Stenograma dezbaterilor

Joi, 6 mai 2010 - Bruxelles

3. Banca Europeană de Investiţii (BEI) - Raportul anual 2008 (dezbatere)

  Preşedintele. – Primul punct este raportul (A7-0062/2010) dlui Deutsch, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la raportul anual al Băncii Europene de Investiţii pentru 2008 [2009/2166 (INI)].

  Tamás Deutsch, raportor. – (HU) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, domnule preşedinte Maystadt - Banca Europeană de Investiţii: raportul anual 2008. Acesta este titlul prezentului punct pe ordinea de zi. Cu toate acestea, raportul nu se limitează doar la analiza activităţilor Băncii Europene de Investiţii de acum doi ani.

Doamnelor şi domnilor, cred că trebuie să subliniem un aspect pe care îl auzim zilnic, şi anume că Uniunea a ajuns la sfârşitul unei ere şi la începutul uneia noi. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe de o parte, şi criza economică şi financiară globală, impactul acesteia şi reacţia Uniunii Europene, pe de altă parte, marchează în mod categoric sfârşitul unei ere din viaţa Uniunii şi începutului unei noi ere.

Cu alte cuvinte, în al doilea deceniu al secolului 21, Uniunea Europeană a intrat într-o nouă eră. Prezentul raport a fost elaborat în această nouă eră, la ale cărei provocări şi întrebări majore vor trebui să răspundă Parlamentul European şi Banca Europeană de Investiţii. Raportul priveşte activităţile de acum doi ani ale unei bănci, ale unei instituţii financiare, şi, în mod surprinzător, în ciuda crizei economice şi financiare globale, putem vorbi în termeni apreciativi de activităţile unei bănci, ale unei instituţii financiare. În urmă cu doi ani, Banca Europeană de Investiţii a reacţionat rapid şi eficient la declanşarea crizei economice şi financiare globale consolidându-şi activităţile de creditare, în principal majorând creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi participând cu toate resursele de care dispunea la implementarea Planului de redresare economică al Uniunii Europene, pe de altă parte.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare în urmă cu şase luni. Acest fapt oferă mijloacele şi oportunitatea de a continua consolidarea procesului de reînnoire a structurii de bază, de organizare şi supraveghere a Băncii Europene de Investiţii. În această privinţă, Banca a înregistrat progrese semnificative încă din 2008, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Demn de remarcat este în egală măsură faptul că Banca Europeană de Investiţii se pregăteşte deja în mod susţinut pentru perspectiva financiară post-2014 a Uniunii Europene, având posibilitatea de a participa la finanţarea strategiilor macro-regionale şi de a sprijini dezvoltarea rurală, sursele noi de energie, investiţiile ecologice şi dezvoltarea infrastructurii. Un alt aspect pe care îl considerăm important şi, prin urmare, se regăseşte în raport este faptul că Banca Europeană de Investiţii ar trebui să participe la finanţarea Strategiei 2020 a UE, aflată în curs de ratificare, strategie axată pe crearea de locuri de muncă. Crearea de locuri de muncă este, de altfel, argumentul care a determinat Banca Europeană de Investiţii să finanţeze întreprinderile mici şi mijlocii.

În cele din urmă, doresc să vă atrag atenţia asupra a două aspecte. Consider că este esenţial ca Banca Europeană de Investiţii să sprijine în continuare eliminarea inegalităţilor din interiorul Uniunii Europene în ceea ce priveşte infrastructura. Este important să sprijinim programe care contribuie la echilibrarea standardelor de infrastructură în cadrul UE.

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat faptul că în ultimii ani Banca Europeană de Investiţii s-a bucurat mereu de sprijinul Parlamentului European, sprijin necesar pentru derularea activităţii sale. Pe baza lucrărilor pregătitoare desfăşurate în ultimele luni şi ţinând cont de critica constructivă inclusă în raport, consider că banca va primi în continuare din partea Parlamentului European sprijinul de care are nevoie pentru activităţile sale. Vă mulţumesc pentru atenţie şi aştept cu interes dezbaterea.

  Philippe Maystadt, Preşedinte al Băncii Europene de Investiţii. − (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, permiteţi-mi în primul rând să vă mulţumesc pentru onoarea de a mă fi invitat să vorbesc aici în plen. Este continuarea unei tradiţii începute în urmă cu câţiva ani.

Doresc să încep prin a-i mulţumi raportorului, dlui Deutsch, pentru raportul său de mare calitate.

Am apreciat în mod deosebit faptul că dl Deutsch, precum şi alţi membri ai comisiei, dl Berman şi dl Kalfin, au făcut efortul de a veni la Banca Europeană de Investiţii pentru a pune unele întrebări foarte specifice. Salut excelenta cooperare cu Parlamentul.

Banca Europeană de Investiţii este singura instituţie financiară internaţională care răspunde în mod voluntar şi este răspunzătoare în faţa unui instituţii parlamentare. Cred că este excelent: după părerea mea, este într-adevăr esenţial să consolidăm dialogul cu Parlamentul European pentru a ne putea îndeplini rolul şi misiunea noastră specifică de a fi o bancă aflată în serviciul politicilor Uniunii Europene, şi nu doar o bancă obişnuită.

După cum a subliniat deja dl Deutsch, este ceea ce ne-am străduit să facem ca răspuns în faţa crizei.

Din septembrie 2008, după prăbuşirea Lehman Brothers, Consiliul Ecofin ne-a cerut să creştem volumul împrumuturilor noastre pentru economia reală. Reacţionând la această solicitare din partea Consiliului, cred că pot afirma că ne-am onorat angajamentele, având în vedere că, în 2009, volumul împrumuturilor noastre a crescut de la 58 de miliarde la 79 de miliarde, ceea ce reprezintă o creştere cu 37 % a împrumuturilor pe care le-am acordat în Uniunea Europeană.

Majorarea a fost aplicată în special în cele trei sectoare indicate de Consiliu şi Parlament ca fiind prioritare.

Nevoia de a face un efort deosebit pentru ţările şi regiunile cele mai grav afectate de criză a fost primul domeniu de acţiune. Majorarea s-a axat mai ales pe ceea ce numim regiuni de convergenţă şi în special pe anumite ţări care s-au confruntat cu dificultăţi majore în 2009. Volumul împrumuturilor acordate astfel Ungariei, Lituaniei şi României sunt fără precedent. Astfel se explică, de altfel, şi de ce anul acesta vom face un efort deosebit pentru Grecia: la sfârşitul săptămânii trecute am fost la Atena unde, împreună cu guvernul grec, am convenit că vom creşte considerabil volumul împrumuturilor către Grecia pentru a ne demonstra sprijinul şi contribui la efortul general de a redresa economia Greciei.

A doua prioritate a fost sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii: am majorat împrumuturile acordate băncilor pentru ca acestea să poată continua creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltând un nou produs care ne va permite să controlăm mai strict utilizarea efectivă a banilor. Anul trecut am împrumutat băncilor peste 12 miliarde de euro destinate întreprinderilor mici şi mijlocii.

Al treilea domeniu pe care ni s-a cerut să-l privilegiem a fost lupta împotriva schimbărilor climatice. Anul trecut am finanţat cu aproape 17 miliarde de euro proiecte care contribuie direct la reducerea volumului de emisii de gaze cu efect de seră.

Cred că pot spune fără să greşesc că, în 2009, am realizat ceea ce se aştepta de la noi; cu alte cuvinte, ne-am adus contribuţia la Planul european de redresare economică.

Se înţelege de la sine că trebuie să continuăm în aceeaşi direcţie şi doresc să menţionez succint cele trei mari provocări care ne aşteaptă în lunile şi anii următori.

După cum a subliniat pe bună dreptate raportorul dvs., prima se referă la continuarea contribuţiei pe care o putem aduce la priorităţile Uniunii Europene. Ceea ce înseamnă că BEI trebuie să contribuie la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. După cum ştiţi, Comisia a lansat această nouă strategie, aflată în prezent în faza de discuţii cu Consiliul şi Parlamentul. BEI este pregătită să participe la această strategie, în special prin instrumente financiare inovatoare care ne permit să intensificăm efectul de pârghie al unora dintre fondurile de la bugetul european. Vorbim, aşadar, de stabilirea unor instrumente comune între Comisie şi Bancă.

A doua mare provocare cu care ne confruntăm este reînnoirea mandatelor externe ale BEI. Vom avea ocazia să discutăm această chestiune cu Parlamentul. Comisia a prezentat recent o propunere care este în deplină conformitate cu raportul comitetului înţelepţilor prezidat de dl Camdessus. Elementul esenţial al propunerii este eficientizarea şi mai mult a sistemului. După cum ştiţi, noi beneficiem de o garanţie a Uniunii Europene pentru operaţiunile incluse în mandatele sale externe. Prin urmare, scopul este de a le utiliza cât mai eficient şi Comisia propune o simplificare, o armonizare a acestora. De asemenea, Comisia propune ca rezerva de 2 miliarde de euro să fie alocată proiectelor care contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice.

