Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0162(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0242/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 07/09/2010 - 6.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0293

Dezbateri
Marţi, 7 septembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

7. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: Kurt Lechner (A7-0218/2010)

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Mulțumesc frumos dle președinte, am solicitat o explicație a votării raportului Lechner din proprie inițiativă, deoarece cred că este extrem de important și presupun că va urma acum o explicație a votării raportului Lechner pentru că mi v-ați adresat. Vă mulțumesc într-adevăr foarte mult.

Doamnelor și domnilor, pe scurt: raportul Lechner din proprie inițiativă pe care l-am dezbătut ieri seară aici este, după părerea mea, foarte important. Acest raport propune o interconectare a registrelor comerțului sau a registrelor similare privind persoanele juridice sau fizice din diverse state membre, cu scopul de a pune la dispoziție unor parteneri comerciali, consumatori sau creditori potențiali o sursă de informare veridică și fiabilă cu privire la o parte, cu ajutorul căruia să se realizeze transparență și siguranță juridică în relațiile juridice și comerciale.

O precondiție pentru funcționarea pieței unice este instituirea unui set de bază de date privind fiecare entitate înregistrată, și, prin urmare, și interconectarea registrelor comerțului. Am susținut acest raport și pentru că acesta propune integrarea sistemului registrelor europene ale comerțului în așa-numitul proiect e-justiție, care va asigura o mai bună punere în aplicare a acestei măsuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, sunt sigur că vă amintiți minunata scenă din filmul Dr. Jivago, în care burghezia și aristocrații beau șampanie în lumina caldă aurie a unui restaurant, în timp ce afară în întuneric oamenii se revoltă. Ascultând dezbaterea noastră de astăzi dimineață, nu mi-am amintit pentru prima dată de acel moment cinematografic.

Abia am avut un sondaj Eurobarometru care arăta că încrederea în UE este în permanență scăzută. Doar o minoritate dintre cetățenii UE crede acum că Uniunea Europeană este benefică. Însă am auzit de la dl Verhofstadt, de la dl Daul și de la alții că acest lucru se datorează faptului că nu facem suficient de multe, deoarece ei doresc ca Europa să facă mai multe. Am aflat de la președintele Comisiei că a fost doar vina statelor naționale. Așadar, presupun că ține de natura umană să nu încerci să te învinovățești pentru propria nepopularitate, însă ar fi fost bine să fi avut niște indicații că această criză ar avea de-a face cu euro, cu sprijine financiare, cu simpla inechitate prin care au fost trimiși banii publici încoace și încolo având marea siguranță cu care respingem rezultatele electorale.

Permiteți-mi să închei prin cuvintele lui Edmund Burke, care par neobișnuit de potrivite nemulțumirilor noastre actuale: „Pentru că jumătate de duzină de lăcuste ascunse sub o ferigă fac să sune câmpul prin țârâitul lor supărător, în timp ce mii de bovine se odihnesc sub umbra unui copac și fac liniște, te rog, nu-ți imagina că cei ce fac toată gălăgia sunt singurii locuitori ai câmpului.”

 
  
  

Raport: Pablo Zalba Bidegain (A7-0210/2010)

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Călcâiul lui Ahile din acordul cu Coreea este rambursarea taxelor vamale sau scutirea de taxe, în particular de la produsele importate în Coreea din China, fapt care este dificil de monitorizat și de la care se așteaptă că ar dăuna industriei europene. Acest lucru deschide piața într-un mod fără precedent, fără niciun avantaj reciproc, mai mult, pentru UE. Din aceste motive, susțin semnarea unui astfel de acord cu Coreea. Raportul Comisiei pentru comerț internațional încearcă să atragă atenția asupra acestor probleme, și să faciliteze o punere în aplicare mai ușoară a măsurilor protectoare. Acordul ar trebui să fie modificat în acest sens înainte să-l ratificăm. În caz contrar, vom ferăstrui craca pe care industria europeană – și nu doar industria de automobile – stă. Salut amânarea votului; este un pas sensibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Dle președinte, aș dori să știu sigur că cei care doresc să ia cuvântul în timpul explicațiilor votului asupra a două rapoarte vor putea să facă acest lucru.

Mă refer la raportul Binev și la raportul Winkler. Întrucât am început cu rapoarte ulterioare, doream să mă asigur că voi avea dreptul să iau cuvântul, altminteri...

