Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2660(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0247/2010

Dezbateri :

PV 06/05/2010 - 4
CRE 06/05/2010 - 4

Voturi :

PV 06/05/2010 - 7.11
CRE 06/05/2010 - 7.11
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0157

Stenograma dezbaterilor
Joi, 6 mai 2010 - Bruxelles Ediţie JO

4. Atrocităţile în masă care au avut loc în Jos, Nigeria, în ianuarie şi martie (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Preşedintele. – Următorul punct este declaraţia Comisiei privind atrocităţile în masă care au avut loc în Jos, Nigeria, în ianuarie şi martie.

 
  
MPphoto
 

  Olli Rehn, membru al Comisiei. − Domnule preşedinte, am aflat cu mare tristeţe că fostul preşedinte Umaru Musa Yar’Adua a încetat din viaţă noaptea trecută. Rolul său în viaţa politică şi democratică din Nigeria a fost imens, prin politicile sale contribuind mai ales la stabilitatea din subregiunea Africii de Vest.

Conform constituţiei, preşedintele în exerciţiu Jonathan devine automat preşedinte interimar. Din informaţiile pe care le avem, acesta va fi învestit în scurt timp, poate chiar în cursul zilei de azi, de către şeful Curţii Supreme din Nigeria. În schimb, se aşteaptă ca acesta să numească un vicepreşedinte din nordul ţării, fapt care generează noi speculaţii legate de scena politică din Nigeria.

Uniunea Europeană este un partener angajat al Nigeriei şi a continuat să ofere un sprijin solid şi constructiv în aceste ultime luni dificile marcate de instabilitate politică. Conflictele violente din Jos şi din satele înconjurătoare, care au avut loc anul acesta în ianuarie şi martie şi în care sute de cetăţeni au fost masacraţi sau grav răniţi, au fost devastatoare. Mii de persoane care au fost lăsate fără adăpost se află în prezent în tabere.

Împărtăşesc întru totul îngrijorările exprimate de distinşii deputaţi cu privire la atrocităţile în masă care au avut loc la Jos şi doresc să vă asigur că reacţia UE a fost fermă.

Din momentul în care au apărut ştirile legate de evenimentele din ianuarie şi martie, Comisia a fost în contact cu Crucea Roşie Internaţională din Nigeria, precum şi cu alte agenţii locale, care au confirmat că nevoile umanitare ale celor mai multe victime puteau fi satisfăcute şi că spitalele puteau face faţă afluxului de victime. UE s-a numărat printre primii parteneri internaţionali ai Nigeriei care şi-au exprimat public poziţia cu privire la violenţă.

În ianuarie, Înalta Reprezentantă/vicepreşedintă a Comisiei Catherine Ashton, împreună cu Hillary Clinton, David Miliband şi Bernard Kouchner au emis o declaraţie comună în care îşi exprimă regretul profund cu privire la violenţe şi pierderile tragice de vieţi omeneşti. Toate părţile au fost îndemnate la cumpătare şi la găsirea unor mijloace paşnice de soluţionare a conflictelor, iar guvernului federal i s-a solicitat să aducă în faţa justiţiei pe autorii violenţelor. În februarie şi martie, UE a dat noi declaraţii privind Nigeria şi a iniţiat un demers diplomatic împreună cu ministrul nigerian al afacerilor externe pentru a condamna cele mai recente explozii de violenţă.

UE a solicitat guvernului federal nigerian să efectueze o anchetă detaliată cu privire la cauzele care au condus la recentele violenţe şi să aducă vinovaţii în faţa justiţiei. În ultimii 10 ani, conflictele violente din Nigeria au provocat moartea a peste 14 000 de persoane şi strămutarea a peste trei milioane.

Este imposibil să distribuim comunităţile musulmane şi creştine în rolul victimei sau al agresorului pentru că, din nefericire, istoria ne arată că ambele au jucat cele două roluri. Evident este însă faptul că, întotdeauna, conflictul implică oameni foarte săraci. Conflictele motivate religios sunt adesea declanşate de alte cauze, cum ar fi conflictele dintre conducătorii tradiţionali, luptele între comunităţi pentru pământ şi resurse, luptele politice interne, tensiunile dintre stat şi autorităţile federale. Diferenţele religioase alimentează şi intensifică adesea diferenţele existente, conducând la conflicte mai mari.

Măsurile adoptate de UE în Nigeria îmbină diplomaţia cu cooperarea pentru dezvoltare pe termen lung. În cadrul FED, sprijinim cooperarea pentru dezvoltare în Nigeria. Cele mai importante două sectoare sunt pacea şi securitatea, pe de o parte, şi guvernarea şi drepturile omului, de cealaltă. Pacea şi securitatea sunt probleme pe care le promovăm activ şi prin dialogul politic permanent cu Nigeria în cadrul acordului Cotonou şi dialogul cu această ţară în ceea ce priveşte drepturile omului şi principiile democratice, incluzând aspecte precum discriminarea etnică, religioasă şi rasială.