Ajungem astfel la cea de-a treia provocare pe care doresc să o subliniez: necesitatea ca Banca Europeană de Investiţii, împreună cu alte instituţii, să contribuie în special la respectarea angajamentului asumat de Uniunea Europeană la Copenhaga. După cum ştiţi, Uniunea Europeană s-a angajat ferm să sprijine aşa-numita finanţare rapidă (fast track financing). În acest context, considerăm că contribuţia BEI, care a dezvoltat o expertiză incontestabilă în aceste probleme, este esenţială. Este motivul pentru care am propus o colaborare cu alte instituţii financiare naţionale pentru a pune bazele unei reţele, unei platforme europene care să poată coordona şi, astfel, optimiza finanţarea proiectelor din ţările în curs de dezvoltare. Agenţia franceză pentru dezvoltare şi KfW german şi-au manifestat deja interesul pentru această iniţiativă şi sper că, împreună cu Comisia, vom putea contribui la finalizarea acestui instrument în săptămânile următoare.

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, acestea sunt cele trei mari provocări pentru lunile şi anii care urmează asupra cărora am dorit să vă atrag atenţia.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. − Domnule preşedinte, în numele Comisiei doresc să-i mulţumesc dlui Deutsch pentru un raport excelent şi să salut prezenţa dlui preşedinte Philip Maystadt în plenul dvs. şi să-l felicit pentru eforturile imense întreprinse de BEI pentru a contracara criza economică şi sprijini planul de redresare al UE.

În aceste circumstanţe extraordinare, am lansat un apel extraordinar către bancă, care a reacţionat imediat accelerându-şi împrumuturile la niveluri record. BEI a fost capabilă să acţioneze astfel datorită situaţiei sale financiare excelente chiar şi într-o perioadă în care colectarea fondurilor de pe pieţe era dificilă.

Volumele majorate de credite s-au axat în special pe zonele pe care, cu siguranţă în asentimentul Parlamentului, le considerăm prioritare, acestea fiind mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, energia şi schimbările climatice, precum şi investiţiile în regiunile de convergenţă ale Uniunii, care au fost grav afectate de recesiunea economică. În plus, prin iniţiativa comună cu BERD şi Banca Mondială, BEI şi-a putut intensifica sprijinul acordat sectorului financiar din ţările Europei Centrale şi de Est, care trec printr-o situaţie deosebit de dificilă.

Rolul BEI va fi esenţial în implementarea Strategiei Europa 2020 prin sprijinirea investiţiilor în infrastructură, tehnologii ecologice, inovaţie şi IMM-uri.

De asemenea, în prezent lucrăm la consolidarea utilizării combinate a fondurilor UE cu instrumentele financiare ale BEI atât în interiorul, cât şi în exteriorul Uniunii, inclusiv în regiunile de convergenţă unde BEI poate juca un rol major în îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale.

În domeniul extern, sunt foarte mulţumit de revizuirea intermediară a mandatului extern al BEI, sprijinită de raportul Camdessus, care a concluzionat că garanţia UE acordată BEI este un instrument eficient şi solid care antrenează un puternic efect de pârghie financiar şi politic.

Raportul Camdessus cuprinde, de asemenea, o serie de sugestii pertinente privind armonizarea sporită a activităţii externe a BEI cu politicile UE şi modalitatea de consolidare a cooperării dintre BEI şi BERD pe baza rezoluţiei Parlamentului referitoare la rapoartele anuale pe 2007 ale BEI şi BERD.

Parlamentul a făcut apel la o mai bună colaborare între cele două bănci. Am fost foarte încântat să constat că BEI şi BERD au ajuns la un acord cu privire la cooperarea lor în ţările în acţionează împreună. Se vor pune astfel bazele unui acord tripartit mai cuprinzător, Comisia înlocuind actualele acorduri la nivel regional.

Principalul rezultat al revizuirii intermediare este propunerea legislativă prezentată de curând Parlamentului şi Consiliului de către Comisie de modificare a mandatului BEI pentru restul actualei perspective financiare.

Sunt convins că veţi descoperi o propunere solidă şi echilibrată care ţine cont de recomandările şi preocupările Parlamentului. Scopul său este, pe de o parte, de a concentra acţiunea mandatului extern pe principalele domenii politice în care BEI are o experienţă dovedită, în special în domeniul schimbărilor climatice, al infrastructurii sociale şi economice şi al dezvoltării sectorului privat local şi, pe de altă parte, de a pune un accent mai mare pe aspectele legate de dezvoltare ale finanţării BEI.

În concluzie, în lunile următoare aşteptăm cu interes discuţii constructive şi productive cu Parlamentul şi Consiliul legate de această propunere. Sperăm că vom putea avea din nou un acord după prima lectură, pentru a asigura astfel în continuare stabilitatea juridică necesară pentru un mandat extern care să ne permită să acţionăm în mod eficient şi productiv în sensul obiectivelor politicii externe ale UE.

  Edit Bauer, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen. – (HU) Doamnelor şi domnilor, în avizul său privind raportul, Comisia pentru afaceri economice şi monetare a afirmat că, în 2008, Banca Europeană de Investiţii a administrat criza în mod eficient.

Ce ar trebui să facă o bancă de investiţii pe timp de criză? În primul rând să compenseze declinul înregistrat de activităţile de creditare ale băncilor comerciale prin crearea de lichidităţi. Se poate afirma că, începând cu 2008, BEI a majorat în mod constant volumul împrumuturilor cu rate ale dobânzii avantajoase şi s-a angajat să pună la dispoziţie o sumă anuală suplimentară de 15 miliarde de euro în fonduri adiţionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

De ce este atât de important? Evident, pentru că IMM-urile sunt principalele creatore de locuri de muncă şi, în prezent, cele mai stringente probleme cu care ne confruntăm aici în Europa sunt legate de ocuparea forţei de muncă. Trebuie să creăm locuri de muncă.

Şi la acest capitol banca a acţionat eficient, restructurând anumite zone ţintă. Banca s-a orientat în mare măsură către întreprinderile mici şi mijlocii, ajutându-le să-şi regăsească stabilitatea în cel mai scurt timp posibil. Comisia doreşte să-i sugereze dlui preşedinte Maystadt trei zone în care operaţiunile băncii ar trebui să devină mai eficiente şi mai transparente.

Prima se referă la faptul că banca ar trebui să se concentreze şi mai mult pe ţările cel mai grav afectate de criză, amplificând astfel coeziunea internă a Uniunii. În al doilea rând, banca nu ar trebui să se limiteze la încheierea de parteneriate cu mari bănci comerciale pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ci ar trebui să includă în aceste parteneriate şi băncile regionale şi de economii, aceste instituţii financiare cunoscând cel mai bine pieţele. În cele din urmă, considerăm că este esenţial ca instituţiile financiare incluse în parteneriate să fie obligate să transfere IMM-urilor finanţate cel puţin 20 % din profiturile realizate din finanţarea integrală de 50 % de la BEI, cu alte cuvinte un procent mai mare decât cel prevăzut de contractele actuale.

Per ansamblu, putem afirma că BEI a avut un parcurs eficient şi că, în continuare, este principalul actor care oferă răspunsuri adecvate la criză, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a putea avansa împreună cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, în special în direcţia creării de locuri de muncă.

  Karin Kadenbach, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru dezvoltare regională. – (DE) Domnule preşedinte, domnule Rehn, în numele Comisiei pentru dezvoltare regională doresc să-i mulţumesc raportorului pentru excelentul său raport.

Comisia mea salută rata ridicată de adecvare a capitalului a Băncii Europene de Investiţii (BEI). Ne bucură să constatăm că printre obiectivele principale ale BEI se numără atât coeziunea şi convergenţa economică şi socială, cât şi mai ales pilonul de convergenţă al politicii de coeziune a UE. Apreciem, de asemenea, în mod deosebit contribuţia BEI la realizarea obiectivelor de convergenţă prin împrumuturile de 21 de miliarde de euro acordate pentru proiecte de convergenţă, reprezentând 41 % din totalul împrumuturilor BEI în UE.

În plus, doresc să subliniez valoarea adăugată a măsurilor adoptate în cooperare cu Comisia, precum şi strategia BEI de oferi sprijin suplimentar şi eficienţă sporită intervenţiilor fondurilor structurale.

  Jean-Pierre Audy, în numele Grupului PPE. – (FR) Domnule preşedinte, primele mele cuvinte se îndreaptă către preşedintele Maystadt, pe care mă bucur enorm să îl regăsesc aici, pentru că, la rândul meu, am lucrat la un raport similar cu ceva timp în urmă. Doresc, de asemenea, să salut prezenţa dlui comisar şi să felicit raportorul, precum şi raportorii celorlalte grupuri pentru munca lor extraordinară.

