Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 septembrie 2010 - Strasbourg

20. Finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (prezentare succintă)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dl Portas, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (2010/2072(INI)) (A7-0236/2010).

  Miguel Portas, raportor. – (PT) Dnă președintă, raportul pe care îl prezint este rezultatul unui compromis între grupuri cu puncte de vedere foarte diferite asupra politicii de ocupare a forței de muncă și asupra protecției împotriva șomajului. Prin urmare, doresc să le mulțumesc raportorilor alternativi, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru bugete pentru spiritul de cooperare de care au dat dovadă, în vederea ajungerii la un acord care poate fi util victimelor concedierilor colective din Uniunea Europeană.

Prezentul acord se bazează pe două premise: prima, că efectele sociale ale crizei se vor resimți în continuare, chiar și în cazul unei redresări economice, care nu este o garanție. Prin urmare, concedierile colective nu au rămas în trecut și, din păcate, ele vor afecta în continuare viața socială a țărilor noastre. Din acest motiv, prima alegere este simplă: dorim sau nu să prelungim până în 2020 Fondul european de ajustare la globalizare, singurul instrument pe care Europa îl alocă persoanelor afectate de concedierile colective? Răspunsul din acest raport este clar: da, dorim să le transmitem șomerilor un mesaj puternic; da, considerăm că aceștia trebuie susținuți prin programe de reconversie și reintegrare pe piața forței de muncă; da, credem că merită o altă șansă și că noi, politicienii, le datorăm acest lucru.

Cea de-a doua premisă este aceea că modul în care a funcționat acest fond la început a prezentat numeroase deficiențe, însă modificările introduse în reglementarea sa au sporit semnificativ numărul de situații în care este utilizat. Încă este prea devreme să realizăm o evaluare, însă putem indica și identifica principala problemă. Din momentul concedierii colective, durează între 12 și 17 luni pentru ca banii să ajungă la țări și, în unele cazuri, mult mai mult. Avem un fond care trebuie să răspundă unor necesități sociale urgente și care se mișcă extrem de lent. Consecințele sociale sunt cele care mă preocupă: din cauza acestei încetineli, mulți lucrători sfârșesc prin a nu beneficia de pe urma acestui fond; mai mult, această situație descurajează elaborarea solicitărilor în regiunile și statele cu necesitățile cele mai stringente.

Guvernele nu aplică solicitările până ce acestea nu au fost aprobate la Bruxelles, deoarece ar fi obligate să ia inițiativa prin componenta națională a finanțării, într-o perioadă de austeritate bugetară. De aceea, raportul propune o serie de măsuri pe termen scurt, pentru a reduce cu 50% decalajele și tot de aceea propunem ca fondul să devină permanent începând cu 2013.

Dle președinte, doamnelor și domnilor, unele state membre care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestui fond refuză simplificarea sa: le este teamă că accelerarea procesului va necesita tot mai mulți bani. Să fim sinceri: acest risc există indiferent dacă fondul este lent sau rapid. Există pericolul unei perioade îndelungate de creștere mediocră, deoarece aceasta depinde de impactul pe care îl vor avea politicile de austeritate asupra redresării economiilor noastre.

Totuși, astăzi vorbim despre altceva: despre atitudinea Europei față de concedierile colective și dacă vom sacrifica victimele acestora pe altarul restricțiilor bugetare sau, cel puțin, le putem oferi acestor persoane cel puțin atâta atenție cât i-am oferit sistemului financiar, salvat de impozitele noastre.

Decizia acestui raport are la bază etica, modul în care ne vedem semenii și modul în care vedem Europa. Eu doresc o Europă absolut socială.

  Elena Băsescu (PPE). - Aș dori să fac câteva precizări cu privire la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustarea la globalizare.

Nouă state membre, printre care și România, țară care prezintă o vulnerabilitate crescută la efectele globalizării, nu au accesat până în prezent acest fond. Unul dintre motive este caracterul restrictiv al criteriilor de eligibilitate, chiar și după revizuirea acestora în 2009.