(Președintele l-a informat pe vorbitor că, în conformitate cu articolul 170 alineatul 3 din Regulamentul de procedură, nu este posibil să se dea explicații privind votul celor două rapoarte menționate)

Așadar, nu vor fi prezentate explicații privind votul celor două rapoarte.

 
  
  

Raport: José Bové (A7-0225/2010)

 
  
MPphoto
 

  Paolo Bartolozzi (PPE).(IT) Vă mulțumesc dle președinte, vă rog să mă scuzați. Prin discursul meu aș dori să subliniez modul în care erodarea veniturilor agricultorilor europeni, în ciuda marjelor de profit în creștere pentru sectoarele agroindustriale, provoacă o marginalizare economică îngrijorătoare a lucrătorilor agricoli, cu abandonarea consecventă a activităților agricole.

Din aceste motive, acest fapt necesită bineînțeles o schimbare, pe care Comisia Europeană însăși o recunoaște și pe care raportul, examinat și depus pentru a fi votat în această dimineață în Parlament – pentru care aș dori să îmi exprim sprijinul – o evidențiază de asemenea prin explicații și sugestii ample la un nivel legislativ și departamental.

Într-adevăr, trebuie să combatem speculația globală privind bunurile și să garantăm siguranța aprovizionării. În plus, trebuie de asemenea garantată și o transparență mai mare a prețurilor, nu doar pentru a li se dea agricultorilor dreptate și demnitate, ci și pentru a corecta serioasele dezechilibre care există cu privire la puterea de negociere și pentru a preveni practicile abuzive dintre diferiții operatori.

Agricultura trebuie confirmată ca sector al stabilității economice și sociale și trebuie să recâștige putere în contextul comercial european și în cel globalizat.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, cred că am luat o decizie bună astăzi, una care este bună pentru agricultori, bună pentru consumatori, dar bună și pentru economia europeană în ansamblu. Aspectul cel mai important al acestui raport din proprie inițiativă este semnalul politic pe care îl transmite. Este un semnal către veriga valorii nou create că agricultorii de asemenea, și într-adevăr agricultorii în particular, au dreptul de a stabili o remunerație pentru munca lor. Situația actuală nu poate continua.

Nu am absolut nimic împotriva aprovizionării și achiziționării de alimente ieftine, de calitate, însă accentul este pus în acest caz pe calitate. Cu toate acestea, oricine vinde alimente sub valoarea lor energetică, cu alte cuvinte, dacă recuperarea termică a alimentelor ar aduce mai mulți bani decât vânzarea lor, atunci ceva nu funcționează în sistem. În acest caz, concurența nu va fi corectă. În cazul în care concurența nu este corectă, atunci domeniul politic trebuie să intervină. Acesta este cu exactitate conținutul propunerii pe care am adoptat-o astăzi.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle președinte, și eu am susținut raportul Bové și pot repeta comentariile colegului meu, dl Jahr.

Acest raport transmite un semnal foarte puternic pentru toată lumea, atât în politică, cât și de-a lungul lanțului economic, și anume că Parlamentul de aici se referă la întreprinderi. Am avut parte de o dezbatere energică aseară. Nu toată lumea este de acord cu întregul conținut al acestui raport, însă suntem cu toții de acord că agricultorii nu pot accepta în continuare să fie storși. În momentul de față aceștia sunt, literalmente vorbind, storși de sânge. Primesc din ce în ce mai puțin din prețul final pe care îl plătim cu toții pentru alimentele noastre la supermarket, iar această situație trebuie oprită.

Trebuie să examinăm rolul actorilor dominanți. Avem nevoie de un ombudsman pentru sectorul alimentar și va trebui să examinăm efectul pe care piața globală îl are asupra producătorilor noștri de alimente. Trebuie să examinăm legea concurenței. Mă bucur că acest raport a ajuns să fie dezbătut și a obținut sprijinul pe care îl merita aici în Parlament. Acest lucru reprezintă un pas important de susținere a retoricii vremurilor recente.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Am susținut raportul referitor la veniturile echitabile pentru agricultori și sunt încântată că Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European este interesată de lanțul alimentar care funcționează prost și de contradicția dintre prețurile mici de achiziție pentru agricultori și prețurile mari pentru consumatori. Cu toate acestea, aș dori să subliniez încă o dată aici că există o discriminare de neacceptat și o concurență inegală pentru agricultorii din UE 12, din cauza subvențiilor mai mari de care se beneficiază UE 15. Consumatorilor cehi le este greu să obțină de exemplu lapte, legume, ouă și alte bunuri de la agricultorii cehi, deoarece lanțurile multinaționale preferă bunurile mai subvenționate, și de aceea mai ieftine, din țările UE 15. Acest fapt trebuie schimbat cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 

