Stenograma dezbaterilor

Luni, 17 mai 2010 - Strasbourg

16. Performanța energetică a clădirilor (reformare) (dezbatere)

  Preşedinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este recomandarea pentru a doua lectură adresată de doamna Silvia-Adriana Ţicău, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor (reformare) [05386/3/2010 – C7-0095/2010 – 2008/0223(COD)] (A7-0124/2010).

  Silvia-Adriana Ţicău, Raportoare. − În 2008, Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul ca până în 2020 să reducă consumul de energie cu 20 %, iar 20 % din energia consumată să provină din surse regenerabile. În cadrul Consiliului European din 25-26 martie 2010, liderii Uniunii au stabilit ca obiectiv comun creşterea eficienţei energetice cu 20 % până în 2020.

Sectorul clădirilor este responsabil pentru 40 % din consumul total de energie şi pentru 35 % din emisiile poluante. Îmbunătăţirea performanței energetice a clădirilor va avea un impact semnificativ asupra vieţii cetăţenilor europeni. La nivelul Uniunii, o familie cheltuieşte în medie 33 % din venituri pentru apă, electricitate, gaze şi întreţinere, iar în cazul familiilor cu venituri foarte mici, acest procent poate ajunge chiar la 54 %. Investiţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice vor conduce la reducerea facturilor de energie, dar şi la crearea a 2,7 milioane de locuri de muncă în Uniune până în 2030.

În noiembrie 2008, Comisia a prezentat o propunere legislativă pentru reformarea Directivei nr. 91/2002 privind performanța energetică a clădirilor. În aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat cu foarte largă majoritate, poziţia sa în primă lectură, în cadrul procedurii de codecizie. Ulterior, Parlamentul şi Consiliul au purtat negocieri intense pe perioada Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi, în noiembrie 2009, s-a ajuns la un acord politic cu privire la aspectele tehnice ale propunerii legislative.

Principalele realizări ale acestui acord sunt:

Introducerea unui articol separat şi a mai multor considerente şi prevederi referitoare la aspectele legate de finanţare. Comisia trebuie să identifice instrumentele financiare şi măsurile fiscale existente şi să prezinte noi propuneri până la 30 iunie 2011. Aceste prevederi sunt completate şi de o declaraţie a Comisiei.

Până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum net de energie aproape de zero, iar cea mai mare parte a energiei trebuie să provină din surse regenerabile. Pentru sectorul public acest termen este devansat cu doi ani. Pentru clădirile cu un consum net de energie aproape zero, statele membre vor defini obiective clare şi planuri de acţiune care includ şi măsuri de sprijin.

Performanţa energetică a clădirilor care fac obiectul unei renovări majore sau a părţilor renovate a acestora trebuie să întrunească cerinţe minime de performanţă energetică aplicabile şi sistemelor tehnice şi componentelor clădirilor care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a clădirii.

Noi dispoziţii referitoare la certificate. Un set minim de informaţii, inclusiv posibilităţile de finanţare care trebuie precizate în certificat. Dispoziţii referitoare la eliberarea şi afişarea certificatelor de performanţă energetică.

Includerea indicatorului de performanţă energetică din certificatul de performanţă energetică al clădirii în anunţurile de vânzare sau închiriere a clădirii sau a unei părţi a acesteia.

Mai multe informaţii şi transparenţă în ceea ce priveşte acreditarea şi formarea experţilor, informarea proprietarilor şi a locatarilor.

Consultarea autorităţilor locale şi sprijinirea acestora la punerea în aplicare a recomandărilor, introducerea de noi dispoziţii adresate urbaniştilor şi arhitecţilor locali pentru a lua în calcul eficienţa energetică a clădirilor.

Introducerea unor sisteme inteligente de contorizare şi a sistemelor de control activ cum ar fi sistemele de automatizare, control şi monitorizare destinate economisirii energiei.

Nu va exista o metodologie comună, dar, până la 30 iunie 2011, Comisia stabileşte un cadru metodologic comparativ pentru calcularea nivelului optim din punct de vedere al costurilor şi al cerinţelor minime de performanţă energetică. Directiva va fi revizuită până la 1 ianuarie 2017. Poziţia comună a Consiliului are la bază acordul încheiat în noiembrie 2009 între Parlamentul European şi Consiliul şi, de aceea, recomand adoptarea sa.

PREZIDEAZĂ: DL LAMBRINIDIS
Vicepreşedinte

  Günther Oettinger, Membru al Comisiei. – (DE) Domnule preşedinte, distinşi deputaţi, în politică oportunitatea de a prezenta propuneri şi măsuri ca situaţie reciproc avantajoasă este rară. Astăzi avem tocmai o astfel de ocazie: viitoarea adoptare a versiunii reformate a directivei privind performanţa energetică a clădirilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie şi pentru 36 % din emisiile de dioxid de carbon în Uniunea Europeană. Implementarea măsurilor economice pentru reducerea consumului de energie în sectorul rezidenţial poate contribui semnificativ la atingerea obiectivelor noastre pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi economisire a energiei. Astfel ne vom consolida securitatea energetică şi vom crea creştere şi locuri de muncă în industria construcţiilor. Directiva reformată privind performanţa energetică a clădirilor va încuraja şi creşterea standardelor prevăzute în codurile naţionale în ceea ce priveşte eficienţa energetică în construcţia clădirilor şi-i va ajuta pe consumatori să-şi reducă facturile de utilităţi. Eficienţa energetică este cel mai ieftin mod de a combate schimbările climatice.

Aş dori să subliniez trei elemente ale directivei reformate care, din punctul nostru de vedere, reprezintă un progres substanţial în comparaţie cu situaţia de până acum.

În primul rând, cerinţele naţionale pentru construcţiile noi şi renovări vor avea drept rezultat clădiri ce economisesc mult mai multă energie. Această directivă se referă şi la clădirile mici cu o suprafaţă utilă de mai puţin de 1 000 m² şi la lucrări de renovare relevante din punct de vedere energetic şi înlocuirea boilerelor şi a ferestrelor.

În al doilea rând, versiunea reformată înseamnă că cetăţenii noştri vor primi informaţii mai bune. Proprietarii şi chiriaşii vor fi bine informaţi, cu detalii specifice privind consumul de energie şi potenţialul de economisire de energie al clădirii. Acest lucru ar trebui să stimuleze piaţa să realizeze case cu consum mic de energie şi să realizeze renovări ample.