FEAG este un instrument util, atâta timp cât este unul flexibil. Doresc însă să atrag atenția că autoritățile române responsabile nu au adoptat nici până în prezent cadrul legislativ necesar accesării FEAG. Iar asta se întâmplă în condițiile în care, în ultimii doi ani, numărul de șomeri din România a crescut continuu, iar țara noastră a anunțat în vară cele mai multe restructurări din spațiul UE.

Consider că accesarea FEAG, împreună cu o mai bună absorbție a fondurilor structurale și de preaderare, ar fi putut atenua efectele crizei economice în România.

  Catherine Stihler (S&D). – Vă mulțumesc, Dnă președintă, pentru că mi-ați oferit șansa de a contribui la această dezbatere. Fondul european de ajustare la globalizare este extrem de important și trebuie susținut și protejat. Trebuie să sprijinim nevoile lucrătorilor care sunt concediați fără nicio vină.

Am fost contactată recent de un cetățean care era interesat de acest fond, iar faptul că coaliția liberal-conservatoare solicită desființarea acestui fond se reflectă asupra noului guvern din Regatul Unit. Sper că guvernul va renunța și își va revizui această abordare nesăbuită asupra unui fond care nu face altceva decât să ajute lucrătorii. Este extrem de important să susținem și să protejăm, dar și să operăm ajustări acolo unde este cazul.

Susțin acest fond. Doresc ca el să fie protejat și susținut și, de asemenea, doresc să mă asigur că este utilizat într-un mod cât mai corect.

  Seán Kelly (PPE). – Dnă președintă, în primul rând doresc să-i mulțumesc dlui Portas pentru activitatea depusă. În circumscripția mea am fost implicat în două domenii în care s-a aplicat Fondul european de ajustare la globalizare și trebuie să spun că, în principiu, acesta este o măsură foarte pozitivă. Comisia a fost prezentă și le-a explicat situația lucrătorilor de la Waterford Crystal. Unul dintre reprezentanți a descris fondul drept un cadou din partea Uniunii Europene și, de fapt, așa a fost și conceput.

Totuși, aplicarea fondului a dezamăgit oarecum așteptările populației. Acest lucru se datorează parțial agențiilor de stat, una dintre ele – FÁS – fiind bine cunoscută de Comisie, deoarece, în trecut, a fost cercetată pentru utilizarea necorespunzătoare a fondurilor. Acest lucru a subminat reputația agenției în fața lucrătorilor.

Totodată, avem tendința să fim prea neflexibili, mai ales când cetățenii încearcă să-și deschidă propria afacere, dar și în ceea ce privește perioada de alocare a fondului. Data inițială este data cererii, însă ar trebui să fie data acordării finanțării. Trebuie să discutăm problemele de acest gen. Sper că situația poate fi mai flexibilă.

  Frédéric Daerden (S&D). – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, dezbaterile din cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și din cadrul Comisiei pentru bugete au deschis drumul pentru un proiect de raport bine elaborat.

Salut contribuția acestuia la dezbaterea privind viitorul Fondului european de ajustare la globalizare. El abordează, de exemplu, participarea necesară a partenerilor sociali la compilarea dosarelor și atenția care trebuie acordată integrării IMM-urilor care acționează ca subantreprenori în centrele mari, unde au loc concedieri.

Mai mult, consider că trebuie avută în vedere pentru viitor ideea unui fond independent, cu alocări proprii pentru plăți și angajamente. Pur și simplu, este vorba să oferim resurse adecvate pentru Europa socială pe care ne-o dorim atât de mult.