Însă, domnule preşedinte, absenţa Consiliului este regretabilă, pentru că BEI este un instrument interguvernamental. Partenerii BEI sunt statele membre. Încă o dată salut atenţia pe care dl preşedinte Maystadt şi colegii săi o manifestă faţă de Parlament în toate aceste probleme.

În primul rând doresc să abordez un subiect la care ţin foarte mult, şi anume problema supravegherii, deoarece consider că, în temeiul sarcinilor pe care le îndeplineşte, BEI ar trebui să exercite un control prudenţial. Nu îl exercită pentru că este o entitate internaţională care nu este supusă autorităţilor naţionale de control.

Am depus un amendament pentru ca Autoritatea bancară europeană, pe care sperăm să o înfiinţăm, să poată dispune de un mandat care să-i permită exercitarea unei misiuni de control prudenţial. Domnule comisar, sper că veţi susţine această idee. Mi se spune că statele membre se opun. Statele membre nu vor putea încredinţa BEI misiuni pe termen lung fără a garanta controlul prudenţial al acesteia.

Doresc să închei acum referindu-mă la investiţii şi rolul BEI. Uniunea Europeană nu investeşte suficient şi cu toţii ştim că trebuie investit mai mult, fie că vorbim de interconectarea reţelelor de transport, de energie, trenuri de mare viteză, autostrăzi, universităţi, apă, spaţiu sau sănătate. Banca Europeană de Investiţii are, însă, dreptate: este o bancă şi în consecinţă trebuie să-şi protejeze ratingul de AAA.

Este motivul pentru care propun ca cel puţin în strategia 2020 să stabilim ca obiectiv investiţii de 1 trilion de euro. Este posibil, dar avem nevoie de un buget de investiţii în cadrul Uniunii Europene şi de o cooperare strânsă cu BEI prin utilizarea instrumentelor inovatoare. Propun ca Uniunea Europeană să devină partenera Băncii, creându-se astfel o sinergie mai bună între Uniune şi acest instrument absolut esenţial pentru viitorul Europei noastre.

  Cătălin Sorin Ivan, în numele grupului S&D. – Cred că suntem cu toţii de acord că Banca Europeană de Investiţii face parte dintre proiectele europene cărora putem să le acordăm titlul de proiecte europene de succes şi ţin să îi felicit aici pentru faptul că, în perioadă de criză, au reuşit să îşi păstreze ratingul de AAA, ceea ce este un rating foarte bun.

În altă ordine de idei, însă, situaţia economică actuală din Europa face ca Banca Europeană de investiţii să necesite o revizuire amplă a misiunii sale. Mă voi referi aici doar la trei puncte importante: în primul rând, creditele acordate trebuie să susţină agenda Europa 2020; în al doilea rând, creditele pe care le acordă trebuie să vină în susţinerea unor proiecte de investiţii ample, astfel încât economiile europene să înceapă să funcţioneze din nou şi, în al treilea rând, Banca Europeană de Investiţii poate şi trebuie să susţină formarea unui cadru economic european mult mai stabil şi mult mai puternic.

  Olle Schmidt, în numele Grupului ALDE. – (SV) Domnule preşedinte, domnule comisar, domnule Maystadt, doresc să-i mulţumesc raportorului pentru un raport excelent şi foarte interesant. În numele Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din Europa, doresc să încep prin a felicita banca pentru activitatea sa excelentă. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a acţionat cu promptitudine şi determinare în momentul în care criza financiară a lovit din plin. Banca şi-a demonstrat capacitatea de a gestiona provocările imense cu care s-a confruntat când criza economică globală a început să afecteze economiile din Uniunea Europeană.

A majorat rezervele de bani şi a crescut semnificativ volumul creditelor acordate. A încetinit astfel adâncirea crizei financiare, dând şanse de manifestare oricărui semn de revenire. Rolul major pe care l-a jucat BEI în sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, deja menţionat aici, trebuie subliniat în cei mai categorici termeni. Aceste investiţii au diminuat considerabil efectele crizei. Întreprinderile mici sunt fără discuţie motorul economiei noastre. Reprezintă 99 % din întreprinderile europene şi angajează 100 de milioane de oameni.

S-a spus deja de multe ori cât de important este faptul că BEI are o strategie pentru a asigura creşterea pe termen lung în Uniunea Europeană, încurajând dezvoltarea durabilă, inclusiv prin investiţii în proiectele legate de Reţeaua trans-europeană de transport. O reţea trans-europeană de transport deplin funcţională este una dintre cele mai importante componente ale iniţiativei de creştere în Europa; erupţia vulcanului în Islanda ne-a învăţat poate o lecţie.

Eliminarea diferenţelor din Europa este un alt element esenţial din activitatea BEI. Este în interesul UE să aibă vecini puternici şi stabili din punct de vedere economic. În acest context, activitatea BEI este esenţială din punct de vedere strategic.

Deschiderea, transparenţa şi combaterea fraudei sunt probleme deosebit de importante. Grupul ALDE apreciază faptul că BEI a ţinut cont de recomandările pe care Parlamentul le face de atâţia ani. Este un lucru bun. BEI poate funcţiona ca model de deschidere pentru celelalte instituţii UE.

Ajung astfel şi la pata neagră din protocolul BEI. Faptul că egalitatea de gen este încă atât de puţin încurajată în cadrul BEI este foarte regretabil. Domnule Maystadt, în continuare femeile sunt foarte slab reprezentate, în special în rândul înalţilor funcţionari şi directori ai BEI, alcătuind doar 20 % din personal. BEI trebuie să progreseze în acest domeniu. Este un subiect despre care putem citi în Strategia sa privind diversitatea din decembrie 2008. Rezumând, am avut trei puncte tari şi un punct mai puţin bun, deşi am putea spune chiar prost.

  Philippe Lamberts, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, domnule Maystadt, dragi concetăţeni, avem nevoie de o astfel de bancă. Într-un moment în care băncile private, considerate ca industrie, au demonstrat că acţionează împotriva interesului general, că nu-şi mai îndeplinesc rolul de a credita societatea, avem nevoie de o astfel de bancă. Avem nevoie de instrumente publice de creditare, în special la nivel european. Prin urmare, şi numai din acest motiv, cred şi credem că BEI trebuie să-şi asume un rol tot mai pregnant.

Care ar fi însă rolul pe care credem că ar trebui să îl joace? Cu siguranţă un rol catalizator. O bancă publică ca a dvs. nu poate răspunde la toate nevoile pieţei, însă trebuie să fie un catalizator: un catalizator care să contribuie la transformarea de care au nevoie societatea şi economiile noastre pentru a fi capabile să facă faţă celor două provocări majore ale timpului nostru, care ne obligă nu doar să învăţăm să trăim în limitele fizice ale planetei noastre - şi mă refer, desigur, la problema climei şi la epuizarea resurselor -, ci şi să răspundem provocării tot mai stringente a coeziunii sociale, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi la nivel global, având în vedere că BEI are o misiune importantă în domeniul dezvoltării.

Din acest punct de vedere, permiteţi-mi să amintesc doar o cifră. Dacă ne uităm la investiţiile pe care le-aţi finanţat în 2009 în domeniul energetic, constatăm că trei sferturi au fost destinate tehnologiilor secolelor 19 şi 20, doar un sfert fiind alocat energiei regenerabile.

Aşadar, domnule Maystadt, provocarea pe care v-o propunem dvs. şi BEI este să inversaţi aceste proporţii, să asiguraţi faptul că începând cu 2010 trei sferturi din investiţiile dvs. şi, pe termen lung, totalitatea acestora, vor viza transformarea amintită. Este modul în care vă puteţi juca rolul de catalizator. Domnule Maystadt, aţi fost adesea performant. vrem să vă asiguraţi că şi BEI este într-adevăr performantă la nivel global.

  Ryszard Czarnecki, în numele Grupului ECR. – (PL) Domnule preşedinte, în primul rând doresc să-i mulţumesc raportorului, dlui Deutsch, pentru munca sa excelentă. Consider că o creştere a volumului împrumuturilor cu suma menţionată în raport este un obiectiv foarte ambiţios. De fapt, din perspectiva contribuabilului şi a alegătorului european, cred că în principiu un pact de investiţii este important doar în măsura în care reprezintă un fel de „robinet” financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Este un domeniu în care angajamentul financiar, în mod justificat tot mai ambiţios, trebuie să fie apreciat. Sprijinul acordat acestui sector este esenţial, în special în vremuri de criză.

În calitate de reprezentant din Europa Centrală şi de Est şi în calitate de polonez, trebuie să spun că pentru noi este extrem de important ca banca să sprijine transformarea în regiunea noastră din Europa şi să reducă decalajele actuale. De asemenea, mă bucur că banca dă dovadă de o implicare angajată în privinţa fondurilor europene. Şi acest lucru are o relevanţă indirectă pentru noi.

