu excepţia cheltuielilor directe şi a fondurilor de preaderare. Zone de interes major există încă şi în relaţie cu fondurile structurale. Cu toate acestea, sumele şi valorile absolute nu ne spun unde sunt ascunse problemele urgente şi unde situaţia este sub control. Analizele şi şedinţele noastre din ultimele luni ne-au condus la prioritizarea a două cerinţe. În primul rând, nevoia urgentă de a responsabiliza statele membre în ceea ce priveşte identificarea fraudei şi a neregulilor, şi împărtăşirea informaţiilor necesare pentru combaterea fraudei, a risipei şi a denaturărilor legate de cheltuieli şi de colectarea impozitelor.
În al doilea rând, importanţa prezentării de propuneri şi ipoteze de lucru pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor în statele membre, cu proceduri administrative şi strategii de gestionare care acordă prioritate calităţii proiectelor şi impactului lor asupra condiţiilor de trai şi de lucru ale cetăţenilor europeni.
Pentru a îndeplini aceste obiective, propunem ca Parlamentul să insiste asupra anumitor priorităţi: mai întâi, propunem ca OLAF să stabilească 27 de profiluri, analizând cu atenţia şi grija cuvenită strategiile urmate de fiecare stat membru în combaterea fraudei şi a neregulilor în utilizarea resurselor europene, cu o hartă precisă a autorităţilor responsabile de realizarea de verificări în fiecare stat şi cu date privind cantitatea şi calitatea controalelor realizate şi efectele acestora.
În al doilea rând, reducerea numărului de nereguli şi îmbunătăţirea semnificativă a regulamentelor. Ne angajăm la un program de simplificare legislativă şi de reglementare, orientat în special spre fondurile structurale. Mai mult, trebuie să accelerăm procesul de combatere a corupţiei, a infracţionalităţii economice şi a încălcării normelor privind achiziţiile publice. În raportul din acest an am făcut progrese la acest punct cu sprijinul întregii comisii. Mulţumită unui efort intens, concertat, s-au elaborat propuneri privind principalele probleme din această zonă. De la relaţia dintre UE şi paradisurile fiscale, până la bazele de date privind beneficiarii fondurilor europene, raportul aduce o contribuţie practică la creşterea transparenţei cheltuielilor şi la consolidarea strategiilor antifraudă şi anticorupţie.
În cele din urmă, în ceea ce priveşte OLAF, este extrem de important să garantăm completa lui independenţă operaţională, deplina cooperare a statelor membre şi o strategie adecvată în domeniul resurselor umane, de care are nevoie cu siguranţă. Trebuie să menţinem dezbaterea activă în Europa pentru a stabili rolul unui singur procuror european.
În concluzie, cred că este extrem de important să luptăm împreună pentru gestionarea transparentă şi eficientă a resurselor europene. În această privinţă, trebuie să ne asigurăm că problemele care chiar există nu sunt exploatate în niciun fel pentru a pune la îndoială instrumente de importanţă fundamentală pentru proiectul european, cum ar fi politica de coeziune şi ajutorul pentru dezvoltare. Mai degrabă, trebuie să analizăm cu atenţie problemele, denaturările care există încă în relaţie cu diferitele tipuri de cheltuieli europene şi să utilizăm aceste date pentru a lua noi măsuri hotărâte, sporind astfel eficienţa şi transparenţa gestionării finanţelor noastre.
Cred că, făcând acest efort, diferitele instituţii europene chiar vor progresa în construirea unei Europe mai puternice, mai integrate şi capabile să satisfacă mai bine nevoile europenilor.
Elena Băsescu (PPE). - Consider că fondurile europene trebuie să ajungă în mod corect şi transparent la cetăţeni. O modalitate viabilă prin care poate fi eliminată corupţia în sistemul achiziţiilor publice este introducerea unui sistem transparent, sistemul electronic de licitaţii.
