Stenograma dezbaterilor

Joi, 6 mai 2010 - Bruxelles

10. Explicaţii privind votul (continuare)

Propuneri de rezoluţie: Interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în UE (RC-B7-0238/2010)

  Alajos Mészáros (PPE). – (HU) Aş dori să văd interzicerea folosirii cianurilor in minerit extinsă pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Mi-aş dori să putem elimina aceste tehnologii cu totul în viitor, în scopul de a evita noi dezastre naturale grave, acolo unde diferitele materiale toxice se infiltrează în sursele noastre de apă. Un astfel de caz a avut loc în Ungaria, unde aproape toate formele de viaţă din râul Tisa au murit în urmă cu 10 ani. Slovacia este, de asemenea, afectată de această problemă deoarece accidentul a avut loc în apropierea frontierei, şi intenţionează să deschidă, în viitorul apropiat, mine în care se va folosi aceeaşi tehnologie pentru extragerea aurului. Aceasta şi alte probleme similare nu reprezintă litigii între două ţări UE, ci interesul nostru comun de a avea o politică de mediu mai durabilă. Acesta este motivul pentru am votat în favoarea proiectului, de aceea aş dori să mă alătur susţinătorilor acestei măsuri.

  Giommaria Uggias (ALDE). – (IT) Domnule preşedinte, suntem pe cale de a trece la interdicţia privind utilizarea de tehnologii miniere pe bază de cianuri, pentru că - aşa cum au spus colegii mai înainte - acestea au cauzat şi continuă să cauzeze efecte severe asupra mediului şi reprezintă pericole grave la adresa sănătăţii oamenilor şi animalelor.

S-a dorit ca votul nostru să exprime dorinţa clară a delegaţiei italiene IDV (Italia valorilor) din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa de a nu negocia drepturile fundamentale, cum ar fi sănătatea cetăţenilor şi a mediului natural prin supunerea acestora intereselor economice ale câtorva producători de echipamente. În acest sens, permiteţi-mi să spun că atâta timp cât este vorba despre instalaţii pentru extracţia aurului şi, cu siguranţă, nu a cartofilor, companiile proprietare ar putea să aloce cu uşurinţă şi resurse financiare şi economice adecvate pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor care sunt compatibile cu siguranţa mediului şi a sănătăţii.

  Corneliu Vadim Tudor (NI). - Mulţumesc celor aproape 500 de colegi ai noştri care au dat ieri un vot zdrobitor împotriva folosirii cianurii în minerit. Când zicem cianură, zicem moarte. Acest vot categoric ne face nouă, românilor, un mare bine. În Transilvania se află unul dintre cele mai mari zăcăminte naturale din lume. Oamenii de ştiinţă apreciază că este vorba de 300 de tone de uraniu de o mare puritate, de 800 de tone de aur, de 2 000 de tone de argint şi de imense cantităţi de alte metale şi elemente rare. O mafie lacomă, autohtonă şi transnaţională, dă târcoale acestor bogăţii, făcând o propagandă din ce în ce mai agresivă, în care abundă minciunile cele mai ridicole.

Folosirea cianurii ar fi provocat un dezastru colosal, otrăvirea mediului înconjurător, dinamitarea a patru munţi, distrugerea a nouă cimitire şi demolarea a opt biserici creştine, dar şi dispariţia a 1 700 de km de galerii romane, fiind şterse de pe faţa pământului ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, o comoară arheologică descrisă de UNESCO drept un patrimoniu cultural unic în lume. Europei i-a fost de ajuns un Cernobâl, nu-i mai trebuie altul.

  Cristian Dan Preda (PPE). - Am votat ieri împotriva rezoluţiei, pentru că aşa mi-au cerut comunităţile locale, care văd în această interzicere o ameninţare la adresa dezvoltării zonei.

Cred, de altfel, că amendamentul pe care l-am propus împreună cu mai mulţi colegi, cu mai mult de 40 de colegi, şi care cerea un studiu care să clarifice chestiunea impactului, ar fi fost un gest de onoare şi un gest rezonabil. Altfel, pasiunile angajate aici nu au făcut decât să distrugă şansa la dezvoltare a unor comunităţi.

Propunere de rezoluţie: Kârgâstan (RC-B7-0246/2010)

  Joe Higgins (GUE/NGL). – Domnule preşedinte, pot să vă întreb de ce li se permite atâtor deputaţi să poarte discuţii private cu voce tare şi în mod nepoliticos în timp ce alţii încearcă să se facă înţeleşi?