  Marta Andreasen, în numele Grupului EFD. – Domnule preşedinte, când mă uit la proiectele finanţate de BEI, sunt uluită de proporţia pe care o ocupă marile companii în economia acestora în raport cu numărul redus de IMM-uri care ar trebui să fie de fapt ajutate prin aceste proiecte. Oare mari companii precum General Motors, Electrolux şi Arcelor Mittal chiar au nevoie să apeleze la BEI cu excepția condiţiilor lejere pe care le oferă? Şi care au fost efectele acestor credite asupra economiei europene? Au creat locuri de muncă? Nu, au exportat locuri de muncă, uneori către ţări europene mai ieftine, alteori în afara UE.

Electrolux este un exemplu al succesului BEI. După ce au primit un credit de 250 de milioane de euro pentru sporirea capacităţii, au construit noi fabrici în Polonia, România şi Ungaria. Imediat după finalizarea acestora, au transferat acolo producţia din Regatul Unit, provocând pierderea a aproape 2 000 de locuri de muncă în Spennymoor, Anglia. Consider, aşadar, că toată lumea e de acord că BEI joacă un rol foarte important în economia Europei şi în special în echilibrul schimburilor comerciale: exportă locuri de muncă şi importă şomaj.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Domnule preşedinte, este îmbucurător să citim în raportul anual că Banca Europeană de Investiţii (BEI) a reacţionat rapid la criză, majorând semnificativ fondurile disponibile. Una dintre priorităţile BEI trebuie să rămână creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi, în măsura posibilului, extinderea acestui sprijin. La fel de importantă însă este garantarea faptului că antreprenorii în chestiune primesc într-adevăr creditele.

În ceea ce priveşte sistemul de monitorizare şi supraveghere, susţin propunerea de înfiinţare a unei Autorităţi bancare europene. Însă, pentru a putea funcţiona eficient, autorităţii trebuie să i se încredinţeze atât puteri ample, cât şi un mandat pentru a monitoriza băncile care funcţionează dincolo de frontierele naţionale.

În ceea ce priveşte obiectivele Băncii Europene de Investiţii, mi-aş dori să observ un accent mai puternic pe activităţile desfăşurate în interiorul Europei. Este un aspect extrem de necesar în contextul actualei crize economice şi financiare şi ar elimina în acelaşi timp suprapunerea eforturilor şi conflictele de interese cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Domnule preşedinte, sunt de acord cu aprecierile pe care colegii mei le-au adus activităţii excelente a BEI.

– Atitudinea lăudabilă a BEI contrastează puternic cu imoralitatea opacă practicată de băncile private prin pachetele lor extravagante de remuneraţie, bonusurile groteşti şi lipsa totală de guvernare corporativă. Parţial pentru că, aşa cum a spus dl preşedinte, răspunde în faţa Parlamentului, BEI reprezintă exact contrariul şi trebuie apreciată pentru acţiunile adecvate şi eficiente şi în special pentru reacţia rapidă în faţa crizei economice.

Acesta a menţionat pe bună dreptate că IMM-urile au beneficiat de o atenţie şi o susţinere speciale şi ştiu că, prin intermediul BEI, în ţara mea au fost alocate 300 de milioane de euro pentru IMM-uri. Însă întrebarea care se pune este dacă banii ajung la IMM-uri, iar dacă nu, se poate stabili de ce? Există vreo cale de recurs pentru întreprinderile respinse în ciuda faptului că au planuri de afaceri bune?

În Irlanda aflăm zilnic despre întreprinderi care dau faliment şi chiar în ziarul Irish Times de marţi, titlurile de pe prima pagină ne anunţau că „Statul taie 22 de milioane de euro din fondurile destinate sprijinii întreprinderilor”. Prin urmare, încă nu am ieşit la liman.

Mai am o întrebare; există dovezi de natură anecdotică că băncile private utilizează banii care ar trebui să ajungă la IMM-uri pentru alte activităţi din cadrul băncilor. Aş vrea să ştiu dacă este adevărat. Se poate stabili şi, mai ales, putem noi în Parlament face ceva pentru a ajuta la stabilirea acestor fapte?

  Jens Geier (S&D). (DE) Domnule preşedinte, domnule Maystadt, domnule Rehn, în primul rând doresc să-i mulţumesc dlui Deutsch pentru munca sa. Doresc însă să profit de ocazie şi pentru a sublinia importanţa Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru Europa şi pentru cetăţenii Europei, precum şi pentru a atrage atenţia asupra faptului că trebuie să exploatăm în mod mai eficient această instituţie unică, mai ales în vremuri de criză economică.

Din perspectiva controlului bugetar, care în accepţiunea modernă evaluează şi rezultatele şi performanţa efective ale programelor şi instituţiilor europene, BEI şi-a binemeritat cu siguranţă cotaţia înaltă, în special în ceea ce priveşte fiabilitatea politică. BEI creează o reală valoare adăugată pentru cetăţenii Europei prin investiţiile făcute în cele şase programe principale, care merg de la Reţelele trans-europene, la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii şi până la programele sale speciale, cum ar fi cele de combatere a schimbărilor climatice. Sunt acţiuni care vor primi fără îndoială sprijinul larg al Parlamentului European. Asta implică însă şi necesitatea ca, pe viitor, Parlamentul să-şi extindă procedurile de supraveghere. Şi mă refer aici de pildă la instrumentul pentru investiţii.

În cele din urmă, doresc să mai abordez un aspect foarte important pentru grupul meu, care vizează BEI în mod direct. Salutăm faptul că BEI şi-a revizuit politica privind centrele financiare extrateritoriale. Însă trebuie să avem şi garanţia că veniturile provenite din fondurile BEI nu vor ajunge în astfel de paradisuri fiscale, altfel BEI riscă să-şi piardă reputaţia şi cotaţia obţinute.

  Charles Goerens (ALDE). – (FR) Domnule preşedinte, Banca Europeană de Investiţii este în acelaşi timp bancă şi instituţie. Ca bancă, nu trebuie să uite că este şi instituţie, iar ca instituţie, nu trebuie să uite că este bancă. Prin urmare, trebuie să răspundă exigenţelor Uniunii Europene, fără a-şi neglija însă capacitatea de refinanţare.

Din acest punct de vedere, nu avem dreptul să o forţăm să-şi asume riscuri inutile, mai ales în intervenţiile sale în ţările în curs de dezvoltare. De aceea este important să mijlocim un fel de acord între statele membre şi Comisia Europeană, pe de o parte, şi Banca Europeană de Investiţii, pe de altă parte, care să le permită donatorilor instituţionali să intervină cu donaţii, în timp ce, în virtutea misiunii sale, Banca Europeană de Investiţii să poată acorda împrumuturi.

Această măsură de precauţie ne-ar proteja de loviturile prin care a trecut Banca Mondială acum câţiva ani, când a trebuit să anuleze datorii de 50 de miliarde care sub nicio formă nu ar fi fost rambursate. Cred că putem evita o astfel de experienţă dacă Banca Europeană de Investiţii îşi va menţine prudenţa manifestată în operaţiunile sale şi o încurajez să-şi dezvolte în continuare intervenţiile din ţările în curs de dezvoltare, unde cu siguranţă mai există un spaţiu de manevră ce trebuie exploatat.

  Malika Benarab-Attou (Verts/ALE). – (FR) Domnule preşedinte, domnule preşedinte al Băncii Europene de Investiţii, în raportul anual pentru 2008 al BEI, Parlamentul a insistat ca activităţile externe ale băncii să fie în conformitate cu obiectivele generale ale Uniunii Europene.

Este motivul pentru care proiectul de finanţare a unei centrale nucleare în Iordania contravine fundamentelor articolului 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Citez: „În relaţiile sale cu restul comunităţii internaţionale, Uniunea contribuie la dezvoltarea durabilă a planetei”.

În februarie 2009, autorităţile iordaniene au cerut sprijinul BEI pentru proiectul lor de dezvoltare a energiei nucleare, care presupune construirea unei centrale nucleare până în 2016.

De aceea am primit cu satisfacţie asigurările din partea serviciilor dvs. că Banca Europeană de Investiţii nu a dat curs acestei solicitări, motivând că misiunea sa este de a sprijini acele proiecte din Iordania care vizează dezvoltarea energiei eoliene şi solare, viitorul planetei noastre depinzând de energiile regenerabile.

Se va menţine această poziţie şi în cazul celorlalte solicitări de a finanţa centrale nucleare?

  Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Domnule preşedinte, stabilitatea Ucrainei este un obiectiv împărtăşit de toate statele membre UE, în parte pentru că Ucraina este unul dintre cei mai importanţi şi mai mari parteneri ai noştri. Observăm că Ucraina trece printr-o criză. Stabilitatea bugetului Ucrainei va fi decisiv pentru situaţia socială şi politică a ţării, precum şi pentru viitorul ţării. Aşteptările noastre în ceea ce priveşte reformele care trebuie realizate în economia Ucrainei pentru trecerea către o economie de piaţă depind de ajutorul şi sprijinul pe care le vom oferi Ucrainei.

