Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 septembrie 2010 - Strasbourg

22. Competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (prezentare succintă)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dl Zwiefka, în numele Comisiei pentru afaceri juridice, privind aplicarea și revizuirea Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (COM(2009)0174 – 2009/2140(INI)) (A7-0219/2010).

  Tadeusz Zwiefka, raportor. – (PL) Dnă președintă, Regulamentul Bruxelles 1 descrie prevederile specifice care reglementează jurisdicția în materie civilă și comercială și recunoașterea și executarea hotărârilor de către alte state membre. El a fost considerat, pe bună dreptate, un mare succes. A facilitat libera circulație a hotărârilor; a sporit certitudinea juridică și a făcut posibilă evitarea procedurilor simultane, deși, în anumite cercuri, a fost criticat ca fiind impracticabil sau anticomercial. Și hotărârile Curții de Justiție sunt considerate incoerente. Pe perioada aprobării Regulamentului Bruxelles I, în Parlament a avut loc o singură consultare. Acum Parlamentul va fi ocupat cu toate propunerile viitoare privind amendamentele la regulament, potrivit procedurii legislative normale, așa că faptul că lucrăm deja la Cartea Verde a Comisiei este un lucru bun. Printre subiectele aduse în discuție în Cartea Verde se numără posibila eliminare a procedurii de exequatur, funcționarea regulamentului în ordinea internațională mai amplă, funcționarea clauzelor privind selecția instanțelor, funcționarea regulamentului în cazurile care se referă la proprietatea industrială și intelectuală și posibila reformă a procedurii lis pendens. Am încercat să redactez un raport echilibrat, orientat spre viitor. Am fost impresionat de reacția la două documente de lucru, în care susțineam conceptul de eliminare a procedurii de exequatur, care ar trebui să aducă beneficii concrete cetățenilor Uniunii Europene. În același timp, sunt convins că această măsură trebuie compensată printr-o procedură specială, corelată cu protecția corespunzătoare pentru debitori. Independent de eliminarea procedurii de exequatur, sunt convins că actele guvernamentale nu trebuie aplicate direct în statul de origine, fără a fi inspectate de autoritățile judiciare competente ale statului în cauză; mai mult, trebuie schimbat principiul potrivit căruia clauza de aplicare poate fi respinsă sau modificată doar în cazurile în care sentința nu este în conformitate cu politica publică a statului care a acordat clauza de aplicare. În anumite cazuri, este posibil ca actul guvernamental să nu fie în conformitate cu sentințele judecătorești anterioare din statul de origine.

Mă opun în continuare eliminării arbitrajului în sensul regulamentului. Cu toate acestea, cred că trebuie să regândim legătura dintre arbitraj și procedurile judiciare și, până nu vom realiza o analiză completă și consultări cuprinzătoare, nu trebuie să încercăm să elaborăm un concept referitor la protecția de bază a jurisdicției arbitrale. Pe viitor, consider că ideea de a oferi un feedback complet privind prevederile regulamentului este foarte atrăgătoare. Totuși, este prea devreme să discutăm acest lucru. Solicit desfășurarea unor consultări cuprinzătoare și a unor dezbateri politice, înainte de a lua orice măsură în acest sens, dincolo de sugestiile prezentate în proiectul de raport. De asemenea, susțin ideea reluării negocierilor privind convențiile referitoare la sentințele internaționale, în cadrul forumului conferinței de la Haga. Raportul abordează o serie de probleme foarte complexe din domeniul dreptului privat internațional. Deși Cartea Verde a Comisiei nu abordează problema calomniei, nu putem nega existența conceptului de forum shopping, materializat în alegerea jurisdicției celei mai favorabile pentru a obține cele mai mari daune în cazurile de calomnie. Libertatea de exprimare și libertatea presei trebuie să se afle în echilibru cu drepturile persoanei care a fost calomniată sau al cărei drept la intimitate a fost încălcat. Prin urmare, mă declar împotriva excluderii problemei calomniei din principiile generale ale Regulamentului Bruxelles I. Desigur, mă gândesc dacă un instrument precum Bruxelles I este potrivit pentru reglementarea principiilor dreptului privat internațional. Poate este nevoie de un alt instrument judiciar pentru a reglementa conflictul dintre libertatea presei și drepturile de bază ale omului. Regulamentul Bruxelles I nu a fost adoptat pentru a evalua calitatea hotărârilor judecătorești din statele membre. În avizul său în cauza Lugano, Curtea Europeană de Justiție a menționat în mod clar că instrumentul judiciar Bruxelles I se bazează pe încredere reciprocă.

Doresc să le mulțumesc colegilor mei din Comisia pentru afaceri juridice, mai ales dnei Diana Wallis și dnei Evelyn Regner.

  Evelyn Regner (S&D). – (DE) Dnă președintă, Bruxelles I este un regulament foarte bun. El ar putea fi ameliorat nu numai prin eliminarea prudentă a procedurii de exequatur, ci și prin îmbunătățiri autentice în domeniul protecției lucrătorilor și consumatorilor. Prin urmare, este regretabil că nu am putut ajunge la un compromis cu dl Zwiefka în această privință. Potrivit Bruxelles I, partea mai slabă poate fi plasată într-o poziție mai bună decât cea prevăzută de Bruxelles I, în urma reglementărilor privind competența, care îi sunt mai favorabile decât hotărârea generală.

