Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 septembrie 2010 - Strasbourg

17. Venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul dlui Bové, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu privire la venituri corecte pentru fermieri: Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa (COM(2009)0591 - 2009/2237(INI)) (A7-0225/2010).

  José Bové, raportor. – (FR) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a le mulțumi tuturor colegilor mei din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, mai ales raportorilor alternativi, pentru sprijinul acordat în această misiune.

Raportul, ca și cel al d-lui Lyon, face parte din importanta noastră dezbatere pe marginea reformei politice agricole comune (PAC). Am reușit să ajungem la multe compromisuri, care au fost adoptate cu o largă majoritate în grupul nostru - cu 32 de voturi pentru și 4 împotrivă.

Cred că mesajul nostru către Comisie este un mesaj puternic: dorim cu toții mai multă transparență în lanțul de aprovizionare cu alimente, care să garanteze concurența loială între fermieri și toți cei implicați în lanțul de aprovizionare. Dorim, de asemenea, măsuri concrete, în Europa și nu numai, care să combată specula și abuzurile de putere pe piață și să protejeze veniturile fermierilor.

Sunt surprins că, la inițiativa unui grup politic sau două din această Cameră, ni se solicită să votăm mâine pe o listă lungă de voturi separate, care sunt contrare mesajului puternic și consensual pe care l-am adoptat cu o mare majoritate în comisie.

Oare evenimentele din decursul verii v-au făcut să vă răzgândiți? Cred mai degrabă că activitatea intensă de lobby derulată în ultima vreme de către sectorul de aprovizionare pe scară largă și de către anumiți operatori din industria agricolă și alimentară reprezintă motivul acestui număr excesiv de voturi separate. În orice caz, nu îmi pot imagina, doamnelor și domnilor, că ați putea ceda acestor presiuni, slăbind astfel mesajul nostru comun.

Comisia noastră a luat cunoștință de criza care îi afectează pe fermierii europeni. Intenționează să propună măsuri concrete și puternice: în mai puțin de 10 ani, Uniunea a pierdut 3,5 milioane de locuri de muncă în agricultură. Ceea ce reprezintă un masacru pe scară largă. Bulgaria, de exemplu, a pierdut unul din doi fermieri. În 2009, veniturile au scăzut dramatic. În Franța și Germania, fermierii și-au pierdut în medie 20% din venituri, iar în Ungaria, au pierdut mai mult de 35%. Fermele și comunitățile rurale sunt în pericol de a dispărea.

Forțată de exasperarea fermierilor și de către demonstrațiile crescătorilor de vite pentru lapte, în decembrie 2009, Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa”. Acesta din urmă indică faptul că, între 1995 și 2005, proporția valorii adăugate din lanțul alimentar care a ajuns la producătorii agricoli a scăzut de la 31% la 24%. Prețurile plătite fermierilor au scăzut practic în fiecare sector, fără ca prin aceasta consumatorii europeni să aibă ceva de câștigat.

Comisia spune că aceste probleme sunt legate de concentrația crescută din sectoarele cu ridicata, al prelucrării și al distribuției, care își impun propria voință asupra producătorilor neorganizați.

Comisia este îngrijorată de lipsa de transparență în legătură cu prețurile și marjele aplicate. Recunoaște dificultatea de a obține date precise și fiabile și admite că nu are informațiile necesare pentru a-și adapta politicile în mod rapid și eficient.

Pentru a soluționa această situație, propun Comisiei să creeze un observator al prețurilor și marjelor din agricultura europeană, pe modelul celui existent în Statele Unite. Această instituție va avea sarcina de a defini costurile de producție pentru fermierii europeni. Ne va spune costurile reale ale unui litru de lapte, ale unui kilogram de făină sau de carne de vită, din momentul în care acestea părăsesc ferma. Aceste informații ne vor servi ca bază de negociere între fermieri și ceilalți operatori din lanțul de aprovizionare cu alimente. Această instituție va avea, de asemenea, sarcina de a evalua ce sectoare rețin toată valoarea adăugată, în detrimentul producătorilor și consumatorilor.

Comisia Europeană va putea astfel să identifice operatorii care abuzează de echilibrul de putere și de poziția lor dominantă. Este, de asemenea, crucial să le facă pe cele mai mari 20 de companii europene să elaboreze un raport anual privind cota lor de piață și marjele interne pe care le generează.

Transparența nu reprezintă o amenințare la adresa economiei de piață. Din contră, este o necesitate absolută pentru a preîntâmpina abuzurile care au fost remarcate în agricultură și în alte sectoare, mai ales în cel financiar.

Cine poate pretinde că, atunci când fermierii își vând laptele sau carnea, sunt pe picior de egalitate cu multinaționalele, care influențează stabilirea prețurilor mărfurilor pe piețele globale? Echilibrul puterilor este complet dezechilibrat, iar unii ar spune chiar incorect.

Pentru a reveni la starea de echilibru, prima măsură de urgență ar fi să li se permită fermierilor să se reunească în organizații de producători. A doua măsură suplimentară implică interzicerea vânzării de bunuri sub prețul de achiziție la nivelul Comunității.

Reducerile forțate, modificările ulterioare ale termenilor contractuali și taxele nejustificate de listare la bursă sunt lucruri care se întâmplă în mod curent. Acestea lovesc în fermieri și în miile de societăți de prelucrare, mici și mijlocii, deoarece trebuie să treacă prin sectorul distribuției pe scară largă pentru a-și vinde produsele. Comisia Europeană trebuie să identifice proporția acestor practici antieconomice și trebuie să adopte măsurile necesare pentru a le stopa.

În cele din urmă, speculațiile bursiere pe marginea mărfurilor agricole reprezintă un lucru abominabil. Finanțiștii și speculanții caută recompense și profituri instantanee. Pentru ei, sărăcia și foametea sunt sinonime cu profitul. Nu ne-am gândit că vom retrăi revoltele din 2008, însă ne-am înșelat amarnic. Din iunie, prețul grâului a crescut cu mai bine de 70%. Prețul porumbului, al soii și al orezului a urmat, de asemenea, un trend ascendent. Săptămâna trecută, șapte oameni au fost uciși în Maputo, Mozambic, pentru că au demonstrat împotriva majorării cu 30% a prețurilor alimentelor.

Vom continua să stăm cu mâinile în sân și să nu facem nimic, așa cum am făcut și cu doi ani în urmă? Vom continua să tolerăm comportamentul băncilor de investiții care falimentează fermierii europeni și zdrobesc bărbații și femeile de pe planeta noastră?

Îndemn Uniunea Europeană să ia inițiativa creării unei agenții globale pentru reglementarea piețelor.

Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, vă invit să transmiteți un mesaj puternic, astfel încât noua PAC să fie mai corectă pentru fermierii și consumatorii europeni și astfel încât să existe o concurență loială între operatori, care să permită crearea unui cadru de reglementare a piețelor și care să nu le ofere spațiu de manevră speculanților. Responsabilitatea Parlamentului European, în momentul în care se pregătește să-și exercite puterea comună de luare a deciziilor în chestiuni agricole, este să nu cedeze în fața presiunilor, de oriunde ar veni acestea. Mesajul nostru trebuie să rămână clar și coerent.

  Dacian Cioloș, comisar. – (FR) Dnă președinte, doamnelor și domnilor, majorarea prețului alimentelor, funcționarea sectorului agroalimentar, transparența prețurilor, negocierea puterii și repercusiunile asupra veniturilor fermierilor au ocupat primul loc pe agenda dezbaterilor politice din ultimele luni.

Din acest motiv raportul prezentat astăzi de dl Bové - permiteți-mi să-i mulțumesc personal, precum și tuturor membrilor Comisiei parlamentare pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și celorlalte comisii care au contribuit la întocmirea acestui raport - prezintă principalele provocări cu care ne confruntăm. Mai mult, după cum spunea dl Bové, acestea sunt chestiuni care nu sunt numai foarte actuale, ci figurează și printre deciziile care trebuie luate pe termen mediu și scurt, mai ales în contextul reformei politicii agricole comune pe marginea căreia lucrăm.

Împărtășesc majoritatea îngrijorărilor exprimate în acest raport. Cred că funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente trebuie ameliorată. Toți operatorii implicați au câte ceva de câștigat din asta: consumatorii, sectorul distribuției cu amănuntul, sectorul de prelucrare și mai ales - după cum spunea dl Bové - fermierii, care sunt probabil cei care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în obținerea unei proporții corecte din veniturile care sunt împărțite în interiorul lanțului.

Comisia a întreprins recent un număr de inițiative în această privință. Aș dori să menționez una sau două dintre ele. În primul rând, Grupul la nivel înalt privind competitivitatea industriei agroalimentare a emis un număr de recomandări strategice. Dl Bové preia unele dintre aceste analize și îmbunătățește unele propuneri în raportul pe care ni-l prezintă. Aceste propuneri vor fi suplimentate printr-un forum la nivel înalt, lansat recent de comisarul Tajani și care se va concentra în special asupra chestiunilor privitoare la acordurile contractuale, la logistică și competitivitate.

Cu privire la transparența prețurilor, acest lucru este considerat esențial pentru buna funcționare a lanțului și este o zonă în care sunt multe lucruri de făcut. După cum știți, instrumentul de monitorizare a prețurilor alimentelor a fost introdus deja în cadrul Eurostat, însă trebuie rafinat. Va fi rafinat astfel încât informațiile obținute să le poată fi utile operatorilor din lanțul aprovizionării cu alimente, fermierilor și consumatorilor, precum și altor participanți.

Comisia a publicat recent un raport de monitorizare a pieței cu amănuntul, în care se confirmă faptul că „ineficacitățile structurale” din lanțul distribuției produselor alimentare pot contribui la „transmiterea asimetrică și la rigiditatea prețurilor, precum și la impunerea unor condiții contractuale inechitabile asupra producătorilor primari”. Aș sublinia faptul că părțile interesate sunt invitate să transmită comentarii pe marginea acestui raport înainte de data de 10 septembrie a anului curent. De acest raport este responsabil Directoratul general pentru piața internă al Comisiei Europene și, fără îndoială, ne va oferi elemente noi care pot fi folosite pentru crearea de măsuri astfel încât transmiterea asimetrică a prețurilor, care cauzează ineficiențe structurale în cadrul lanțului, să poată fi remediată.

Comisia pregătește, de asemenea, unele propuneri legislative în vederea îmbunătățirii legislației privind calitatea produselor agricole și agroalimentare. Am avut deja ocazia să discutăm despre această chestiune, inclusiv în acest Parlament. Până la finele anului, Comisia va prezenta pachetul legislativ aferent acestei chestiuni și vom prezenta unele propuneri, printre altele, în vederea susținerii inițiativelor locale și regionale de comercializare a alimentelor și în vederea oferirii de posibilități pentru ca producătorii - în special micii producători, producătorii agricoli care încearcă să intre pe piețele de vânzare directă - sau lanțurile scurte de aprovizionare alimentară să își poată face produsele mai ușor identificabile pe piețe și, astfel, să ajute consumatorii să facă alegeri mai informate atunci când cumpără produse.

Ca parte a propunerilor privitoare la politica agricolă comună de după 2013, mă voi asigura și că instrumentele pentru promovarea produselor agricole pot fi îmbunătățite. Cred că aceasta este un domeniu în care Comisia Europeană, mai ales în noile condiții, poate face mai mult pentru a ajuta producătorii agroalimentari și lanțul de aprovizionare cu alimentele să promoveze produsele în mod mai eficient pe piața europeană și, de asemenea, pe piața globală.

Aș dori să menționez, de asemenea, faptul că Grupul de experți la nivel înalt privind laptele și-a prezentat raportul. Ca urmare a acestui raport, Comisia va prezenta - repet, până la finele anului - o propunere legislativă pentru sectorul laptelui care va răspunde, printre altele, chestiunilor privitoare la puterea de negociere a producătorilor și la problema oportunităților oferite acestora de a se organiza astfel încât să-și negocieze mai bine contractele, precum și la acordurile contractuale din cadrul lanțului. În acest context, intenționez, de asemenea, să ofer o soluție la chestiunea rolului organizațiilor interprofesionale în buna funcționare a lanțului, mai ales în sectorul lactatelor.

Cât privește produsele derivate, mărfurile și chestiunea speculațiilor, noi cei din Comisia Europeană facem ajustările finale la o propunere legislativă de aplicabilitate generală și lucrez îndeaproape în această privință alături de colegul meu, comisarul Barnier. Vor urma și alte propuneri ca parte a revizuirii Directivei privind piețele instrumentelor financiare.

De asemenea, trebuie să înregistrăm progrese în analizarea modului în care valoarea adăugată este distribuită în cadrul întregului lanț agroalimentar; acesta este un aspect căruia îi acord o importanță specială. După cum spuneam, dezechilibrele dintre puterea de negociere a producătorilor și restul lanțului agroalimentar a pus o presiune semnificativă asupra marjelor de profit ale producătorilor din sectorul agricol. Prin urmare, cred că și aici avem multe lucruri de făcut și există multe chestiuni de soluționat în contextul reformei PAC.