Criza economică din Ucraina nu este doar o criza a Ucrainei, ci ne priveşte pe toţi. Astăzi, situaţia dificilă din Ucraina ne arată cât de mult putem ajuta. Sprijin, aşadar, ajutorul macrofinanciar pentru Ucraina. Ar trebui să ne dorim un ajutor cât mai mare, pentru că, cu cât va fi mai mare, cu atât mai mari vor fi şi aşteptările noastre în ceea ce priveşte Ucraina.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Domnule preşedinte, încă de la înfiinţarea sa acum 52 de ani, Banca Europeană de Investiţii a fost, fără îndoială, un succes, mai ales în ceea ce priveşte realizarea şi consolidarea obiectivelor Uniunii Europene şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care alcătuiesc temelia întreprinderilor din Uniunea Europeană şi a acelor întreprinderi care trebuie ajutate să depăşească actuala criză economică pentru a conserva locurile de muncă şi stabilitatea socială în Uniune.

Ştim cu toţii că, în prezent, Uniunea se confruntă cu criza din Grecia. Nu ştiu dacă viitorii istorici o vor numi „criza elenă” sau "criza financiară" sau poate „criza monetară”. Ceea ce ştiu, însă, este că, dacă ar trăi astăzi, Galileo nu ar spune că lumea se învârte, ci că „lumea goneşte”, pentru că totul goneşte şi noi trebuie să ţinem pasul şi să găsim soluţii.

Cred că este o părere împărtăşită de toţi cei de aici că, dacă vrem ca Uniunea să continue să funcţioneze, trebuie să accelerăm uniunea politică şi monetară. Astfel stând lucrurile, consider că BEI are experienţa şi capacitatea obiectivă de a-şi asuma mai multe responsabilităţi şi propun să se analizeze posibilitatea ca BEI să joace un rol în evaluarea viitoare a rating-urilor de credit ale statelor membre.

  Hans-Peter Martin (NI). – (DE) Domnule preşedinte, antevorbitorii mei au subliniat pe bună dreptate importanţa Băncii Europene de Investiţii (BEI). Dna Kadenbach, de pildă, s-a referit la contribuţia esenţială a acesteia la convergenţa socială. Aş dori să integrez totul într-un context politic. Suntem foarte îngrijoraţi că partide aparţinând extremei dreapta câştigă popularitate în tot mai multe ţări. Fenomenul este explicabil prin faptul că, în Uniunea Europeană, convergenţa socială nu funcţionează astfel cum ne-am fi dorit cu toţii.

Dreapta radicală este foarte adesea reprezentată de lupi deghizaţi în blană de oaie, care-şi ascund astfel dispreţul profund şi cinic faţă de umanitate. Domnule preşedinte - vă cunosc înclinaţiile politice - ultimul meu exemplu priveşte atitudinea dlui Mölzer. A ţinut un mic discurs onorabil, dar între timp şi-a numit unul dintre opozanţii săi politici, cu alte cuvinte pe mine, psihopat. Este limbajul fascismului lui Hitler. Este modul în care acţionează aceşti oameni, catalogându-şi opozanţii politici drept monştri. Vă rog să luaţi măsurile necesare şi îi rog pe cei de la BEI să-şi continue munca, în special în domeniul transparenţei. Activitatea lor trebuie să fie şi mai transparentă, pentru că o astfel de abordare va contribui la combaterea noului fascism.

  Sophie Auconie (PPE). – (FR) Domnule preşedinte, prin raportul pentru 2008 al Băncii Europene de Investiţii, sărbătorim o aniversare: au trecut peste 50 de ani de când BEI contribuie în mod activ la dezvoltarea economică a continentului nostru.

Ca bancă a Uniunii Europene care acordă împrumuturi pe termen lung, BEI joacă un rol decisiv în combaterea crizei cu care ne confruntăm în prezent. Merită să salutăm promptitudinea pe care a demonstrat-o din toamna lui 2008. Numai în 2008, BEI a acordat cu 10 miliarde de euro mai mult decât anticipase.

Ca membru al Comisiei pentru dezvoltare regională şi al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare ale Parlamentului, mă interesează în special sprijinul pe care BEI îl acordă întreprinderilor mici şi mijlocii europene. Din punctul meu de vedere, este extrem de important să continuăm să dezvoltăm iniţiative precum JEREMIE. Întreprinderile au nevoie de fonduri proprii, de capital de risc, garanţii, credite şi de asistenţa tehnică pe care o propune JEREMIE. În urmă cu un an, în centrul circumscripţiei mele, pe care dl Audy, aici prezent, o cunoaşte foarte bine, regiunea Auvergne a lansat acest mecanism de sprijin pentru IMM-uri. Vorbim de 25 de milioane de euro, dintre care 18 milioane provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER), bani cu care se vor ajuta întreprinderile mici, se va sprijini inovaţia şi se va contribui la depăşirea crizei.

Sunt încântată să constat această cooperare constructivă dintre BEI, Fondul European de Investiţii şi autorităţile noastre locale. Domnule Maystadt, sunt convinsă că trebuie să continuăm în această direcţie.

  Thijs Berman (S&D). – Domnule preşedinte, în 2008, BEI a reacţionat cu promptitudine şi acurateţe la criza financiară din UE majorându-şi capitalul şi, comparativ cu anii precedenţi, aproape dublându-şi investiţiile şi plăţile îndreptate în special către IMM-uri. În cadrul mandatului său extern, însă, BEI nu a demonstrat înţelegerea aceleiaşi urgenţe de a adopta acţiuni contra-ciclice în ţările în curs de dezvoltare. BEI chiar şi-a redus semnificativ investiţiile în ţările ACP, în Asia şi în America Latină. Raportul anual arată că, în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, reacţia BEI la criză a fost regretabil de lentă.

Misiunea principală a BEI ca instituţie publică acţionând în ţări în curs de dezvoltare nu trebuie redusă la investiţiile în infrastructura grea; o sarcină la fel de importantă este să furnizeze capital în perioade de deficit, să sprijine pieţele atunci când băncile private sunt reticente. În cadrul mandatului său extern, BEI trebuie să investească mai mult în servicii financiare, oferind un acces mai bun la credite şi economii pentru cetăţeni şi IMM-uri. Astfel se promovează creşterea durabilă în Europa şi în ţările în curs de dezvoltare.

  Georgios Stavrakakis (S&D). – (EL) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, înainte de a saluta prezenţa dlui preşedinte Maystadt în Parlamentul European şi înainte de a-l felicita atât pentru succesele Băncii Europene de Investiţii, cât şi pentru planul său de afaceri ambiţios, doresc să-mi exprim indignarea cu privire la atacul criminal de ieri de la Atena în care trei concetăţeni ai mei au căzut victime ale unui incendiu premeditat la locul lor de muncă şi să le transmit familiilor lor cele mai profunde condoleanţe.

Actuala criză economică a evidenţiat, fără îndoială, importanţa activităţii Băncii Europene de Investiţii. Sprijinul financiar suplimentar acordat de BEI a permis plăţi rapide şi a contribuit la susţinerea economiei reale, în special prin protejarea proiectelor utile şi asistarea întreprinderilor viabile în această perioadă extrem de dificilă.

BEI a jucat un rol central în principalul program privind competitivitatea în Europa în cadrul căruia, prin intermediul iniţiativelor JASPERS şi JEREMIE, BEI a promovat instrumentele necesare pentru a sprijini într-un mod şi mai eficient inovaţia.

Rolul BEI devine tot mai important, nu doar în contextul obiectivelor de coeziune, ci şi în implementarea strategiei Europa 2020. Instrumentele inteligente ale mecanismelor financiare, aflate în evoluţie continuă, şi mai recenta iniţiativă de asistenţă tehnică pentru eficienţa energetică (ELENA) au un potenţial enorm de a contribui la ocuparea forţei de muncă prin investiţii semnificative în sectoare cu un impact direct asupra dezvoltării economice locale şi a calităţii vieţii cetăţenilor noştri, cum ar fi durabilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie.

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Domnule preşedinte Adamkus, după ce Europa a fost lovită de criza economică şi financiară, sprijinul oferit de BEI întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) a devenit cu atât mai necesar. Consider că decizia BEI din 2008 de a aloca IMM-urilor cu 42 % mai multe credite decât în anul precedent a fost una pozitivă, având în vedere că IMM-urile alcătuiesc 99 % din întreprinderile Uniunii Europene şi angajează peste 10 milioane de oameni. Dat fiind faptul că actuala criză economică nu s-a sfârşit încă şi că nivelul şomajului este în continuă creştere, trebuie să ne asigurăm că Banca Europeană de Investiţii va continua să crească oportunităţile de creditare pentru IMM-uri şi va ameliora accesul la capital şi va simplifica normele birocratice mult prea complicate, astfel încât proiectele să poată fi finanţate mai rapid şi mai eficient, mai ales în cele mai afectate state membre şi sectoare. Pe lângă sprijinul pentru întreprinderi deja menţionat, Banca Europeană de Investiţii trebuie să se concentreze în continuare şi pe finanţarea unei infrastructuri energetice durabile, competitive şi sigure şi pe dezvoltarea unei infrastructuri armonizate în sectorul transportului.