În al treilea rând, începând din anul 2020, toate clădirile noi trebuie să respecte standardul extrem de sever de construcţii cu consum de energie aproape de zero. În plus, statele membre ar trebui să-şi conceapă planuri de acţiune naţionale pentru a creşte standardul clădirilor existente cât mai aproape de nivelul de consum de energie aproape de zero al clădirilor.

Pentru toate aceste motive, noua directivă este o realizare de succes a politicii energetice europene. Aş dori să le mulţumesc deputaţilor din Parlament şi dumneavoastră, doamnă Ţicău, pentru buna dumneavoastră cooperare din ultimele luni şi pentru adoptarea neobişnuit de rapidă a directivei.

Aţi subliniat deja că versiunea reformată va fi capabilă să-şi realizeze întregul potenţial de economisire a energiei doar dacă este transpusă eficient şi rapid şi dacă există şi instrumente de sprijin. În acest scop, trebuie să utilizăm mai bine instrumentele de finanţare existente, cum este Fondul European de Dezvoltare Regională, ce permite utilizarea unui procent de 4 % din buget pentru măsuri legate de eficienţa energetică – o oportunitate ce a fost foarte puţin utilizată de statele membre până în prezent.

În plus, am dori să le furnizăm statelor membre asistenţă financiară pentru eforturile lor de a transforma stocul de clădiri. În prezent, după cum s-a anunţat mai devreme în cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, pregătim realocarea a cel puţin 150 de milioane de euro din fondurile neutilizate din Planul european de redresare economică pentru proiecte din domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Sunt sigur că sprijinul de astăzi al Parlamentului reprezintă un pas important. Aş dori să vă mulţumesc tuturor pentru buna dumneavoastră cooperare.

  Paul Rübig, în numele Grupului PPE. – (DE) Domnule preşedinte, domnule Comisar, doamnă Ţicău, aş dori să vă felicit pentru acest raport. Cred că reprezintă un pas mare în direcţia cea bună. În Europa avem peste 160 de milioane de clădiri care trebuie să fie renovate în vederea realizării eficienţei lor termice pentru a minimiza consumul de energie, determinând astfel o reducere corespunzătoare a consumului total de energie.

Patruzeci la sută din energie este utilizată pentru încălzirea şi răcirea clădirilor. Sperăm ca măsurile de renovare să ne permită să ne atingem obiectivul de reducere cu 5 % a consumului total de energie până în anul 2020. Totuşi, ne preocupă şi crearea unor noi locuri de muncă. Fără îndoială avem nevoie de noi scheme de formare pentru lucrătorii care nu numai că vor trebui să renoveze aceste clădiri existente, ci şi să construiască unele noi. Avem nevoie de întreprinderi mici şi mijlocii specializate în acest segment şi trebuie să le dăm posibilitatea de a realiza profit în acest domeniu şi de a plăti salarii nete mai mari. Consider că acesta este cel mai bun mod de a ieşi din criză, deoarece astfel vor creşte, bineînţeles, nu numai veniturile din impozite, ci şi energia din combustibili fosili va fi înlocuită cu energie regenerabilă, reducând astfel consumul de combustibil fosil.

Consider că înlocuirea combustibililor fosili în consum şi producţie este calea de urmat şi acest lucru va reduce considerabil şi cheltuielile gospodăreşti. Consider de asemenea că aceste investiţii vor da rezultate şi că nu ar trebui să continuăm cu nivelurile de consum pe care le-am observat în ultimele decenii. Ar trebui să profităm de această oportunitate pentru a începe din nou să investim. Investiţia este deosebit de importantă în momente de criză, pentru a ne ajuta să depăşim criza – şi să o depăşim cu cât mai puţină birocraţie.

  Zigmantas Balčytis, în numele Grupului S&D. – (LT) Înainte de toate, aş dori să o felicit pe colega mea, doamna Silvia Ţicău, pentru munca enormă pentru pregătirea acestui raport important. După părerea mea, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul este foarte ambiţios şi reprezintă un salt calitativ în întreg sectorul. De aceea este acum foarte important ca statele membre să pună în aplicare la timp dispoziţiile directivei. Aspectul privind consumul energetic al clădirilor este în mod special relevant în contextul global al pieţei interne de energie. Sectorul construcţiilor din Uniunea Europeană este unul dintre sectoarele cu cele mai multe oportunităţi pentru economisirea de energie. Acest lucru este adevărat în mod special pentru populaţiile noilor state membre ale Uniunii Europene, deoarece ţările respective au cel mai mare număr de clădiri rezidenţiale vechi şi nerentabile din punct de vedere energetic, iar locuitorii care trăiesc în ele şi având cele mai reduse venituri sunt forţaţi să achite cele mai mari costuri de întreţinere. Evoluţia către un cost al energiei aproape de zero la clădiri însemnă că ştacheta a fost ridicată şi mai sus pentru constructori decât era planificat în momentul discutării tehnologiilor pentru construcţii pasive. Domnule comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să repet că acest lucru este cu adevărat extrem de important şi foarte ambiţios şi să sperăm că va fi pus în practică.

  Fiona Hall, în numele Grupului ALDE. – Domnule preşedinte, aş dori de asemenea să o felicit pe doamna Ţicău, care s-a dedicat în mod extraordinar acestui dosar. Ne-am confruntat cu o întârziere mare din cauza ajustărilor juridice care au fost necesare ca urmare a Tratatului de la Lisabona, ceea ce a însemnat un volum mult mai mare de emisii de CO2 decât dacă am fi putut să facem acest lucru mai devreme.

În acest proces îndelungat, este uşor să uităm că anumite lucruri din versiunea reformată au fost considerate destul de radicale atunci când au fost aduse în discuţie pentru prima oară. În special reducerea pragului de 1 000 mil.2 care fusese propus iniţial de Parlament în raportul său privind Planul de Acţiune pentru Eficienţa Energetică şi etapa de obţinere a unor clădiri cu un consum de energie aproape de zero până în anul 2021. Din nefericire, această nouă cerinţă pentru noile clădiri nu ne va ajuta cu obiectivele 20-20-20, în special din cauză că ne dăm din ce în ce mai mult seama că trebuie să reducem emisia de gaze cu efect de seră cu cel puţin 30 %. Pentru a ne atinge obiectivele privind schimbările climatice, trebuie să ne concentrăm asupra clădirilor existente şi a cerinţelor privind eficienţa energetică a acestora.