Aș dori, de asemenea, să subliniez în această privință faptul că competitivitatea sectorului agroalimentar european nu poate fi garantată în detrimentul unora dintre componentele sale și cred că operatorii din cadrul lanțului agroalimentar ar trebui să fie conștienți de faptul că, dacă se pune prea multă presiune asupra producătorilor de bunuri, asupra fermierilor, acest lucru poate afecta negativ întregul lanț, puterea sa economică și caracterul său reprezentativ în cadrul sectorului industrial european.

Permiteți-mi să vă mulțumesc încă o dată pentru raportul prezentat de către Parlamentul European. Acesta reprezintă o contribuție foarte utilă în vederea atingerii obiectivului nostru comun de a avea un lanț de aprovizionare cu alimente care să funcționeze mai bine. Voi acorda o atenție specială dezbaterii dvs. de astăzi și votului pe marginea acestui raport.

  Esther Herranz García, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. – (ES) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, sunt de acord cu comisarul Cioloș asupra faptului că acest raport este esențial și vine la momentul oportun, deoarece a demonstrat abuzurile comise de distribuția în masă, care perturbă grav diferitele legături din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

În timp ce raportul Bové poate că merge prea departe în anumite chestiuni, încercând să fie prea intervenționist, trebuie să recunoaștem că, din punctul de vedere al economiei de piață sociale pe care o susținem în cadrul Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), oferă răspunsuri la plângerile justificate ale producătorilor europeni.

De asemenea, aduce mai multă transparență în diferitele componente ale lanțului aprovizionării alimentare, lucru care este întotdeauna pozitiv, oferindu-le sectoarelor celor mai slabe din lanț mult mai multe posibilități de apărare și, desigur, susține consumatorii europeni în dorința lor de a deveni mai informați cu privire la lanțul aprovizionării cu alimente.

Industria alimentară europeană ar fi putut poate să fie luată mai mult în considerare în acest raport, ceea ce ar fi fost un lucru pozitiv, însă raportul include, de asemenea, măsuri pentru scăderea volatilității prețurilor, ceea ce era, de altfel, foarte necesar.

Stabilește și măsuri menite să instaureze egalitatea între componentele lanțului, așa cum s-a solicitat de către Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și, de asemenea, solicită combaterea practicilor abuzive și incorecte din cadrul distribuției în masă. A sosit acum momentul să se stabilească lista practicilor abuzive care vor fi strict interzise prin legislația europeană.

De asemenea, este important să se traseze măsurile care vizează preîntâmpinarea practicilor dificile prin etichetele private care sunt contrare concurenței și dreptului proprietății intelectuale.

Pentru toate aceste motive, trebuie să susținem raportul Bové, precum și pe toți colegii noștri deputați din Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului, din Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară și din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, care au muncit din greu pentru a se asigura că acest raport va fi în cele din urmă publicat, ajutând astfel producătorii europeni să meargă mai departe.

  Ashley Fox, raportor pentru aviz al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor. – Dnă președinte, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a adoptat o opinie care analizează problemele lanțului aprovizionării alimentare în ansamblu.

Recomandăm ca fermierii să fie încurajați să fie mai eficienți și să-și consolideze puterea de negociere și ca ombudsmanul să existe în fiecare stat membru pentru a arbitra litigiile din cadrul lanțului de aprovizionare, asigurându-se că, în cadrul acestui lanț, concurența dintre toți actorii este riguroasă, dar corectă, astfel încât să asigure cele mai scăzute prețuri posibile la alimente pentru consumatori, recunoscând în același timp rolul valoros pe care etichetele mărcilor detailiștilor îl joacă în promovarea concurenței și în posibilitățile de alegere și de prețuri mai scăzute oferite consumatorilor.

Sunt dezamăgit că dl Bové și Comisia pentru agricultură nu prea au luat în considerare aceste sugestii. Poate că dumnealor nu le place, însă piețele funcționează, și cu cât sunt mai libere piețele, cu atât funcționează mai bine, în folosul tuturor, mai ales al consumatorului.

Trebuie să-i îndemn pe toți deputații să voteze contra acestei rezoluții și să susțină rezoluția alternativă a CRE.

  Elisabeth Köstinger, în numele Grupului PPE. – (DE) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, inițiativa acestui raport a sosit în urma comunicării Comisiei privitoare la problemele considerabile care există în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente din Europa. Cei care sunt activi în sectorul agricol sunt extrem de dezavantajați. Aceste probleme alarmante se reflectă în fluctuațiile dramatice ale prețurilor, la care au fost martori producătorii primari din sectorul agricol.

Criza economică nu i-a ocolit pe fermieri. În unele cazuri, veniturile fermelor au scăzut cu până la 28%. Costurile de producție sunt la cel mai înalt nivel din ultimii cincisprezece ani. În unele state, fermierii întâmpină deja dificultăți majore în a obține credite. Comisia a stabilit că unii actori din vârful lanțului abuzează de poziția lor dominantă pe piață, datorată monopolului pe care-l dețin. În practicile ce decurg din aceasta - incluzând aici tarifele mari pentru listarea la bursă a produselor, lipsa unor mecanisme transparente de stabilire a prețurilor și o slabă putere de negociere - fermierii sunt întotdeauna cei care pierd.

Marjele cele mai mari de profit sunt realizate în mod clar de actorii din industria prelucrătoare, de angrosiști și de detailiști. În unele cazuri, fermierii se ciocnesc de prețuri care sunt sub costul de producție. Nu putem permite ca povara problemelor de lichiditate să fie aruncată pe umerii fermierilor, ca rezultat al faptului că actorii dintr-o verigă superioară a lanțului plătesc cu luni de întârziere. Nu se poate ca detailiștii să trateze fermierii ca pe niște bănci.

Unul dintre punctele centrale ale acestui raport este specificarea termenelor de plată. Dle comisar, ați inițiat procesul de negociere pentru politica agricolă comună de după 2013. Există unele incertitudini în acest sector cu privire la direcția pe care o va adopta politica agricolă europeană - ce tip de producție agricolă se va dori în Europa, în viitor: va fi doar o producție agricolă intensivă, industrializată, sau va fi o agricultură diversă, durabilă și, mai presus de toate, extensivă?

În lunile ce vor urma, vom ajunge la o răscruce. Îndemnăm Parlamentul să-și demonstreze angajamentul față de diversitate și de garantarea aprovizionării cu alimente în Europa. Întrebările precum „Ce vom mânca în viitor?”, „Unde vom locui?” și „Cum ne vom încălzi căminurile?” sunt mai relevante ca niciodată. Răspunsurile rezidă în agricultură, deoarece funcțiile agriculturii includ mai multe aspecte decât simpla producere a unor produse de calitate. Comunitățile noastre se așteaptă ca politicienii să întreprindă acțiunile corecte pentru a asigura o producție durabilă în Europa.

  Marc Tarabella, în numele Grupului S&D. – (FR) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, mai întâi de toate aș dori să-mi cer scuze în numele colegului meu, dl Alves, care a fost raportorul alternativ al grupului nostru. Bagajele dumnealui s-au pierdut și, din această cauză, nu ni s-a putut alătura la timp. Prin urmare, mi-a solicitat să-l înlocuiesc, lucru pe care-l fac cu plăcere.

Aș dori să subliniez raportul excelent înaintat de colegul nostru, dl Bové, în care sprijinim ideea unor venituri mai corecte pentru fermieri și un lanț al aprovizionării cu alimente în Europa mai transparent și mai funcțional. De asemenea, mă bucur de compromisul la care am ajuns în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Într-adevăr, printre altele, în urma gravei crize a lactatelor care ne-a lovit în 2009 și ale cărei cauze încă mai subzistă și azi, s-a impus necesitatea identificării factorilor nocivi care au generat lunga coborâre în iad a acestui sector - care, din întâmplare, nu este singurul în această situație.

S-au identificat soluții potențiale pentru a ne asigura că fermierii noștri pot în cele din urmă să facă mai mult decât să-și acopere doar costurile de producție - lucru pe care nu reușesc să-l facă întotdeauna - și să câștige un venit corect din munca prestată.

Deși recunoaștem cât este de important să avem un lanț de distribuție în care producătorii și consumatorii să nu mai fie perdanții finali de la capetele lanțului și, deși am ajuns cu succes la unele soluții de echilibru, se pare că Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) revin asupra unor alineate fundamentale privitoare la modificările de compromis negociate înainte de vacanța parlamentară.

Din nefericire, timpul care îmi este alocat este prea scurt pentru a-mi permite să specific alineatele care ar putea fi respinse în cadrul votului din plen. Totuși, dacă aș putea menționa măcar unul, atunci acela ar fi alineatul (21), care consideră că este nevoie să se interzică vânzarea sub prețul de achiziție la nivelul Comunității. Dacă-mi permiteți, doresc să spun că poziția adoptată de Grupul ALDE și de Grupul PPE este de-a dreptul scandaloasă: pune în discuție acest alineat, care este crucial pentru fermierii noștri. Cum putem oare permite ca produsele noastre agricole să fie vândute ieftin în beneficiul sectorului de distribuție și, mai evident încă, în beneficiul sectorului de prelucrare?

Cum se poate pune în discuție, respingându-se alineatul (41) din raport, relevanța creării unei agenții globale independente de reglementare care să contracareze speculații cu produsele alimentare?

Aș putea, de asemenea, să menționez alineatul (52), de care sunt foarte legat de vreme ce l-am înaintat în cadrul grupului meu alături de colegul meu, dl Tabajdi. Acest paragraf consideră că trebuie să se acorde un tratament preferențial organizațiilor de producători, cooperativelor de fermieri și IMM-urilor atunci când se acordă contractele de achiziții publice în interiorul lanțului aprovizionării cu alimente și, prin urmare, îndeamnă Comisia să propună măsuri în această privință. A reprezentat, de asemenea, subiectul unui compromis care se pare că astăzi este adus în discuție atât de Grupul PPE, cât și de Grupul ALDE.

Într-un moment în care milioane de persoane din lume suferă de malnutriție și de foame și când speculațiile exacerbează problemele financiare ale familiilor - speculațiile pe marginea stocurilor de cereale în urma incendiilor care au afectat Rusia în această vară sunt un exemplu concludent în această privință - oare lobby-urile din industria agroalimentară au triumfat asupra lucrurilor care sunt evidente pentru noi toți? Mă întreb la ce cascadorie îngrozitoare asistăm aici. Oare ne aflăm în situația în care, în opinia Grupurilor PPE și ALDE, considerentele privitoare la prelucrare și distribuție sunt mai importante decât protecția producătorilor, care sunt amenințați în momentul de față?

Într-un moment în care siguranța alimentelor și suveranitatea hranei sunt amenințate, este un gest iresponsabil, față de public și de fermierii noștri, să se găsească cusururi propunerii noastre inițiale de rezoluție, de care fermierii noștri au nevoie urgentă, fermieri care - dacă mai este nevoie să vă reamintesc - reprezintă o secțiune fundamentală a societății noastre.

  Marian Harkin, în numele Grupului ALDE. – Dnă președinte, mai întâi de toate, doresc să-i mulțumesc raportorului, dl Bové, pentru munca depusă în elaborarea acestui raport. Lanțul aprovizionării cu alimente este foarte complex și foarte mulți factori diferiți au impact asupra modului în care funcționează acesta. Cred că este nevoie de o abordare atentă, astfel încât să nu ajungem să adoptăm o lege cu consecințe nedorite.

Există o problemă, o problemă reală. Știm acest lucru de la statele noastre membre. Într-adevăr, un sondaj recent din Irlanda ne-a arătat că 74% dintre consumatori cred că fermierii nu primesc un preț corect pentru produsele lor. În Irlanda, fermierii primesc aproximativ 33% din prețul cu amănuntul al laptelui, 50% din prețul cu amănuntul al cărnii de vită și 20% din prețul cu amănuntul al brânzei. Însă știm, de asemenea, că acest lucru este adevărat la întreg nivelul UE, deoarece cercetările Comisiei arată în mod explicit că, din 1995, singurii actori din acest lanț a căror proporție din prețul de detaliu a scăzut sunt producătorii primari, adică fermierii.

Acest lucru nu mai poate continua astfel. Dacă totuși continuă, vom pierde mulți producători primari și atunci ce se va alege de siguranța alimentară în UE și de suveranitatea hranei? Trebuie să tratăm aceste probleme în contextul PAC. Lanțul aprovizionării cu alimente nu funcționează adecvat și fermierii nu primesc venituri corecte. Nu sunt de acord cu dl Fox într-o privință; în opinia mea, ne confruntăm cu un caz de eșec al pieței și este necesar să se intervină, însă întrebarea crucială este să știm ce intervenții trebuie să facem.