În cele urmă, consider că este necesar să rămânem vigilenţi în ceea ce priveşte problema violenţelor intercomunitare recurente din Nigeria. Propunerea mea este ca această problemă să fie abordată în mod prioritar în cadrul următoarei reuniuni ministeriale UE-Nigeria din toamna acestui an.

 
  
MPphoto
 

  Gay Mitchell, în numele Grupului PPE. – Domnule preşedinte, doresc să mă alătur dlui comisar în a transmite poporului nigerian condoleanţele mele pentru moartea preşedintelui Umaru Yar’Adua.

Recentele conflicte violente din Nigeria sunt emblematice pentru o problemă mai amplă cu care se confruntă ţara. Incidentele care au avut loc în Jos, un oraş cu o îndelungată istorie de violenţe, sunt foarte alarmante. Oraşul este aşezat la intersecţia dintre nordul musulman şi sudul creştin, fapt care i-a făcut pe mulţi să creadă că incidentele au ca unic fundament ura religioasă.

În propunerea de rezoluţie comună, am solicitat o analiză mai amplă a cauzelor profunde ale conflictului. Venind din Irlanda, ştiu că de mult prea mult timp se vorbeşte despre conflictul din Irlanda de Nord ca despre un conflict între catolici şi protestanţi, când de fapt situaţia este mult mai nuanţată şi în centrul problemei se află aspecte mult mai grave, legate inclusiv de drepturile civile.

Este absolut necesar să evităm afirmaţii simpliste care reduc cauzele acestor crime atroce exclusiv la ura religioasă. Înainte de a trage concluzii, trebuie să analizăm factorii sociali, politici şi economici. Rivalitatea etnică dintre populaţiile Hausa şi Berom trebuie, de asemenea, recunoscută ca factor al violenţelor. În ceea ce priveşte metodele şi consecinţele, crimele urmează tiparul ciocnirilor din 2001, 2004 şi 2008. Violenţa a fost mijlocul de soluţionare a conflictelor în trecut şi, încă o dată, violenţa a triumfat în faţa dialogului.

Este extrem de regretabil faptul că, într-o ţară ca Nigeria, care este al optulea producător de petrol din lume, cea mai mare parte a populaţiei trăieşte sub limita sărăciei. Asigurarea păcii şi a securităţii, a democraţiei şi a stabilităţii politice este singura cale prin care Nigeria se poate salva din sărăcie, poate crea bogăţia şi justiţia socială necesare pentru ca oamenii să renunţe la violenţă ca metodă de soluţionare a conflictelor.

Îndemn Comisia să continue dialogul cu Nigeria în cadrul acordului Cotonou, să analizeze cauzele profunde ale conflictului şi să acorde orice asistenţă necesară pentru a se asigura că astfel de atrocităţi nu se vor repeta.

 
  
MPphoto
 

  Thijs Berman, în numele Grupului S&D. Domnule preşedinte, Grupul S&D se alătură dlui comisar Rehn şi îşi exprimă condoleanţele pentru moartea preşedintelui nigerian Umaru Yar’Adua.

Violenţele dintre musulmanii şi creştinii din Jos, Nigeria, care au avut loc în ianuarie şi martie anul acesta, demonstrează starea tensionată şi explozivă în care se află această regiune. Deşi dimensiunea religioasă pare să fie factorul declanşator, aşa cum pe bună dreptate a subliniat şi colegul meu, dl Guy Mitchell, trebuie să ne concentrăm şi pe alte cauze subiacente. Cel mai important este că regiunea suferă din cauza resurselor limitate şi a distribuirii inegale a acestor resurse între diferitele grupuri. Luptele pentru terenurile agricole fertile reprezintă o altă cauză profundă a conflictelor violente dintre comunităţile creştine şi musulmane. Fermierii indigeni se simt ameninţaţi de coloniştii care caută păşuni pentru vitele lor.

Solicităm, aşadar, o analiză mai amplă a cauzelor acestui conflict. Ciocnirile violente vor continua dacă nu se va întreprinde nimic pentru a combate sărăcia şi discriminarea. Cu alte cuvinte, întreaga populaţie trebuie să aibă şanse egale şi acces egal la bunurile esenţiale, cum ar fi educaţia adecvată sau accesul la puterea politică. Doar dacă vor fi luaţi în considerare toţi aceşti factori putem spera la găsirea unei soluţii de durată şi pe termen lung. Solicităm un proces corect şi transparent pentru autorii violenţelor, suntem însă şocaţi să aflăm că guvernatorii locali ameninţă acum că vor executa deţinuţii doar pentru a diminua supraaglomerarea închisorilor din Nigeria, unde oamenii trebuie să aştepte ani de zile pentru a fi înfăţişaţi unui judecător. Guvernul nigerian ar trebui să rezolve problema mai eficient, abordând problemele de fond din sistemul de justiţie penală. Doar astfel autorii ciocnirilor violente pot beneficia de un proces corect şi transparent.