  Inese Vaidere (PPE).(LV) Vă mulțumesc, dle președinte. Cred că acest raport, care vorbește despre venituri echitabile pentru agricultori, este absolut esențial, în special pentru că prețurile de producție de la ferme au crescut mult mai abrupt, iar costurile au crescut mult mai abrupt decât suma pe care o primesc agricultorii pentru producerea lor. În această situație marile lanțuri de vânzare cu amănuntul sunt cele care de fapt nu pierd nimic prin acest proces. Aș dori să afirm că obiectivul Uniunii Europene a fost întotdeauna acela de a spori veniturile fermierilor, însă putem vedea că este imposibil să fie îndeplinite aceste criterii de dezvoltare a regiunii rurale. Resursele aplicate activității agricole continuă să crească, însă nimic nu este realizat. Agricultorii din mai multe noi state membre ale UE, inclusiv Letonia, sunt perdanți importanți în comparație cu producătorii industriali și cu colegii lor din țările europene mai puternice din punct de vedere economic, care își pot permite să le ofere sprijin suplimentar. În acest mod, punerea în aplicare a principiului de coeziune al Uniunii Europene este de asemenea împiedicată în mod semnificativ. Salut de asemenea în mod deosebit afirmația din raport, conform căreia trebuie să existe o dezvăluire clară a profiturilor care se acumulează în lanțurile de aprovizionare și la angrosiști pe cheltuiala agricultorilor. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, sunt încântat să susțin acest raport. Titlul „Venituri echitabile pentru agricultori” spune totul, indicând faptul că veniturile, de acum înainte și pentru mult timp, nu au fost echitabile.

Din fericire, facem un pas în direcția cea bună. Profiturile trebuie împărțite cu economie și într-un mod echitabil între producători, procesatori și comercianți cu amănuntul, lucru care nu se întâmplă în momentul de față. Acest raport va transmite cel puțin semnalul potrivit, iar noi putem merge de acolo mai departe.

Atunci când acest lucru va fi realizat, sper că vom putea pune în practică o PAC puternică și bine fondată pentru a asigura viabilitatea exploatației agricole de familie și siguranța aprovizionării cu alimente în viitor. Am avut un început de zi bun. Sperăm că ne vom putea îndeplini promisiunea la timpul cuvenit.

 
  
  

Raport: Miguel Portas (A7-0236/2010)

 
  
MPphoto
 

  Romana Jordan Cizelj (PPE).(SL) Am votat în favoarea raportului referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare. Pentru mulți, solidaritatea europeană este o noțiune abstractă, însă este un mecanism de care ar trebui să beneficieze direct cetățenii europeni, mai ales acum când se sunt la ananghie și într-o situație dificilă.

Cu toate acestea, fondul a dovedit că nu funcționează în mod adecvat și acesta este motivul pentru care aștept ca Comisia să ia în serios cererea de evaluare la jumătatea perioadei a funcționării fondului și de revizuire a regulamentului.

Am rezerve cu privire la independența fondului; se referă la durata sa nelimitată. Consider că fondul este un răspuns politic la situația actuală și că pe viitor Uniunea Europeană ar trebui să promoveze ocuparea forței de muncă prin alte instrumente. Acesta trebuie să asigure competitivitatea economiei europene. Trebuie să fim atenți să nu instituim un mecanism care să fie în favoarea celor care eșuează să se adapteze la circumstanțele globale de schimbare. Acesta este contextul în care îmi exprim votul.

 
  
MPphoto
 

  Barbara Matera (PPE).(IT) Dle președinte, în calitate de raportor alternativ al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) pentru acest raport din proprie inițiativă, aș dori mai întâi să-i mulțumesc raportorului pentru munca importantă pe care a făcut-o la început, în special în legătură cu toate grupurile politice.