(Aplauze)

M-am abţinut în privinţa rezoluţiei asupra Kârgâstanului. Cu cinci ani în urmă, oamenii din Kârgâzstan s-au mobilizat pentru Revoluţia lalelelor împotriva regimului corupt şi pentru o viaţă mai bună pentru ei înşişi. Guvernul Bakiev, care a venit la putere, a trădat, din păcate, în mod lugubru speranţa unei vieţi mai bune pentru mase, instituind un regim corupt şi autoritar. Din păcate, noul guvern este format de acoliţii lui Bakiev şi nu are credibilitate în ceea ce priveşte o nouă viaţă pentru oamenii din regiune.

Sprijin colegii mei socialişti din cadrul Comitetului pentru o internaţională muncitorească din regiune care solicită alegeri pentru un nou parlament, dar spun clar că nimic nu se va schimba decât dacă muncitorii şi masele de la sate vor avea propriii lor candidaţi şi un partid independent al clasei muncitoare pentru a se opune privatizărilor dezastruoase din ultimili 20 de ani, pentru a aborda capitalismul neoliberal şi pentru a iniţia o schimbare democratică reală şi înfiinţa instituţii noi controlate de oameni muncitori care dau dovadă de o planificare reală a economiei precum şi o Federaţie socialistă în Asia Centrală.

Raport: Alojz Peterle (A7-0121/2010)

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Sunt foarte încântată că acest document a fost adoptat cu o mare majoritate, nu a întâmpinat aproape niciun fel de opoziţie. Acest lucru este înţeles de la sine deoarece problemele de sănătate ne afectează pe fiecare dintre noi şi pe cei dragi. Felicit, de asemenea, Parlamentul European şi pe toţi cetăţenii Uniunii Europene, precum şi pe raportor, pentru că astăzi s-au luat astfel de decizii care ar trebui să încurajeze acţiuni mai specifice şi mai orientate, nu numai pentru a vindeca persoanele care suferă de cancer, ci şi pentru a asigura prevenirea cancerului. Din păcate, previziunile referitoare la cancer sunt cu adevărat îngrozitoare şi trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a le depăşi.

Am votat pentru adoptarea acestui document, pentru că eu cred că o viziune integrată a cazurilor de cancer şi combaterea acestora trebuie să fie considerate ca deosebit de importante, ca parte a strategiei de sănătate, atât din Comunitatea Europeană, cât şi din statele membre. Este nevoie de activitatea colectivă şi coordonată a statelor membre pentru reducerea riscului cazurilor de cancer în zonă.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Raportul privind măsurile de combatere a cancerului vorbeşte despre importanţa prevenirii în lupta împotriva acestei boli.

Ştim că diagnosticarea precoce a acestei boli va creşte şansele de vindecare cu succes. Incidenţa anumitor tipuri de cancer poate fi prezisă de predispoziţia genetică, stilul de viaţă şi aşa mai departe. De aceea, în opinia mea, un prim pas eficient şi rapid ce ar putea preveni multe decese poate fi reprezentat de acţiuni mai extinse de screening. În continuare, un pas important ar fi transferul şi diseminarea unor metode de tratament de succes către toate ţările din Uniunea Europeană, inclusiv în centre cu mai puţină experienţă în tratamentul cancerului, pentru a îmbunătăţi acordarea unui tratament eficient.

În orice caz, cu toate acestea, trebuie să aplaudăm activitatea domnului Peterle, în speranţa că UE va lua măsuri mai ample în lupta împotriva acestei maladii.

  Vito Bonsignore (PPE). – (IT) Domnule preşedinte, aş dori să-mi exprim aprecierea faţă de lucrările efectuate de către Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi, în special, faţă de domnul raportor Peterle. Această dezvoltare a unui parteneriat în lupta împotriva cancerului, pe un subiect atât de sensibil ca cel cu care ne-am confruntat, onorează Parlamentul în întregul său.

Potrivit datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în jur de 2 milioane de cetăţeni europeni mor în fiecare an din cauza unei tumori şi în aproximativ 10 % din cazuri aceasta a fost cauzată de expunerea la substanţe cancerigene la locul de muncă. Sunt convins că obiectivul de a reduce numărul de cazuri noi cu 15 % până în 2020 ar trebui să fie, de asemenea, urmărit prin acţiuni comune cu statele membre. Europa trebuie să demonstreze că este unită şi în acest domeniu. În opinia mea, articolul 66, care poate garanta disponibilitatea medicamentelor pentru toată lumea în fiecare ţară răspunde la acest principiu fundamental.