 
  
MPphoto
 

  Charles Goerens, în numele Grupului ALDE.(FR) Domnule preşedinte, tocmai am aflat de moartea lui Umaru Yar’Adua. În numele grupului meu, doresc să exprim condoleanţele noastre pentru dispariţia prematură a preşedintelui Nigeriei.

Moartea lui survine într-un moment în care conflictul dintre musulmani şi creştini ia o întorsătură deosebit de gravă. Prezenta rezoluţie îşi află justificarea în cei 200 de creştini ucişi în regiunea Jos. Putem dezbate la nesfârşit cauzele acestei barbarii, pentru a constata, pentru a mia oară, că la bază se află o diviziune religioasă; pentru a constata, de asemenea, pentru a mia oară, că sărăcia nu rezolvă nimic; că, printre altele, este rezultatul incapacităţii autorităţilor politice de a învinge corupţia. Am putea invoca pentru a mia oară şi disputele legate de resursele naturale limitate şi în special pentru terenurile fertile din acea regiune, precum şi schimbările climatice, care, la rândul lor, amplifică factorii pe care tocmai i-am menţionat.

Ce poate face Uniunea Europeană în aceste circumstanţe?

Poate invoca, desigur, articolul 8 din Acordul de la Cotonu pentru a consolida dialogul cu autorităţile politice din ţară. Vom face acest lucru.

În acelaşi timp, putem condamna atrocităţile. O vom face în prezenta rezoluţie.

Putem deplânge bineînţeles faptul că această ţară bogată, care este cel mai mare exportator de petrol din Africa, este incapabilă să investească această bogăţie pentru a combate sărăcia.

De fapt putem face totul, putem condamna totul la nesfârşit. Cred că există o fărâmă de speranţă şi cred că Nigeria este cea care trebuie să conducă o mişcare de autoredresare. Preşedintele interimar, Goodluck Jonathan, are toate calităţile necesare pentru a combate cu curaj problemele pe care tocmai le-am menţionat.

Depinde de Nigeria dacă va reuşi să se redreseze şi cred că oamenii de un asemenea calibru sunt rari. Trebuie să-i urăm succes şi luciditate şi să-i acordăm tot sprijinul acestei personalităţi remarcabile care asigură preşedinţia interimară a ţării.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Kiil-Nielsen, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Domnule preşedinte, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană se alătură condoleanţelor exprimate de colegii noştri.

Susţinem pe deplin rezoluţia privind atrocităţile în masă din Nigeria, care, din nefericire, nu reprezintă decât unul din elementele care construiesc tristul tablou al drepturilor omului în această ţară.

În timpul care mi-a fost acordat aş dori să vorbesc despre închisorile nigeriene, care sunt pline de prizonieri ale căror drepturi sunt încălcate în mod sistematic. După cum arată un raport din 2008 al Amnesty International, 65 % dintre deţinuţii din această ţară nu au fost niciodată declaraţi vinovaţi pentru vreo infracţiune. Unii aşteaptă de 10 ani să fie judecaţi.

Problemele sunt de aşa natură încât Nigeria nu are altă alternativă decât să le recunoască şi să se angajeze să reformeze sistemul. Încă aşteptăm această reformă.

Îmi concentrez discursul pe problema închisorilor pentru că actuala situaţie ne-a arătat încă o dată cât de puţin valorează o viaţă omenească în Nigeria, şi cu atât mai puţin în închisori.

Consiliul economic naţional din Nigeria şi-a anunţat planul de a executa sute de condamnaţi la moarte pentru a decongestiona închisorile: crime pentru a reduce suprapopularea închisorilor. Nu cred să existe ceva mai îngrozitor, mai ales în condiţiile în care este clar că mulţi dintre aceşti condamnaţi la moarte sunt nevinovaţi, iar majoritatea nu au avut nici măcar dreptul la un proces corect, şi după ce ministrul federal al afacerilor externe nigerian declara în 2008 în faţa ONU că ţara sa aplică un moratoriu de facto în materie de pedeapsă capitală.

Din acest motiv, în timpul votării voi depune un amendament oral pentru a denunţa această luare de poziţie recentă din partea mai multor guvernatori nigerieni.

 
  
MPphoto
 

  Peter van Dalen, în numele Grupului ECR. – (NL) Domnule preşedinte, doresc, la rândul meu, să transmit condoleanţele grupului meupoporului nigerian pentru moartea preşedintelui lor.