  Proinsias De Rossa (S&D). –Domnule preşedinte, dacă Banca Europeană de Investiţii nu ar fi existat, în momentul acesta am fi încercat disperaţi să o înfiinţăm. Salut propunerea de a majora semnificativ volumul creditelor acordate şi sprijin rolul pe care îl joacă BEI în ţările în curs de dezvoltare din afara UE.

Cu toate acestea, consider că irosim această resursă valoroasă atâta timp cât nu ne bazăm pe expertiza sa în criza financiară globală. Avem nevoie urgent de un mecanism european pentru stabilitate financiară. Prin instituirea unui fond fiduciar de forma celui propus de Partidul Socialiştilor Europeni, am putea asigura susţinerea statelor membre care fac obiectul atacurilor din partea speculatorilor, fără a recurge direct la contribuabili şi determinând o contaminare mai redusă. Am demonstra astfel în mod clar pieţelor şi în special speculatorilor lipsiţi de scrupule că nu permitem atacul asupra niciunui stat membru, că nu permitem distrugerea niciunui stat membru, aşa cum se întâmplă în prezent cu Grecia şi e foarte probabil să se întâmple cu alte state membre, inclusiv cu ţara mea, Irlanda.

  Corina Creţu (S&D). - În contextul crizei, Banca Europeană de Investiţii a reuşit să îşi schimbe cu promptitudine priorităţile în acordarea de împrumuturi, pentru a veni în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, cele mai expuse riscurilor generate de criză şi de costurile crescute ale creditării. Este important să vedem în ce măsură Banca poate asigura cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri structurale în ţările membre din Est, pentru că, aşa cum ştiţi, se întâmpină dificultăţi majore pentru o serie de IMM-uri şi colectivităţi locale în a accesa fonduri europene pentru care nu se găsesc cofinanţări pe piaţa financiar-bancară.

Cred că în următoarea perioadă, activităţile Băncii trebuie să se concentreze asupra ţărilor afectate puternic de criză, care nu reuşesc să îşi relanseze economiile, pentru a sprijini coeziunea şi a împiedica continuarea declinului economic şi social.

Banca Europeană de Investiţii ocupă un loc privilegiat în dispozitivul financiar aflat la îndemâna UE pentru relansarea creşterii economice şi, de aceea, susţin recomandarea ca UE, ca persoană juridică, să poată deveni acţionar al Băncii alături de statele membre, fapt ce ar conduce la o cooperare consolidată.

  Preşedintele. – Îi voi da cuvântul pentru o jumătate de minut dlui Mölzer, care s-a simţit vizat de discursul unui alt coleg.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Domnule preşedinte, în conformitate cu articolul 151 din Regulamentul de procedură, doresc să fac o declaraţie personală ca urmare a gravelor acuzaţii pe care mi le-a adus dl Martin în discursul său.

Trebuie să subliniez că nu vreau sa am de-a face cu acest deputat din Parlamentul European. Abordarea sa politică constă în a-şi denunţa colegii, a denunţa întregul Parlament în media şi a declara că funcţionarii Parlamentului sunt leneşi, inactivi şi incapabili. Nu voi vorbi cu un om care recurge la metode ale serviciilor secrete pentru a spiona oamenii, cum ar fi mini-camere şi alte echipamente secrete. Nu i-am adresat niciun cuvânt azi şi nici nu o voi face în viitor. Nu vreau sa am de-a face cu o astfel de persoană. Resping afirmaţia dlui Martin, pe care cred că ar trebui să şi-o retragă.

  Preşedintele. – Domnule Mölzer, intervenţia dvs. a fost înregistrată în stenograma şedinţei de astăzi.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Ţin să felicit mai întâi Banca Europeană de Investiţii pentru efortul depus în vederea realizării obiectivelor comunitare. Rolul acesteia în timpul crizei economico-financiare a fost şi este în continuare vital.

Obiectivul convergenţă primeşte sprijin substanţial din fondurile structurale şi de coeziune, fiind un obiectiv central al Băncii; 21 miliarde de euro, aproximativ 41 % din totalul împrumuturilor BEI în Uniunea Europeană, au reprezentat împrumuturi pentru proiecte vizând acest obiectiv. Consider că dezvoltarea regiunilor mai sărace nu se poate realiza decât după ce infrastructura ce asigură accesibilitate, infrastructura socială şi cea educaţională vor fi realizate la standarde comune pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.

De aceea încurajez, astfel, Banca Europeană de Investiţii să continue demersurile de promovare a coeziunii economice şi sociale în Uniunea Europeană şi demersurile de combatere a crizei financiare prin sporirea.

(Preşedintele întrerupe vorbitorul)

  George Sabin Cutaş (S&D). - Banca Europeană de Investiţii are un rol major în creşterea gradului de convergenţă la nivelul Uniunii Europene, lucru esenţial în condiţiile recesiunii economice care a afectat grav investiţiile, în special în infrastructura publică.

Consider că reacţia BEI la provocările crizei a fost una extrem de promptă, un exemplu fiind acordarea de finanţări pentru România, acestea însumând aproape 1,5 miliarde de euro pentru anul 2009. Aceste credite ilustrează complexitatea gradului de implicare a Băncii în accelerarea recuperării decalajelor de dezvoltare în perioada post-aderare.

Aşa cum au spus şi colegii mei, o pondere semnificativă revine împrumuturilor pentru susţinerea IMM-urilor. Cred că îmbunătăţirea accesului acestora la capital poate juca un rol esenţial în stimularea economiei europene şi în combaterea şomajului. În acest sens, ar fi utile evaluări anuale ale accesibilităţii şi eficienţei acestor împrumuturi, atât pentru o mai mare transparenţă privind destinaţia lor finală, cât şi pentru ameliorarea parcursului birocratic

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Domnule preşedinte, rolul deosebit de important pe care îl joacă Banca Europeană de Investiţii în reconstrucţia economiilor noastre în această perioadă dificilă cu care se confruntă cea mai mare parte a ţărilor noastre este lăudabil. Un exemplu foarte potrivit este ţara mea, Lituania. BEI joacă un rol important în pachetul naţional de stimulente, în special în ceea ce priveşte consolidarea finanţării pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi a finanţării proiectelor legate de energia regenerabilă şi a celor de transport.

Îndemn însă guvernele europene să ofere BEI o mai mare capacitate de creditare în favoarea vecinilor noştri şi în special a celor din est, care la rândul lor sunt afectaţi de criză şi au mare nevoie de împrumuturi şi investiţii. Este nevoie de investiţii mai ales în sectoarele grele, cum ar fi transportul, mediul şi, nu în ultimul rând, energia. Ultimul are o importanţă aparte, mai ales cunoscând problemele de infrastructură energetică ce...

(Preşedintele a întrerupt-o pe vorbitoare.)

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Domnule preşedinte, doresc să mă alătur celor care au adresat mulţumiri sincere dlui Maystadt şi Băncii Europene de Investiţii, precum şi dlui Deutsch, care a elaborat raportul.

În cadrul dezbaterii s-au conturat două obiective: în primul rând dezvoltarea şi apoi stabilizarea, sau invers, ordinea nu contează. În Uniunea Europeană şi statele sale membre, dezvoltarea este gândită în principal în termeni de coeziune. Referitor la acest lucru, doresc să subliniez în special rolul pe care îl poate juca finanţarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. În Agenda de la Lisabona s-a afirmat deja că nu este posibilă o dezvoltare a coeziunii fără sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi fără cooperare regională.

Dl Kowal şi dna Andrikienė au vorbit deja despre ţările vecine din afara Uniunii, care fac parte din Parteneriatul estic şi care, fără ajutorul Băncii Europene de Investiţii, nu vor putea...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor.)

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Domnule preşedinte, domnule Maystadt, m-ar interesa să aflu ce efecte are discuţia privind Basel III asupra băncii şi, în special a Fondului European de Investiţii (FEI). Credeţi că avem bonitatea necesară pentru a oferi sprijin eficient într-o criză economică sau consideraţi că avem nevoie de o ameliorare a bonităţii? Ce posibilităţi întrevedeţi în viitor pentru a pune la dispoziţie mai mult capital de risc în eventualitatea unor crize similare cu cea prin care trecem în prezent? În perioade dificile, sprijinul FEI este esenţial mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Doresc să mulţumesc Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru colaborarea fructuoasă cu FEI şi pentru că a înregistrat progrese semnificative în concentrarea pe întreprinderile mici şi mijlocii şi, mai ales, pentru reţelele trans-europene de transport.