Aş sugera trei măsuri cheie pe care trebuie să le implementăm dacă vrem să fructificăm potenţialul de economisire de energie din clădirile existente.

În primul rând, este foarte important că în acest moment Comisia propune o metodologie de renovare robustă şi optimă din punct de vedere al costurilor. Calendarul este destul de strâns, dar acest lucru se datorează faptului că s-a pierdut deja atât de mult timp şi cea mai bună metodologie din punct de vedere al costurilor nu va putea fi aplicată până în anul 2014.

În al doilea rând, toate statele membre trebuie să aibă în vedere adoptarea unor obiective anuale naţionale pentru îmbunătăţirea unui anumit procent din clădirile lor existente. Dacă am avea un obiectiv european „obligatoriu” în ceea ce priveşte eficienţa energetică, sunt sigură că am vedea cum statele membre adoptă acest gen de măsuri foarte rapid, deoarece şi-ar da seama că modernizarea sistematică a clădirilor existente este calea cea mai uşoară de a obţine eficienţa energetică.

În al treilea rând şi acest lucru este crucial, statele membre trebuie să instituie finanţarea în avans pentru proiectele de îmbunătăţiri ale eficienţei energetice şi, în ciuda întregii activităţi a raportorului şi a raportorilor alternativi, această versiune reformată nu înregistrează toate progresele pe care şi le-ar fi dorit Parlamentul. De aceea, este extrem de important să primim acum bani pentru eficienţa energetică în cadrul programului de redresare economică şi sper ca propunerea Comisiei în acest sens să nu întârzie.

În cele din urmă, având în vedere comentariile din raportul de situaţie referitoare la punctele slabe ale implementării legislaţiei privind eficienţa energetică din trecut, aş dori să întreb Comisia dacă ne poate asigura de faptul că această directivă este pusă în aplicare pe deplin şi la timp.

  Claude Turmes, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, felicitări doamnei Ţicău şi întregii echipe de raportori alternativi. Această directivă nu ar fi avut succes fără un Parlament European puternic.

În cele două minute şi jumătate pe care le am la dispoziţie, voi vorbi mai puţin despre directivă şi mai mult despre ce trebuie realizat în viitor pentru a trata punctele slabe ale directivei, în special cu privire la stocul de clădiri existente. Ce ar fi mai adecvat în vremuri de criză decât îmbunătăţirea modului în care sunt exploatate resursele Europei şi creşterea productivităţii energetice? În prezent avem nevoie din partea Comisiei de o iniţiativă privind construcţiile europene cu patru piloni centrali.

În primul rând, asistenţă pentru guvernele naţionale pentru transpunerea directivei. Ultima directivă nu a fost transpusă în mod corespunzător. La Direcţia dvs generală, domnule Oettinger, aveţi un funcţionar permanent – şi acesta va pleca în luna iulie. Cum veţi asigura – în ceea ce priveşte personalul, printre altele – faptul că directiva este transpusă în mod corect?

În al doilea rând, după cum aţi menţionat, modelele de finanţare. Ce se poate face în cadrul Comisiei pentru a îmbunătăţi modul în care sunt utilizate resursele din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru clădiri? Poate ne furnizaţi câteva detalii privind fondurile rămase din Planul european de redresare economică pe care l-aţi menţionat.

În al treilea rând, avem nevoie de mai multă productivitate a muncii în construcţii şi de aceea avem nevoie de o formare mai eficientă. Lucrătorii formaţi mai bine vor creşte productivitatea dar vor pune în discuţie bineînţeles şi aspecte referitoare la condiţiile de muncă şi plată din industria europeană a construcţiilor. Prin urmare, am avea nevoie, de asemenea, de o iniţiativă din partea Comisiei la nivel european pentru realizarea unui dialog social între industria construcţiilor şi sindicate.

În cele din urmă, în domeniul cercetării şi dezvoltării este imperios necesar să se manifeste o mai mare concentrare asupra clădirilor, a clădirilor cu consum de energie net zero sau aproape zero şi, cel mai important, asupra unor noi moduri de a organiza renovarea clădirilor. Vom putea să construim sau renova mai ieftin doar dacă întregul proces de renovare este conceput mai bine. Acesta este un alt domeniu în care fondurile de cercetare europene ar putea fi utilizate pentru a furniza asistenţă reală şi substanţială atât guvernelor naţionale cât şi industriei construcţiilor.

  Vicky Ford, în numele Grupului ECR. – Domnule preşedinte, şi eu aş dori să încep prin a mulţumi drei Ţicău şi celorlalţi raportori pentru modul în care a fost negociată această directivă. Acest lucru a fost realizat cu multă căldură în cadrul grupurilor şi este foarte încurajator să aflăm că dezbaterea privind paşii următori a început deja.

Salut acest raport cu adevărat. După cum au menţionat multe persoane, 40 % din energia noastră se consumă în clădiri. Avem nevoie de un mod de viaţă mai durabil, nu numai din cauza provocării reprezentate de cărbune, ci şi din cauza îngrijorării pe care o împărtăşim cu toţii în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la energie şi securitatea energetică.

Anumite state membre sunt deja mult mai ambiţioase în ceea ce priveşte codurile lor naţionale pentru eficienţa energetică şi sper ca această directivă să le încurajeze şi pe altele să le urmeze. Certificatele de performanţă energetică ajută la o mai mare conştientizare a modului în care se poate economisi energia şi costurile, în timp ce încurajarea instalării de contoare inteligente la noile clădiri şi la cele renovate recent le oferă consumatorilor mai mult control asupra deciziilor lor legate de energie. Toate acestea reprezintă un progres bun.

Această versiune reformată a luat naştere deoarece directiva iniţială era pusă în aplicare în mod defectuos. Mergând mai departe, Parlamentul şi Comisia trebuie să supravegheze permanent modul în care statele membre pun în aplicare această directivă. Comisia trebuie să ajute: vă rugăm să facilitaţi transferul celor mai bune practici în cadrul statelor membre şi să vă asiguraţi că standardele minime de performanţă energetică sunt compatibile reflectând în acelaşi timp diferenţele regionale.