Domnule preşedinte, atrocităţile comise la Jos şi în împrejurimi întrec orice imaginaţie şi, din nefericire, nu sunt incidente izolate. Dacă nu se face ceva, se vor repeta şi în viitor. Violenţele încă izbucnesc aproape zilnic şi în special creştinii sunt ţinta lor.

Nigeria trebuie să facă patru lucruri. În primul rând, trebuie să deschidă fără întârziere o anchetă independentă şi să analizeze rolul armatei care în mod evident nu a reuşit să le ofere cetăţenilor o protecţie eficientă. În al doilea rând, trebuie să aducă făptaşii în faţa justiţiei. Astfel de evenimente îngrozitoare nu pot fi tolerate. În al treilea rând, trebuie să încurajeze dialogul dintre grupurile etnice şi religioase. În al patrulea rând, trebuie să găsească o soluţie la tensiunile dintre diferitele grupuri de populaţii care revendică aceleaşi terenuri.

Europa trebuie, desigur, să ofere asistenţă Nigeriei în adoptarea acestor măsuri, dar în acelaşi timp trebuie să exercite presiuni asupra ţării, pentru că trebuie pus capăt acestei spirale a violenţei.

 
  
MPphoto
 

  Marie-Christine Vergiat, în numele Grupului GUE/NGL.(FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, doresc bineînţeles să mă alătur celor care şi-au exprimat deja faţă de poporul nigerian condoleanţele lor pentru moartea preşedintelui.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică nu va vota în favoarea propunerii de rezoluţie comună prezentată astăzi şi refuză să fie asociată cu aceasta.

Deşi denunţăm violenţa şi cerem ca autorii acesteia să fie aduşi în faţa justiţiei, contrar unora dintre intervenţiile pe care le-am auzit, considerăm că rezoluţia nu abordează cu adevărat cauzele reale ale violenţelor recurente din această ţară, tratându-le doar parţial.

Nigeria este o mare ţară africană, cu o istorie seculară bogată şi 140 de milioane de locuitori, fiind de departe cea mai populată ţară de pe continentul african. După ce au fost descoperite zăcămintele de petrol, am putea chiar spune că ar trebui să fie o ţară bogată. Valoarea PIB-ului o plasează pe locul doi în Africa, după Africa de Sud şi în faţa Algeriei. Cu toate acestea, majoritatea populaţiei trăieşte sub limita sărăciei şi este singura ţară din lume bogată în petrol care are deficit bugetar.

Culmea ironiei însă este că, din cauza capacităţii insuficiente de rafinare, Nigeria importă aproape toate produsele petroliere de care are nevoie economia sa. Trebuie subliniat că cele trei rafinării principale ale ţării nu funcţionează şi, mai rău, producţia de petrol a scăzut considerabil în ultimii ani din cauza atacurilor constante asupra instalaţiilor sale petroliere.

De ce se află Nigeria în această situaţie?

Pentru că Nigeria este ilustrarea perfectă a sechestrului pe care îl exercită asupra resurselor Africii unele companii internaţionale cu complicitatea câtorva dintre guvernele noastre, în acest caz companii petroliere, şi în special una dintre ele, care exploatează 40 % din petrolul Nigeriei.

Aceste companii fac şi desfac guverne în funcţie de propriile lor nevoi şi în detrimentul nevoilor populaţiei ţării. Delta Nigerului, ale cărei faună şi floră erau odată printre cele mai frumoase din lume, a devenit o adevărată groapă de gunoi. Şi asta nu doar din cauza exploatării petrolului, ci şi pentru că 500 de containere pline cu cele mai diverse deşeuri toxice intră lunar în port, unde sunt lăsate sub cerul liber în gropi imense.

Nigeria este una dintre cele mai corupte ţări din lume. Sponsorii juntelor succesive au încasat peste 325 de miliarde de dolari din cei 400 de miliarde pe care le-a adus petrolul ţării. Unde sunt dolarii aceştia? În conturile bancare din Elveţia, Regatul Unitul şi Franţa.

Personal, consider că este o situaţie intolerabilă şi că rezoluţia pe care o adoptăm nu reflectă toate provocările pe care le implică solidaritatea internaţională a Uniunii Europene faţă de Africa.

 
  
MPphoto
 

  Fiorello Provera, în numele Grupului EFD.(IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, ştim cât de dificilă este convieţuirea paşnică a diferitelor grupuri religioase din Nigeria şi mai ales relaţia dintre creştinii de diferite confesiuni şi musulmani. Rezoluţia pe care urmează să o votăm ne reaminteşte cât de gravă este situaţia: de la sfârşitul dictaturii militare din 1999, peste 14 000 de oameni au fost ucişi în conflicte religioase sau etnice. Se vorbeşte de peste 500 de morţi în ultimele trei luni.