  Philippe Maystadt, Preşedinte al Băncii Europene de Investiţii. − (FR) Domnule preşedinte, doresc să le mulţumesc tuturor vorbitorilor pentru comentariile lor. Unele dintre probleme ridicate ar merita cu siguranţă o discuţie mai detaliată. Va trebui însă să mă limitez doar la câteva răspunsuri, încercând să fac o distincţie între aspectele care ţin de priorităţile noastre operaţionale, pe de o parte, şi cele care se referă mai mult la supraveghere şi guvernare, de cealaltă parte.

În ceea ce priveşte priorităţile noastre operaţionale, mulţi dintre dvs. aţi insistat asupra sprijinului ce trebuie acordat întreprinderilor mici şi mijlocii. Dna Győri şi dl Schmidt au subliniat în mod deosebit acest aspect. Consider că au insistat în mod justificat pe importanţa sprijinului pentru IMM-uri.

După cum fără îndoială ştiţi, în 2008 am lansat un nou produs destinat împrumuturilor acordate băncilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care ne permite să monitorizăm mai eficient utilizarea fondurilor pe care le împrumutăm. Astfel, vă pot spune că, începând cu ultimul trimestru din 2008 şi până la sfârşitul lui 2009, am aprobat credite în valoare de 21 de miliarde de euro, din care 16 miliarde au fost efectiv cheltuite. În plus, la sfârşitul anului trecut, peste 90 % din aceste fonduri fuseseră deja alocate sub formă de credite întreprinderilor mici şi mijlocii.

Consider, aşadar, ca, prin intermediul băncilor comerciale şi, aşa cum a subliniat dl Győri, folosind ca intermediari nu doar băncile comerciale tradiţionale, ci şi băncile regionale şi de economii, sprijinul pe care îl putem oferi să fie considerabil. Ne-am diversificat paleta de intermediari.

Încercăm, de asemenea, să lucrăm într-o strânsă colaborare prin acţiuni combinate cu filiala noastră, Fondul European de Investiţii, întrucât acest fond este în măsură să ofere garanţii pentru portofoliul creditelor acordate IMM-urilor. Dna Auconie a exemplificat cât se poate de concret această participaţie şi îi mulţumesc pentru cuvintele de susţinere în această privinţă.

A doua prioritate operaţională care s-a bucurat de atenţia dvs. este, desigur, convergenţa şi pot confirma că Banca Europeană de Investiţii face eforturi pentru a-şi intensifica operaţiunile în aşa-numitele regiuni de convergenţă. Veţi observa, astfel, că în 2009 volumul împrumuturilor noastre a crescut într-o mai mare proporţie în noile state membre decât în cele vechi. Această strategie se înscrie în efortul nostru susţinut de a contribui la reducerea decalajului dintre statele membre, acesta fiind într-adevăr spiritul convergenţei.

În acest context, după cum au subliniat în special dna Kadenbach şi dl Czarnecki, este foarte important să existe o cooperare strânsă cu Comisia în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor structurale şi vă asigur că ea există.

De altfel, împreună cu Comisia am finalizat mai multe programe comune: JASPERS, care vizează acordarea de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor care ar putea beneficia de Fondurile structurale; JEREMIE, care este o idee originală menită să transforme Fondurile structurale în instrumente financiare cu un caracter rotativ (putem utiliza aceleaşi sume de mai multe ori); şi, în sfârşit, JESSICA, construit pe aceeaşi idee de utilizare a Fondurilor structurale pentru finanţări în domeniul reînnoirii urbane.

A treia prioritate operaţională este energia şi lupta împotriva schimbărilor climatice. Este o problemă pe care sper că vom avea ocazia să o discutăm mai în detaliu, până atunci însă vă pot asigura că obiectivul nostru este să punem un accent deosebit pe energiile regenerabile şi eficienţa energetică, în conformitate cu strategia adoptată la nivel european.

Dl Lambert a invocat cifrele din perioada 2002-2008, însă, dacă vă uitaţi la cele mai recente cifre, şi anume cele din 2009, veţi observa că există tendinţa de inversare a proporţiei, din moment ce în 2009 valoarea finanţării acordate pentru proiecte în materie de energie regenerabilă a depăşit 4 miliarde de euro, reprezentând peste 70 % din finanţările noastre pentru producţia de electricitate.

Intenţia noastră, aşadar, este de a continua această tendinţă finanţând într-o mai mare proporţie energiile regenerabile şi eficienţa energetică şi doresc să-i mulţumesc dl Stavrakakis, care în discursul său a amintit de programul ELENA, care este tot un program realizat în comun cu Comisia, scopul său fiind acordarea de asistenţă tehnică în domeniul eficienţei energetice.

Tot legat de energie, doresc să-i spun dnei Benarab-Attou că respectăm alegerea fiecărui stat membru în ceea ce priveşte combinaţia de politici. Dacă un stat membru decide să utilizeze energie nucleară, BEI nu este în măsură să se opună, confirm însă că în cazul Iordaniei discutăm doar finanţarea energiilor regenerabile.

Voi aborda acum pe scurt câteva aspecte legate de supraveghere şi guvernare. În ceea ce priveşte supravegherea, dl Audy, care ne cunoaşte poziţia, a abordat deja problema; suntem total deschişi, suntem deja supravegheaţi într-o mare măsură de o comisie de audit independentă, de Curtea de Conturi Europeană atunci când folosim bugetul UE, de OLAF şi de Ombudsman-ul European. Cred că suntem deja cea mai controlată instituţie financiară internaţională.

Acestea fiind spuse, recunosc că o supraveghere bancară ar putea fi utilă, prin urmare suntem complet deschişi la orice propuneri care ar putea veni în acest sens, în special via noua Autoritate bancară europeană.

În ceea ce priveşte Basel III, îi spun dlui Rübig că pur şi simplu urmărim îndeaproape lucrările. Este prea devreme pentru a ne putea pronunţa cu privire la impactul pe care l-ar putea avea, pentru că ne aflăm doar în stadiul de consultări legate de Basel III şi încă nu au fost hotărâţi parametrii.

Cu privire la centrele financiare extrateritoriale, dl Geier trebuie să ştie că e o problemă care ne interesează foarte tare. Dacă doreşte, putem explica mai în detaliu noua noastră politică, dar principala preocupare este să evităm evaziunea fiscală prin recursul la centre financiare extrateritoriale.

În cele din urmă, problema specifică ridicată de dl Schmidt. Are dreptate, mai avem încă de făcut progrese în ceea ce priveşte egalitatea de gen. Cifra invocată de domnia sa se referă doar la personalul administrativ. Este adevărat că femeile sunt prost reprezentate în personalul administrativ al BEI. Am implementat un plan de acţiune şi sperăm să corectăm această situaţie în următorii ani, doresc însă să vă asigur de disponibilitatea noastră în acest sens; dorim să ameliorăm o situaţie care, la ora actuală, este într-adevăr inacceptabilă.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. − (FI) Domnule preşedinte, distinşi deputaţi, doresc să vă mulţumesc pentru o dezbatere foarte profesionistă şi constructivă, iar dlui Deutsch pentru raportul său excelent.

Doresc să spun trei lucruri. În primul rând, am încredere că dezbaterea şi raportul de azi vor constitui o bază solidă pentru adoptarea rapidă a mandatului extern al Băncii Europene de Investiţii. Este important să putem garanta implementarea eficientă a obiectivelor comune ale UE în politica externă şi cooperarea pentru dezvoltare.

În al doilea rând, Banca Europeană de Investiţii este un partener esenţial al Comisiei Europene, mai ales dacă urmărim realizarea obiectivelor Europa 2020 şi în special a celor din domeniul creşterii durabile şi al ocupării forţei de muncă. BEI este elementul cheie în dezvoltarea infrastructurii, a inovaţiilor şi a întreprinderilor mici, domenii în care colaborăm îndeaproape şi consecvent.

E lesne de înţeles de ce mulţi dintre dvs. aţi abordat situaţia din Grecia. Ieri am transmis în numele Comisiei condoleanţele noastre sincere rudelor şi prietenilor celor ce şi-au pierdut viaţa în violenţele de la Atena. Dezbaterile energice sunt o trăsătură a democraţiei, violenţa însă nu poate fi tolerată în nicio situaţie şi trebuie să existe o limită foarte strictă ce nu trebuie încălcată prin astfel de comportamente.

Comisia s-a implicat activ în elaborarea unui program de stabilizare pentru economia greacă şi adoptarea unui masiv pachet financiar de salvare menit să sprijine stabilitatea financiară în toată zona euro şi să asigure stabilitatea economiei Greciei. La sfârşitul săptămânii trecute am înaintat Eurogrup un masiv pachet financiar de salvare şi un program de stabilizare în valoare totală de 110 miliarde de euro. Duminica trecută, miniştrii de finanţe din Eurogrup au adoptat o decizie în legătură cu o propunere venită din partea Comisiei, a BCE şi FMI. A fost o decizie grea, dar în acelaşi timp necesară şi responsabilă. În acest moment este extrem de important ca toate parlamentele naţionale să-şi definitiveze deciziile cât mai curând. Personal, am încredere că ne veţi sprijini pentru a realiza acest obiectiv.