Ştim cu toţii că pentru a putea răspunde cu adevărat provocării reprezentate de economisirea energiei, este important ca atât în sectorul public cât şi în cel privat consumatorii să recunoască şi să vadă beneficiile de mediu şi economice pe care le presupune angajarea directă în iniţiative pentru economisirea energiei, dar vă voi da un avertisment, deoarece în statul meu membru a existat un exemplu de reglementare excesivă a directivi, aşa-numita poleire cu aur, în special în ceea ce priveşte cerinţele pentru certificatele de performanţă energetică la clădirile publice şi în anumite cazuri rezultatul a fost costuri birocratice suplimentare şi o economisire redusă a energiei, fapt care a dus la pierderea sprijinului public; acest lucru este regretabil.

Ca remarcă finală, toţi cei care se tem că Uniunea Europeană se confruntă cu o criză de identitate în acest moment ar trebui să fie mai încrezători datorită acestui raport. A existat un consens în ceea ce priveşte scopul şi convingerea încă de la începutul implicării mele – şi ştiu că acest lucru se întâmpla cu mulţi ani înainte să mă alătur acestui Parlament vara trecută. Haideţi să învăţăm din aceasta faptul că Uniunea Europeană este mai puternică atunci când ne concentrăm asupra domeniilor principale în care se poate obţine valoare lucrând împreună pentru un interes comun.

  Marisa Matias, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Domnule preşedinte, aş dori să încep de asemenea felicitând-o pe dna Ţicău pentru devotamentul cu care a lucrat la acest raport atât de semnificativ şi pentru munca depusă pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor şi pentru susţinerea unei Europe mai durabile. După cum ştim, utilizarea energiei în cadrul Uniunii Europene este cu mult peste nivelurile acceptabile şi de aceea este atât de important să continuăm cu propuneri de această natură.

Era timpul să avem o politică europeană ambiţioasă şi să adăugăm mai multe măsuri la această politică ambiţioasă, în special în cadrul situaţiei de criză cu care ne confruntăm. Sectorul construcţiilor este considerat a fi unul dintre sectoarele sau pieţele cu cel mai mare potenţial în ceea ce priveşte economisirea energetică şi alte aspecte, de aceea este prin excelenţă sectorul în care trebuie sprijinite politicile publice. Domnule preşedinte, aş dori să închei cu această observaţie.

Prin urmare, trebuie să profităm de oportunitatea ivită de a investi în îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi a potenţialului de a crea milioane de locuri de muncă în următorii ani. În plus, nu este vorba doar despre clădirile noi, ci şi de renovarea şi modernizarea celor existente care s-au deteriorat sau au fost neglijate.

Prin urmare haideţi să profităm de oportunitatea de a utiliza această legislaţie ca o contribuţie esenţială la resuscitarea economiei europene; trebuie să începem prin a fructifica la maximum investiţia, care poate şi trebuie să fie strategică pentru a ne reveni din criză. Să sperăm că vor exista investiţii din partea Comisiei şi că statele membre ştiu cum să le exploateze la maximum.

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD. – (SK) În primul rând, aş dori să menţionez cât de încântat sunt de faptul că Uniunea Europeană a descoperit potenţialul imens de economisire a energiei aferent modului de funcţionare al clădirilor. Economisirea energiei poate fi obţinută relativ rapid şi eficient îmbunătăţind capacităţile de izolare termică a învelişului clădirilor, chiar şi cu încălzirea suplimentară a clădirilor mai vechi.

Totuşi, pierderile de căldură legate de încălzirea clădirilor nu reprezintă singura pierdere de energie la clădiri. Din perspectiva consumului de energie, încălzirea apei pentru igiena personală şi aerul condiţionat din spaţiile închise sunt un aspect semnificativ în societăţile dezvoltate. În aceste domenii, însă, metodele de economisire a energiei vor fi mai dificile şi mai complicate. Vor implica îmbunătăţirea eficienţei unor sisteme relativ complicate şi sofisticate care asigură controlul şi schimbul de energie între diferite medii din clădire.

Deoarece majoritatea clădirilor sunt, din perspectiva unificării, entităţi unice, regimul de energie internă al fiecărei clădiri trebuie să fie de asemenea planificat în mod adecvat şi implementat în mod mai mult sau mai puţin individual pentru locul de muncă sau gospodăria respectivă. Prin urmare, obiectivele noastre trebuie să includă o creştere semnificativă a pretenţiilor cu privire la complexitatea şi dificultatea ingineriei şi planificării lucrărilor menite să specifice corect soluţii de energie inteligentă pentru clădirile individuale.

Aşadar, domnule comisar, trebuie să căutăm şi modalităţi pentru a încuraja persoanele care lucrează în acest domeniu să fie mai bine instruite. Personal, aş fi încântat dacă obiectivele aceste directive vor fi puse bine în aplicare. Totuşi, consider că acest lucru va fi greu de realizat în anumite domenii.

  Maria da Graça Carvalho (PPE). – (PT) Domnule preşedinte, domnule comisar, sectorul construcţiilor este răspunzător pentru 40 % din consumul de energie al Uniunii Europene şi 35 % din emisiile acesteia. Această legislaţie stipulează faptul că până în anul 2020, noile clădiri trebuie aibă un consum de energie aproape zero şi clădirile existente renovate trebuie să îndeplinească condiţiile minime de performanţă energetică.

Această legislaţie va contribui prin urmare la o mai mică dependenţă energetică în Europa, mai puţine emisii CO2, o mai bună calitate a aerului interior şi exterior şi un nivel crescut al bunăstării în oraşe. Încurajarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor reprezintă şi o oportunitate de a ne reclasifica oraşele, contribuind la creşterea turismului, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică durabilă în cadrul Uniunii Europene.

Totuşi, reclasificarea necesită din ce mai multe investiţii publice şi private. Este vorba despre investiţii publice directe, cu efect imediat asupra creării de noi locuri de muncă şi implicarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Un program ce implică reclasificarea oraşelor noastre va fi unul sigur, adecvat redresării noastre economice.