Din nefericire, Nigeria nu este singura ţară marcată de conflicte şi tensiuni între grupuri religioase. De aceea, ar fi de dorit ca Parlamentul European să elaboreze un raport anual referitor la libertatea religioasă în lume, care să răspundă într-un mod structurat unei probleme care este esenţială pentru stabilitatea multor ţări. În legătură cu o afirmaţie a dlui comisar Rehn, pe care îl respect foarte mult, şi care a spus că Nigeria este o ţară foarte săracă, trebuie să-l contrazic: nu este adevărat, Nigeria este o ţară foarte bogată, afectată însă de o clasă conducătoare coruptă şi incapabilă, care a jefuit resursele ţării, lăsând milioane de cetăţeni în sărăcie.

Aceasta este adevărata problemă şi, la fel ca în multe alte ţări africane, redresarea socială şi economică depinde de apariţia unei noi clase conducătoare, atentă la nevoile cetăţenilor.

 
  
MPphoto
 

  Hans-Peter Martin (NI).(DE) Domnule preşedinte, după viitorul campionat mondial de fotbal din Africa de Sud, Nigeria se va afla iar în centrul politicii noastre privind Africa. Este o ţară mare, bogată, marcată de inegalităţi sociale majore. Şi care, bineînţeles, în procesul globalizării, este prinsă în conflictul dintre drumul chinezesc şi calea europeană. Sunt ferm convins că trebuie să rămânem pe calea europeană, adică să condamnăm abuzurile şi încălcările drepturilor omului şi să-i transformăm în parteneri pe cei care au fost închişi, şi nu pe liderii corupţi ai câtorva clici şi grupuri din guvern care nu ne oferă decât beneficii pe termen scurt. În consecinţă, trebuie să sprijinim rezoluţia şi ceea ce a spus dna Vergiat. Merge destul de departe, însă este important ca UE să apere drepturile omului. Nu trebuie să tolerăm planurile Chinei din Nigeria, care înseamnă şi ignorarea drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 

  Mario Mauro (PPE).(IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, violenţa nu rezolvă conflictele, cidoar amplifică consecinţele lor tragice. Nu doar că e greşită, imorală, nedreaptă şi inumană. Violenţa nu este utilă, nu este avantajoasă. Este cea mai puţin eficientă metodă de soluţionare a problemelor care afectează o întreagă regiune, pentru că, dacă fundamentalismul religios nu este singurul element care determină violenţele dintre minoritatea creştină şi musulmani, un factor important fiind lipsa dezvoltării economice, care dă naştere la resentimente şi tensiuni între diferitele grupuri etnice, atunci Uniunea Europeană, împreună cu Uniunea Africană, trebuie să convingă guvernul federal din Nigeria (responsabil pentru multe dintre faţetele acestei situaţii) că promovarea convieţuirii civilizate şi paşnice a diferitelor etnii şi grupuri din ţară este avantajoasă pentru fiecare şi pentru întreaga populaţie.

Pe lângă punerea în aplicare a unui sistem funcţional de anchetă, astfel cum s-a solicitat deja, şi pedepsirea celor responsabili de îngrozitoarea vărsare de sânge din ultimele luni, deşi aş îndrăzni să spun din ultimii ani, este necesar ca orice iniţiativă să sprijine, pe de o parte, dialogul interetnic şi interconfesional şi, pe de altă parte, construirea unei noi clase conducătoare, după cum s-a sugerat deja în mai multe rânduri.

Sperăm ca prin prezenta rezoluţie să transmitem un mesaj clar că mai ales pentru o ţară ca Nigeria, atât de bogată în materii prime şi în special în petrol, singura soluţie la conflicte este îmbunătăţirea accesului la resurse şi o mai bună distribuţie a acestora şi, în acest sens, consider că acordul semnat la 12 decembrie 2009 între Republica Federală Nigeria şi Comisia Europeană poate da un impuls eficient în această direcţie.

Securitatea se află astăzi, aşadar, în centrul nenumăratelor probleme din această ţară şi principala ameninţare nu este conflictul în sine, ci cauzele care au creat şi generat conflictul: pentru a ajuta Nigeria să evolueze către o adevărată dezvoltare economică şi democratică, trebuie acţionat asupra acestor cauze.

 
  
MPphoto
 

  Corina Creţu (S&D). - Doresc şi eu să mă alătur celor care au adresat condoleanţe poporului nigerian, al cărui preşedinte a încetat din viaţă în această noapte.

Din păcate, la tensiunile deja existente se adaugă, aşadar, un nou factor de risc: dispariţia unui centru de autoritate într-o ţară grav afectată de violenţă. După cum ştiţi, la începutul acestui an, peste 300 de musulmani au fost masacraţi pentru ca, nici două luni mai târziu, în numai două ore, un număr asemănător de creştini să fie ucişi. Acum, doar prezenţa în stradă a armatei întârzie planurile de răzbunare ale unor creştini şi musulmani.