Comisia, cred, trebuie să cerceteze și, acolo unde este nevoie, să ia măsuri împotriva comportamentelor anticoncurențiale. Nu există nicio îndoială că dezechilibrele contractuale asociate puterii inegale de negociere au un efect negativ asupra concurenței în cadrul lanțului aprovizionării cu alimente, mai ales pentru actorii mici. Asimetria puterii de negociere care există între diferitele părți contractante, la care s-a referit dl comisar, poate duce adesea la o situație în care actorii mai mari și mai puternici încearcă să impună acorduri contractuale în avantajul lor. Mai simplu spus, cei mici sunt striviți.

Un aspect foarte important care nu a fost prezentat în această discuție, însă care este relevant, este că există multe dovezi că ne exportăm practicile comerciale incorecte în statele în curs de dezvoltare, în care uriașele multinaționale din UE abuzează de poziția lor dominantă de pe piață. În acest context, cred că avem nevoie de un răspuns global. Susțin contractele voluntare, mai degrabă decât pe cele obligatorii, precum și instituirea în fiecare stat membru a unui ombudsman comunitar. La nivel personal, nu sunt de acord cu vânzarea sub costul de producție.

În fine, sunt bucuroasă să aud comentariile d-lui comisar și aplaud propunerile dumnealui. Aceasta este o chestiune complexă și necesită o abordare din mai multe perspective.

  Martin Häusling, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, dl Bové a prezentat un raport foarte bun și am fost în mare parte de acord asupra lui în cadrul Comisiei; au fost doar patru voturi împotrivă.

Prin urmare, este firesc să fim surprinși că Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au prezentat amendamente pentru suprimarea anumitor alineate din raport. Este uimitor să vedem că un compromis la care se ajunsese anterior este iarăși adus în discuție. Sunt curios cu privire la motive, însă sunt curios și de ce au mai stat alături de noi și au elaborat în comun aceste lucruri.

Dacă îmi permiteți, vă voi oferi câteva exemple privitoare la această chestiune. Alineatul (8) solicită crearea unui observator pentru prețuri și marjele de profit din sectorul agricol. Există un acord pe această temă, însă pentru a face acest lucru este evident că va trebui ca prețurile să fie comparate - așa cum se prevede în cea de-a doua parte. Și acest lucru este exact ceea ce Grupul PPE nu mai dorește. Ceea ce mă face să mă întreb, dnă Köstinger, dacă există o discrepanță între ceea ce spuneți și ceea ce faceți.

Alineatul pe care dorește să-l îndepărteze Grupul ALDE este și mai interesant. Există o perspectivă generală conform căreia comercializarea produselor sub costurile de producție ar trebui interzisă în interiorul Uniunii. Asupra acestui lucru a existat anterior un consens. Cred că un lucru pe care-l putem solicita tuturor este să fie contra practicării dumpingului - și le putem solicita acest lucru și partenerilor noștri comerciali din OMC. De ce Grupul ALDE dorește să elimine acest alineat? Nu putem să înțelegem.

Într-un alineat ulterior, îndemnăm Comisia să propună prevederi legale care vor crea instrumente în vederea limitării volatilității prețurilor, pentru a reduce nivelul înalt de dependență al producătorilor. Și acest lucru trebuie șters. Există, așadar, multe întrebări care trebuie puse cu privire la subminarea acestui consens și la punerea în discuție a pozițiilor care existau deja în raportul dlui Leinen și care erau sprijinite de Grupul ALDE.

Prin urmare, îndemn toți politicienii din domeniul agriculturii să adopte o poziție comună, deoarece fermierii simt că a sosit timpul să venim cu niște răspunsuri la modul în care putem pune capăt acestei situații care nu mai poate dura și în care fermierii sunt perdanții lanțului alimentar.

În momentul de față, ne confruntăm cu un alt val de speculații în sectorul agricol care, în cele din urmă, nu-i va fi nimănui de folos - nici fermierilor și nici consumatorilor. Este timpul să facem în sfârșit ceva. Și consumatorii ne solicită acest lucru și cer doar ca ceea ce le spunem fermierilor în afara acestui Parlament să fie în concordanță cu ceea ce facem în Parlament. Așadar, sper ca în cele din urmă acest raport să fie adoptat exact așa cum a fost înaintat.

  James Nicholson, în numele Grupului ECR. – Dnă președinte, raportul dlui Bové este de foarte mare actualitate și salut faptul că avem ocazia de a analiza aceste chestiuni privitoare la funcționarea lanțului european de aprovizionare cu alimente în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Fără îndoială, există anumite probleme în lanțul european de aprovizionare cu alimente. Prețurile recente, extreme, ale mărfurilor și volatilitatea de pe piață au subminat, după părerea mea, stabilitatea lanțului aprovizionare cu alimente. Trebuie să recunoaștem că fermierii se confruntă cu prețuri de ieșire în continuă scădere, alături de costuri operaționale în continuă creștere, în timp de detailiștii și consumatorii continuă să se bucure de profituri bune și respectiv de prețuri scăzute. În această privință, sunt de acord cu dl Bové asupra faptului că există probleme care trebuie soluționate pentru a se ajunge la un echilibru între corectitudine și profitabilitate.

Totuși, nu sunt pe deplin de acord cu sugestiile din raportul dlui Bové privitoare la modul în care se poate corecta acest dezechilibru și, în această privință, am prezentat o rezoluție alternativă în numele grupului meu.

Desigur, nu cred că soluția este să adoptăm și mai multă legislație europeană pentru a le impune fermierilor coduri obligatorii de conduită. Legile existente în UE privitoare la concurență sunt adecvate și ar trebui aplicate în mod corespunzător. Lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să poată funcționa în contextul pieței libere și, în măsura posibilului, să nu fie împovărat de reglementări inutile și de birocrație. Este necesară mai multă transparență a prețurilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, aceasta generând și încetarea practicilor incorecte ale detailiștilor, cum ar fi taxele de depozitare și plățile mult prea târzii efectuate în favoarea producătorilor.

Pe de altă parte, fermierii trebuie să fie încurajați să se organizeze într-un mod mai eficient, astfel încât să-și sporească puterea de negociere cu privire la marile firme de prelucrare și de desfacere cu amănuntul. După părerea mea, calea ce trebuie urmată rezidă în combaterea practicilor anticoncurențiale și în promovarea codurilor voluntare de bună practică.

Pe durata verii, am văzut prețul cerealelor crescând până la cer, lucru care nu va face decât să cauzeze probleme și mai mari în lanțul de aprovizionare cu alimente. Această volatilitate a pieței distruge într-adevăr piața.

  Jacky Hénin, în numele Grupului GUE/NGL. – (FR) Dnă președinte, doamnelor și domnilor, majoritatea fermierilor din UE supraviețuiesc din câștiguri derizorii și, mai mult, sunt supuși stresului constant cauzat de speculațiile iraționale de pe piețele financiare. Majoritatea fermierilor sunt convinși că nu mai au niciun viitor. Grupul lor social face parte din grupurile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de sinucideri.

Dacă Europa continuă să-și sărăcească fermierii și muncitorii agricoli, aceștia vor dispărea, ceea ce va antrena consecințe groaznice din punct de vedere al gestiunii teritoriului, al calității vieții și al autosuficienței alimentare. Aceasta va alimenta o criză de mediu cu efecte mai rapide și mai îngrozitoare decât ale topirii calotelor de gheață din Groenlanda.

Textul este plin de rezoluții foarte bune și prezintă câteva propuneri interesante, deși ocolește cu măiestrie cauzele de bază care au dus la dezastrul actual și, prin urmare, soluțiile radicale care trebuie aplicate. Problema nu este doar să ne asigurăm că fermierii și lucrătorii agricoli - cei mai neglijați de această rezoluție - obțin venituri corecte; ci, mai degrabă, este vorba despre a se ajunge la un nivel al veniturilor și al remunerațiilor care să le dea posibilitatea celor din sectorul agricol să poată în sfârșit să trăiască de pe urma muncii lor.

Trebuie să arătăm cu degetul și, dacă este posibil, să sancționăm sectorul distribuției pe scară largă și resursele financiare din spatele său pentru presiunea nechibzuită pe care o exercită pentru a scădea prețurile, însă și pentru durata prea mare de timp în care își plătesc datoriile; fondurile care speculează pe marginea produselor alimentare, expunându-ne populația la riscuri importante; și rolul băncilor în dificultățile cu care se confruntă fermierii.

Acest raport se înscrie în direcția corectă, însă trebuie să se mai facă multe progrese.

  Anna Rosbach, în numele Grupului EFD. – (DA) Dnă președinte, propunerea dlui Bové prevede că unul dintre obiectivele-cheie ale politicii agricole comune a fost și este garantarea unor venituri corecte pentru fermieri. Nu sunt deloc de acord cu aceasta. Politica agricolă solicită 40% din bugetul UE. În țara mea, aproape toată lumea este de acord că ajutorul în favoarea agriculturii trebuie eliminat, deoarece considerăm că agricultura este o industrie liberă și concurențială. Acest raport merge exact în direcția opusă. Propune mai multe instituții comunitare, plătite de contribuabili, pentru unificarea și controlul unei întregi industrii, de la producător la consumator. Pur și simplu nu pot susține așa ceva. Este foarte bine cunoscut faptul că sectorul transporturilor, intermediarii și detailiștii obțin câștiguri din bunuri, însă prețul este în cele din urmă controlat de consumatori, cu alte cuvinte, de către noi, toți cei care mergem în mod obișnuit la cumpărături. Propunerea solicită, de asemenea, demararea unei campanii de informare asupra eforturilor întreprinse de agricultură cu privire la mediul înconjurător. Nu este și nici nu trebuie să fie datoria UE să deruleze acest tip de campanie. Dacă fermierii vor simți nevoia să facă aceasta, atunci o vor face prin intermediul propriilor lor organizații. Acesta este și motivul pentru care există, la urma urmei.

Nevoia unei reforme a politicii agricole este, de asemenea, clară. Totuși, ceea ce propune aici dl Bové a mai fost deja încercat o dată și s-a constatat că este un lucru imposibil și inutil. Acel lucru a fost numit economie planificată la nivel central. Agricultura din statele UE este extrem de diversă și, de aceea, consider că acest subiect este o chestiune națională care ar trebui gestionată aproape de fermierii individuali și de problemele lor.

  Diane Dodds (NI). - Dnă președinte, apreciez munca depusă de dl Bové în formularea acestui raport. Salut,de asemenea, această dezbatere care subliniază nevoia de transparență în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Transparența este un element vital, însă modul în care le răspundem marilor organizații de desfacere cu amănuntul, a căror singură motivație este să vină în întâmpinarea nevoilor acționarilor lor, este la fel de important. Obiectivul lor de a spori cota de piață și profiturile a avut un impact negativ asupra fermierilor și, în unele cazuri, asupra celor din industria prelucrătoare.

În momentul de față, piața nu-i răsplătește pe fermieri pentru timpul și banii investiți de ei în activitățile agricole în vederea producerii unor alimente de calitate înaltă, sigure și durabile.

În Irlanda de Nord, industria cărnii de vită este supusă unei mari presiuni și multe ferme nu ating pragul rentabilității financiare. Desigur, orice intervenție trebuie analizată din perspectiva PAC. Fără aceasta, industria s-ar lupta să supraviețuiască. Noi, cei din acest Parlament, trebuie să ne dăm seama de importanța acestei politici și de beneficiile pe care le aduce sectorului nostru agricol.

Timp de mai mulți ani, piața nu a furnizat rezultate semnificative pentru sectorul lactatelor sau al cărnii de vită. Am organizat multe dezbateri în acest Parlament, în special cu privire la sectorul lactatelor.

Dacă dorim ca fermierii noștri să concureze pe o piață liberă, trebuie să soluționăm problemele din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, precum și cele privitoare la importurile din statele terțe și problema prețurilor pe care le plătesc consumatorii pentru alimente, luând în considerare prețurile de ieșire practicate de ferme, în continuă scădere.

Rolul speculanților și nevoia de a reduce volatilitatea pieței trebuie soluționate imediat. Interdicțiile la import și panica creată de speculanți au alimentat o creștere importantă a prețului cerealelor la nivel mondial; aceasta va avea un efect de domino asupra lanțului de aprovizionare cu alimente.

Europa are îndatorirea de a-și asigura aprovizionarea cu alimente. Acest lucru nu se obține prin falimentarea fermierilor sau sporirea numărului de reglementări, ci asigurând prețuri corecte atât la ieșirea din fermă, cât și la consumator.

  Albert Deß (PPE). – (DE) Dnă președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la acest raport. Per ansamblu, munca lor a avut ca rezultat un raport bun.

Pe durata dezbaterii, mi-a fost clar că situația din Europa variază în mare măsură. Există state membre în care câteva mari concernuri domină piața și - din fericire - există și state membre în care încă mai există mulți mici detailiști. La fel de multă variație există și cu privire la prețurile alimentelor. Există state membre în care prețul alimentelor a crescut substanțial în ultima vreme și există state membre - cum ar fi țara mea de origine, Germania - în care există o competiție feroce între întreprinderi și prețurile alimentelor sunt în continuă scădere, în detrimentul fermierilor.