Iată, domnule preşedinte, de ce am votat în favoarea raportului.

Raport: Patrizia Toia (A7-0120/2010)

  Alajos Mészáros (PPE). – (HU) Doamnelor şi domnilor, în ultimii ani am observat o dezvoltare explozivă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor. Dezvoltarea semnificativă şi rezultatele observate în sectorul TIC au contribuit la dezvoltarea altora, sectoare ce anterior stagnau, cum ar fi mecatronica, nanotehnologia sau tehnologia de măsură şi control. Prin urmare, iniţiativa Comisiei de a utiliza TIC pentru a atinge obiectivele UE 2020 trebuie aplaudată. Salut faptul că am acceptat acest program şi mă bucur că am avut şi eu posibilitatea de a vota pentru el. Este vital să ne atingem ţintele planificate până în 2020, şi anume că vom reduce emisiile de dioxid de carbon şi vom creşte eficienţa energetică. Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor poate fi de importanţă strategică în programul Uniunii Europene de economisire a energiei şi în creşterea competitivităţii industriei europene. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de sprijin în vederea standardizării dispozitivelor de măsurare cât mai curând posibil, pentru a demara proiecte de cercetare, şi pentru a trece un pachet de măsuri care vizează reducerea consumului şi îmbunătăţirea producţiei şi gestionării furnizării de servicii.

Raport: Vittorio Prodi (A7-0057/2010)

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Domnule preşedinte, am votat pentru şi sprijin munca preţioasă prezentată de către domnul Prodi, care încununează eforturile semnificative depuse de Comisia Europeană.

Eu reprezint sudul Italiei, care se află în partea de sud a Europei în bazinul Mării Mediterane. Oamenii noştri şi-au pus credinţa în noi şi nu merită să se găsească nepregătiţi pentru efectele schimbărilor climatice în regiunile noastre şi în zonele rurale, care depind în principal de agricultură, pescuit şi turism, fiind în mare parte formate din comunităţi şi grupuri sociale mai vulnerabile.

De aceea, cred că solidaritatea între diferitele state şi zone este fundamentală, nu în ultimul rând ca răspuns la această nouă strategie pe care o punem în acţiune. În mod evident, este foarte dificil să se vorbească în tot acest vacarm; în orice caz eu încerc să închei. Salut punerea în aplicare a instrumentului reprezentat de către Fondul de solidaritate, pentru care eu sunt raportor din partea Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat), ca sprijin suplimentar pentru un răspuns prompt şi eficient la efectele schimbărilor climatice. Este cu adevărat imposibil să se vorbească.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Domnule preşedinte, eu susţin cartea albă a Comisiei şi raportul domnului Prodi. Cred că o astfel de carte albă este deosebit de necesară în urma negocierilor de la Copenhaga privind schimbările climatice. Rezultatele pe care le-am văzut la Copenhaga cu siguranţă nu sunt suficiente. Documentul fără caracter obligatoriu care a fost convenit la Copenhaga pentru a stopa încălzirea globală la +2°C tot ar mai însemna un scenariu de încălzire pentru Europa, ceva ce ar fi marcat de schimbări climatice regionale extreme.

Trebuie să acordăm o atenţie deosebită modului în care ne producem energia. Trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a configura o politică energetică comună tangibilă. Noi trebuie să sprijinim cercetarea în domeniul tehnologiilor ecologice, dar şi să elaborăm cadre clare de politică cu privire la modul în care tehnologiile regenerabile de energie pot fi introduse şi integrate în economiile noastre.

Sper că această carte albă va împinge UE în direcţia corectă şi va aduce unele acţiuni politice concrete.

  Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Domnule preşedinte, susţin propunerea pe care domnul Prodi a prezentat-o astăzi. Cu toate acestea, amendamentul la acest raport depus de Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi, în special, de domnul Seeber, care, din păcate, a fost adoptat de plen, mi se pare a fi puţin discutabil. Mă îngrijorează faptul că conservatorii folosesc această metodă pentru a reintroduce energia nucleară pe uşa din dos. Promovarea surselor de energie cu emisii scăzute de carbon este un argument bine-cunoscut folosit de grupurile de interese nucleare. Aş dori să subliniez faptul că raportul Prodi se îndreaptă, cu siguranţă, într-o altă direcţie. În calitate de cetăţean austriac, nu consider că energia nucleară este o formă de energie din surse regenerabile. Este foarte important pentru mine să precizez în mod clar că nu am votat în favoarea acestui punct astăzi.

PREZIDEAZĂ: DL. BUZEK
Preşedinte