Solicit prin urmare Comisiei şi statelor membre să utilizeze Fondurile Structurale pentru a reclasifica clădirile din punct de vedere al mediului şi al energiei, această finanţare urmând a fi utilizată drept catalizator al finanţării private. Le solicit de asemenea să colaboreze pentru a găsi modelul de finanţare adecvat pentru renovarea clădirilor existente.

  Ivari Padar (S&D). – (ET) Raportul doamnei Ţicău este unul dintre cele mai semnificative instrumente de politică energetică şi de climat adoptat de noi în ultimii ani. Aş dori să îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest raport, dar în special pe raportoare, dna Ţicău. Nu voi repeta ceea ce s-a spus înainte, ci mă voi axa pe două aspecte.

În primul rând, directiva le oferă antreprenorilor noi oportunităţi de afaceri. Pe lângă noile tehnologii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, pe viitor va exista o cerere mai mare pentru materiale de construcţie care protejează mediul, o reducere a consumului de materiale şi deşeuri în sectorul construcţiilor, reciclarea deşeurilor din construcţii şi dezvoltarea unor case inteligente. De aceea, antreprenorii europeni, în cooperare cu Uniunea Europeană şi statele membre, ar trebui să investească în tehnologii ce vor reduce impactul puternic al clădirilor asupra mediului, deoarece în prezent, clădirile consumă în jur de 40 % din energia Uniunii Europene, emit 38 % din emisiile de CO2 ale Uniunii Europene şi, în plus, sectorul construcţiilor este sectorul cu cele mai multe resurse al economiei Uniunii Europene.

În al doilea rând, directiva oferă doar un răspuns parţial la întrebarea cine va plăti pentru toate acestea. De exemplu, directiva conţine propuneri conform cărora Comisia Europeană ar trebui să aloce mai multe resurse din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene finanţării eficienţei energetice a clădirilor. Consider că este extrem de important atunci când este revizuită actuala perspectivă financiară să nu ratăm ocazia de a găsi resurse pentru mai multe finanţări pentru eficienţa energetică a clădirilor. Economisirea energiei este cel mai ieftin mod de producere a energiei, prin urmare haideţi să-l folosim.

  Karima Delli (Verts/ALE). – (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, salut progresul pozitiv pe care îl reprezintă această directivă având în vedere nevoia urgentă de a combate schimbările climatice.

Anul 2010 este anul luptei împotriva sărăciei şi a excluderii sociale. Parteneriatul European pentru Energie şi Mediu (PEEM) estimează că între 50 şi 125 de milioane de europeni suferă de sărăcie energetică. Totuşi, această nouă legislaţie se referă doar la clădirile noi şi va afecta doar 2,7 milioane de case noi pe an, având în vedere faptul că există 200 milioane case vechi în Uniunea Europeană. Este cert faptul că cel puţin 150 milioane case vor trebui să fie renovate până în anul 2050 pentru a atinge factorul 4.

Domnule comisar, începând din anul 2007, 4 % din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) a fost pus deoparte pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, dar a fost utilizat doar într-o măsură extrem de limitată. Prin urmare, cum veţi presa statele membre să utilizeze eficient aceste fonduri, care altfel ar putea să dispară din 2013, în condiţiile în care unele dintre acestea vor trebui de fapt să fie mărite?

  Algirdas Saudargas (PPE). – (LT) După cum au menţionat mulţi dintre dumneavoastră, economisirea energiei este modalitatea cea mai economică de a asigura securitatea energetică şi a limita cantitatea de emisii de dioxid de carbon. Aş dori de asemenea să-i felicit pe toţi colegii noştri şi în special pe raportoare şi toţi ceilalţi membri pentru această revizuire plină de succes a directivei. Acest domeniu, sectorul construcţiilor, are un potenţial extraordinar neutilizat, nu doar în domeniul economisirii energetice, ci şi în crearea de noi locuri de muncă şi implementarea noilor tehnologii. De exemplu, în ţara mea, Lituania, peste 80 % dintre construcţii au fost construite cu peste 20 ani în urmă şi nu sunt deloc economice. De aceea, revizuirea acestei directive privind performanţa energetică a clădirilor este cu adevărat realizată la timp şi necesară în contextul crizei actuale. Acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind formularea noii directive este bine echilibrat şi reflectă pe deplin principiul subsidiarităţii. Directiva furnizează cerinţe minime pentru clădiri, atât pentru cele noi cât şi pentru cele renovate şi va crea condiţii adecvate pentru optimizarea consumului resurselor de energie şi economisirea banilor locuitorilor şi ai statului. În acelaşi timp, un set de norme mai stricte privind certificarea şi furnizarea de informaţii vor încuraja locuitorii să-şi schimbe deprinderile de consum. Domnule preşedinte, deşi s-a mai spus de câteva ori, aş dori totuşi să subliniez din nou că succesul directivei va depinde de punerea sa rapidă în aplicare de către statele membre. În acest scop trebuie adoptate măsuri de asistenţă financiară eficiente atât la nivelul statelor membre cât şi la nivelul Uniunii Europene. Eficienţa energetică, una dintre priorităţile Uniunii Europene, ar trebui să devină o prioritate politică pentru toate statele membre.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). - Directiva privind performanţa energetică a clădirilor va avea o influenţă directă asupra noilor tipuri de investiţii din sectorul construcţiilor. Investiţiile în noile tehnologii care vor viza reducerea consumului de energie vor avea un impact semnificativ pe piaţa naţională şi regională a forţei de muncă şi vor îmbunătăţi securitatea energetică a Uniunii Europene.

Sunt necesare instrumente financiare. Cetăţenii europeni nu pot să suporte singuri costurile modernizării sistemelor energetice. Suma maximă care poate fi alocată în acest sens din Fondul european de dezvoltare regională nu este suficientă şi trebuie majorată la un nivel cât mai mare. Comisia trebuie să aducă un sprijin complementar prin crearea, până în 2014, a Fondului pentru eficienţă energetică, care ar putea fi cofinanţat de către Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi statele membre.

