Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 septembrie 2010 - Strasbourg

24. Rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire (prezentare succintă)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Pietikäinen, în numele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, referitor la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire (2009/2205(INI)) (A7-0237/2010).

  Sirpa Pietikäinen, raportoare. – (FI) Dnă președintă, în studiile din Uniunea Europeană și din statele membre, îmbătrânirea este considerată mult prea des un fenomen negativ, o povară din punctul de vedere al pensiilor, serviciilor sau al cheltuielilor vitale aferente asistenței medicale și medicamentelor.

De fapt, însă, îmbătrânirea și drepturile persoanelor vârstnice nu reprezintă numai o componentă a drepturilor fundamentale, ci și o bogăție enormă pentru societate. Persoanele vârstnice se ocupă în mare măsură de asistența neoficială acordată partenerilor, soților, rudelor și copiilor. Aceste persoane au o mare experiență și numeroase cunoștințe tacite privind munca și mediul social și, de asemenea, reprezintă un grup important de consumatori, nu numai o povară pentru societate.

Carta drepturilor fundamentale și modul în care este abordată îmbătrânirea, în temeiul normelor de drept, ne cer să nu privim în mod negativ îmbătrânirea sau persoanele vârstnice, ci să adoptăm o atitudine respectuoasă și pozitivă față de acestea. Provocarea este cu atât mai mare în cazul femeilor și al femeilor vârstnice. Îmbătrânirea este totodată o problemă legată de femei și de egalitate, deoarece femeile trăiesc mai mult, sunt implicate mai des în asistența neoficială la domiciliu și lucrează în sectorul serviciilor sociale și al asistenței medicale, responsabile pentru serviciile de asistență privată și publică acordate persoanelor în vârstă.

Femeile sunt frecvent victime ale discriminării duble sau triple. Unei femei vârstnice îi este mai greu să evolueze în carieră sau îi este mai greu să își găsească un loc de muncă după ce a fost concediată. Mai mult, acest lucru este valabil și în ceea ce privește asistența medicală sau serviciile, dacă o femeie în vârstă aparține unei minorități etnice, sexuale sau religioase sau unui grup deosebit de vulnerabil ca statut socio-economic.

Femeile se află și într-un pericol mai mare de a trăi în sărăcie atunci când îmbătrânesc, iar pensiile lor sunt frecvent mai mici. Din păcate, în majoritatea cazurilor, studiile privind îmbătrânirea desfășurate în Uniunea Europeană nu au arătat nicio formă de diferențiere în funcție de sex, iar diferențele dintre femei și bărbați nu au fost menționate foarte frecvent în contextul asistenței medicale, cercetării medicale sau al cercetării asupra bolilor.

Din acest motiv, raportul îi solicită Comisiei să elaboreze, până la sfârșitul lui 2011, un plan de acțiune care să garanteze mai multe resurse pentru cercetarea necesară în vederea înțelegerii procesului de îmbătrânire. Să vedem de ce măsuri este nevoie pentru a îmbunătăți calitatea asistenței acordate persoanelor în vârstă, mai ales femeilor, și pentru a îmbunătăți nivelul de securitate socială. Să solicităm și adoptarea unei directive privind serviciile de bază. Să insistăm asupra recunoașterii bolilor de bătrânețe și a celor diferențiate în funcție de sex, asupra tratamentului acestora și să solicităm, în special, un raport anual privind discriminarea pe motive de vârstă și măsurile care s-au luat și care se iau în Uniunea Europeană și la nivel național pentru eliminarea discriminării pe motive de vârstă.

În 2012, vom solicita noi măsuri pentru a investiga modul în care putem elimina discriminarea în Uniunea Europeană. Doresc să le mulțumesc colegilor mei pentru cooperarea excelentă și sper că Comisia va lua măsuri eficiente în ceea ce privește problema femeilor vârstnice și a îmbătrânirii.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Faptul că femeile în vârstă de peste 65 de ani sunt expuse unui risc de sărăcie cu 5% mai mare decât cel al bărbaților nu face cinste civilizației noastre. Această situație este cauzată de faptul că au avut grijă de familii, au crescut copii și pentru că veniturile lor pe parcursul vieții sunt, în medie, mai mici decât cele ale bărbaților. Această situație nu poate continua. Timpul pe care îl alocă creșterii copiilor nu trebuie să fie considerat concediu, ci muncă, pentru care au dreptul la salariu și la contribuție la pensii. Același lucru trebuie să se aplice și în cazul bărbaților care au grijă de un copil în locul mamei. Desigur, nu sunt de acord ca statele să țină cont de situația specifică a femeilor vârstnice lesbiene, bisexuale și transsexuale. Aceasta înseamnă că ele trebuie să se bucure de un statut superior celorlalte femei în vârstă? Sper că astfel de articole discriminatorii nu vor fi adoptate cu ocazia votului de mâine.

  Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Dnă președintă, din păcate, acest raport încă este foarte necesar. Este regretabil faptul că femeile, într-o societate în curs de îmbătrânire, rămân membrii defavorizați ai societății, la fel ca și până acum. Dacă analizăm istoricul ocupării locurilor de muncă de către femei, este clar că majoritatea activităților de asistență – nu numai creșterea și îngrijirea copiilor, dar și alte activități casnice – cad tot în sarcina femeilor. Ca și până acum, o mare parte din această activitate rămâne nerecunoscută din punct de vedere financiar și nu numai. Ne confruntăm cu o problemă tot mai accentuată a sărăciei în cazul persoanelor vârstnice.

Totuși, aș dori să evidențiez un al doilea aspect. În ceea ce privește asistența medicală, trebuie să acordăm o atenție deosebită nevoilor femeilor. Știm că, în general, femeile se pricep foarte bine să aibă grijă de sănătatea membrilor familiilor lor, însă acordă prea puțină atenție propriei stări de sănătate. Prin urmare, aș dori să îi solicit Comisiei să le reamintească în mod expres statelor membre că și femeile au nevoie de asistență.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Se pare că sunt unul dintre puținii bărbați care iau poziție pe această temă, dar aș vrea să atrag atenția asupra unor aspecte cu caracter financiar mai mult.

Acest raport, precum și inițiativa Comisiei de a declara anul 2012 anul îmbătrânirii active și al solidarității între generații, pot fi un cadru necesar pentru a dezvolta noi direcții, inclusiv în politica de coeziune și dezvoltarea regională.

Putem realiza și folosi studiile și analizele despre care se vorbește în acest raport pentru a determina noi criterii de alocare și susținere a unor regiuni care se confruntă cu o problematică diversă a femeilor în vârstă.

Numărul femeilor în vârstă, tipurile de boli ce necesită un anumit tip de intervenție medicală sau socială, structura familiei și rolul femeii în îngrijirea vârstnicilor pot fi elemente pe care Comisia să le includă în lista celor care definesc cadrul de elaborare a planurilor de dezvoltare regională la nivel național.

Apreciez în mod deosebit acest raport și sunt convins că va produce efecte și în modul în care noi, în alte comisii, abordăm această problematică.

  Catherine Stihler (S&D). – Dnă președintă, aș dori să-i mulțumesc raportoarei. Consider că a elaborat un raport excelent. După cum știm, nimeni din această sală nu întinerește, iar necesitatea abordării îmbătrânirii într-un mod pozitiv este vitală. Faptul că trăim mai mult și mai sănătos este un miracol pe care ar trebui să îl sărbătorim. Totuși, nu multe femei se află în această situație, iar raportul prezintă această problemă.

În 2010, femeilor le revin majoritatea sarcinilor de îngrijire într-o familie, indiferent că este vorba de copii sau de rudele mai în vârstă și, după cum am aflat din acest raport, acest lucru conduce la sărăcia femeilor în perioada bătrâneții, atunci când ar trebui să se bucure de demnitate și respect, după cum a declarat raportoarea noastră.

Acest raport este important și fiindcă prezintă problema abuzurilor împotriva persoanelor în vârstă, pe care le condamnă toți deputații din Parlamentul European, iar acestui aspect ar trebui să i se acorde o prioritate politică mai mare.

De asemenea, trebuie să solicităm să se împărtășească cele mai bune practici privind îmbătrânirea activă, Universitatea vârstei a treia și modalitățile de utilizare a noilor tehnologii. Doresc să-i mulțumesc raportoarei și sper că vom lucra cu toții pentru ca îmbătrânirea să devină un proces cât mai activ și mai demn.

  Antonyia Parvanova (ALDE). – Dnă președintă, și eu doresc să o felicit pe raportoare. S-a spus că populația vârstnică are un impact semnificativ asupra protecției sociale și finanțelor publice. În contextul global al modificărilor demografice, femeile sunt supuse, în mod tradițional, unui pericol mai mare de sărăcie și de pensii reduse. Prin urmare, este vital ca noi, în calitate de responsabili politici, să fim conștienți de această problemă și de preocupările persoanelor în vârstă, mai ales ale femeilor, pentru a ne asigura că acestea nu sunt marginalizate.