Nu este vorba doar de Grecia, ci de stabilitatea tuturor economiilor din zona euro. Este esenţial să stingem focul din Grecia înainte să ia amploarea unui incendiu care să devasteze toată Europa. Dacă vom acţiona responsabil, am convingerea că vom reuşi. Nu este momentul să ne gândim cum să ne îmbunătăţim popularitatea: este timpul pentru acţiuni responsabile şi determinate. Moneda euro nu este doar un aranjament tehnic, ci este poate cel mai important proiect comun al Uniunii Europene.

  Tamás Deutsch, raportor. – (HU) Domnule preşedinte, domnule preşedinte Maystadt, domnule comisar Rehn, permiteţi-mi, vă rog, să le mulţumesc colegilor mei, preşedintelui şi dlui comisar pentru această dezbatere de calitate.

Înainte de votare, aş dori să punctez trei aspecte pe care le consider importante după câteva luni de lucrări pregătitoare minuţioase şi, după părerea mea, valoroase. După cum a spus Montecuccoli în urmă cu câteva sute de ani, un război nu se poate câştiga decât cu bani, cu bani şi iar cu bani. Este evident că, pentru a rezolva problemele economice care ne afectează, trebuie să se creeze în primul rând locuri de muncă, apoi trebuie să se creeze locuri de muncă şi în ultimul rând trebuie să se creeze locuri de muncă. Faptul că Banca Europeană de Investiţii a tratat mereu acest subiect ca un obiectiv central este foarte important şi dezbaterea de azi ne confirmă că va continua să colaboreze cu Parlamentul European, cu Comisia şi Consiliul în eforturile comune de a realiza aceste obiective.

Consider, de asemenea, importante observaţiile colegilor mei care îndeamnă Banca Europeană de Investiţii să acorde o mai mare atenţie statelor membre care au fost cel mai grav afectate de criză. Cred că şi în această privinţă batem la uşi deja deschise.

Nu în ultimul rând, la fel de importante mi se par observaţiile făcute aici în legătură cu mandatul extern al Băncii Europene de Investiţii, prin care s-a subliniat că este esenţial să se acorde sprijin şi credit ţărilor europene care se învecinează cu Uniunea Europeană. Au fost menţionate Ucraina şi regiunile din Balcani. Sunt perfect de acord. Nu în ultimul rând, în finalul dezbaterii permiteţi-mi să menţionez doi domni. În astfel de ocazii, şefii instituţiilor sunt cei care primesc toate laudele. Îl felicit, desigur, pe dl preşedinte Maystadt pentru munca sa de până acum, aş dori însă să le mulţumesc pentru activitatea lor şi dlor de Crayencour şi Brito, care au fost excelenţi parteneri ai Parlamentului European. Nu mai puţin important, doresc să le mulţumesc colegilor mei pentru cooperare. A fost un efort comun, succesul este şi el al tuturor.

  Preşedintele. – Dl Hans-Peter Martin a cerut să ia cuvântul ca urmare a aluziilor personale. Compatriotul său, dl Mölzer, a făcut referiri la dl Hans-Peter Martin, la trecutul şi comportamentul său, prin urmare acesta are dreptul la replică în conformitate cu articolul 151.

Aceste discursuri în care se fac atacuri personale nu se pot transforma într-un meci de ping-pong în care o persoană face referiri la o alta, care apoi face referiri la prima; prin urmare, după intervenţia dlui Martin, voi considera această problemă încheiată. Dl Martin va avea la dispoziţie exact un minut, îl anunţ că dacă va depăşi timpul îl voi întrerupe şi îl rog să respecte articolul 151.

  Hans-Peter Martin (NI). – (DE) Domnule preşedinte, este regretabil că trebuie să intervin în plen pentru aşa ceva. Trebuie însă să spun că afirmaţiile dlui Mölzer sunt false. Când ne îndreptam către sală, m-a numit într-adevăr psihopat. Anul trecut mi-a spus de nenumărate ori că ar trebui să merg la un psihiatru. Este modul în care funcţionează extrema dreaptă. Anul trecut, liderul grupului social democrat a spus: „Cred că Hein-Christian Strache e nazist”. Dl Mölzer aparţine partidului acestui om cu care colaborează îndeaproape.

Având în vedere experienţele din această instituţie, cred cu adevărat că nu ar trebui să ne limităm la discuţii legate de criza economică, criza financiară şi ceea ce acum putem numi un război al banilor. Ar trebui să ne preocupe şi evoluţia periculoasă a radicalismului de dreapta. Domnule preşedinte, având în vedere trecutul dvs. politic, dacă aţi sta aici în spate, aţi recunoaşte tendinţele periculoase care se fac deja simţite în Ungaria, Austria şi în alte părţi. Este un fenomen care trebuie stopat înainte de a scăpa de sub control.

  Preşedintele. − Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi la ora 11.00

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Liam Aylward (ALDE). – (GA) Rolul Băncii Europene de Investiţii este esenţial pentru întreprinderile mici şi mijlocii care fac eforturi pentru a supravieţui actualei crize economice. Întreprinderile mici şi mijlocii asigură 70 % din locurile de muncă europene şi, prin urmare, joacă un rol central pentru funcţionarea economiei europene.

Cea mai mare dificultate cu care se confruntă în prezent aceste întreprinderi este accesarea de fonduri şi capital. BEI trebuie sprijinită în eforturile sale salutabile de a juca un rol central în acordarea de ajutor întreprinderilor mici şi mijlocii. În perioada 2008-2011 au fost alocate 30 de miliarde de euro întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în 2009 peste 50 000 de întreprinderi din UE au beneficiat de finanţare provenind de la BEI.

Salut recomandările raportului referitoare la creşterea transparenţei sistemului prin care creditele sunt acordate prin intermediarii financiari ai BEI. Intermediarii financiari trebuie să transfere aceste credite către întreprinderile mici. Pentru a asigura eficienţa creditelor, trebuie ameliorat sistemul de monitorizare al acestora de către bancă.

  Jim Higgins (PPE). – Apreciez enorm sprijinul constant manifestat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) faţă de Irlanda în timpul crizei economice. BEI a reacţionat admirabil la gravele constrângeri de lichidităţi şi condiţiile stricte de creditare ale căror consecinţe au fost problemele serioase în finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi încrederea tot mai scăzută în pieţele financiare. BEI a jucat un rol important şi în Planul european de redresare economică, în special în ceea ce priveşte finanţarea consolidată acordată IMM-urilor, sursele regenerabile de energie şi transportul ecologic. Este esenţial ca BEI să-şi asume riscuri mai mari în politica sa de creditare a IMM-urilor pentru a le permite acestora să acceseze capital pentru proiecte ce implică riscuri. Anul trecut, Irlanda a beneficiat de 1,02 miliarde de euro pentru şase operaţiuni, cel mai mare împrumut acordat de BEI Irlandei. Salut faptul că băncile care acţionează ca intermediari ai BEI sunt obligate prin contract să acorde IMM-urilor credite de cel puţin două ori mai mari decât valoarea împrumutului lor de la BEI, garantându-se astfel faptul că profiturile provenind din finanţarea BEI ajung la IMM-uri. Este însă necesară o atentă supraveghere a respectării acestui regulament, multe IMM-uri din Irlanda fiind nevoite să lupte pentru a se împrumuta de la bănci irlandeze care au beneficiat de credite de la BEI.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) În 2008, Banca Europeană de Investiţii şi-a sărbătorit cea de-a 50-a aniversare. În decursul acestei perioade a contribuit considerabil la integrare, la o dezvoltare echilibrată şi de durată şi la coeziunea economică şi socială, sprijinind proiectele de investiţii în Europa şi împrumutând sectorul public şi privat prin utilizarea pieţelor financiare şi a fondurilor proprii. Anul 2008 a însemnat şi începutul crizei economice şi financiare care a devastat economia europeană. Având în vedere lichidităţile limitate, politica strictă de creditare şi restricţiile de capital impuse de bănci, Banca Europeană de Investiţii a fost o şansă pentru multe investiţii şi proiecte ameninţate. Ca reacţie în faţa crizei, în 2008 BEI şi-a majorat semnificativ volumul creditelor acordate întreprinderilor. A fost o decizie extrem de importantă, mai ales pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, foarte grav afectat de criză. BEI a fost ultima lor speranţă în condiţiile în care foarte adesea s-au confruntat cu restricţiile severe în ceea ce priveşte accesul la capitalul băncilor, ele însele îngropate în probleme. Rolul pozitiv jucat de BEI în această criză este incontestabil. Cred însă că ar fi foarte necesară o analiză privind modul în care resursele aflate la dispoziţia băncilor pot fi folosite şi mai eficient. Cea mai bună metodă în acest sens este simplificarea birocraţiei foarte complicate şi stabilirea unor proceduri clare.