Conform raportului Comisiei, scăderea impactului financiar al neregulilor din 2008 arată că implementarea de către statele membre a unor măsuri legislative şi instituţionale, în vederea descurajării fraudei, a fost realizată cu succes. Este nevoie, în continuare, de un control financiar sporit şi de o legislaţie eficientă de combatere a fraudei fiscale, în special în domeniul TVA.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene reprezintă o prioritate şi pentru Guvernul României. În cadrul lui a fost creat Departamentul pentru Lupta Antifraudă; în România, el reprezintă punctul unic de contact cu OLAF pe partea de fonduri europene.
Monica Luisa Macovei (PPE). - Dle preşedinte, în calitate de raportor alternativ din partea PPE, aş dori să încep prin a-mi exprima recunoştinţa faţă de raportor şi de ceilalţi colegi din grupurile politice pentru cooperarea excelentă. Am acordat o atenţie deosebită creşterii transparenţei şi elaborării unor norme mai bune pentru achiziţiile publice, întrucât aceasta este zona cea mai vulnerabilă în faţa fraudei şi a corupţiei care denaturează piaţa şi ridică preţurile plătite de consumatori.
Mai mult, beneficiarii fondurilor UE din toate statele membre ar trebui să fie publicaţi pe un singur site web şi stabiliţi pe aceleaşi criterii. De asemenea, am solicitat recunoaşterea reciprocă a descalificărilor, cum ar fi excluderea contravenienţilor care se fac vinovaţi de fraudă de la a funcţiona ca directori executivi. Activităţile OLAF ar trebuie să fie sprijinite; cerem statistici şi motive în cazurile în care autorităţile naţionale nu au formulat acuzaţii în urma rapoartelor elaborate de OLAF, ceea ce se întâmplă în 73 % din cazurile iniţiate de OLAF.
De asemenea, raportul propune să interzică societăţilor care operează prin paradisuri fiscale din străinătate să încheie acorduri de afaceri cu companii cu sediul în Uniune dacă locaţia lor din străinătate a întârziat unilateral adoptarea unor acorduri de cooperare cu Uniunea.
Permiteţi-mi să închei prin a spune că Uniunea trebuie să trateze frauda şi corupţia ca două aspecte interconectate şi să le acorde prioritate.
Seán Kelly (PPE). - Dle preşedinte, cred că nu este exagerat să spun că actuala criză economică a fost adusă de o criză moderată iniţial, o criză moderată care a văzut lăcomia triumfând în faţa generozităţii, corupţia triumfând în faţa integrităţii şi interesul personal triumfând în faţa solidarităţii; şi până când nu punem din nou generozitatea, integritatea şi solidaritatea în centrul chestiunilor organizaţionale şi guvernamentale, nu vom ieşi niciodată din problemele în care ne aflăm în prezent.
Sunt complet de acord cu toate eforturile de combatere a fraudei. Am văzut în Irlanda programe arătând oameni care solicitau protecţie socială în Republica Irlanda, în Irlanda de Nord şi în Anglia în fiecare săptămână, oameni care au aterizat şi au decolat din nou de pe aeroportul din Cork după ce solicitaseră protecţie socială. Cea mai gravă situaţie a fost cea a băncilor – Allied Irish Bank şi Irish Nationwide – care au jucat ping-pong cu practicile contabile pentru a-şi ascunde adevărata situaţie.
Acest lucru ne-a proiectat în mijlocul unor probleme teribile în Irlanda, şi fiecare efort trebuie să asigure stoparea fraudei. Trebuie să se audă tare şi clar mesajul că frauda va fi urmărită şi eliminată foarte ferm la nivel european şi la orice nivel.
John Dalli, membru al Comisiei. − Dle preşedinte, onoraţi deputaţi, în numele colegului meu, dl comisar Šemeta, aş dori mai întâi să mulţumesc raportorului pentru raportul constructiv şi propunerile prezentate pentru îmbunătăţirea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii.
Comisia apreciază faptul că Parlamentul subliniază ferm responsabilitatea comună a instituţiilor UE şi a statelor membre în această privinţă. Permiteţi-mi să fac câteva remarci.