Preocuparea noastră principală este să îndemnăm Comisia și statele membre să analizeze situația și să întreprindă măsurile adecvate pentru a le permite fermierilor să adauge valoare în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Raportul conține și unele cerințe foarte specifice. Am timp doar pentru a menționa câteva dintre acestea, cum ar fi solicitarea de la alineatul (30) de a stabili în mod clar o perioadă de plată. Nu este acceptabil ca fermierii, micile întreprinderi și cooperativele să le ofere o finanțare pe termen scurt marilor concernuri. Aceasta este datoria băncilor; nu este îndatorirea cooperativelor agricole.

Taxele de listare - așa cum sunt numite - trebuie și ele cercetate, dle comisar. Avem nevoie de o reglementare uniformă în această privință pe întregul teritoriu european, dacă dorim să garantăm concurența. Dacă dorim să garantăm aprovizionarea cu alimente a celor 500 de milioane de persoane din UE, atunci trebuie să avem o concurență loială pentru fermierii noștri în toată Europa, așa cum solicită acest raport.

Doresc să mai adaug un lucru, că membrii grupului meu au solicitat ca anumite alineate să fie votate separat. Ca democrați, trebuie să acceptăm acest lucru, însă presupun că vasta majoritate a grupului meu va vota în favoarea majorității alineatelor, astfel încât să putem obține condiții corecte pentru fermierii noștri.

  Stéphane Le Foll (S&D). – (FR) Dnă președinte, aș dori, la rândul meu, să salut munca depusă de raportor, dl Bové, să-l salut pe dl comisar și, de asemenea, discursul dlui Dess, care a luat cuvântul înaintea mea, cu privire la obiectivele acestui raport.

Simt că este foarte important să ne reamintim că, în această dezbatere, trebuie să rezolvăm o problemă legată de volatilitatea prețurilor din agricultură și, mai presus de toate, de faptul că, atunci când prețurile cresc, creșterea este foarte repede adoptată de sectorul distribuției, însă atunci când scad la nivelul producătorului, nu mai există niciun efect de domino pentru consumatori.

De aceea, este evident că există o problemă privitoare la modul în care este organizat lanțul; există în mod clar o problemă cu modul în care așa-numita valoare adăugată este distribuită în cadrul său. Cred că raportul dlui Bové oferă, în câteva domenii, idei pe care trebuie să le ducem mai departe - și aici mă adresez într-adevăr Comisiei - pentru a încerca să ieșim din această spirală esențialmente negativă.

Prima, desigur, este organizarea lanțului și al echilibrului puterilor din cadrul său. Ce propuneri facem pentru a ne asigura că producătorii care lucrează împreună și sunt organizați au o greutate mai mare în cadrul lanțului, în procesele de negociere? Aceasta este întrebarea pe care ați adresat-o, dle comisar, cu privire la interprofesii, însă există și o întrebare care privește baza contractuală care va fi aplicată. Solicit ca această bază contractuală să aibă un cadru european - lucru menționat în raport. Nu putem lăsa fiecare țară să rezolve această problemă. Trebuie să existe un cadru european în acest sens. Trebuie să fie flexibil, însă trebuie să existe. Această propunere, această direcție de acțiune, este legată în mod inextricabil, din perspectiva mea.

În al doilea rând, desigur, este chestiunea transparenței prețurilor. Aici, sunt în favoarea creării acestui observator, pe care trebuie neapărat să-l avem astfel încât consumatorii să poată fi informați cu privire la evoluțiile prețurilor.

Acestea sunt chestiunile pe care doream să le abordez. Susțin propunerile care au fost făcute și sper, așa cum a spus și dl Dess, că propunerile raportorului vor primi sprijinul majorității.

PREZIDEAZĂ: Rainer WIELAND
Vicepreședinte

  Marit Paulsen (ALDE). – (SV) Dle președinte, primul meu răspuns pentru dl Bové este acela că pot spune „nu” dacă un lobbyist încearcă să mă influențeze, dar încă nu am întâlnit o astfel de persoană.

Dacă dorim să avem comunități rurale înfloritoare, dacă vrem să asigurăm o rezervă de alimente adecvată în Europa, dacă dorim să ne administrăm moștenirea culturală, să asigurăm protecția animalelor și să facem față nevoilor noastre de alimente și de agricultori, aceștia din urmă trebuie să fie plătiți mai bine pentru produsele lor.

Nu există niciun dubiu că principala problemă a situației actuale și a viitoarei noastre politici agricole o reprezintă sumele mici de bani pe care le primesc agricultorii pentru produsele lor. Cred că este responsabilitatea noastră socială să plătim, prin intermediul impozitelor, ceea ce agricultorii produc, în general, pentru beneficiul colectiv și de dragul moștenirii noastre culturale, printre altele. Avem nevoie de o mai mare deschidere și de mai multă transparență – suntem complet de acord în această privință – și trebuie să consolidăm situația competitivă din marile industrii. În primul rând, industria materiilor prime, care se situează înaintea agricultorilor și care este cea mai mare afacere a lumii, în care cele mai multe dintre activități sunt complet globalizate, și apoi principalele lanțuri de aprovizionare cu alimente. Trebuie să analizăm competiția și să obținem transparență.

  Janusz Wojciechowski (ECR). – (PL) Vă felicit, dle Bové. V-ați descurcat foarte bine. Raportul dezvoltă extraordinar ideile pe care Parlamentul European le-a exprimat în 2008 într-o declarație scrisă care a fost adoptată atunci. Sunt mândru că am fost unul dintre autorii ei. Pentru prima dată, am adoptat o poziție fermă împotriva utilizării necorespunzătoare de către marile rețele comerciale a poziției de monopol față de agricultori și furnizori. Acest document dezvoltă acele idei.

Doamnelor și domnilor, astăzi, în Polonia sărbătorim sfârșitul perioadei recoltelor. Această sărbătoare se numește dożynki și în cadrul ei împărțim pâine făcută din grâul din noua recoltă. Această pâine împărțită aduce fermierilor venituri din ce în ce mai mici, de mai puțin de 10 %, deși în urmă cu puțin timp acest procent încă era de 25 %. Aceasta este situația în Polonia și în întreaga Europă.

Agricultorii sunt cea mai slabă verigă de pe piață. Stimații deputați care menționează nevoia de a avea o implicare mai mare a pieței par să uite că piața nu va rezolva problemele de securitate, indiferent că este vorba de securitatea energetică sau de cea alimentară, ca în cazul de față. Altfel, este un lucru bun ca piața să fie liberă, dar nu dacă nu este controlată. Totuși, această piață care implică producția agricolă este deseori necontrolată: rețelele comerciale puternice și companiile mari dictează condițiile pentru agricultorii mai slabi și chiar și cei care sunt organizați rămân slabi. Acest lucru trebuie să se schimbe. Cred cu tărie că acest raport nu va rămâne o simplă bucată de hârtie, ci că se vor lua și măsuri la nivelul UE. Avem o piață comună în Uniunea Europeană, iar legislația UE trebuie să reglementeze funcționarea acesteia.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) În loc să ne limităm la a semnala probleme, care în acest caz sunt mai mult decât evidente, trebuie să identificăm cauzele acestora și să găsim soluții eficiente, corecte și de durată.

În timp ce, așa cum recunoaște și raportorul, comunicarea Comisiei nu îndeplinește cerințele din acest domeniu, adevărul este că nici raportul nu se ridică la nivelul așteptărilor. Este nevoie de măsuri concrete pentru a pune capăt manipulării prețului alimentelor și creării de carteluri prin sectoare intermediare din lanțul de aprovizionare, așa cum s-a întâmplat în cazul marilor distribuitori care au fost favorizați de liberalizarea piețelor agricole.

Trebuie garantate din nou prețuri minime corecte, pentru a le asigura agricultorilor un venit rezonabil, care să le permită să se susțină în acest sector extrem de important, contrabalansând astfel abandonarea producției și creșterea dependenței alimentare a multor țări și regiuni, situație care se găsește Portugalia. Trebuie avută în vedere stabilirea unor limite maxime de marketing în ceea ce privește prețurile plătite către producători, dar și către supermarketuri, pentru a asigura distribuția corectă a valorii adăugate în întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

Este nevoie de măsuri și politici – în special bugetare – care să revigoreze și să susțină funcționarea și modernizarea piețelor locale și regionale. Securitatea aprovizionării cu alimente, conservarea ecosistemelor și consolidarea elementelor economice și sociale din sectorul primar impun necesitatea de a organiza comerțul internațional în așa fel încât producătorii și produsele lor să se completeze, nu să își facă în vreun fel concurență. Trebuie să punem la îndoială și să distrugem un sistem care tratează alimentele ca pe o marfă oarecare și care permite speculațiile făcute cu alimentele; un astfel de sistem creează situații explozive din punctul de vedere al dependenței alimentare și al volatilității prețurilor, așa cum s-a întâmplat.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, așa cum știm cu toții, prețurile alimentelor au crescut într-un ritm susținut în ultimul timp – și se pare că prețul grâului este pe punctul de a crește foarte mult, ca urmare a capriciilor vremii și a speculațiilor agricole –, cu toate acestea, prețurile din magazine nu au nicio legătură cu ceea ce primesc micii agricultori pentru munca lor asiduă. Mai mult decât atât, producătorii din UE de-abia dacă pot concura pe piața mondială în ceea ce privește prețurile, pentru că standardele noastre sociale, de calitate, cele privind protecția animalelor și cele privind mediul sunt atât de ridicate – aceleași standarde pe care nu putem sau nu vrem să le verificăm atunci când importăm alimente.

Dacă vrem să punem capăt scăderii rapide a numărului de agricultori, în special numărul agricultorilor mici, și dacă nu vrem să pierdem și ultimele urme de autonomie, atunci este nevoie să ne sprijinim agricultorii. Dacă nu dorim ca regiunile noastre rurale să înregistreze în continuare un declin și ca numărul de agricultori să continue să scadă, atunci este momentul să încetăm să mai plătim subvenții agricole marilor concerne agricole și, în schimb, să le dăm bani celor care au cu adevărat nevoie de ei pentru a putea supraviețui – cu alte cuvinte, micilor agricultori. Dacă acest lucru nu este posibil în cadrul UE centralizate, atunci, din punctul meu de vedere, renaționalizarea subvențiilor agricole este singura modalitate de a evolua.

  Michel Dantin (PPE). – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, raportul încredințat colegului nostru deputat, dl Bové, abordează ceea ce, în prezent, reprezintă o problemă esențială pentru societate – de la consumatori la producători.

Dle comisar, cifrele Comisiei sunt extrem de grăitoare: în urmă cu 20 de ani, producătorii de lapte primeau 31 % din cifra de afaceri a lanțului de aprovizionare, care pe atunci reprezenta puțin peste 450 milioane de euro. În prezent, aceiași producători primesc doar 24 % din cifra de afaceri, adică mai puțin de 550 milioane de euro. Există și alte exemple, în ceea ce privește fructele, carnea și așa mai departe.

Prin urmare, clarificarea politicii de stabilire a prețurilor este în prezent o condiție esențială pentru reformarea politicii agricole comune (PAC) pentru că, dacă nu o clarificăm, pe viitor, publicul și chiar agricultorii vor considera că PAC este o groapă fără fund. Profiturile PAC sunt absorbite în prezent, dar în beneficiul cui și a ce? Doamnelor și domnilor, este de datoria noastră să înțelegem ce se întâmplă.

În ciuda a ceea ce aud de la anumite grupuri, producătorii nu sunt mai puțin organizați în prezent decât erau în urmă cu 20 sau 30 de ani. Cu toate acestea, celelalte părți implicate s-au dezvoltat, iar numărul producătorilor a scăzut chiar mai repede decât cel al agricultorilor. Lanțul a devenit și el mai lung. Această situație ne impune să adaptăm legislația privind concurența și să suplimentăm instrumentele de gestionare a crizei pieței, instrumente care par să nu mai fie adecvate noii arhitecturi a lanțurilor care fac legătura între producători și consumatori. În fine, mai există problema specifică a calității produselor, în special în ceea ce privește imitațiile importate.

Avem nevoie de claritate. Dle comisar, serviciile dumneavoastră examinează funcționarea observatorului francez al prețurilor și marginilor. Este loc de mai bine, însă observatorul conține deja foarte multe informații cu privire la prețurile de la nivelul consumatorilor și cu privire la nișele unde sunt ascunse marginile. Aș dori să laud și activitatea raportoarei noastre alternative, dna Köstinger.

Astăzi au fost lansate atacuri ici și colo. Unul dintre meritele Parlamentului nostru este acela că respectă diferențele de opinie. Acest lucru este valabil și în cazul grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat). Fiecare are libertatea de a vota după bunul plac. În ceea ce mă privește, nu-mi voi compromite votul din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală.

  Iratxe García Pérez (S&D). – (ES) Dle președinte, dle comisar, în ultimii ani, problemele din interiorul lanțului alimentar s-au aflat în centrul atenției publicului.