Consider că acest raport conține câteva puncte importante în vederea îmbunătățirii Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în lumina evaluării la jumătatea perioadei. Aceste propuneri de punere în aplicare sunt conforme cu propriile mele constatări în cazurile pe care le-am revizuit în timpul anului 2010 în cadrul Comisiei pentru bugete, iar acestea corespund necesității de a simplifica și a accelera procedurile referitoare la fond.

Având în vedere situația economică deosebit de dificilă pentru întreprinderile europene și numărul în creștere de cereri de sprijin din partea statelor membre, am considerat că este esențial să se sublinieze în raport că acoperirea prin fond trebuie să fie extinsă până în 2013 pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă ca urmare a crizei economice.

Pentru a concluziona, instituțiile europene sunt solicitate să transmită un semnal puternic de stimulare a redresării economice, iar FEG reprezintă un mesaj important către cetățenii noștri.

 
  
MPphoto
 
 

  Inese Vaidere (PPE).(LV) Vă mulțumesc, dle președinte. Dacă ținem seama de faptul că Fondul european de ajustare la globalizare a fost instituit pentru a reduce amenințarea șomajului și pentru a spori oportunitățile de noi locuri de muncă puse la dispoziția persoanelor care suferă de pe urma globalizării, este în continuare îngrijorător faptul că cele 500 de milioane de euro puse deoparte pentru a fi cheltuite în fiecare an în scopuri ce țin de Fondul globalizării sunt atât de puțin utilizate, și că nu mai puțin de nouă țări nici măcar nu au depus cereri. Evident, acest început pozitiv, când, după ce s-a declanșat criza, Comisia a decis să facă ca mecanismul care se ocupă de plăți din fond să fie mai ușor și mai simplu de utilizat, precum și să-l îmbunătățească, trebuie continuat. Cu toate acestea, această activitate trebuie să continue. Cred că acesta este mai ales cazul cu privire la noile state membre, care au multe întreprinderi mici și mijlocii, unde nu mulți oameni își pierd locurile de muncă în cadrul unei singure întreprinderi, ci mulți oameni își pierd locurile de muncă în multe întreprinderi. Tocmai acest aspect trebuie îmbunătățit în continuare, astfel încât Fondul european de ajustare la globalizare să poată fi într-adevăr aplicat acelor țări al căror produs intern brut este mai mic decât media Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
  
  

Raport: José Bové (A7-0225/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE).(PL) Astăzi am adoptat un raport important privind veniturile echitabile pentru agricultori și o mai bună funcționare a aprovizionării cu alimente în Europa. Funcționarea eficientă a aprovizionării cu alimente este un produs nu doar al lungimii rutei parcurse de produsele agricole, de pe câmp până la procesare, la comerțul cu ridicata, la cel cu amănuntul și până pe masa consumatorului, ci și a naturii și a complexității sale specifice. Producția agricolă este, în mare măsură, dependentă de condițiile naturale și climatice, asupra cărora agricultorii au o influență foarte limitată. Industria de procesare a alimentelor le dictează prețurile agricultorilor, în timp ce distribuitorii fac același lucru atât față de procesatori, cât și față de consumatori. De aceea este important să se analizeze prețurile și să se monitorizeze transparența acestora. Acest lucru nu înseamnă încălcarea legii pieței libere, însă restricționează efectul de monopol al intermediarilor. Instituțiile care se ocupă cu supravegherea și monitorizarea sunt introduse în momentul de față pe piețele financiare. Unele persoane doresc ca supravegherea și monitorizarea să fie îndepărtate de pe piața agricolă. Astfel de persoane nu țin cont de faptul că producătorii sunt mici și independenți, și că pierd în fața intereselor comerciale puternice și suportă pierderi enorme.

 
  
  

Raport: Tadeusz Zwiefka (A7-0219/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Dle președinte, raportul dlui Zwiefka reflectă multă pricepere și un volum considerabil de muncă în legătură cu cercetarea legislației actuale, a convențiilor internaționale – în mod particular Convenția de la Haga – și a jurisprudenței, dintre care anumite aspecte sunt, chiar trebuie spus, uneori contradictorii.

În realitate, acest raport soluționează totuși doar o parte din problemă. În cazul în care există un domeniu în care legislația europeană are legitimitate completă, atunci este vorba de armonizarea nu a dreptului material care ar avea drept rezultat standardizarea legii de-a lungul statelor membre, ci a normelor care guvernează conflictele de jurisdicție – în primul rând astfel încât să se știe ce curte are jurisdicție – iar, în al doilea rând, a normelor care guvernează conflictele de legi; cu alte cuvinte, stabilind legea care se aplică.