Încurajez Comisia Europeană să continue dezvoltarea iniţiativei „Proiecte urbane inteligente” şi să analizeze mecanismele în vigoare în statele membre în scopul diseminării celor mai bune practici în Uniunea Europeană şi a schimbului de cunoştinţe şi asistenţă tehnică pentru crearea de noi mijloace financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) O felicit pe doamna Ţicău pentru raportul său şi pentru directivă. Totuşi, această directivă nu valorează nici măcar cât hârtia pe care a fost scrisă dacă nu sunt bani pentru ea. Doresc să atrag atenţia dlui comisar Oettinger asupra faptului că sursele de finanţare trebuie să fie garantate în buget pentru perioada de după anul 2013 şi în Fondurile de coeziune. Este clar că pe lângă sursele Uniunii Europene avem nevoie de fonduri de la statele membre, de capital privat şi contribuţii de la populaţie, cu alte cuvinte o formă distinctă de cofinanţare. Dl Marinescu a menţionat deja că trebuie să identificăm tipurile de practici de eşalon pe care anumite state membre le-au introdus utilizând subvenţii directe, facilităţi de credit sau alte metode. În Ungaria, au fost renovate 250 000 apartamente din blocuri turn, deoarece condiţia celor vechi din noile state membre, după cum au menţionat deja colegii mei din Estonia şi Letonia, este cumplită. După părerea mea, acest program de renovare a clădirilor trebuie continuat şi extins şi la locuitorii săraci din zonele rurale, după cum a spus colegul meu de la Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Domnule preşedinte, domnule comisar, există câteva lucruri pe care trebuie să le avem în vedere la dezbaterea viitoare. În primul rând, potenţialul de economisire a energiei în clădiri rezidenţiale în următorii ani este disputat. Ceea ce poate fi realizat uşor a fost realizat deja în parte. În contrast, renovările – în special ale clădirilor cotate – ar putea fi foarte costisitoare. Nu are rost să renovezi o clădire pentru a o face extrem de rentabilă din punct de vedere energetic dacă pe urmă rămâne goală din cauza chiriei ridicate. Chiar şi pentru protejarea climei, nu cred că ar trebui să intervenim asupra drepturilor de proprietate ale cetăţenilor atunci când este vorba despre renovări. Nu trebuie să existe obligaţia de a instala panouri solare atunci când se construieşte o casă, atunci când se realizează lucrări de înlocuire a acoperişului, se extinde clădirea sau se înlocuieşte un sistem de încălzire, cum este cazul modelului Marburg.

Un alt aspect se referă la clădirile cu consum de energie zero. După cum ştim, o gospodărie poate să-şi satisfacă necesităţile de electricitate utilizând energia fotovoltaică dacă reţeaua de electricitate rămâne disponibilă în perioade în care există mai puţin soare. Cu alte cuvinte, pentru operatorul reţelei de electricitate, costurile vor rămâne aceleaşi. Instalaţiile combinate de încălzire şi energie implică şi structuri duale costisitoare. Chiar şi cu o gestionare optimă a energiei, rămân încă multe chestiuni nerezolvate şi preţurile ar putea creşte dramatic – în afara faptului că în multe cazuri nu avem încă dispozitivele inteligente corespunzătoare.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Domnule preşedinte, salut acest raport şi în special excelentele idei şi recomandări făcute de colegii mei. Fără îndoială, este clar că majoritatea clădirilor şi a caselor particulare care există în prezent vor exista nu numai în anul 2020 ci şi în anul 2050. Prin urmare, ar trebui să ne îndreptăm atenţia asupra acelor construcţii şi case imediat.

În ţara mea, multe persoane care în prezent sunt şomere îşi construiesc case şi aşa mai departe. Totuşi, mii şi mii de case sunt goale, în ele nelocuind nimeni. Ca atare, nu este nevoie să se construiască noi case. Prin urmare, după cum au menţionat colegii mei, ar trebui să ne îndreptăm atenţia asupra caselor existente în prezent. Sunt de acord cu dl comisar, guvernele ar trebui să utilizeze fondurile structurale pentru a rezolva această activitate imediat. Este foarte important şi recomand de asemenea ca planul să fie fi pus în aplicare.

  Elena Băsescu (PPE). - Doresc să o felicit pe raportoare, doamna Ţicău, pentru munca depusă la acest raport. În domeniul construcţiilor există un mare potenţial de economisire a energiei. Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor este esenţială pentru atingerea obiectivelor Strategiei UE 2020. Certificatele energetice sunt necesare în primul rând pentru informarea cumpărătorilor cu privire la performanţa energetică a locuinţelor.

România şi-a propus introducerea certificatelor energetice pentru tranzacţiile imobiliare începând cu acest an, însă decizia aprobării proiectului de act normativ a fost amânată. Principalele motive au fost numărul insuficient de auditori energetici şi riscul majorării preţului la casele vechi. Acestea vor fi introduse în România, conform reprezentanţilor guvernului, la 1 ianuarie 2011 cel târziu. Pentru cetăţeni, principalul avantaj al reabilitării termice a locuinţelor va fi reducerea costurilor de întreţinere. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat anul acesta 150 milioane de lei.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Fără îndoială creşterea economisirii energiei la clădiri, datorată în parte acestei directive, are rost din punct de vedere politic. Este o piesă mică în mozaicul responsabilităţii pentru un trai durabil, contribuind la independenţa politică a Europei în raport cu resursele energetice din ţări terţe. Ca şi dvs, sper că putem reduce cu adevărat emisiile în zece ani, reducând în acelaşi timp dependenţa crescândă de resursele energetice ale ţărilor terţe, în special dependenţa de petrol şi gaze. Salut cu căldură această directivă care va furniza un nou impuls pentru inovaţie în sectorul încălzirii clădirilor noi şi vechi. Clădirile produc o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, prin urmare obiectivul nostru include în mod normal şi asistenţă financiară activă de la statele membre. Salut, de asemenea, propunerea colegului meu, dl Marinescu, de a crea un fond special. Fondul ar sprijini bineînţeles nu doar încălzirea pentru blocuri de apartamente, ci pentru toate clădirile din Uniunea Europeană.