În opinia mea, principala problemă o reprezintă în acest moment asigurarea ordinii, pentru a preveni noi atrocităţi şi, în acest sens, cred că este necesară o prezenţă internaţională. În al doilea rând, avem problema impunităţii, general valabilă de altfel, în zonele de conflict din Africa. În momentul în care tot mai mulţi criminali în masă vor fi arestaţi şi judecaţi, vom asista la o diminuare a violenţei. Este nevoie iarăşi de implicarea concretă a comunităţii internaţionale, care s-a dovedit sensibilă la problemele din Balcani şi din Orient, dar evită să-şi întoarcă privirile spre suferinţele Africii.

 
  
MPphoto
 

  Charles Tannock (ECR). Domnule preşedinte, îmi amintesc clar cum în copilărie vedeam la televizor imagini ale îngrozitorului război civil din regiunea Biafra din Nigeria. Din nefericire, în 40 de ani s-au schimbat foarte puţine. Imaginile terifiante din Jos, unde sute de oameni au fost măcelăriţi într-un act de sălbăticie ne amintesc că Nigeria este o ţară care manifestă o instabilitate cronică.

Tensiunile etnice, cele religioase, care opun în special creştinii şi musulmanii, tensiunile tribale, culturale şi economice par să fie endemice în Nigeria. Actuala nesiguranţă provocată de moartea preşedintelui ieri - am transmis condoleanţele mele poporului nigerian - va avea ca efect inevitabil o luptă pentru putere care va continua să alimenteze instabilitatea în această mare ţară africană. Sunt, aşadar, îngrijorat în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a Nigeriei ca stat unitar. Unele voci, inclusiv preşedintele libian Gaddafi, au sugerat în mod controversat că Nigeria ar trebui împărţită în două. Sudanul, o altă ţară divizată între nordul musulman şi sudul creştin, pare pregătită să se împartă în două anul viitor. Această divizare probabilă ar stabili un precedent care ar pune în discuţie frontierele coloniale sacrosancte ale Africii, fapt care ridică multe semne de întrebare cu privire la viitorul Africii.

 
  
MPphoto
 

  Joe Higgins (GUE/NGL). Domnule preşedinte, masacrul îngrozitor din ianuarie şi martie care a avut loc la Plateau State în Nigeria a făcut sute de victime nevinovate, printre care se numără foarte mulţi copii şi femei. Deşi diviziunile sectare şi tribale se numără printre factorii care au condus la acest teribil masacru şi la altele, cauzele reale au rădăcini mai profunde.

Moştenirea lăsată de interferenţele coloniale trecute şi de cucerirea brutală a Africii care a exploatat adesea diviziunile tribale este încă prezentă. Într-o recentă analiză a ştirilor BBC se afirma că, deşi violenţele au loc între creştini şi musulmani, analiştii consideră că la baza acestor conflicte stau cauze politice şi economice, referindu-se la sărăcia extremă a marii mase a poporului nigerian şi la corupţia indiscutabilă a elitelor conducătoare.

Din punctul de vedere al resurselor naturale şi minerale, inclusiv al rezervelor de petrol, Nigeria este una dintre cele mai bogate ţări din lume. Din nefericire, elitele locale corupte şi multinaţionalele străine, inclusiv Shell Oil, iau partea leului din această bogăţie, lăsând o parte imensă din poporul nigerian într-o sărăcie cumplită. Mă alătur colegilor mei din mişcarea socialistă democratică din Nigeria care cer ca bogăţia Nigeriei să treacă în proprietate publică şi să sub controlul majorităţii populaţiei, a lucrătorilor şi a săracilor. Pe baza acestei bogăţii se poate construi cu siguranţă o viaţă decentă pentru poporul nigerian, depăşindu-se astfel şi diviziunile comunale. Alternativa este într-adevăr o divizare a Nigeriei şi continuarea ororilor sălbatice la care sunt supuşi oamenii.

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek (PPE).(PL) Domnule preşedinte, Nigeria este o ţară importantă. Foarte importantă. De aceea ne preocupă ceea ce s-a întâmplat la 7 martie în apropierea oraşului Jos.

Faptul că oamenii ucişi erau creştini nu este singura problemă din Nigeria centrală, având în vedere că în ianuarie victimele au fost musulmanii. În cazul Nigeriei, diviziunile religioase sunt alimentate de o serie de alte diviziuni, unele dintre ele deja menţionate, de ordin economic, etnic şi social. Mai există însă alte două tipuri de diviziuni: una istorică - pentru că în acea parte a ţării creştinii sunt consideraţi localnici, iar musulmanii intruşi, în ciuda faptului că trăiesc acolo de două sau trei generaţii - şi chiar una politică. De regulă, creştinii sprijină partidul de la putere, Partidul Popular Democrat, iar musulmanii partidul din opoziţie, Partidul Poporului Nigerian. Aşadar, există multe diviziuni şi nu trebuie să catalogăm aceste evenimente ca exemple clare de persecuţie religioasă.