De asemenea, pentru a preveni fenomenele de alegere a unei instanțe mai favorabile (forum shopping) sau de alegere a unei legislații mai favorabile, ar trebui introdusă o jurisdicție separată pentru conflictele de muncă. Acest lucru este deosebit de important dacă dorim să prevenim în viitor cazuri precum cazul Viking, care a provocat destul de multă agitație. Din păcate, nu am timp să vorbesc și despre alte subiecte.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE). – Dnă președintă, acest raport este foarte important, dar și foarte tehnic. Standardizarea relațiilor de drept internațional privat reprezintă aspectul esențial al consolidării pieței unice integrale, iar eliminarea exequatur va fi primită cu mare entuziasm de comunitatea de afaceriști și de juriști.

Costurile aferente elaborării contractelor vor fi mai mici, la fel ca și costurile de recuperare a datoriilor în urma proceselor intentate la tribunale din statele membre. Cu toate acestea, regret că efectele acestui raport nu se extind și asupra actelor autentificate. Sper că această omisiune va fi rectificată, având în vedere că astfel de acte, dacă sunt emise de notarii publici autorizați de instanțe, sunt tratate la fel ca hotărârile judecătorești în toate statele membre, cu excepția Regatului Unit.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) În domeniul procedurilor civile internaționale, funcționarea delicată a pieței interne este afectată de anumite diferențe între reglementările naționale privind jurisdicția și recunoașterea deciziilor. Cei opt ani de existență a Regulamentului Bruxelles I au arătat importanța și necesitatea unei astfel de măsuri care, împreună cu Regulamentul Bruxelles II, creează o măsură europeană cuprinzătoare în domeniul relațiilor procedurale civile și comerciale.

Din momentul creării acestui instrument, disputele care conduc la relații cu o dimensiune internațională au avut parte de reglementări procedurale unificate privind jurisdicția, recunoașterea și aplicarea hotărârilor judecătorești în Uniunea Europeană.

Prin urmare, părțile implicate au obținut o certitudine juridică sporită, în pofida diferențelor de la nivelul normelor de drept material. Personal, consider că acesta este unul dintre cele mai importante și mai utilizate instrumente în dreptul privat internațional și sper că utilizarea acestui instrument va fi susținută în continuare, că va evolua constant și că se va dovedi necesară în procesul decizional al instanțelor.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – Dnă președintă, salutăm inițiativa Parlamentului de a-și exprima opinia privind viitoarea revizie a Regulamentului Bruxelles I. De asemenea, doresc să-i mulțumesc raportorului pentru acest raport bine documentat, care îi permite Parlamentului European să reflecteze asupra viitoarei revizuiri.

Aceasta este prima dată când Parlamentul are drept legislativ în acest dosar, referitor la spiritul cooperării judiciare civile în Europa. Salutăm sprijinul acordat de Parlament obiectivului principal al viitoarei revizuiri și anume realizării unei circulații libere autentice a hotărârilor judecătorești în Uniune. Doresc să subliniez faptul că abolirea procedurii de exequatur trebuie să reprezinte un adevărat pas înainte în integrarea judiciară; Comisia nu consideră că acest proces reprezintă simpla eliminare a unei formalități inutile, ci un pas înainte în direcția încrederii reciproce în sistemele judiciare ale celorlalți; prin urmare, motivele de refuz existente trebuie reduse, ținând cont de mecanismele corespunzătoare de protecție.

Salutăm acordul Parlamentului, potrivit căruia alegerea instanței și a acordului de arbitraj trebuie să fie protejată în mod eficient în Uniune. Comisia va studia mijloacele cele mai adecvate pentru a atinge acest obiectiv în interiorul Uniunii, ținând cont de convențiile internaționale în domeniu. Cu toate acestea, doresc să menționez că protecția acordurilor de arbitraj nu trebuie să limiteze libera circulație a hotărârilor judecătorești în Uniune.

De asemenea, aș dori să subliniez ideea că Uniunea Europeană trebuie să consolideze protecția judiciară a cetățenilor săi la nivel mondial, creând un mediu juridic care să promoveze comerțul mondial și care să le ofere companiilor europene un tratament echitabil atunci când activează în afara Europei.

În viitoarea revizie, Comisia invită Parlamentul să își deschidă poziția în această privință, care se referă la accesul la justiție în Europa și la aplicarea drepturilor acordate de dreptul Uniunii Europene.

Comisia salută sprijinul oferit de Parlament pentru îmbunătățirea degrevărilor provizorii în cazul litigiilor și arată că se află în căutarea direcției optime, nu numai în contextul Regulamentului Bruxelles I, ci și în ceea ce privește crearea unei anexe bancare europene.

Consider că acest raport este primul pas în direcția viitoarei revizuiri a Regulamentului Bruxelles I. Desigur, vom mai avea șansa de a dezbate acest aspect în viitor. Comisia dorește să propună o revizuire a regulamentului până la sfârșitul anului și dorește să coopereze cu Parlamentul pentru prima dată în această privință.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 7 septembrie 2010, la ora 12.30.