Așa cum am făcut și în cazul raportului Batzeli, solicităm Comisiei să distribuie valoare adăugată în mod corect și durabil în întregul lanț alimentar. Acest lucru poate fi realizat prin echilibrarea proporțională a puterii între părțile implicate, echilibrare care fie nu există, fie eșuează, în detrimentul veniturilor producătorilor primari. Situația variază de la sector la sector: în anumite cazuri, procesarea are de suferit, în alte cazuri distribuția este deficitară, însă în toate situațiile, producătorii sunt cei care au cel mai mult de suferit, în principal din cauza lipsei puterii de negociere.

Raportul Bové identifică aspectele asupra cărora trebuie să insistăm, întrucât aceasta este o problemă care necesită acțiune comună pe diverse fronturi, inclusiv în ceea ce privește dreptul la concurență. Cooperativele și grupurile de producători agricoli trebuie extinse și consolidate și este nevoie de o mai mare integrare între diversele verigi ale lanțului alimentar, atât la nivel European, cât și la nivel național, prin intermediul organizațiilor intercomerciale.

Doresc să îmi exprim susținerea pentru raport și pentru compromisurile la care s-a ajuns în timpul votului din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, vot care trebuie respectat în această ședință plenară.

  Britta Reimers (ALDE). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, distribuția profiturilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente a devenit dezechilibrată și este făcută, în general, în detrimentul fermierilor. Aceasta este concluzia corectă trasă în acest raport.

Din păcate, raportorul s-a concentrat pe vechile instrumente ale politicii agricole. El este de părere că veniturile fermierilor pot fi îmbunătățite prin reglementarea aprovizionării la fel ca în economia planificată. Experiența ne spune că economiile planificate merg mână în mână cu un nivel mai mare de birocrație, însă fermierii noștri vor să producă – nu vor să aibă de-a face cu hârtii. Măsurile care nu se bazează pe principiile de bază ale unei economii sociale de piață au eșuat în trecut. În ultimele decenii, economia planificată nu a funcționat în sectorul agricol.

Pe de altă parte, o economie socială de piață le oferă agricultorilor ocazia de a avea afaceri profitabile. Dacă dorim să îmbunătățim situația agricultorilor, atunci trebuie să ne asigurăm că sectorul agricol european este competitiv pe termen lung. Pentru a realiza acest deziderat, este esențial să îmbunătățim poziția de negociere a agricultorilor în raport cu alți actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei piețe corecte și transparente, care să fie capabilă să se mențină pe piața globală. În acest moment, am îndoieli dacă pot vota în favoarea raportului.

  Richard Ashworth (ECR). – Dle președinte, lanțul nostru de prețuri pe piață este disfuncțional. Dezechilibrul de putere dintre jucătorii din cadrul lanțului a avut de multe ori drept rezultat situația în care furnizorii nu au primit compensații echitabile pentru produsele lor și, prin urmare, deși sunt de acord cu obiectivele largi ale acestui raport și le susțin, nu pot fi de acord cu propunerile și soluțiile pe care le sugerează raportorul.

Un nivel mai mare de reglementare, puteri obligatorii și intervenția pieței nu reprezintă soluția și nici nu reflectă interesele tuturor părților implicate, în special pe cele ale celor 500 milioane de consumatori.

Sunt de acord și cred că într-adevăr este nevoie de un nivel mai mare de transparență în industrie și cred că, în acest sens, codurile de practică și numirea unor ombudsmani ar fi de ajutor, însă îl sfătuiesc pe comisarul prezent aici de față să abordeze această problemă cu delicatețe.

Chiar vă rog, susțineți inițiativele voluntare; încurajați furnizorii să se organizeze în cooperative pentru a-și asigura o mai bună prezență pe piață; ajutați-i să își promoveze și să își comercializeze produsele și, în general, încurajați toți jucătorii de pe piață să creeze aranjamente contractuale mature. Salut toate aceste inițiative și sugerez să fie propuneri realiste, pe care Comisia să le poată prezenta.

Totuși, în final, mesajul meu este că vă amestecați în treburile pieței libere pe propriul dumneavoastră risc.

  Elie Hoarau (GUE/NGL). – (FR) Dle președinte, raportul dlui Bové evidențiază în mare obstacolele cu care se confruntă agricultorii în rolul lor primar, acela de a hrăni întreaga lume, obținând, în același timp, un venit corect și decent pentru ei, soțiile și copiii lor, nu doar în perioada în care se află în câmpul muncii, ci și după ce se pensionează.

Criza alimentară globală arată faptul că sectorul agricol și cel agro-industrial funcționează prost. Faptele sunt clare: din cauza speculațiilor, producătorii câștigă din ce în ce mai puțini bani, iar consumatorii plătesc din ce în ce mai mult pentru produsele lor.

Mai mult, agricultorii noștri trebuie să respecte anumite standarde pretențioase, în timp ce Acordurile privind comerțul liber permit ca, în Europa, să intre produse agricole care nu respectă în niciun caz standarde similare.

Prin urmare, dacă actualele reguli de piață stabilite de către OMC nu le permit agricultorilor să aibă un trai decent sau nu permit popoarelor lumii să mănânce sănătos, atunci aceste reguli trebuie reformate, pentru că nu mai respectă...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE). – (PT) Acest raport subliniază un aspect extrem de important pentru domeniul agriculturii, care necesită o intervenție coordonată la nivel european, având în vedere că, din 1996 până în prezent, prețul mediu la produsele alimentare a crescut cu 3,3% pe an, costurile aferente produselor agricole au crescut cu 3,6%, iar prețurile plătite către agricultori au crescut cu doar 2,1%. Prin urmare, ne confruntăm cu dezechilibre grave în ceea ce privește puterea de negociere din lanțul de distribuție a alimentelor, dezechilibre care trebuie corectate urgent.

În conformitate cu obiectivele stabilite prin politica agricolă comună, agricultorii și sectorul agroalimentar respectă standarde de calitate foarte exigente și mențin prețurile accesibile pentru consumatori atunci când generează produse alimentare. Cu toate acestea, câțiva vânzători puternici cu amănuntul își impun prețurile în fața a 13,4 milioane de agricultori și 310 000 de societăți agroindustriale din întreaga Uniunea Europeană și asta aproape fără niciun fel de negociere.

În acest context, pledez să solicităm Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru a rezolva problema și chiar modificări ale regulilor europene privind concurența, care să fie mai mult decât simple recomandări și strategii elaborate de grupul puternic privind lanțul de distribuție de alimente; să organizeze o campanie puternică, prin care fermierii din întreaga Europă să fie informați cu privire la drepturile lor; să interzică practicile abuzive al căror efect se resimte în special în sectorul produselor ușor perisabile, cum sunt fructele și legumele; și să promoveze susținerea organizațiilor de fermieri, astfel încât aceștia să aibă un cuvânt de spus și să poată negocia mai bine.

Ar fi folositor să consolidăm organizațiile și cooperativele de fermieri cu ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât să poată beneficia de scutiri speciale.

Recunoaștem faptul că nu a fost mereu ușor să stabilim un echilibru între respectarea completă a regulilor de liberă concurență într-o economie de piață pentru care milităm și intervențiile urgente de care este nevoie și care sunt solicitate de Comisia Europeană, însă credem că, în general, acest echilibru a fost realizat și acesta este motivul pentru care aprobăm și salutăm acest raport.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Ne confruntăm cu o problemă europeană care de câteva decenii a rămas nerezolvată. Tatăl meu era negustor de fructe și legume și îmi aduc aminte că, în urmă cu 40 de ani, pe când eu eram copil, el a observat diferențele dintre prețurile care erau plătite agricultorilor și prețurile practicate pentru consumatorii din Budapesta. Prin urmare, problema exista încă de pe atunci, chiar în contextul unei planificări economice centralizate. Sunt de acord cu aproape toate recomandările făcute de către raportor, inclusiv cu extinderea sistemului de monitorizare a prețurilor din statele membre și UE și cu crearea instituției ombudsmanului. Consider că practica franceză a contractelor obligatorii este un exemplu bun. Sper că, în ceea ce privește viitorul politicii agricole comune, dl Cioloș va susține atât această idee, cât și pe aceea de a oferi mai multă susținere organizațiilor de producători. Agricultorii au propriile lor îndatoriri și obligații și trebuie să acceptăm faptul că nu au nicio șansă de supraviețuire dacă nu își creează organizații. Acest lucru este important în special în noile state membre, pentru că organizațiile nu sunt invenția diavolului ...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Esther de Lange (PPE). – (NL) Dle președinte, ceea ce am auzit aici despre funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente este de fapt de plâns. Permiteți-mi deci să dau un singur exemplu – ceapa; cred că ceapa poate rezuma foarte simplu esența acestei dezbateri. Pe piața actuală, un agricultor primește 10 eurocenți pentru un sac de un kilogram, în timp ce același sac de un kilogram se vinde cu 1 euro în magazine. Între exploatație și casa de la supermarket, marginile și puterea sunt distribuite inegal. Acesta este motivul pentru care acest plen a solicitat încă din 2008 efectuarea unei investigații cu privire la distribuția marginilor. Apropo, este o rușine faptul că anterioara Comisie a refuzat să efectueze o astfel de investigație. Totuși, se pare acum că vom avea în schimb un observator al prețurilor, iar acest plen trebuie să se asigure că acest lucru se va întâmpla cu adevărat și că va și funcționa.

Raportul elaborat de colegul meu, dl Bové, este unul bun, pentru că pune cu adevărat punctul pe „i”. Poate că raportorul a exagerat puțin cu entuziasmul în anumite puncte, însă punctele de bază ale acestui raport merită susținere amplă mâine. Mă adresez acum în special părților care amenință că vor vota împotriva raportului mâine. De exemplu, știu ei, și mă gândesc aici în special la liberali și conservatori, cât îl costă pe un agricultor să producă un kilogram de mere? Costă între 30 și 35 de eurocenți, în timp ce agricultorul primește între 20 și 25 de eurocenți pentru același kilogram de mere. Asta înseamnă că agricultorul trebuie să vândă merele în pierdere, în timp ce consumatorul plătește 1,25 euro. Repet, le spun aceste lucruri acelora care vor să voteze împotriva raportului. De exemplu, părții din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa care se remarcă mereu atunci când vine vorba de impunerea unor cerințe suplimentare legate de mediu și de biodiversitate sau de solicitarea de a folosi mai puține pesticide. Deși probabil aceste solicitări sunt justificate, nu vă puteți aștepta ca producătorul să facă astfel de investiții fără a asigura un venit stabil și rezonabil pentru agricultor. Aceia care vor să voteze mâine împotriva acestui raport își vor distruge orice urmă de credibilitate pe care ar putea să o aibă data următoare când ar încerca să impună acele cerințe. Sper că vor ține cont de acest lucru mâine, când vor apăsa butonul „împotrivă”.

  Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) Acest raport din proprie inițiativă pe care îl dezbatem astăzi – pentru care responsabil este dl Bové, pe care îl felicit pentru felul în care l-a elaborat și pentru bunul rezultat final, și la care am avut privilegiul de a fi raportor alternativ și de a negocia cele 17 angajamente obținute – este absolut esențial într-un moment în care politicile agricole sunt din ce în ce mai mult orientate către piață, când agricultorii europeni se confruntă cu niveluri foarte mici de venituri și când milioane de consumatori se văd nevoiți să mențină alimentele la prețuri accesibile, ca urmare a crizei care ne afectează pe toți.

Veniturile agricultorilor vor depinde din ce în ce mai mult de valorile generate pe piețe, iar prețul alimentelor va depinde de cât de bine funcționează aceste piețe; asta înseamnă că o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente este absolut necesară pentru o împărțire mai echitabilă a valorii generate de la producătorii agricoli până la consumatorii finali, pentru a asigura venituri corecte pentru primii și prețuri corespunzătoare pentru cei din urmă.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, relațiile stabilite de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente trebuie reechilibrate și făcute transparente, pentru a asigura existența unui cadru de bune practici corecte și competitive.

Prin urmare, solicităm Comisiei să acorde atenție propunerilor, care se bucură de multă susținere în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală.

  Astrid Lulling (PPE). – (DE) Dle președinte, dl Langen mi-a acordat mie un minut în plus pentru că dumnealui nu va fi prezent aici. Doresc în primul rând să îmi cer scuze față de raportor și deputați pentru faptul că abia am ajuns la această dezbatere însă, așa cum știți, Biroul Parlamentului se reunește în același timp și discută în prezent ce este de făcut în ceea ce privește propunerea pe jumătate elaborată de către Conferința președinților, referitoare la prezența deputaților de mâine, din timpul cuvântării pe care o va ține președintele Comisiei Barroso cu privire la situația Uniunii. Sper că vom vedea și restul din această propunere pe jumătate elaborată.