Constituţia nigeriană garantează libertatea religioasă: libertatea confesiunilor, libertatea cultelor şi dreptul de schimbare a religiei. Puteţi spune că este naiv să fac referire la constituţia nigeriană, dar doresc să vă reamintesc că valorile consacrate în cea mai veche constituţie scrisă, cea americană, precum şi în cea mai veche constituţie scrisă europeană, cea poloneză, sunt valori încă relevante şi durabile. Prin urmare, facem apel la Guvernul federal al Nigeriei, precum şi la guvernatorii şi autorităţile locale să soluţioneze această problemă, nu doar în numele valorilor noastre, ci şi în numele valorilor şi principiilor înscrise chiar în constituţia lor. Cred că este important să ne raportăm la propriile lor documente.

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). Domnule preşedinte, doresc să-mi exprim regretul profund cu privire la violenţele care au izbucnit în Jos provocând moartea a sute de persoane. Asistăm la încă un exemplu care demonstrează cât de important este să se iniţieze un proces de reconciliere care să permită convieţuirea paşnică între populaţia musulmană din nord şi populaţia creştină din sud.

Doresc să vă aduc la cunoştinţă că, în mare parte, atrocităţile au loc ca urmare a greutăţilor şi opresiunii la care sunt supuşi locuitorii din zonele bogate în petrol, care nu beneficiază de dezvoltarea generală a ţării. Îndemnăm autorităţile nigeriene să garanteze o dezvoltare mai echitabilă şi democratică a tuturor grupurilor sociale din ţară, precum şi aplicarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. În cele din urmă, îmi exprim toată compasiunea pentru poporul nigerian ca urmare a decesului preşedintelui lor.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE). - Vreau să mă asociez şi eu celor care au prezentat condoleanţe poporului nigerian după moartea preşedintelui Umaru Yar'Adua.

Aş vrea să abordez două lucruri în intervenţia mea. În primul rând, aş vrea să plec de la ceea ce spunea unul din locuitorii Nigeriei, întrebat care este cauza răului din această ţară. Şi o spunea foarte clar, „vedem că persoane vinovate pentru atrocităţi, pentru crime sunt inculpate şi pe urmă”, zicea el, „dispar în capitală, nu-i mai vedem niciodată”, cu alte cuvinte responsabilitatea publică pentru crimele comise nu este niciodată evidentă.

În al doilea rând, aş vrea să subliniez faptul că trebuie să ţinem seama de dimensiunea religioasă a conflictului. Mai mulţi vorbitori de până acum au părut să spună că există o dimensiune religioasă, dar că, în fond, totul este social şi economic. Preşedintele în funcţie, Jonathan Goodluck, a luat în seamă, de altfel, această dimensiune şi a chemat liderii religioşi la un dialog. Trebuie să îl susţinem în această direcţie

 
  
MPphoto
 

  Andrzej Grzyb (PPE).(PL) Domnule preşedinte, imaginile pe care le-am văzut de curând la diferite televiziuni sunt şocante. Imaginile care înfăţişau o afişare victorioasă a oamenilor ucişi la Jos şi în împrejurimi au fost şocante. După cum a spus dl Mauro, violenţa nu poate avea nicio justificare, pentru că violenţa este un rău în sine. Ca europeni şi ca deputaţi în Parlamentul European, nu putem ignora ce s-a întâmplat. De aceea sprijin cu toată convingerea prezenta rezoluţie.

Indiferent de cauzele care stau la originea conflictului şi care sunt considerate fundalul pe care izbucnesc violenţele, dorim să reacţionăm pentru ca drepturile omului şi libertăţile civile să fie respectate în Nigeria, o ţară de care, până la urmă, suntem ataşaţi. Doresc, de asemenea, să profit de ocazie pentru a-mi prezenta condoleanţele poporului nigerian pentru moartea preşedintelui lor.

 
  
MPphoto
 

  Olli Rehn, membru al Comisiei. − Domnule preşedinte, doresc să vă mulţumesc pentru această dezbatere foarte serioasă şi responsabilă. Mulţi dintre dvs. aţi subliniat complexitatea problemelor sociale din Nigeria. Sunt de cord cu dvs., iar Comisia este conştientă de complexitatea acestor probleme. Ne respectăm în continuare parteneriatul angajat cu Nigeria şi nu pot decât subliniez alături de dvs. cât de importantă este lupta împotriva corupţiei şi a impunităţii, pentru că, din nefericire, corupţia este adânc înrădăcinată şi împiedică progresul social şi procesul democratic din această ţară bogată în resurse, distrugând astfel vieţile oamenilor obişnuiţi.