Unii nu sunt de acord cu acest lucru, așa că s-a solicitat un vot separat pentru ștergerea acestui pasaj. Dezbaterea ar fi afectată în mod negativ dacă raportul nu ar menționa toate posibilitățile de îmbunătățire a finanțării acestor fonduri. Doamnelor și domnilor, apelez, prin urmare, la dorința dumneavoastră de a îmbunătăți în continuare acest instrument, fără a respinge nicio posibilitate în mod automat, votând în favoarea întregului alineat (16) referitor la acest aspect.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, doresc să subliniez trei aspecte. Primul se referă la măsurile de prevenire care trebuie luate pentru a împiedica mutarea companiilor multinaționale, a combate șomajul și a crește ocuparea legală a forței de muncă. Al doilea aspect se referă la aplicarea acestui fond, care nu trebuie să servească niciodată drept pretext, nu trebuie să acopere sau să faciliteze concedierile motivate de restructurarea companiilor sau de mutarea multinaționalelor. Cel de-al treilea aspect se referă la necesitatea creșterii cofinanțării UE, de la 65% la cel puțin 80%, pentru a pune fondul la dispoziția statelor membre cu cele mai mari dificultăți financiare, astfel încât șomerii cu cele mai mari necesități să fie sprijiniți în mod rapid și eficient, ceea ce nu s-a întâmplat și nu se întâmplă în prezent.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, în primul rând, în numele Comisiei, doresc să îl felicit pe raportor, pe dl Portas, pentru activitatea excelentă desfășurată în vederea elaborării acestui raport foarte cuprinzător și pentru cooperarea cu raportorii din celelalte comisii, care au avut sarcina să emită avize.

Acest raport este foarte oportun, deoarece poate fi integrat cu ușurință în activitățile actuale ale Comisiei, care trebuie să respecte două termene limită. În primul rând, așa-numita derogare aferentă crizei, prin care Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) poate sprijini lucrătorii concediați în urma crizei globale financiare și economice și prin care poate acorda cofinanțare în proporție de 65%, expiră la sfârșitul lui 2011. Trebuie să analizăm dacă această derogare trebuie prelungită sau dacă putem trece la o rată de cofinanțare de 50% pentru concedierile din rațiuni comerciale.

Cel de-al doilea termen este sfârșitul anului 2013, când va trebui revizuit Regulamentul FEG. În acest sens, unul dintre principalele aspecte va fi să ne hotărâm dacă acest fond trebuie sau nu integrat în următorul cadru financiar multianual.

Constatăm cu plăcere că raportul dlui Portas susține motivele aflate în spatele creării acestui fond și că subliniază necesitatea păstrării acestui instrument. Acest raport propune, de fapt, ca una dintre opțiunile avute în vedere pentru viitor să fie un instrument permanent și solicită Comisiei să prezinte o propunere în acest sens.

Dl Portas propune ca evaluarea intermediară programată pentru 2011 să se desfășoare și să se încheie până la 30 iunie 2011. Aceasta prezintă o problemă în raport cu Regulamentul FEG modificat, deoarece rapoartele privind primele cazuri aprobate după adoptarea regulamentului modificat vor fi disponibile abia la începutul lunii noiembrie 2011. Desigur, avem un raport final anterior, pe care îl putem folosi pentru a revizui criteriile din regulament care nu au fost modificate, precum rata de succes a acțiunilor care fac obiectul fondului, o analiză comparativă a acestor măsuri, procedurile pentru consultarea partenerilor sociali și o analiză a impactului fondului asupra beneficiarilor săi.

Raportul reține că, până în prezent, punerea în aplicare a fost destul de precară. S-a aprobat o contribuție financiară doar pentru 27 de cazuri și sunt reprezentate foarte puține sectoare. Nouă state membre nu au depus cereri. S-au folosit doar 80 de milioane de euro din suma totală disponibilă de 1,5 miliarde de euro. În cazul primelor 11 cereri, Comisia a cerut rambursarea a aproape 40 % din sumele alocate.

Doresc să evidențiez, în spiritul raportului, că aceste cifre se referă doar la cererile aprobate în baza regulamentului inițial și că, după cum se menționează, pe bună dreptate, în raport, modificarea regulamentului a condus la o creștere considerabilă a numărului de cereri de subvenționare din acest fond, în ceea ce privește lucrătorii țintă și bugetul.