În acest sens, trebuie să ne intensificăm eforturile la nivel comunitar și național, în direcția utilizării integrale a instrumentelor existente și a măsurilor viitoare în domeniul politicii pensiilor, politicii privind sănătatea și asistența medicală pe termen lung, politicii de ocupare a forței de muncă, politicii privind migrația și integrarea și în domeniul dezvoltării infrastructurii.

Acest aspect trebuie discutat mai des în Parlament.

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, raportoarea evidențiază dubla discriminare de care suferă femeile în vârstă. Aș dori să subliniez modul în care trebuie să abordăm tripla discriminare: femeile vârstnice care sunt singure.

Acest raport abordează aspecte importante, începând cu sfera muncii și reangajarea forței de muncă reprezentate de femeile vârstnice.

Aceste femei trebuie să fie considerate o forță de muncă pozitivă, experimentată, capabilă să-i instruiască pe cei mai tineri. Pe scurt, ele reprezintă o resursă necesară pentru ca întreaga Europă să poată crește și să-și atingă obiectivele autoimpuse, o resursă căreia trebuie să-i asigurăm o viață demnă, cu asistență socială și medicală completă și eficientă, o resursă care trebuie sprijinită în cadrul unei societăți în curs de îmbătrânire, care trebuie să învețe să îmbătrânească în mod corespunzător.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Salut raportul privind rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, mai ales deoarece refuză să considere bătrânețea drept ceva negativ. Așa-zisa perspectivă economică a bătrâneții domină mult prea des în dezbaterile sociale. În reformele statului social, bătrânețea este prezentată drept o problemă pentru sistemul de pensii sau pentru serviciile medicale.

Persoanele în vârstă joacă însă roluri deosebit de importante. Au o experiență profesională considerabilă și joacă roluri importante la nivel social sau familial. Chiar dacă nu au un rol semnificativ din punct de vedere economic, trebuie să considerăm că creșterea duratei medii de viață este o dovadă a calității superioare a vieții în societate și să privim persoanele vârstnice nu ca pe o povară, ci ca membri maturi ai societății, care merită o viață demnă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor în vârstă, care sunt supuse unui pericol accentuat de sărăcie și care depind de serviciile publice și private, dar și de asistența medicală publică, ceea ce înseamnă că femeile vârstnice sunt afectate din cauza serviciilor insuficiente sau de calitate slabă.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Consider că faptul că multe persoane sunt interesate să vorbească despre acest subiect este semnificativ. Comisia trebuie să înțeleagă prin aceasta o necesitate de a găsi răspunsuri la aceste probleme, fiindcă inegalitatea de gen este deosebit de accentuată în cazul femeilor în vârstă, atât din cauza veniturilor reduse ale majorității femeilor, cât și ca urmare a dificultăților de a accesa servicii publice de calitate și în special servicii medicale.

Discriminarea salarială la locul de muncă și discriminarea din rațiuni de maternitate se reflectă direct în majoritatea pensiilor femeilor în vârstă. Prin urmare, aceste pensii sunt reduse, ceea ce contribuie la creșterea pericolului de sărăcie pentru femeile în vârstă. Toate femeile au dreptul de a îmbătrâni cu demnitate, așa că, în Anul european pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, le trebuie acordată o atenție deosebită femeilor în vârstă, pentru a li se respecta demnitatea ca femei și ca cetățeni.

  Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE). – (PL) Populația în curs de îmbătrânire reprezintă un fenomen care necesită o atenție deosebită. Printre problemele pe care trebuie să le abordăm se numără și problema sărăciei, care, deși acoperă numeroase aspecte, este în mare măsură o consecință a nivelului ridicat al șomajului. S-a constatat o reducere semnificativă a încadrării în muncă a persoanelor peste 50 de ani. Aceasta le afectează mai ales pe femei. Din cauza vârstei, ele nu se mai consideră atrăgătoare pentru angajatori. Unele hotărăsc să se pensioneze mai devreme și, din cauza pensiilor reduse, ajung la o sărăcie extremă. Pentru a crește nivelul încadrării în muncă a acestei grupe de vârstă, trebuie să punem în aplicare soluții juridice la nivel guvernamental, în statele membre. Întreprinzătorii au nevoie de stimulente pentru a angaja persoanele peste 50 de ani. Acestea se pot acorda sub formă de reduceri fiscale, prin crearea de soluții speciale în cadrul sistemului de asistență medicală sau prin instruire gratuită, adaptând acești angajați la necesitățile angajatorilor. Ideile de acest gen nu numai că ar crește nivelul de trai, ci ar și aduce beneficii cuantificabile bugetelor statelor membre.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). - Populația Uniunii Europene îmbătrânește, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani reprezentând în 2008 peste 17% din populația Uniunii. Creșterea speranței de viață a populației este însă strâns legată de disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor medicale și de un nivel de trai decent.