Ce lege se aplică în cazul contractelor, inclusiv când persoanele sunt stabilite în locuri diferite? În cazul proprietății, fie imobilă, mobilă sau intangibilă – care este partea ce reprezintă proprietatea industrială? În cazul contractelor, chiar și atunci când părțile contractante sunt stabilite în locuri diferite?

Toate acestea trebuie reglementate, dle președinte, printr-un cod european. Până când vom avea acest cod european de drept internațional privat, ne vom confrunta cu dificultăți considerabile. Acest raport are meritul de a rezolva parțial unele din aceste chestiuni, atunci când exequatur-ul este implicat.

 
  
  

Raport: Antonyia Parvanova (A7-0221/2010)

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Sunt de acord cu autorul raportului că femeile care aparțin minorităților etnice din cadrul UE suferă de diverse forme de discriminare și că este datoria noastră să încercăm să le îmbunătățim condițiile de viață, în special în ceea ce privește accesul la educație, la piața forței de muncă, la securitatea socială și la sistemul de sănătate. Cu toate acestea, raportul solicită de asemenea Comisiei să colecteze date statistice defalcate pe grupuri etnice. Carta drepturilor și libertăților fundamentale interzice în mod explicit colectarea de date grupate în funcție de rasă.

De aceea aș dori să adresez două întrebări: Poate realiza Comisia o astfel de analiză fără a încălca dreptul internațional, sau există o încercare de a modifica articolul relevant al cartei, astfel încât să devină posibilă efectuarea unei astfel de analize? Este autorul sau întreaga adunare într-o măsură oarecare conștientă de această situație contradictorie? În ciuda acestui fapt, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI).(NL) Dle președinte, am votat împotriva raportului Parvanova referitor la integrarea socială a femeilor care aparțin grupurilor minorităților etnice, deoarece acest raport – la fel ca aproape toate inițiativele corecte politic de acest tip – este contraproductiv. De exemplu, abordările autorului pentru a evita folosirea termenului de „islam” sunt la limita ridicolului. Alt exemplu este recunoașterea faptului că femeile care aparțin minorităților etnice sunt discriminate față de bărbații care aparțin aceleași minorități. Raportul declară că violența pe baza unor considerente de cutumă, tradiții sau religie nu este justificată, însă se sfiește de a pune degetul direct pe rană și de a spune lucrurilor pe nume: și anume că multe dintre principiile conținute în islam nu pot fi integrate în societatea noastră europeană. În cazul în care noi, Parlamentul European, nu ieșim din acest stadiu de negare, toate măsurile menite să le integreze pe femeile din țările islamice vor fi sortite eșecului încă de la început.

 
  
  

Raport: Sirpa Pietikäinen (A7-0237/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Persoanele în vârstă de astăzi sunt privite prea des în mod greșit ca fiind ineficiente și incapabile de a munci, chiar dacă dreptul european se opune discriminării pe motive de vârstă. Imensa valoare adăugată cu care acestea contribuie la economiile naționale, grație numărului mare de ani de experiență, a fost uitată. În acest context, din cauza discriminării continue bazate pe gen, femeile se găsesc într-o situație deosebit de dificilă pe piața forței de muncă. În plus, conform statisticilor, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, ceea ce înseamnă că acestea sunt supuse într-o măsură mai mare riscului de sărăcie și de plată a unor pensii mai mici din cauza sumelor mai mici de bani primite comparativ cu bărbații care ocupă aceleași poziții. Toate aceste probleme sunt în mod special prezente în zonele rurale. În legătură cu cele menționate mai sus, sunt încântat că vor fi luate decizii care ne reamintesc de această problemă și care ne mobilizează să facem eforturi continue pentru a îmbunătăți situația prezentă.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle președinte, susțin acest raport, și doresc să atrag atenția în particular asupra a trei puncte care cred că sunt într-adevăr importante, dată fiind graba de a-i plasa pe oamenii în vârstă mai degrabă în centre de îngrijire, decât să ne îngrijim de aceștia în cadrul comunității sau la casele lor. Punctele 17, 19 și 25 sunt în mod deosebit încurajatoare în această privință. Trebuie să ne asigurăm că există o abordare bazată pe drepturi în ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă. Trebuie să ne asigurăm că oamenii bătrâni pot avea o viață independentă în propriile lor case și că există susținere pentru ca ei să procedeze astfel. Nu ar trebui să permitem să se obțină profit de pe urma mutării persoanelor în vârstă în sectorul privat al asistenței private.