În ceea ce priveşte raportarea neregulilor de către statele membre, OLAF a stabilit un nou sistem de raportare pe internet denumit IMS: sistemul de gestionare a neregulilor. Acesta a adus îmbunătăţiri considerabile în raportarea neregulilor de către statele membre, inclusiv cele pe care le criticaţi în raportul dvs. Fondurile structurale reprezintă o zonă de interes special, atât pentru Parlament, cât şi pentru Comisie. Comisia a luat măsuri ferme pentru a remedia slăbiciunile din zonele şi programele cele mai afectate în cadrul planului de acţiune pentru acţiuni structurale în 2008, inclusiv un exerciţiu amplu de simplificare.
Împreună cu colegii săi comisari, colegul meu, dl comisar Šemeta, va continua eforturile menite să reducă şi mai mult rata de eroare în politica de coeziune. Comisia va sprijini şi monitoriza statele membre pentru finalizarea programelor 2000-2006 şi se va asigura că sistemele de gestionare şi control din cadrul noii perioade de programare le va aduce beneficii. Mai mult, Comisia va stabili contacte cu autorităţile din statele membre pentru a se asigura că acestea îşi asumă pe deplin responsabilitatea în gestionarea comună, aşa cum a fost consolidată de noile dispoziţii ale Tratatului de la Lisabona.
S-a înregistrat un progres remarcabil în ceea ce priveşte transparenţa legată de beneficiarii fondurilor UE. În domeniul agriculturii, Consiliul a căzut de acord că publicarea beneficiarilor fondurilor este responsabilitatea statelor membre. Informaţiile trebuie să fie puse la dispoziţie pe un singur site web în fiecare stat membru, în acord cu principiul gestionării comune. Pentru a oferi o prezentare generală şi pentru a facilita accesul la site-urile web ale statelor membre, link-urile către aceste pagini se află pe site-ul web Europa.
Mă voi referi acum la OLAF. Îi mulţumesc dlui raportor pentru sprijinul ferm pe care îl declară în mod explicit pentru activitatea OLAF. Colegul meu, dl comisar Šemeta este pe deplin de acord cu faptul că Oficiul ar trebui să se concentreze asupra sarcinilor sale centrale de investigare, deşi OLAF are şi alte sarcini importante de îndeplinit, în special în domeniul prevenirii fraudei. De asemenea, dumnealui este de acord că OLAF ar trebui să pună accent pe cazurile mai importante şi că frauda la scară mică ar trebui să fie gestionată de alte organisme.
În 2008, OLAF a revizuit procedurile de monitorizare legate de cazurile OLAF prin stabilirea pragurilor minime. Dl comisar Šemeta a luat notă de comentariile dumneavoastră privind necesitatea colaborării OLAF cu serviciile de audit intern, lucru cu care este complet de acord. OLAF şi IAS cooperează îndeaproape din 2003. Acestea fac schimb de informaţii şi îşi furnizează reciproc servicii de formare specifică pentru ca membrii personalului lor să îşi îmbunătăţească cunoştinţele în domenii de interes reciproc. OLAF este dispus să coopereze încă şi mai strâns cu IAS.
În ceea ce priveşte drepturile procedurale, noul manual OLAF adoptat în decembrie 2008, care a fost transmis Parlamentului, oferă deja orientări cuprinzătoare anchetatorilor OLAF. Reguli mai detaliate privind drepturile procedurale vor fi incluse în propunerea legislativă de revizuire a regulamentului OLAF. În această privinţă, Comisia ar dori de asemenea să reamintească faptul că documentul de reflecţie privind reforma legislativă a OLAF va fi prezentat Parlamentului şi Consiliului înainte de vacanţa de vară.
Dl comisar Šemeta aşteaptă cu nerăbdare să prezinte această lucrare Comisiei pentru control bugetar în şedinţa din luna iulie. În ultimul rând, aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Parlamentul ca aliat în sarcina de a îmbunătăţi eficienţa OLAF şi protecţia banilor contribuabililor europeni.