În ceea ce privește raportul Bové, doresc să spun că a fost un lucru bun faptul că, în comunicarea ce a stat la baza acestui raport, Comisia Europeană ne-a îndemnat să îmbunătățim felul în care funcționează lanțul de aprovizionare cu alimente în Europa. În mod natural, obiectivul trebuie să fie acela de a asigura sectorului agricol o parte mai corectă din valoarea adăugată a acestui lanț. Din păcate, în prezent, în anumite domenii nu se întâmplă așa.

Susțin, de asemenea, ideea de a crea o listă care să cuprindă cauzele principale care generează această situație, cum sunt, de exemplu, abuzul de autoritate, plățile întârziate, accesul limitat la piață și mulți alți factori. Dacă diagnosticul este corect, atunci și tratamentul trebuie să fie la fel. Din păcate, votul din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală nu a reușit să elimine din raportul Bové toate inconsistențele existente în acest sens.

Încă trăim în Uniunea Europeană, nu într-o Uniune Sovietică – și nu vrem să creăm așa ceva în acest spațiu. După cum știm cu toții, sistemul din Uniunea Sovietică nu a fost capabil să hrănească populația în mod corespunzător și nu le-a permis agricultorilor să își vadă liniștiți de treabă. Prin urmare, resping toate tratamentele prescrise de dl Bové care sunt incompatibile cu sistemul nostru de economie socială de piață – care poate că nu este perfect, dar este cu siguranță superior. Din fericire, noi cei din Europa nu avem de-a face cu spectrul conspirațiilor imperialiste.

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Președinte. – Dnă Lulling, nu încape nicio îndoială în ceea ce privește generozitatea dlui Langen, însă în acest caz dumneavoastră exagerați. Dl Langen nu avea cum să vă ofere un minut pentru că nu avea niciunul de dat.

  Spyros Danellis (S&D) . – (EL) Dle președinte, dle comisar, dacă vrem ca agricultorii să beneficieze de venituri corecte, în contextul actual, trebuie îndeplinite trei condiții: în primul rând, veniturile trebuie să aibă suficientă stabilitate încât să le permită producătorilor să facă planuri și investiții pe termen lung; în al doilea rând, acestea trebuie să reflecte valoarea și costurile de producție, așa cum sunt acestea dictate de piața liberă în produsele agricole și în fluxuri, acolo unde nu există factori exogeni denaturanți care generează instabilitate și valori denaturate ale prețurilor, iar în al treilea rând, trebuie să reflecte contribuția reală pe care valoarea produselor agricole o aduce la prețul plătit de consumatori.

Dacă vrem ca aceste trei condiții să fie respectate, avem nevoie de o percepție diferită asupra agriculturii și asupra politicii agricole comune și trebuie să planificăm acțiuni drastice ale Uniunii Europene pentru a completa PAC. Acesta este obiectivul raportului Bové, care adoptă o abordare integrată cu privire la acest subiect, făcând propuneri referitoare la transparență, competiție și acțiune pentru a combate abuzul de autoritate în momentul executării contractelor, pentru a elimina speculațiile și pentru a stabili condiții care vor menține o producție viabilă în contextul actual.

  Christa Klaß (PPE). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, puțina mâncare pe care ne permitem să o consumăm trebuie să fie hrănitoare și gustoasă. Avem multe legi menite să asigure că sectorul agricol se ridică la standardele noastre înalte. Agricultorii din Europa produc și furnizează alimente de calitate excelentă. Totuși, calitatea are prețul ei. Ideea ca agricultorii să beneficieze de un venit corect a fost inclusă în tratatele de bază ale Uniunii Europene și rămâne până în ziua de azi unul dintre principalele obiective ale politicii agricole comune. Cu toate acestea, agricultorii sunt nevoiți să vândă la prețuri foarte mici – deseori mai mici decât costurile de producție. Este o situație de-a dreptul rușinoasă, pe care dorim să o schimbăm.

Totuși, prin raportul Bové, riscăm să deteriorăm grav ceea ce a realizat economia socială de piață. Piețele reglementate nu au niciun viitor. Trecutul ne-a arătat acest lucru. Deci, care este soluția ideală? Nu poate fi bine ca toți comercianții să fie obligați să își raporteze în mod regulat cota de piață și vânzările. Acest lucru nu face decât să genereze birocrație; nu schimbă nimic. Trebuie să controlăm actualele reglementări mai bine și mai strict pentru a putea combate orice abuz de poziție pe piață. Este nevoie ca toți comercianții să ne fie parteneri, ca să nu ne permitem să îi constrângem prin modalități care îi împiedică să își desfășoare activitatea.

Raportul Bové este o inițiativă bine intenționată, însă părți importante din document trebuie atenuate și făcute practicabile. Astfel vom reuși să ne apropiem mai mult de obiectivul nostru comun: alimente sănătoase, disponibile în permanență, pentru ca toată lumea să fie mulțumită, la prețuri rezonabile care să permită tuturor să trăiască. Acest lucru înseamnă totodată și consolidarea poziției agricultorilor, a organizațiilor de producători și a asociațiilor din industrie. Agricultorii se vor afla într-o poziție mai bună de negociere pe piețe dacă vor putea să își unească forțele pentru a face oferte adecvate. Agricultorii înșiși trebuie să își dea seama că vor realiza mai multe dacă vor lucra împreună. Comercianții și grupurile de producători trebuie să meargă unii către ceilalți în acest sens. Astfel, toate părțile vor avea de câștigat.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - O problemă deosebită cu care se confruntă agricultorii este cea a distribuției neloiale a profiturilor în cadrul lanțului alimentar, lucru care afectează existența veniturilor adecvate pentru agricultori.

Există un număr mare de exploatații agricole de semisubzistență care produc în principal pentru consumul propriu, dar și foarte puțin pentru piață. Lipsa eficienței, procentul mare de consum propriu din producția acestora, precum și lucrătorii pe cont propriu din sectorul agricol, reprezintă caracteristicile principale ale acestui tip de agricultură. În aceste condiții există exploatații agricole care nu vor putea să beneficieze în mod eficient de sprijinul oferit prin politica agricolă comună.

Având în vedere că agricultura este unul din sectoarele cele mai afectate de criza economică, Comisia Europeană trebuie să prevadă și să asigure măsuri de stimulare a agricultorilor pentru realizarea de producții durabile și etice, dar și pentru a compensa investițiile realizate, în acest mod realizându-se un echilibru pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa.

  Giovanni La Via (PPE). – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, raportul privind venituri corecte pentru agricultori, document adoptat pe 28 iunie de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, reprezintă un pas important în promovarea unei funcționări mai bune a lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa.

Prin urmare, raportul reprezintă o mișcare importantă, în lumina crizei severe care afectează de ceva timp diverse părți din sectorul agricol și care a creat dificultăți pentru mii de societăți.

În consecință, trebuie să acționăm rapid, iar raportul prezintă o serie de măsuri care pot fi adoptate pentru a asigura transparența prețurilor și concurența corectă pe piețe, dar avem nevoie și de intervenții în forță pentru a elimina abuzul de putere de cumpărare și contractare, dar și speculația globală cu mărfuri.

Consider că sectorul trebuie să fie reorganizat, iar accentul trebuie pus pe agricultori, cărora ar trebui să li se acorde un rol corespunzător în procesul de creare a unor noi tipuri de piețe pentru produsele agricole. În plus, lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să fie raționalizat, pentru a reduce impactul pe care transportul de alimente îl are asupra mediului, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a promova comercializarea produselor cu un caracter local puternic.

Eu personal ofer întreaga mea susținere tuturor aspectelor pe care Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlament le-a aprobat și, în ceea ce privește votul, voi vota și pentru ceea ce a hotărât comisia, după cum au anunțat înainte câțiva dintre colegii mei deputați.

Totuși, doresc să scot în evidență două aspecte pe care raportul le-a menționat, printre altele. Primul se referă la revizuirea regulilor privind concurența, astfel încât să fie în beneficiul producătorilor de produse cu un caracter local puternic.

Al doilea este o solicitare adresată Comisiei de a propune instrumente pentru susținerea și promovarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente administrate de agricultori, pentru a reduce numărul de intermediari și pentru a le permite producătorilor să obțină mai multe beneficii din comercializarea produselor.

  Philippe Juvin (PPE). – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, filosofic vorbind, eu sunt un liberal. Când vine vorba de economie, eu cred că piața și concurența sunt lucruri bune.

Totuși, vreau să îi întreb ceva pe cei din acest plen care sunt de părere că vechile reguli privind piețele pot fi aplicate în agricultură: puteți numi un alt sector atât de important pentru economie cum este agricultura care are prețuri atât de imprevizibile și potențial variabile?

Se spune că veniturile unora dintre agricultorii europeni s-au înjumătățit. Cui dintre cei de aici i-ar conveni ca venitul să i se înjumătățească? Cine poate spune că aceasta este o situație demnă și corectă? Mai mult decât atât, aceste prețuri – aceste prețuri devenite nebune – afectează pe toată lumea. Ele împiedică agricultorii să obțină beneficii din creșteri și nu lasă consumatorii să beneficieze de scăderi.

Prin urmare, da, problema reală este cea legată de transparența prețurilor; și cea legată de valoarea adăugată a muncii. Dle președinte, din punctul meu de vedere, agricultura nu are de-a face cu nostalgiile pentru o eră trecută. Agricultura este garanția pentru viitor. Pentru Europa, este garanția unei aprovizionări regulate și garantate pentru cei 500 de milioane de locuitori ai săi.

Cine de aici a auzit, în istorie, de vreo țară mare care să nu se fi preocupat de rezerva sa de alimente? Doamnelor și domnilor, trebuie să facem pentru agricultură ceea ce s-a făcut pentru sectorul financiar. Trebuie să o salvăm conferindu-i transparență și asigurându-ne că toate costurile sunt clare. Doamnelor și domnilor, Europa are nevoie de agricultorii săi. Doresc să îi spun dlui Bové că are votul meu și, sunt sigur, votul multor deputați din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat).

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, pentru mine cel mai important aspect al acestui raport din proprie inițiativă este semnalul politic pe care îl transmite. Este un semnal important care se referă la faptul că și agricultorii, și mai ales ei, au dreptul de a primi o remunerație adecvată pentru munca lor. Situația actuală nu poate continua. Vedem produse alimentare vândute foarte ieftin, exploatate ca vânzări în pierdere și vedem că agricultorii nu primesc plata pentru produsele lor decât la trei luni de la livrare, iar această situație nu are absolut nicio legătură cu libera concurență și cu liberul comerț.

Dacă nu funcționează concurența, atunci trebuie să se implice politica. Structurile pieței nu țin de noroc. Depinde de politică să ne asigurăm că dezechilibrele existente pe piață sunt corectate. Avem nevoie de multe măsuri dacă vrem să îmbunătățim situația pe termen lung. Printre aceste măsuri se numără o politică transparentă a prețurilor, consolidarea grupurilor de producători, eliminarea practicilor comerciale incorecte și introducerea unor perioade de plată garantate. Avem la dispoziție o gamă largă de măsuri posibile. Haideți să le folosim.

Raportul din proprie inițiativă este un început bun și important și acesta este motivul pentru care voi vota în favoarea lui.

  Sophie Auconie (PPE). – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând doresc să laud activitatea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și, prin urmare, activitatea dlui Bové.

Volatilitatea prețurilor la alimente și mărfuri le provoacă probleme grave agricultorilor noștri. Venitul mediu al acestora a scăzut cu mai mult de 12% în Uniunea Europeană în 2009, existând unele situații în care veniturile au fost înjumătățite. Pe de-o parte, agricultorii noștri trebuie să poată obține un venit corect din munca lor și, pe de altă parte, trebuie să reușească să genereze produse alimentare care îndeplinesc standardele pretențioase de calitate, la prețuri pe care consumatorii și le pot permite.

Există deci trei provocări cu care ne confruntăm și acestea sunt după cum urmează: să ne asigurăm că agricultorii beneficiază de volume și prețuri corecte, pentru a putea genera o producție stabilă, sigură și, mai presus de toate, profitabilă, și că pot face toate acestea având o idee cu privire la veniturile viitoare; să îmbunătățim echilibrul lanțului alimentar și transparența prețurilor în interesul consumatorilor; și să ne asigurăm că politica va fi în final în beneficiul agricultorilor și consumatorilor și nu în beneficiul altor verigi din acest lanț, care în prezent îl complică.

Grație muncii depuse în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, raportul dlui Bové este echilibrat. Documentul propune unele soluții pentru provocările pe care tocmai le-am identificat. După părerea mea, este nevoie să punem în aplicare o formă nouă de reglementare a pieței, care să se bazeze în special pe mai buna integrare a diverselor verigi ale lanțului.

Consolidarea organizațiilor de producători, stabilirea unor contracte standard în anumite sectoare și încurajarea inițiativelor de autoreglementare: acestea sunt, în opinia mea, căile care merită explorate. Mai mult, este esențial să promovăm produse de calitate și o producție durabilă; pentru asta, avem nevoie de un sistem european credibil, dar și etichete și semne de calitate. Piața agricolă are nevoie de reglementare, însă aceasta trebuie făcută în mod proporțional și inteligent.