  Angelika Werthmann (NI). – (DE) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, în anul 2008, Uniunea Europeană s-a angajat să reducă consumul de energie cu 20 % până în anul 2020. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor cu scopul obţinerii unor case cu consum energetic aproape zero nu va reduce doar consumul de energie. Această directivă ne va ajuta în egală măsură să depăşim criza. Realizarea sa necesită experţi şi specialişti, creându-se prin urmare locuri de muncă. Mai mult, pe termen lung, va reduce cheltuielile gospodăreşti ale cetăţenilor europeni. În cele din urmă, aş dori să menţionez situaţia energiei din stocul de case şi alte clădiri existente şi nevoia de a realiza o îmbunătăţire corespunzătoare a situaţiei energetice.

  Günther Oettinger, Membru al Comisiei. – (DE) Domnule preşedinte, distinşi deputaţi, suntem de acord asupra rolului important jucat de stocul de clădiri, renovarea clădirilor existente şi construcţia unor clădiri noi în atingerea obiectivelor noastre comune privind eficienţa energetică şi reducerea emisiilor de 2 CO. În alte domenii de care trebuie să ne ocupăm, cum ar fi centralele electrice, amestecul energetic în general sau sectorul automobilistic, există relativ puţini actori de abordat: companiile de energie sau cele 12-15 întreprinderi producătoare de maşini din Europa. Acest lucru înseamnă că numărul de parteneri care trebuie convins este gestionabil.

În sectorul construcţiilor, există un număr enorm de jucători. Proprietari, chiriaşi, utilizatori, municipalităţile cu propria planificare urbanistică şi dezvoltare urbană în general, cei care redactează legislaţia regională a construcţiilor – în general provinciile sau statele naţionale; pe scurt niciun alt domeniu nu este atât de important pentru a ne atinge obiectivele de procent pentru energie şi climă cum este sectorul construcţiilor şi nici un alt sector nu are atâtea milioane de parteneri care pot fi cooptaţi, atât pe orizontală cât şi pe verticală. De aceea, această directivă este un pas important, dar fără îndoială nu este ultimul cuvânt în acest sens.

Mă bucur să am sugestiile şi contribuţiile dvs, pe care le-am urmărit îndeaproape. Credeţi-mă când spun că eu consider punerea în aplicare a acestei directive la fel de importantă ca şi elaborarea acesteia. În prezent, directiva se află pe hârtie. Valoarea sa va veni odată cu transpunerea acesteia. Pentru aceasta este nevoie de toată lumea – statele membre, dar şi administraţiile municipale şi proprietarii şi utilizatorii stocului de clădiri.

Vrem ca măsurile noastre de economisire a energiei să fie implementate nu doar la clădirile noi, ci şi la lucrările de renovare. În săptămânile ce urmează vom realiza o propunere pentru modul în care cele 115 milioane de euro sau mai mult pot fi utilizate în mod specific în viitorul apropiat. Lucrăm intensiv la pregătirile pentru aceasta. Dorim să o prezentăm cât mai târziu posibil pentru a şti dacă avem la dispoziţie mai mult de 115 milioane de euro, dar la timp pentru a ne asigura că fondurile nu se pierd din cauza constrângerilor de timp. Ne-ar face plăcere să mai organizăm discuţii despre acest program pentru energia regenerabilă şi eficienţa energetică în lunile iulie şi septembrie cu deputaţii interesaţi.

În prezent purtăm discuţii cu comisarul Hahn despre modul în care programele regionale pot fi orientate mai mult spre obiective privind energia în exerciţiul financiar curent – şi-a exprimat susţinerea expresă a acestei idei – şi cum putem utiliza programele de finanţare viitoare pentru a acorda mai multă prioritate aspectului energiei şi clădirilor în exerciţiul financiar următor. Am nevoie de ajutorul dvs în acest sens. Ne-am pregătit îndelung pentru exerciţiul financiar următor. Sunteţi familiarizaţi cu principalele programe din bugetul Uniunii Europene. Am senzaţia că statele membre nu vor dori să ne dea mai mulţi bani. În aceste vremuri de criză şi consolidare bugetară, am senzaţia că va trebui să ne descurcăm cu ce avem deja – acest procent din PIB.

De aceea, este mult mai important să dăm prioritate programelor referitoare la energie, cercetării în domeniul energiei şi economisirii energiei pentru actorii locali şi, în plus, infrastructurii. În perioada premergătoare exerciţiului financiar următor sper să dezbat împreună cu dumneavoastră cum putem corela programele locale, regionale şi naţionale pentru renovarea clădirilor cu obiectivele noastre şi unde este cazul, cu un program de finanţare european suplimentar. După cum am spus, este un pas important – dar nu ultimul. Salut prin urmare sugestiile dumneavoastră.

Sunt convins că ne veţi verifica pentru a vă asigura că directiva poate fi si pusă în aplicare cu succes. Aş dori să mulţumesc tuturor deputaţilor din Parlament şi în special raportorului de referinţă. Aş dori să subliniez că această directivă cadru este privită cu interes în alte regiuni ale lumii cum sunt China şi Statele Unite. Europa este cel puţin cu un pas semnificativ înaintea altor continente în acest sens.

  Silvia-Adriana Ţicău, Raportoare. − Doresc să mulţumesc în primul rând raportorilor alternativi pentru sprijinul acordat. Este doar începutul unui proces privind creşterea eficienţei energetice în sectorul clădirilor, proces la care Parlamentul European va fi un partener constant şi ambiţios şi care va cere şi transparenţă în adoptarea actelor delegate. Da, este adevărat, am făcut o diferenţă clară între clădirile noi şi cele existente, ţinând cont atât de forma de proprietate care diferă de la un stat la altul, cât şi de stocul de clădiri existent.

Consider că statele membre şi Comisia trebuie să fructifice evaluarea la jumătatea perioadei a perspectivei financiare, care are loc în 2010, pentru a revizui programele operaţionale şi a aloca mai multe fonduri eficienţei energetice a clădirilor. Statele membre pot utiliza o cotă de 4 % din FEDER şi, în cazul în care consideră oportun, o cotă redusă de TVA, dar nu mai mică de 5 %, pentru lucrările aferente eficienţei energetice a clădirilor.

Subliniez că toate fondurile alocate eficienţei energetice a clădirilor se vor regăsi în locuri de muncă şi în taxe şi impozite plătite la nivel local, regional sau naţional, având în vedere caracterul local al acestor lucrări. Numai dacă vom mări gradul de absorbție al cotei de 4 % din FEDER alocat eficienţei energetice a clădirilor în perioada 2010-2013, vom putea solicita ulterior creşterea semnificativă a acestei cote pentru perioada financiară 2014-2020; sugerez undeva între 8 şi 12 %.