Raportul solicită în special îmbunătățiri cu privire la reducerea perioadei de timp dintre concediere și data plății contribuțiilor din fond. Comisia este hotărâtă să accelereze și să simplifice aceste proceduri, însă o parte dintre aceste îmbunătățiri vor necesita un grad mai mare de organizare din partea tuturor celor implicați: Comisia, statele membre și autoritatea bugetară.

Coordonarea strânsă dintre Comisie și Parlamentul European, mai ales, în ceea ce privește problemele de programare, ar trebui să ne permită să reducem o parte dintre aceste decalaje. Statele membre trebuie încurajate să depună cereri de îndată ce se anunță concedieri. Comisia, pe de altă parte, trebuie să ofere statelor membre mai multe informații și sfaturi și trebuie să își stabilească un termen de trei-patru luni pentru autoevaluare.

Reținem solicitarea de elaborare a unei propuneri privind prelungirea derogării aferente crizei până la finalul cadrului financiar multianual. Sunt de acord că, pentru perioada de după 2013, problema FEG trebuie analizată în contextul global al negocierilor privind următorul cadru financiar multianual și că crearea unui fond permanent trebuie să se numere printre opțiunile avute în vedere.

Raportul este plin de idei și sugestii și va reprezenta o contribuție utilă la elaborarea unui nou regulament. De asemenea, Comisia a programat o serie de întâlniri consultative cu statele membre și alte părți interesate. Sunt sigur că raportorul și alți deputați din Parlamentul European vor contribui la aceste consultări, deoarece obiectivul este de a îmbunătăți fondul și de a-l face și mai eficient în viitor, ca instrument care atestă solidaritatea europeană față de muncitorii care au fost concediați.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 7 septembrie 2010, la ora 12.30.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Susțin acest raport privind finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), deoarece sunt complet de acord cu ideea susținută de raportor, aceea a unei mobilizări mai rapide a acestui fond. FEG a fost creat ca mijloc de contracarare a impactului advers al globalizării asupra lucrătorilor afectați de concedierile colective, ajutându-i să-și găsească noi locuri de muncă prin susținerea programelor personalizate în vederea reintegrării muncitorilor concediați pe piața muncii. FEG are un cuantum anual maxim de 500 de milioane de euro, care nu a fost niciodată absorbit complet de statele membre. În prezent, perioada dintre momentul concedierii colective și momentul acordării finanțării din FEG către statul membru solicitant este cuprinsă între 12 și 17 luni. Grație propunerilor raportorului de a simplifica și flexibiliza procedura, am putea reduce la jumătate perioada necesară pentru mobilizarea FEG. Pentru a răspunde la accentuarea șomajului, ca urmare a crizei economice și financiare, este esențial ca FEG să devină un instrument permanent de sprijin cu adevărat flexibil și specific. Acesta este singurul mod în care FEG poate servi la promovarea unor noi competențe pentru locuri de muncă noi, durabile, de calitate ridicată, ajutând astfel la îmbunătățirea competitivității UE în contextul globalizării.

  Giovanni Collino (PPE), în scris. – (IT) Globalizarea reprezintă o șansă majoră pentru noi și copiii noștri, însă, în același timp, ea ne sperie, creând forme de distribuție a avuției care sunt mai greu de controlat și de gestionat.

Depășirea frontierelor și punerea în joc a identității implică că trebuie să construim culturi mai solide, în care respectul reciproc și înțelegerea sinceră să poată înflori în continuare. Interesele familiilor care rămân brusc fără venituri ca urmare a situației economice tot mai dificile trebuie să se numere printre primele lucruri pe care trebuie să le înțelegem.

Fondul european de ajustare la globalizare trebuie să fie o soluție pentru aceste familii și un instrument eficient pentru viitoarea dezvoltare economică a Uniunii. În mijlocul unei crize economice, nu putem permite ca măsurile pe care le punem în aplicare să fie prea neflexibile, deoarece acest lucru ne-ar afecta, inevitabil, nu atât politicile, cât cetățenii.