Acordăm Nigeriei un sprijin solid şi constructiv. Utilizăm o gamă largă de instrumente, de la diplomaţie la dezvoltare, şi Comisia rămâne vigilentă şi angajată în stoparea violenţelor din Nigeria prin intermediul mijloacelor diplomatice de care dispunem.

Vom avea ocazia să abordăm această problemă extrem de importantă la un nivel înalt în cadrul reuniunii ministeriale UE-Nigeria din această toamnă.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Pentru a încheia dezbaterea, am primit şapte propuneri de rezoluţie (1) în conformitate cu articolul 110 alineatul (2).

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi la ora 11.00

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) De prea mulţi ani, acest pământ atât de bogat în resurse naturale a fost scena unor tragedii umanitare, ucideri în masă şi ciocniri interetnice determinate de motive economice şi sociale. Doresc să reamintesc cuvintele unui misionar catolic care a trăit şi muncit în Nigeria: părintele Piero Gheddo a subliniat recent că, în urmă cu doar 20 de ani, relaţiile dintre creştinii şi musulmanii din regiunile nordice şi sudice ale Nigeriei erau fără îndoială dificile şi caracterizate prin diferite forme de discriminare anticreştină, fără a atinge însă stadiul violenţelor în masă la care am asistat în ultimul deceniu. Preotul a afirmat însă în mod clar că situaţia s-a înrăutăţit şi ca urmare a influenţei extremismului islamic exprimat de ideologia Al-Qaida care s-a răspândit în Nigeria, şi mai ales în 12 state din nord, care au adoptat sharia ca lege a ţării. Prin urmare, suntem de acord că diferitele grupuri etnice din Nigeria recurg la diferenţele de confesiuni religioase ca pretext ideal pentru a comite acte de violenţă în masă unul împotriva celuilalt. Să ne amintim însă că acest stat african foarte populat, care de ani de zile este victima unei eterne instabilităţi politice, de ani de zile este şi scena de manifestare a unor valuri de extremism islamic pe care nu le putem ignora.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris.(PL) Dacă valoarea supremă a Uniunii Europene este dreptul la autodeterminare, cu alte cuvinte respectul pentru principiile şi valorile conştiinţei fiecărui individ, atunci toate manifestările intoleranţei şi urii care conduc la crime şi masacre determinate de rasă, origine etnică sau religie, trebuie să se lovească de condamnarea noastră rapidă şi fără echivoc. Însă nu ar trebui să ne limităm doar la o condamnare verbală. Trebuie să acţionăm astfel încât în viitor să existe o garanţie a convieţuirii paşnice.

 
  
MPphoto
 
 

  Zbigniew Ziobro (ECR), în scris.(PL) Domnule preşedinte, în primul rând aş dori sa-mi exprim profunda tristeţe la aflarea veştilor legate de tulburările care au avut loc în Jos, Nigeria, în ianuarie şi martie, în care şi-au pierdut viaţa sute de creştini şi musulmani. Trebuie să ne amintim că nu este prima dată când au loc astfel de evenimente îngrozitoare în Jos. Luptele dintre adepţii acestor două religii au început încă din 2001. Faptul că tensiunile care, din când în când, se transformă în ciocniri deschise durează de un deceniu confirmă rolul important care îi revine statului în promovarea proceselor de reconciliere. Motivaţia complexă a conflictului demonstrează profunzimea diviziunilor care stau la baza acestuia. Creştinii nigerieni şi musulmanii nigerieni nu sunt divizaţi doar de religie. Această diviziune este amplificată de una istorică, pentru că, în regiunea în care au loc tulburările, creştinii sunt consideraţi localnici, în timp ce musulmanii sunt văzuţi ca străini. Aceste două diviziuni se traduc în sprijinul pe care creştinii şi musulmanii îl acordă unor grupuri politice diferite, fapt care reprezintă o prelungire a conflictului. Aşadar, pe scurt, conflictul îşi are originea în diferenţele religioase şi în incompetenţa sau incapacitatea autorităţilor de a asigura convieţuirea paşnică a celor două grupuri. Toamna aceasta va avea loc o reuniune ministerială UE-Nigeria şi cred că această problemă trebuie să se regăsească pe ordinea de zi a acesteia. În plus, Comisia trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a putea exploata în mod eficient instrumentele diplomatice de care dispune pentru a ameliora situaţia din Nigeria.

 
  
  

(Şedinţa a fost suspendată pentru câteva minute în aşteptarea votării.)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: DL ROUČEK.
Vicepreşedinte

 
  

(1) Vă rugăm să consultaţi procesul-verbal.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate