Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 septembrie 2010 - Strasbourg

23. Integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice (prezentare succintă)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Parvanova, în numele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, referitor la integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice (2009/2041(INI)) (A7-0221/2010).

  Antonyia Parvanova, raportoare. – Dnă președintă, mă bucur că am șansa de a-mi prezenta astăzi raportul privind integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice, un aspect deosebit de important, care este subapreciat mult prea frecvent. De asemenea, această discuție este foarte oportună, mai ales ținând cont de evenimentele care au avut loc în Franța în această vară.

Integrarea este abordată frecvent drept o modalitate de a combate discriminarea împotriva minorităților. Un fapt menționat mai rar este acela că femeile sunt cele mai mari victime ale discriminării: o dată pentru că aparțin unei minorități și a doua oară pur și simplu pentru că sunt femei.

Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice orice discriminare pe motiv de apartenență la o minoritate națională, însă în Uniune trăiesc comunități minoritare care sunt încă victime ale discriminării, excluziunii sociale și segregării.

Această situație nu poate fi acceptată. Spunem că drepturile fundamentale ale UE nu se aplică tuturor persoanelor care locuiesc în UE? Principiul egalității de gen este, de asemenea, unul dintre principiile de bază ale Cartei, însă uneori se pare că se uită acest lucru, mai ales în cazul femeilor care aparțin minorităților etnice.

Nu există nicio definiție unanim acceptată a "minorității etnice" și au existat dezbateri privind utilizarea acestui termen. În raportul meu, am folosit termenul de "minoritate etnică" într-un sens larg, pentru a mă referi la acele grupuri care nu beneficiază de drepturile fundamentale ale UE, inclusiv, spre exemplu, la populația romă.

Am încercat să elaborez un raport care să evalueze problemele politicilor de integrare socială în UE, mai ales în cazul femeilor care aparțin minorităților etnice, am vrut să evidențiez aspectele care funcționează bine și pe cele problematice și am dorit să contribui la identificarea unor soluții.

Una dintre cele mai pregnante probleme este cea a accesului pe piața muncii și la servicii publice precum educația, asistența medicală, inclusiv sănătatea reproducătoare și serviciile sociale. Prin sănătate reproducătoare mă refer și la dreptul de a avea un copil, nu numai la dreptul la avort.

În majoritatea cazurilor, aceste femei sunt mai vulnerabile la excluziunea socială, la sărăcie și la încălcări extreme ale drepturilor omului, precum traficul de carne vie și sterilizarea.

Consider că măsurile pentru contracararea excluziunii femeilor care aparțin tuturor minorităților etnice trebuie să se încadreze în contextul mai amplu al egalității europene, al politicilor de incluziune și creștere. Pentru a asigura dezvoltarea unei societăți democratice, cu o gândire deschisă, care să transmită valorile toleranței și egalității, aș dori să subliniez rolul esențial al Agenției pentru Drepturi Fundamentale.

Împreună cu organismele naționale de asigurare a egalității, Agenția trebuie să includă perspectiva egalității de gen în mod transversal și a drepturilor femeilor în toate aspectele cadrelor multianuale și în activitățile sale ulterioare.

Sunt foarte conștientă de faptul că provocarea care ne așteaptă implică răspunderea comună a instituțiilor europene și a statelor membre, acestea utilizând toate instrumentele și politicile pe care le au la dispoziție. Totuși, pe de altă parte, responsabilitatea pentru materializarea incluziunii le aparține atât minorităților etnice, cât și societății în general.

În încheiere, doresc să le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen pentru discuțiile fructuoase purtate asupra acestui dosar.

Am fost însă destul de surprinsă că, pe parcursul procesului de elaborare a acestui raport, considerațiile naționale au intervenit în aspecte care țin de obiectivul global, acela de a asigura o cooperare mai bună între jucătorii europeni, naționali și internaționali, împreună cu comunitățile minoritare în cauză și de a obține schimbări pozitive.

Evenimentele recente din Franța și politicile Franței față de populația romă reprezintă un bun exemplu al felului în care nu analizăm problemele din perspectiva corectă și nu abordăm chestiunea așa cum trebuie.

Doar printr-o abordare integrată și în spiritul cooperării, cu strategii concepute pentru cetățenii cei mai vulnerabili, mai ales pentru femei, vom reuși să transformăm integrarea în societatea europeană într-o realitate pentru toți cetățenii, pentru toate femeile, indiferent de statutul social, rasă, vârstă, orientare sexuală, origine etnică și religie.

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, egalitatea este principiul care stă la baza capitolului III din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. După egalitatea în fața legii, articolul 21 este clauza care clarifică cel mai bine termenii acestui principiu: egalitatea de tratament și egalitatea de șanse, indiferent de diferențele de sex, rasă, culoare sau etnie.

Trebuie să asigurăm protecția împotriva discriminării pe motive de sex și origine, la toate nivelele și pentru toate persoanele, mai ales pentru femei, indiferent dacă sunt sau nu cetățeni europeni. Pentru ca egalitatea să existe, ea nu trebuie să creeze niciun subgrup cu acces diferențiat la viața socială, ci trebuie să garanteze accesul pentru toți.

Cercetarea joacă un rol important. Cercetarea a devenit un instrument pentru punerea în aplicare a politicilor europene în materie de gen, care trebuie să implice Institutul european, universitățile și institutele naționale, mai ales în faza de colectare a datelor. Voi încheia prin a evidenția rolul important al mediatorilor interculturali.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Poate că acest subiect este deosebit de oportun astăzi, deoarece în urmă cu câteva ore am avut șansa de a discuta situația catastrofală a femeilor din Iran care sunt amenințate cu pedeapsa cu moartea și am încredere că Parlamentul European va trimite un mesaj puternic în această privință.

Integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice este un subiect sensibil, deoarece, pe de o parte, există principiul european al egalității de gen și al egalității de șanse, în timp ce, pe de altă parte, există, desigur, diferențe culturale în cazul anumitor minorități etnice. Este prioritar ca noi – mă refer la majoritate sau la membrii grupului majoritar din societate – să rămânem capabili să căutăm nu numai șanse, ci și compromisuri și să acceptăm anumite diferențe caracteristice ale membrilor minorităților etnice.

Prin urmare, din punctul meu de vedere, cuvintele cheie în această privință sunt spiritul de reacție, înțelegerea și dorința de a ajuta. Doar așa vom reuși să le integrăm cu succes pe aceste femei în societatea noastră.

  Elisabeth Köstinger (PPE). – (DE) Dnă președintă, într-o Europă unită, egalitatea de tratament trebuie să fie considerată un drept de bază, nu un privilegiu. Rolul femeilor trebuie să fie consolidat, astfel încât societatea să înțeleagă că femeile au drepturi egale. Mai ales femeile care aparțin grupurilor minoritare trebuie să devină mai vizibile. Prin urmare, promovarea acestei idei la nivelul Europei este absolut logică și esențială. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe accesul la educație și la locurile de muncă, dar și pe serviciile sociale. Acesta este singurul mod în care putem realiza integrarea.

Totuși, în acest context, aș dori să menționez și rolul femeilor din zonele rurale. Femeile de la ferme joacă un rol fundamental în spațiul rural și contribuie la activitatea agricolă. Ele lucrează din greu în numeroase domenii. Frecvent, femeile joacă un rol semnificativ în comercializarea produselor agricole. Contribuția lor este indispensabilă în fiecare regiune a Europei. Trebuie să ne continuăm eforturile în vederea consolidării imaginii femeii independente, cu drepturi egale la toate nivelele.

  Nicole Kiil-Nielsen (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, raportul dnei Parvanova privind integrarea socială a femeilor care aparțin grupurilor minoritare etnice sosește la momentul oportun, un moment în care guvernul francez lansează o operațiune de mare anvergură de expulzare a bărbaților, femeilor și copiilor romi, cei mai dezavantajați și cei mai discriminați cetățeni ai Europei.

Femeile rome sunt victimele unei discriminări duble, pe motive de origine și sex. Ele sunt discriminate în ceea ce privește exercitarea drepturilor fundamentale, și anume dreptul la educație, la ocuparea unui loc de muncă și la asistență medicală. Violența la care sunt supuse ca femei reprezintă o altă formă de discriminare.

Trebuie să cerem ca toate statele membre să respecte drepturile fundamentale ale celei mai mari minorități etnice din Europa și mai ales ale acestor femei. Viața acestor femei este caracterizată de munca forțată, traficul de persoane, sterilizarea forțată, căsătoriile juvenile și nenumărate avorturi. Exilarea lor dintr-un oraș în altul, mutarea lor dintr-un capăt al Europei în altul nu le va îmbunătăți situația.

Fiecare stat membru, inclusiv Franța, are obligația de a garanta protecția acestor femei și de a garanta educația copiilor romi, băieți și fete. Aceasta este cheia către libertatea și independența acestor cetățeni. Pentru a fi liberi și independenți, ei au nevoie de stabilitate și sprijin; expulzările sunt inacceptabile.

  Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE). – (PL) În rapoartele noastre, vorbim frecvent despre poziția dificilă a femeilor din Uniunea Europeană și încercăm să le îmbunătățim situația și să le oferim șanse egale. Această sarcină este mult mai grea în cazul femeilor care aparțin minorităților, care fac și ele parte din societatea noastră. Acesta este motivul pentru care trebuie să le ajutăm să pătrundă pe piața muncii, să aibă acces la educație și instruire. Trebuie să le protejăm împotriva excluziunii sociale și a discriminării multiple, încercând să le implicăm în diferite tipuri de activități politice și sociale. Doar astfel vom evita stereotipurile, stigmatizările, segregările etnice și, de asemenea, violența și agresiunea. Trebuie să creăm șanse și posibilități pentru aceste persoane, astfel încât diferențele de cultură și tradiție să nu reprezinte o barieră în calea funcționării comune, ci să ofere valoare adăugată. Evenimentele din ultimele zile au arătat că unii oameni, în loc să încerce să rezolve dificultățile care pot apărea într-o societate multiculturală, încearcă să scape de ele, provocând indignare și dezaprobare socială.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dnă președintă, căsătoriile forțate, violența fizică și sexuală împotriva femeilor, amenințările cu moartea, subjugarea completă, lipsa posibilității de a hotărî asupra propriului trup, imaginea arhaică a femeilor, toate acestea se întâmplă nu numai în țări îndepărtate, ci chiar și printre noi, în sânul Europei, în numeroase familii imigrante. Unii politicieni de bine, cărora le place să se considere mari promotori ai drepturilor femeilor, trivializează aceste evenimente, declarându-le cazuri izolate. Sub pretextul libertății religioase, sunt justificate și tolerate abuzuri grave împotriva drepturilor omului.

Totuși, dacă dorim integrare, trebuie să luăm o poziție împotriva unor astfel de abuzuri. Solicit UE să le apere, aici și acum, pe aceste femei și să acționeze împotriva opresiunilor din societățile patriarhale paralele, din familiile musulmane sau din comunitățile rome, unde tinerele fete sunt frecvent private de dreptul la educație.

Pe lângă integrare și educație, să luăm și câteva măsuri juridice concrete, interzicând burkha la nivelul întregii UE și declarând căsătoriile forțate un delict în toate statele membre. Să ne apărăm valorile occidentale!

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, Comisia salută raportul dnei Parvanova referitor la integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice.

Comisia recunoaște că acest grup se confruntă în special cu numeroase dezavantaje și forme de discriminare în aproape orice domeniu, mai ales în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, educație, asistență medicală și locuință. Comisia a subliniat importanța combaterii numeroaselor forme de discriminare cu care se confruntă femeile care aparțin minorităților etnice în foaia sa de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați 2006-2010.

Trebuie să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a le susține integrarea economică și socială, pentru că trebuie să respectăm valorile fundamentale și drepturile fundamentale ale cetățenilor, dar și pentru că evoluția demografică justifică acest lucru, din punct de vedere economic.

Scopul practic este acela de a garanta exercitarea deplină a drepturilor individuale prin aplicarea întregii legislații comunitare relevante, mai ales a Directivei privind egalitatea dintre rase, de a asigura utilizarea optimă a Fondurilor structurale ale UE și de a le acorda atenția cuvenită grupurilor minoritare la locul de muncă, la nivel comunitar, promovând incluziunea socială și combătând sărăcia.

Comisia va sublinia și în continuare importanța integrării femeilor care aparțin minorităților etnice în viitoarea sa strategie privind egalitatea dintre bărbați și femei, pe care o va adopta luna aceasta.

În ceea ce privește discursul dnei Köstinger, știu foarte bine că, inclusiv în politica agricolă comună, rolul femeii în comunitatea rurală este o problemă care ar trebui abordată mai clar pe viitor.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 7 septembrie 2010, la ora 12.30.