Participarea femeilor ca lucrători în domeniul sănătății a fost semnificativă din punct de vedere istoric și este în creștere. În mod global, femeile reprezintă aproximativ 3 sferturi din forța de muncă la nivel comunitar și, în anumite state membre, peste 50% din persoanele care studiază în școlile medicale sunt femei. De asemenea, creșterea natalității și crearea de locuri de muncă sunt indispensabile pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii.

Asigurarea facilităților pentru îngrijirea copilului cu vârste între 0-6 ani este indispensabilă pentru reconcilierea vieții de familie cu activitatea profesională a tinerelor mame. Fiecare euro investit în serviciile de îngrijire a copilului înseamnă beneficii de 6 euro pentru societate, prin crearea de noi locuri de muncă și reintegrarea tinerelor mame pe piața forței de muncă.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor – probabil că ar trebui să spun doar „doamnelor”, deoarece, din păcate, observ că la această dezbatere privind femeile sunt prezenți destul de puțini bărbați – doresc să-i mulțumesc dnei Pietikäinen pentru proiectul de raport privind rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire. Raportul abordează un aspect relevant în contextul provocărilor demografice actuale și oferă o analiză utilă a acestui aspect, prin utilizarea unei abordări multidisciplinare.

Comisia este conștientă că femeile și bărbații în vârstă se confruntă cu dificultăți majore în încercarea de a duce o viață activă, de a-și constitui dreptul la pensie și de a îmbătrâni cu demnitate atunci când li se reduc capacitățile fizice.

Fapt este că femeile în vârstă sunt deosebit de vulnerabile, din cauza stereotipurilor persistente privind rolurile fiecărui sex și, de asemenea, din cauza discriminării de pe piața muncii.

Efectul pe care îl au asupra pensiei unei femei concediile sau întreruperile de activitate în scopul îngrijirii rudelor apropiate, cumulat cu diferențele de salarizare dintre sexe face ca, la bătrânețe, femeile să fie expuse unui pericol mai mare de sărăcie decât bărbații.

Comisia a avut mai multe inițiative menite să atragă atenția asupra nevoilor societăților în curs de îmbătrânire din Uniunea Europeană, în care femeile în vârstă joacă un rol important. Recent, în Cartea sa verde privind pensiile, Comisia a subliniat cât de importantă este reducerea diferențelor dintre femei și bărbați, mai ales în ceea ce privește îngrijirea, salarizarea și piața muncii.

Comisia va evidenția și în continuare importanța rolului femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, în contextul viitoarei sale strategii privind egalitatea dintre femei și bărbați 2010-2015, care va fi adoptată luna aceasta.

De asemenea, Comisia se va asigura că propunerea sa de a desemna 2012 drept Anul european al îmbătrânirii active va ține cont și de principiul egalității de gen.

Acesta fiind ultimul meu discurs din seara aceasta, doresc să le mulțumesc interpreților și să îmi cer scuze dacă, în unele momente, am vorbit prea repede.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 7 septembrie 2010, la ora 12.30.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. - Europa se confruntă cu o problemă gravă: populația îmbătrânește și aceasta este o realitate, care impune măsuri adecvate. In plus, cred că nu trebuie neglijat potențialul persoanelor în vârstă, care este de cele mai multe ori ignorat în statele membre. Experiența și competențele acestora pot fi folosite pentru pregătirea tinerilor, în scopul de a preda ștafeta noilor generații în diferite domenii și la diferite nivele de competență. Deși, legislația UE interzice discriminarea pe motive de vârstă, atunci când este vorba de viața profesională, mai ales în cazul femeilor, asemenea situații, cum ar fi discriminarea directă sau mascată sunt frecvente în toate statele membre. Ca atare, susțin propunerea derulării unor campanii de sensibilizare la nivel european cu scopul de a combate discriminarea existentă pe motive de vârstă și pentru a menține solidaritatea între generații. Consider că, acordarea de fonduri europene pentru sprijinirea proiectelor care implică, printre altele, femeile celibatare și femeile mai în vârstă dezavantajate din punct de vedere social este benefică si ar reprezenta un sprijin forte in combaterea discriminării pe motive de vârstă.