Chiar și faptul că, astăzi, încă avem un număr ridicat de proiecte înghețate, care au fost elaborate, dar niciodată puse în aplicare, ar trebui să ne facă să ne gândim la măsura în care programele și fondurile noastre permanente pot fi suficiente prin ele însele și, prin urmare, ar trebui să analizăm cu seriozitate importanța așezării Fondului european de ajustare la globalizare lângă Fondul social european, ca instrument stabil de intervenție europeană în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

  Louis Grech (S&D), în scris. – FEAG este un instrument necesar pentru a combate creșterea șomajului în Uniune, ca urmare a globalizării și a crizei financiare. Sunt de acord cu ideea că fondul, în forma sa actuală, poate fi îmbunătățit. Deși, de la lansarea sa, s-au înregistrat progrese în direcția accelerării și simplificării procedurii de solicitare, consider că, dată fiind gravitatea crizei financiare, trebuie să depunem eforturi pentru a-i optimiza funcționarea. Doar așa se vor putea atinge obiectivele pentru care a fost creat acest fond. Cei care au cu adevărat nevoie de aceste fonduri trebuie să le poată obține la timp, pentru a putea reduce la maxim numeroasele efecte negative ale șomajului de lungă durată. Prin urmare, solicit Comisiei să analizeze posibilitatea declanșării procedurii de solicitare imediat după anunțarea planurilor de concediere în masă, nu atunci când acestea au intrat deja în vigoare, așa cum se întâmplă în prezent. Cu toate acestea, aș dori să aflu mai multe despre punerea în aplicare a programului și mai ale, despre efectele sale pe termen lung. A priori programul demonstrează beneficiile fondului, comparativ cu costurile acestuia; prin urmare, susțin propunerea de a transforma FEAG într-un fond independent, cu propriile sale plăți și angajamente, în cadrul noului CFM.

  Georgios Stavrakakis (S&D) , în scris. – (EL) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, doresc să încep prin a-i felicita pe raportor, dl Miguel Portas, pentru raportul său, și pe Pervenche Berès, pentru contribuția importantă oferită în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Criza economică care continuă și consecințele sale foarte nefaste au evidențiat valoarea adăugată a FEG ca fiind instrumentul politicii sociale a UE. Este deosebit de important sprijinul financiar vizat, pe care îl oferă în cadrul programelor de reconversie și reintegrare pentru lucrătorii afectați de concedierile în masă. De aceea, după cum prevede raportul, modificările provizorii care extind sfera FEG, introduse în 2009 și care expiră în 2011, trebuie menținute până în 2013. Să nu uităm că aceste modificări au permis o exprimare reală a solidarității cu lucrătorii concediați ca urmare a crizei financiare și economice globale. Totuși, avem nevoie și de o evaluare extensivă a Fondului european de globalizare; aceasta va sta la baza transmiterii și examinării de propuneri specifice de simplificare, astfel încât procesul să funcționeze mai rapid și mai eficient.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Procedura încă durează între 12 și 17 luni, înainte de acordarea finanțării din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Această perioadă ar putea fi redusă dacă statele membre ar acționa imediat ce ar exista un semn de concediere colectivă. Le solicităm statelor membre să găsească și să exploateze toate sinergiile posibile, pentru a permite o intervenție mai rapidă și mai eficientă la nivel european, prin FEG, în cazul concedierilor colective. Solicităm Comisiei să îmbunătățească informațiile despre FEG și vizibilitatea acestuia între statele membre și potențialii beneficiari ai fondului. În raportul intermediar prezentat de Comisie Parlamentului, Comisiei i se cere să includă, printre altele, rata de succes a reintegrării, evaluarea îmbunătățirii competențelor beneficiarilor și o analiză a coordonării dintre diferitele programe cu finanțare europeană. Proiectul de buget pentru 2011 include pentru prima dată plățile alocate FEG. Cererile FEG nu trebuie finanțate exclusiv prin viramente din Fondurile structurale europene; în acest scop se vor identifica linii bugetare diferite. Doresc să subliniez faptul că, sub nicio formă, FEG nu trebuie considerat drept o rezervă pentru companiile multinaționale, ci trebuie folosit exclusiv pentru a sprijini lucrătorii afectați de concedieri colective.