  Krisztina Morvai (NI). – (HU) Susțin în totalitate raportul excelent al dlui José Bové, document prin care solicită ca agricultorii să primească în sfârșit venituri rezonabile și corecte. Am văzut ce se întâmplă atunci când lăsăm problema venitului agricultorilor să fie decisă exclusiv de așa numita piață liberă. Am ajuns acum într-un un punct în care fermele intră în faliment în la fel de puțin timp cât îi trebuie unui coleg deputat să țină o alocuțiune. Ca urmare a abordării actuale, la fiecare trei sau patru minute o fermă intră în faliment, fapt ce are consecințe catastrofice de ordin social, uman și de mediu.

Îi rog pe cei care doresc ca veniturile agricultorilor să fie în continuare stabilite exclusiv de piața liberă să ia în considerare și acest aspect și să recunoască faptul că într-adevăr avem nevoie de reglementare. Aș dori să menționez trei domenii. Unul este reglementarea cotei rețelelor de vânzare cu amănuntul. Acest lucru este necesar. Niciuna dintre aceste rețele nu trebuie să se dezvolte în detrimentul altora și trebuie să existe oportunități pe piață și pentru rețelele mici de magazine, pentru magazinele cooperativelor și pentru comerțul agricultorilor. Trebuie garantate prețuri minime de achiziție. Chiar și lanțurilor de supermarketuri care vizează cel mai mult profitul ar trebui să li se impună să plătească agricultorilor acest preț minim de achiziție. Organizațiile de agricultori trebuie să primească foarte mult sprijin. Fondurile pentru accesarea pieței, fondurile europene pentru accesarea pieței, trebuie să beneficieze de capital, iar lanțurile de magazine care plasează alimente produse la nivel local, cele mai sănătoase, proaspete alimente locale pe piață, trebuie să fie susținute.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle președinte, doresc să îi mulțumesc raportorului pentru acest raport. În mod normal, rapoartele din proprie inițiativă sunt acțiuni inofensive și nu prea avem ocazia de a discuta problemele ridicate, deci presupun că este un lucru pozitiv faptul că participăm la o dezbatere cu privire la o chestiune ce reprezintă în prezent un subiect controversat și sensibil: problema prețurilor corecte și a plăților corecte către agricultori.

Chiar faptul că avem acest raport înseamnă că pe piața alimentelor există o problemă și că este nevoie de acțiune politică pentru a o rezolva. Mă îngrijorează faptul că, în timpul verii, s-au mai schimbat părerile cu privire la această poziție, însă eu cu siguranță nu mă răzgândesc în legătură cu susținerea raportului Bové. Deși am îndoieli cu privire la unele dintre elemente, susțin tema generală, aceea că este nevoie de acțiune pentru a aborda îngrijorările producătorilor și pentru a ne asigura că ei obțin prețuri corecte.

Este clar că producătorii sunt puși în situația de a accepta niște prețuri: ei nu stabilesc prețul pe care îl obțin pentru produsele lor. Ce bine ar fi dacă ar putea, iar dacă ar fi înțelepți poate că ar trebui să mențină stocuri mici de alimente, iar noi am plăti un preț bunicel pentru acestea. Numai că ei nu fac prețurile, ci le acceptă, și au nevoie de protecție.

Doresc să răspund unora dintre comentariile făcute de colegii din ECR. Există un cuvânt care mă îngrozește: lejer. Ideea că reglementarea lejeră funcționează pentru sectorul alimentar sau pentru sectorul bancar – mă tem că nu funcționează. Reglementarea lejeră care nu este monitorizată va eșua, prin urmare, haideți să abandonăm această idee. Același lucru este valabil și pentru ideea că piața liberă funcționează. Trebuie să ne întrebăm: pentru cine funcționează? Așa cum au spus colegii mei, agricultura – lanțul de producție de alimente – este diferită. Nu seamănă cu niciun alt sector.

I-aș întreba ceva pe cei care spun că piața funcționează pentru că oferă cele mai mici prețuri pentru consumatori: cât poate dura această situație? Și credeți că vor putea fi oferite alimente ieftine pe termen lung? Trebuie să acționăm. Susțin raportul Bové cu doar câteva mici rezerve și sper că și colegii mei vor face la fel.

  Riikka Manner (ALDE). – (FI) Dle președinte, dle comisar, în primul rând doresc să felicit raportorul pentru acest raport excelent și echilibrat.

Pentru noi, un sistem funcțional pentru agricultură și producția de alimente care să se aplice întregii Europe este o chestiune importantă legată de siguranță. Nu este vorba aici de un domeniu convențional al comerțului, pe care îl putem lăsa în voia forțelor pieței, așa cum s-a spus de câteva ori aici. În prezent, problema se referă la viitorul agriculturii în general.

Investițiile pe care tinerii agricultori și alții trebuie să le facă în prezent în agricultură, dacă vor să continue această activitate, sunt uriașe și extrem de importante. Pentru a avea în continuare curajul de a investi și de a ne asuma riscuri pentru viitor, avem nevoie de niveluri stabile de câștig pentru agricultori și venituri corecte pentru munca pe care ei o prestează.

În prezent, este un lucru cunoscut faptul că în multe situații, comerțul poate foarte ușor să își stabilească propriii termeni. Acest lucru taxează în special producătorii. Raportul menționează câteva elemente foarte importante ale unei soluții pentru stabilirea unor niveluri mai corecte de câștig pentru agricultori și sper că aceste soluții vor putea fi puse în practică.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dle președinte, Comisia Europeană afirmă în comunicarea sa faptul că este esențial să acționăm pentru a elimina practicile incorecte care se aplică printre entitățile economice existente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. Totuși, măsurile propuse de Comisie pentru combaterea acestor practici sunt limitate la schimburi de bune practici, campanii de informare și pregătirea de standarde voluntare pentru acorduri. Această abordare va schimba puține lucruri, poate chiar nu va schimba nimic, nu va elimina anomaliile și nici nu va pune capăt tendinței constante de a reduce câștigul producătorilor agricoli din Europa.

Nu trebuie să uităm faptul că politica agricolă comună asigură totodată un câștig corect pentru agricultori și garantează că prețurile alimentelor de cea mai bună calitate nu sunt exorbitante, ci sunt stabile și transparente pentru consumatori. Acestea sunt propunerile raportului, iar eu le voi susține în totalitate.

  Derek Vaughan (S&D). – Dle președinte, susțin multe dintre propunerile din acest raport excelent. Nu există nicio îndoială că lanțurile de supermarketuri se folosesc de poziția pe care o au pentru a constrânge micii producători. Totuși, există un aspect care mă îngrijorează și acesta este reprezentat de orice propunere care ar submina mărcile proprii.

În Marea Britanie, mulți consumatori care nu au o situație materială foarte bună cumpără aceste mărci și observă că deseori calitatea este foarte bună. De asemenea, – lucru pe care l-am văzut de curând în Parcul Cross Hands Business Park din Țara Galilor – există multe firme mici care se ocupă cu procesarea și ambalarea alimentelor și care produc mărci proprii pentru lanțuri mici și mari. Prin urmare, deși este foarte important să facem absolut orice pentru a asigura furnizarea alimentelor, nu trebuie să facem nimic din ce ar putea dăuna consumatorilor care nu au o situație materială foarte bună și firmelor mici.

  Oreste Rossi (EFD). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, susținem acest raport în măsura în care conține propuneri care au fost prezentate anterior de către Lega Nord, în special în ceea ce privește transparența prețurilor asociată cu plata către fermieri a unui preț corect pentru produsele lor, crearea de lanțuri de aprovizionare cu alimente produse local și încurajarea menținerii diversității produselor locale și a calității produselor, sporind astfel dezvoltarea economiilor locale.

Indicând costul de la sursă al unui produs i-am informa pe consumatori cât de mult este afectat prețul de trecerea respectivului produs prin mai multe mâini și i-am îndemna să aleagă un lanț scurt de aprovizionare, favorizând astfel producătorii locali.

Pentru a combate volatilitatea de pe piața agricolă, este esențial să interzicem vânzarea de produse agricole la prețuri mai mici decât valoarea costurilor și să sporim verificările produselor care intră pe piața europeană, pentru că – din păcate – sunt dese situațiile în care agricultorii europeni respectă regulile UE, în timp ce agricultorii din afara Europei nu le respectă deloc. Povara acestor situații este întotdeauna purtată de către agricultorii noștri.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - În perspectiva redresării din criza economică și financiară, funcționarea optimă a lanțului de aprovizionare cu alimente dobândește o importanță deosebită. Având în vedere că puterea de cumpărare a cetățenilor este din ce în ce mai scăzută, sunt necesare îmbunătățiri urgente pentru evitarea escaladării prețurilor de consum la alimente.

Consider că reacția asimetrică a prețurilor alimentelor la fluctuațiile prețurilor produselor de bază este legată în principal de numărul intermediarilor ce operează de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Susțin adoptarea unor instrumente pe care să fie promovate și susținute lanțurile scurte de aprovizionare și piețele în care agricultorii își pot desface marfa. În acest fel se va crea o legătură directă între consumator și agricultori, prin care aceștia din urmă vor obține o pondere crescută din valoarea prețului final, în timp ce populația se va bucura de prețuri mai avantajoase.

  Luis Manuel Capoulas Santos (S&D). – (PT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, doresc să mă alătur și eu vocilor care îl felicită pe raportor și acelora dintre deputați care susțin pozițiile adoptate în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, care a adoptat acest raport cu o mare majoritate. Doresc, de asemenea, să îl invit pe dl comisar să se inspire din bunele practici ale unora dintre statele membre, și i-aș da exemplul specific al țării mele, Portugalia, care săptămâna trecută a adoptat măsuri importante și curajoase în acest domeniu, stabilind un termen de 30 de zile pentru plata agricultorilor pentru bunurile perisabile și un termen de 60 de zile pentru produsele alimentare de consum. Cred că impunerea acestei măsuri asupra supermarketurilor reprezintă un exemplu bun, care ar putea fi copiat la nivel european, și solicit Comisiei să se inspire din bunele practici ale acestui stat membru.

  Lara Comi (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, obiectivul principal al politicii agricole comune a fost dintotdeauna garantarea de venituri corecte pentru agricultori și cred că trebuie să continuăm pe această cale.

Ca urmare a revizuirii instituite de Comisie, au ieșit la iveală mai multe discrepanțe față de principiul inițial, discrepanțe pe care nu le putem trece cu vederea. Agricultorii noștri sunt convinși că munca lor este subestimată din punct de vedere economic. Mutarea lor din prima etapă a lanțului de aprovizionare pentru a deveni jucători importanți în a doua etapă nu mai este văzută ca un factor determinant pentru stabilirea prețului final.

Este nevoie să controlăm fluctuațiile prețului mărfurilor, căci ele nu fac altceva decât să dăuneze consumatorilor. Cred că ar fi util să revizuim felul în care produsele se mișcă de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru a preveni creșterea prețurilor mărfurilor, creștere care este incompatibilă cu distribuția corectă a costului în funcție de munca efectuată.

Este important să verificăm dacă asimetriile care apar în costul unui produs între primele și ultimele etape ale lanțului de aprovizionare cresc, în detrimentul consumatorilor. Ar putea apărea pericolul de a plasa produse pe piață la prețuri mai mari, care nu reflectă o creștere a calității.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, în urma acestei dezbateri extinse, am putut trage concluzia că există un oarecare acord general cu privire la problema ridicată în raportul dlui Bové, în ceea ce privește diagnosticul. Există o problemă care trebuie rezolvată pentru ca munca agricultorilor să fie mai eficientă și, din câte ne-am putut da seama, părerile sunt împărțite în ceea ce privește modalitatea de rezolvare a problemei și sfera de acțiune a reformelor.

În orice caz, din punctul meu de vedere, un lucru este clar: faptul că politica agricolă comună (PAC) există de mai bine de 40 de ani dovedește, de asemenea, că piața agricolă are nevoie de reguli pentru a putea funcționa. Aceste reguli nu împiedică funcționarea pieței; dimpotrivă, ele o fac mai eficientă și, în fond, ajută la îndeplinirea obiectivului principal al sectorului agroalimentar, care este clar definit în Tratatul de la Lisabona: acela de a garanta că piețele sunt aprovizionate cu produse alimentare și, în același timp, de a asigura un standard corect de trai pentru producătorii agricoli.

În acest sens, nu cred că a lua în considerare introducerea unor reglementări înseamnă în mod obligatoriu planificarea economiei și a producției. Totuși, regulile sunt necesare, așa cum sunt necesare și în sectoarele de producție agroalimentară. Este clar că poate ar trebui ca discuțiile să se concentreze asupra lanțului agroalimentar privit în ansamblu.