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE), în scris. – (PL) Faptul că raportul PE a subliniat situația femeilor peste 50 de ani în contextul modificărilor demografice din întreaga Europă este un lucru bun. Rapoartele elaborate până în prezent au indicat o îmbunătățire lentă a perspectivelor de angajare și a vieții publice a femeilor. În următorii ani ne putem aștepta la o schimbare puternică, la o deteriorare a situației acestui grup de femei, mai ales în țările ale căror sisteme sociale și de asistență medicală sunt puțin dezvoltate sau ineficiente. În aceste cazuri, populația în curs de îmbătrânire nu va face altceva decât să împovăreze femeile cu responsabilitatea îngrijirii părinților și rudelor vârstnice. Femeile au astfel de responsabilități chiar și acum, iar situația se va accentua în viitor. În multe cazuri, ele îndeplinesc sarcinile instituțiilor ineficiente. Trebuie să ne pregătim pentru bomba demografică care va lua forma creșterii puternice a numărului de persoane infirme și în vârstă. Adaptarea instituțiilor va fi un proces dificil și îndelungat, așa că trebuie să ne hotărâm acum în ce mod putem ajuta familiile într-o societate în curs de îmbătrânire. Comisia Europeană și Parlamentul trebuie să înceapă chiar acum să monitorizeze adaptarea instituțiilor din statele membre la necesitățile unei societăți în curs de îmbătrânire. Raportul subliniază în mod corect necesitatea simplificării accesului la serviciile publice și private, mai ales la serviciile de asistență medicală. Este important ca aceste reglementări să se reflecte în viața cotidiană și să nu rămână doar o serie de prevederi defuncte în documentele UE.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Dle Președinte, în raportul său privind rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a constatat, în mod corect, că femeile aflate la vârsta de pensionare sunt mult mai expuse sărăciei. Motivul acestui fenomen este deseori acumularea unui cuantum redus de puncte pentru pensionare, ca urmare a salariilor mai mici ale femeilor și a reducerii temporare a salariilor, de exemplu în cazul îngrijirii copiilor. Raportul menționează mulți factori care ar putea îmbunătăți calitatea vieții femeilor peste 50 de ani, inter alia, desfășurarea unei activități cu normă redusă, pe lângă activitatea obișnuită. Totuși, cel mai important este să ne hotărâm ce vom face pentru ca femeilor care se apropie de vârsta de pensionare să nu le fie teamă că-și vor pierde locul de muncă și, astfel, resursele financiare. Uniunea Europeană ar trebui să pună accent în mod deosebit pe asigurarea egalității salariilor între femei și bărbați. În temeiul Cartei drepturilor fundamentale și a Tratatului de la Lisabona, discriminarea pe motive de sex este interzisă la locul de muncă, așa că în raport trebuie să existe secțiuni prin care să se asigure egalitatea salariilor între femei și bărbați. Mai mult, este important ca opinia publică să evidențieze eventualele probleme legate de discriminarea împotriva femeilor la locul de muncă.

  Siiri Oviir (ALDE), în scris. – (ET) Toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să aibă șanse egale de a participa complet la viața societății din care fac parte, de a munci și de a fi activi din punct de vedere economic, de a avea un nivel de trai și de bunăstare care să fie considerat normal în societatea în care locuim. Din păcate, criza economică și socială din prezent a accentuat sărăcia și excluziunea la care sunt supuse femeile, mai ales în cazul femeilor vârstnice. Deoarece speranța de viață a femeilor este, în medie, cu șase ani mai mare decât a bărbaților, sexul devine un factor tot mai important în procesul de îmbătrânire. Cred că lupta împotriva sărăciei și excluziunii femeilor trebuie să fie în continuare una dintre provocările importante ale UE și, în consecință, statele membre trebuie să-și îmbunătățească sistemele de protecție socială, politicile de învățare pe tot parcursul vieții și politicile active de angajament, pentru ca femeile aflate în diferite etape ale vieții să aibă șansa de a participa în mod activ la viața societății, dar și pentru a le proteja împotriva excluziunii. Este important ca statele membre să își concentreze eforturile comune pe garantarea egalității de șanse, deoarece drepturile egale dintre bărbați și femei nu reprezintă ele însele un obiectiv, ci o condiție necesară pentru obiectivele generale ale UE: creșterea, angajarea și coeziunea socială.