Preşedinte. − Dezbaterea a fost închisă.
Votul va avea loc mâine.
Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Lupta împotriva fraudei este o provocare crucială pe care Uniunea Europeană şi statele membre trebuie să şi-o asume. Importanţa fondurilor publice angajate la rubrica politicii de coeziune cere o vigilenţă extremă, dată fiind posibilitatea de deturnare a acestor fonduri. Este în joc credibilitatea fondurilor structurale în ochii europenilor. În această privinţă, salut eforturile depuse de Comisia Europeană şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru combaterea mai eficientă a fraudei. După cum subliniază raportorul, impactul financiar al neregulilor asupra acţiunilor structurale a scăzut semnificativ. Mai mult, creşterea numărului de nereguli raportate Comisiei confirmă progresul sistemelor de prevenire a fraudei. Este important ca statele membre şi Comisia să continue această luptă cu mare rigurozitate. Cu toate acestea, este de asemenea esenţial ca potenţialii beneficiari ai fondurilor structurale să nu fie descurajaţi prin restricţii prea dure. Frauda intenţionată este una, lipsa preciziei în organizarea proiectelor este alta. În vreme ce prima trebuie considerată o activitate infracţională, este important să se simplifice procedurile pentru a limita impactul celei de-a doua.
Tamás Deutsch (PPE), în scris. – (HU) Criza care se manifestă în câteva ţări din zona euro lansează la adresa factorilor de decizie europeni un avertisment fără precedent de a proteja necondiţionat fondurile publice şi finanţele Comunităţii. Economia şi pieţele internaţionale reacţionează cu o sensibilitate excepţională la orice măsură luată de Uniunea Europeană, cum ar fi, de exemplu, pachetele de ajutor adoptate în ultimele zile. Economii naţionale întregi ar putea fi ameninţate dacă gestionarea crizei nu este realizată în mod adecvat şi la nivel european. Prin urmare, nu aş exagera dacă aş spune că lumea întreagă se uită la miniştrii noştri de finanţe şi la instituţiile europene. Până în acest moment, guvernele anumitor state membre, urmărindu-şi interesele personale şi funcţionând ca oligarhii, şi-au adus economiile în pragul falimentului şi au făcut ca orice perspectivă viitoare să fie de neatins pentru antreprenori, familii şi tineri calificaţi. Din acest motiv nu putem decât să salutăm intenţia raportorului de a extinde răspunderea statelor membre. În prezent, aceasta este una dintre chestiunile-cheie pentru o gestionare eficientă a situaţiilor de criză. Monitorizarea riguroasă, destinată să pună capăt epocii guvernelor corupte, este mai importantă decât niciodată în această perioadă critică.
Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Raportul referitor la lupta împotriva fraudei indică o evoluţie fundamental pozitivă. În perioada 2007-2008 a existat o reducere a efectelor financiare negative ale neregulilor în toate sectoarele. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat la fel cu ajutorul de preaderare. Aici, efectele negative au crescut cu 90,6 %. În această privinţă, aş dori să subliniez că UE acordă ajutor financiar pentru „eforturile” de aderare la UE ale Turciei încă din 2002 şi sumele cresc în fiecare an. Pentru perioada 2007-2013, Turcia va primi suma de 4,84 miliarde de euro. Aşa stau lucrurile, chiar dacă Comisia este conştientă de faptul că Turcia nu înregistrează nici pe departe nivelul cerut de progres în ceea ce priveşte criteriile de aderare. Cu toate acestea, banii continuă să curgă, cu sume din ce în ce mai mari. Cel mai recent raport special elaborat de Curtea de Conturi Europeană declară, în plus, că, în ceea ce priveşte ajutorul de aderare pentru Turcia îndeosebi, banii sunt investiţi fără obiective suficient de explicite şi fără criterii de referinţă. Fără o strategie clară, banii sunt utilizaţi fără vreun plan specific şi într-un mod neconstructiv. Trebuie să stopăm această nebunie.