De asemenea, sunt conștient de faptul că, deși există anumite aspecte pe care le vom putea aborda în cadrul reformei PAC, pentru a răspunde la unele dintre întrebările dumneavoastră sau, poate, pentru a încorpora unele dintre propunere dumneavoastră, trebuie, bineînțeles, să lucrez în colaborare cu colegii mei din Comisie, astfel încât această problemă să se bucure de o abordare mai generală, în special în ceea ce privește punctele care, strict vorbind, nu se încadrează în sfera de acțiune a producției agricole.

Este un exercițiu necesar pentru că, deși astăzi putem fi mândri de sectorul nostru agroalimentar, de industria noastră agroalimentară, care este unul dintre cele mai importante sectoare industriale din Uniunea Europeană, dacă nu chiar cel mai important, generând 13% dintre locurile de muncă din sectorul industrial european și 14% din cifra de afaceri a acestuia, avem totodată și un sector puternic de producție de mărfuri agricole.

Această relație dintre producția agricolă și sectorul agroalimentar trebuie clarificată mai bine, tocmai pentru ca rezultatul final să fie în beneficiul consumatorilor, dar și al producătorilor, și pentru ca producția să poată continua.

Nu voi intra în detalii cu privire la chestiunile care au fost ridicate; vă voi asigura însă, inclusiv pe dna Köstinger, care a plecat, că, în curând, în luna noiembrie, voi prezenta propuneri cu privire la reforma PAC. Nu îmi plac secretele: procesul de consultare își urmează cursul normal. Totuși, puteți fi siguri că aceste consultații se desfășoară pe linia susținerii unei agriculturi europene care este atât competitivă, cât și durabilă, și care se întinde în întreaga Europă. Tocmai pentru a îndeplini acest obiectiv agricultura nu ar trebui văzută doar în relație cu regiunea în care se desfășoară, ci și în contextul lanțului alimentar.

Aștept cu interes votul final pentru acest raport și vă pot asigura că unele dintre aceste propuneri sunt incluse în propunerile pe care Comisia urmează să le prezinte cu privire la viitorul PAC.

PREZIDEAZĂ: Silvana KOCH-MEHRIN
Vicepreședintă

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dnă președintă, doresc să iau cuvântul pentru a atrage atenția asupra unui aspect procedural. Vara s-a încheiat și iată-ne pe toți aici, reuniți în toamnă, dar cu toate acestea, procedura adoptată de președinte nu este încă foarte clară. Dnă președintă, sunteți cel de-al treilea președinte pe care am avut plăcerea să îl urmăresc în această sesiune; l-am informat pe președintele dinaintea predecesorului dvs. că doresc să iau cuvântul în cadrul procedurii „catch the eye”. Nu este vina dvs. personală, însă consider că ar fi corect ca decizia legată de cine va avea posibilitatea de a lua cuvântul s-ar lua mai devreme. În paralele cu ședința plenară se desfășoară și ședințele comisiilor, iar eu am participat la o ședință a comisiei din care fac parte, cea pentru dezvoltare regională. Nu mi s-a spus că se pare că nu am nicio șansă să vorbesc astăzi. Am plecat de la ședință pentru a lua cuvântul aici.

Ca o observație, deputaților din Parlament le-ar fi mult mai ușor să știe dacă vor putea lua cuvântul. Dacă aș fi știu acest lucru, cu toate că această dezbatere a fost interesantă, aș fi rămas la ședința Comisiei pentru dezvoltare regională și nu mi-aș mai fi pierdut timpul așteptând pe aici, fără a avea șansa să vorbesc. Îmi cer scuze, însă mi-aș dori ca acest lucru să fie clarificat.

  Președinta. – Comentariile dvs. vor fi înregistrate cu siguranță în procesul-verbal al ședinței. Interesul de a participa la dezbatere în cadrul procedurii ”catch the eye” a fost foarte ridicat, un lucru bun de altfel, și care reprezintă chiar sensul acestei proceduri. Regret că nu toți cei care doresc să ia cuvântul o pot face. Îmi pare rău că ați avut ghinion de data aceasta și nu ați putut vorbi. Sper că veți avea mai mult noroc data viitoare.

  José Bové, raportor. – (FR) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând sunt mulțumit de dezbaterea pe care tocmai am avut-o, la care au putut lua cuvântul un număr foarte mare de deputați. Este adevărat că în momentul de față, în prima zi a acestei mini-sesiuni, suntem prea mulți cei care dorim să participăm la această dezbatere, ceea ce demonstrează interesul grupurilor față de activitatea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Ceea ce este important pentru mine este faptul că raportul pe care l-am dezbătut astăzi, textul pe care îl vom vota mâine în Parlament, este un text comun. Acest aspect a fost deja menționat de alți vorbitori. Eu sunt raportorul, însă textul a fost redactat în comun în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, și consider că acesta este cel mai important aspect. Fiecare a venit cu propria sa idee sau poveste și am elaborat împreună această propunere. Consider că este important să insistăm asupra acestui lucru. Într-adevăr, numele meu apare pe raport, însă raportul este comun și doream să subliniez acest lucru.

Mai mulți vorbitori au subliniat necesitatea de a garanta veniturile fermierilor prin vânzarea produselor lor agricole. Aceasta este și baza agriculturii. Fermierii sun plătiți din vânzarea propriilor produse și, într-un fel, faptul că astăzi ei nu pot vinde sub prețul de producție este o condiție esențială, indispensabilă dacă ne dorim ca pe viitor să mai existe fermieri în Europa.

Politica agricolă permite sprijinirea, menținerea activității agricole în regiuni și combaterea distorsiunilor generate de handicapuri naturale sau de regiuni. Prin urmare, nu va mai exista nicio politică agricolă comună dacă în primul rând fermierii nu își pot câștiga existența din producția lor. Fermierii sunt cei care fac cele mai puternice apeluri în acest sens, iar Parlamentul nu a făcut decât să le repete, cu succes, solicitările.

Un al doilea aspect care, după părerea mea, a reieșit foarte clar din dezbatere se referă la nevoia de transparență în întregul lanț alimentar. Toți vorbitorii s-au referit la acest subiect, într-un moment sau altul, mai ales cu privire la sectorul de procesare și negocierile cu producătorii sau cu sectorul de distribuție la scară largă care, adesea, așa cum se întâmplă de exemplu cu fructele și legumele, rămâne cu profituri incredibile. Toate acestea au fost astăzi confirmate; această nevoie nu mai este pusă sub semnul întrebării.

Mulți vorbitori s-au referit și la problema speculației; nu o să mă mai întorc la aceasta.

Prin urmare, aș afirma că de îndată ce se va vota mâine în ședința plenară - și cred că toate intervențiile au ilustrat voința colectivă a celor din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală de a înainta acest raport și de a-i convinge pe toți colegii noștri deputați - odată ce textul va fi adoptat, odată ce va fi votat mâine, mingea va fi pe terenul Comisiei. În plus, doresc să îi spun dlui comisar: acum ține doar de dvs. să luați măsuri. Aceasta este o inițiativă pe care noi o luăm. Noi venim cu propunerile.

Desigur, noi ne așteptăm acum ca această activitate să fie preluată de Comisie și de Consiliu, deoarece este clar că Parlamentul singur nu poate face nimic. Pe de altă parte, lucrând împreună, vom putea elabora o nouă politică agricolă comună. Însă, mai presus de toate, le vom reda speranța fermierilor europeni.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc marți, 7 septembrie 2010, la ora 12:30.

Următorul subiect pe ordinea de zi este reprezentat de declarația Comisiei privind drepturile omului în Iran, în special cazurile Sakineh și Zahra Bahrami.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Luis Manuel Capoulas Santos (S&D), în scris. – (PT) Felicit raportorul și Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru că au votat semnificativ în favoarea acestui raport, dar și pentru angajamentul și prioritatea pe care membrii săi au acordat-o acestei probleme. Situația recentă a volatilității extreme a prețurile o scos la lumină o lipsă clară de simetrie între prețurile plătite de consumator și cele primite de micii producători, dovezi clare ale unor inegalități din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Abuzul de putere de negociere îi sugrumă în special pe micii producători. Prin urmare, îndemn Parlamentul să voteze în favoarea raportului cu o majoritate mare, astfel încât acest semnal al Parlamentului European să încurajeze Comisia Europeană și guvernele naționale să adopte măsurile corespunzătoare. De exemplu, recent, guvernul portughez a dat dovadă de mare curaj impunând supermarketurilor un termen limită de 30 de zile pentru plata fermierilor în cazul produselor perisabile și 60 de zile pentru produse alimentare pentru consum uman; prin aceasta se urmărește obținerea unui echilibru mai bun al relațiilor contractuale dintre procesatorii, distribuitorii și producătorii din lanțul alimentar.

  Robert Dušek (S&D), în scris. – (CS) Garantarea unor venituri corecte pentru fermieri reprezintă unul din obiectivele principale ale politicii agricole comune. Cunoaștem situația problematică din sectorul alimentar. Fermierii sunt dezavantajați în cadrul negocierilor cu distribuitorii și lanțurile de supermarketuri și sunt forțați să accepte prețuri de achiziție din ce în ce mai mici pentru produsele lor, în timp ce cetățenii achiziționează produse alimentare de bază la același preț, sau la prețuri din ce în ce mai mari. Profiturile pentru vânzător, pentru întregul proces de la fermier la cumpărător, depășește 200%. Raportul subliniază o serie de practici contractuale incorecte, accesul limitat pe piață și taxele pe care trebuie să le plătească producătorul pentru a fi inclus printre furnizorii de produse alimentare din sectorul comerțului cu amănuntul, plăți târzii sau întârziate, modificări unilaterale ale contractelor și multe altele. Situația existentă în sectorul alimentar trebuie soluționată cât mai repede și trebuie găsit un cadru legislativ pentru gestionarea prețurilor de achiziție și de vânzare. O transparență a prețurilor în sectorul alimentar ar ajuta, deoarece ar spori concurența, ar limita fluctuațiile prețurilor, iar partenerii de pe piață ar deveni mai conștienți de ofertă, cerere, prețuri și negocieri. Cu toate acestea, eu consider că singurul instrument care ar putea funcționa eficient este definirea prețurilor minime, care să acopere costurile de producție. Astfel le-am garanta fermierilor un venit echitabil și am limita vânzările în pierdere. Acest preț ar putea fi prețul de referință în cadrul negocierilor dintre organizațiile de producători și restul sectoarelor din lanțul alimentar.

  Jim Higgins (PPE), în scris. – Acest raport nu va rectifica automat situația actuală, în care fermierii, ca producători primari, sunt în multe cazuri exploatați de procesatori și de sectorul comerțului cu amănuntul. El doar atrage atenția asupra practicilor incorecte și a nevoii ca guvernele statelor membre și Comisia să acționeze împreună, pentru a reduce decalajul dintre costul de producție pentru fermieri și costul plătit atunci când produsul ajunge în coșul cumpărătorului. Atunci când raportul a fost dezbătut în comisie am subliniat o situație recentă, îmbunătățită acum, în care producătorii de lapte produceau lapte la un preț de 27 de cenți pe litru, fiind plătiți cu 5 cenți mai puțin decât costul de producție. Este important să nu lăsăm să se depună praful pe raport, ci să urmăm recomandările sale.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Raportul din proprie inițiativă a dlui Bové se referă la problema esențială a veniturilor agricultorilor. Din 1996, prețurile alimentelor au crescut cu 3,3% pe an, în timp ce prețurile percepute de agricultori nu au crescut decât cu 2,1%, iar costurile de exploatare s-au mărit cu 3,6 %.

În calitate de deputat în Parlamentul European, înțeleg pe deplin dificultățile cu care se confruntă agricultorii francezi și europeni, care uneori par de nedepășit. Cum ajutoarele europene sunt punctuale, și apar ca urmare a unor crize din anumite sectoare, nu pot îmbunătăți situația agricultorilor pe termen lung. Tocmai de aceea Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a ales să redacteze acest raport privind veniturile agricultorilor, care își propune a fi un apel presant către Comisia Europeană, ca aceasta să analizeze în amănunt lanțul de aprovizionare cu alimente.

Opacitatea practicilor reprezintă o frână în calea soluționării tensiunilor importante care există între diferiții actori și a încercării de a corecta dezechilibrele, pentru a avea o distribuție mai corectă. De fapt, agricultorii își doresc soluții la inconsecvențele observate chiar și de instituții.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. – Raportul pregătit de domnul Bové atinge fără îndoială una dintre cele mai sensibile probleme de actualitate. Criza economică a afectat în mod deosebit veniturile agricultorilor și sunt necesare măsuri care să permită readucerea pe linia de plutire a fermelor și a gospodăriilor țărănești. Sunt însă necesare și măsuri care să permită modernizarea acestora - pentru că numai prin modernizare putem asigura competitivitatea lor și un nivel rezonabil al veniturilor. De aceea îmi permit să exprim un punct de vedere personal: cred că raportul ar fi trebuit să abordeze și tematica dezvoltării rurale, care reprezintă una dintre soluțiile de fond la problemele agriculturii europene, mai ales în noile state membre.