În plus, solicit Comisiei Europene ca cele 115 milioane de euro rămase necheltuite din Programul european de redresare economică să fie alocate iniţiativei „Oraşe inteligente”. Consider că, mai ales în contextul planificării perioadei financiare 2014-2020, eficienţa energetică trebuie să se afle în topul priorităţilor noastre, inclusiv cu programe dedicate zonelor rurale.

Parlamentul European a cerut şi în primă lectură crearea unui fond destinat eficienţei energetice începând cu 2014. Domnule comisar, vă vom sprijini în crearea acestui fond

  Preşedinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc marţi, 18 mai 2010.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Ivo Belet (PPE), în scris. – (NL) Cu acest pachet de măsuri legislative realizăm un progres substanţial spre o societate ecologică. La urma urmelor, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din emisiile de CO2. În următorii ani vom reduce treptat aceste emisii la zero. Acest lucru este benefic atât pentru buzunarele tuturor consumatorilor, cât şi bineînţeles pentru ocuparea forţei de muncă, deoarece investiţia în clădiri ecologice presupune multe locuri de muncă. Acum, pe termen scurt, trebuie să eliminăm toate piedicile pentru a accelera renovarea clădirilor existente în special şi trebuie să ajutăm persoanele fizice să facă acest lucru. În acest sens, o atenţie specială trebuie acordată chiriaşilor locuinţelor sociale. Asociaţiile pentru locuinţe sociale trebuie să primească încurajare şi susţinere substanţială pentru a se asigura că acestea renovează clădirile mai vechi pe termen scurt pentru ca şi cei mai dezavantajaţi chiriaşi că poată profita la maximum de acestea.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Performanţa energetică a clădirilor este un domeniu cu un potenţial puternic pentru Uniunea Europeană. Reducerea consumului energetic facilitată de măsurile introduse în acest text vor contribui la o mai mare independenţă energetică Uniunii Europene şi ne îndreaptă spre o politică europeană a eficienţei energetice. Succesul acestei politici depinde şi de statele membre care trebuie să utilizeze măsurile financiare, cum sunt reducerea TVA-ului, alocarea celei mai mari proporţii autorizate din fondurile europene pentru performanţa energetică şi aşa mai departe. La nivelul cetăţenilor, de aceste progrese vor beneficia şi gospodăriile europene, care vor observa o reducere a cheltuielilor cu energia. În medie, acest lucru reprezintă 33 % din venitul gospodăriei şi poate fi chiar şi 54 % în cazul gospodăriilor cu venituri mai modeste. Prin urmare, în practică, aş dori ca de îmbunătăţirile performanţei energetice să beneficieze în principal ultima categorie de cetăţeni. Trebuie să fim atenţi la costurile presupuse de introducerea unor noi norme. În cazul în care costurile construcţiei şi renovării au repercusiuni asupra chiriilor, beneficiile performanţei energetice a clădirilor ar deveni inaccesibile celor care au nevoie cel mai mult de ele.

  Alajos Mészáros (PPE), în scris. – (HU) Cu privire la clădirile eficiente din punct de vedere energetic, consider că este foarte important pentru noi să discutăm aspectul clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Trebuie să tratăm acest aspect ca pe o prioritate deoarece Europa asistă la apariţia unei crize energetice. Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul să reducă până în 2020 consumul energetic cu 20 % şi să se asigure că 20 % din energia utilizată va proveni din surse regenerabile. Însă trebuie să ne îndreptăm atenţia şi asupra chestiunii eficienţei energetice, în special în industria construcţiilor, deoarece acest sector este unul dintre cei mai mari consumatori de energie (40 %) şi unul dintre cei mai mari emiţători de dioxid de carbon. Această concentrare asupra sectorului construcţiilor este deosebit de importantă în ţările Europei Centrale, unde clădirile care nu mai fac faţă cerinţelor actuale moştenite din regimul trecut echivalează cu o risipă în utilizarea energiei disponibile. Modernizarea clădirilor rezidenţiale oferă oportunităţi deosebit de importante. Înlocuirea uşilor şi ferestrelor şi montarea unei izolaţii de ultimă tehnologie pot ajuta la menţinerea unui consum scăzut al energiei. În Europa de Vest, construirea unor clădiri eficiente din punct de vedere energetic ia amploare, popularitatea acestora fiind datorată în mare măsură subvenţiilor de la stat. Din nefericire, în Europa Centrală nu există încă un sistem pentru a stimula mai mult investiţiile în case pasive, deşi o asemenea tehnologie ar ajuta la reducerea dependenţei din ce în ce mai mare de gaze. De aceea, consider că este important să susţinem raportul, motiv pentru care am votat în favoarea lui.

  Zbigniew Ziobro (ECR), în scris. – (PL) Energia utilizată de clădiri reprezintă aproape o treime din energia totală utilizată în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea există un potenţial semnificativ în acest sector pentru reducerea utilizării energiei – nu numai din cauza obligaţiilor asumate cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci şi din cauza securităţii energetice. Printre cele mai importante prevederi ale directivei la care lucrăm este conceptul „clădirilor al căror consum de energie este aproape zero”. Să ne reamintim că până la sfârşitul anului 2020, consumul de energie a tuturor clădirilor noi trebuie să fie aproape zero şi acest lucru trebuie să fie realizat cu doi ani înainte pentru sectorul public, care ar trebui să constituie un exemplu în acest sens. Totuşi, două aspecte ale directivei discutate merită un răspuns pozitiv. În primul rând, crearea până în anul 2020 a Fondului pentru eficienţa energetică, un instrument care va ajuta la creşterea investiţiei private şi publice în proiecte menite să îmbunătăţească eficienţa energetică a clădirilor. Acest tip de asistenţă structurală reprezintă o oportunitate pentru atingerea obiectivelor noastre. În al doilea rând, includerea în proiectul de directivă a prevederii referitoare la introducerea contorizării inteligente şi a sistemelor de control activ care au menirea de a economisi energie. Introducerea acestor sisteme pe scară largă poate oferi avantaje consumatorilor în ceea ce priveşte preţul, eficienţa consumului şi securitatea energetică.