Doresc, de asemenea, să atrag atenția asupra punctului 13, care reconciliază munca și asistența. Aș putea sugera acestui Parlament și multor parlamente din întreaga Europă – și într-adevăr dincolo de Europa – faptul că trebuie să examinăm reconcilierea activității politice cu asistența acordată. Aș dori să fac un sondaj cu privire la numărul de persoane din acest Parlament care dețin un rol social, precum și unul politic. Nu prea multe.

 
  
MPphoto
 

  Erminia Mazzoni (PPE).(IT) Dle președinte, am votat în favoarea raportului deoarece acesta conține câteva declarații de principiu foarte importante.

Prima este că, în timp ce îmbătrânirea este privită în mod normal în termeni negativi, persoanele în vârstă reprezintă o resursă economică și socială de la care ne inspirăm, dar pe care nu o recunoaștem; că criza economică are consecințe mai grave asupra femeilor și în special asupra celor în vârstă; că discriminarea pe motive de vârstă nu ar trebui să existe în legătură cu incluziunea; și că femeile sunt expuse unui risc mai crescut de sărăcie, iar, mai presus de toate, riscului de a primi pensii limitate, în ciuda faptului că acestea reprezintă stâlpii bunăstării.

Acest raport propune o modalitate importantă de sprijin cu scopul de a învigora Europa națiunilor și astfel Europa popoarelor, a tuturor popoarelor. Metoda implică dezvoltarea unei abordări pentru definirea evaluărilor, statisticilor și datelor bazate pe gradul de sensibilizare cu privire la inegalitățile de gen în cazul persoanelor de vârsta a treia, care rezultă în principal din situațiile defavorabile bazate pe gen din timpul vieții. Raportul privește de asemenea abordarea cursului vieții, în care interconexiunile îmbătrânirii și ale genului sunt luate în considerare, ca fiind calea de urmat în cadrul politicilor privind îmbătrânirea.

În această rezoluție sunt necesare trei aspecte fundamentale și importante: un mecanism pentru a asigura acumularea drepturilor de pensii chiar și în cursul perioadei în care o persoană prestează servicii de îngrijire socială; luarea în considerare a dimensiunii de gen atunci când are loc reformarea sistemului de pensii și adaptarea vârstei de pensionare; și prevederea remunerării pentru serviciile de îngrijire socială.

Aceasta este o informație foarte importantă în măsura în care unele state membre, și Italia în mod deosebit, își adaptează sistemele naționale de pensii pentru a se conforma orientărilor europene. Acestea sunt adevăratele orientări europene.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Am votat împotriva acestui raport din cauza adoptării propunerii conform căreia statele ar trebui să țină cont de situația specifică a femeilor în vârstă lesbiene, bisexuale și transsexuale. Înseamnă acest lucru că aceste femei ar trebui să aibă un statut mai ridicat față de alte femei în vârstă? În dezbaterea de ieri am subliniat că riscul mai mare de a sărăci în rândul femeilor cu vârsta de pensionare se datorează faptului că acestea au grijă de familie și cresc copii, și pentru că veniturile lor de-o viață sunt, în medie, mai scăzute decât cele ale bărbaților, și că acest lucru trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, acest fapt nu are nimic de a face cu orientarea lor sexuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte,am fost încântat să susțin acest raport. Am fost singura persoană care a participat aseară la dezbatere și care nu a luat efectiv cuvântul. Motivul pentru care nu am luat cuvântul a fost acela că mi s-a părut oarecum că titlul este un termen impropriu. În loc să discutăm despre rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, noi discutam de fapt despre modul de tratare a femeilor în vârstă într-o societate în curs de îmbătrânire.

În mod cert, unele dintre punctele de vedere erau absolut corecte, în mod particular diferența existentă în cazul plăților pensiilor între bărbați și femei, fapt care este inacceptabil într-o societate democratică. Există totuși o necesitate mare și urgentă de a purta o altă discuție cu privire la rolul atât al bărbaților, cât și al femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire. Trebuie ținut cont de acest lucru, mai ales atunci când este vorba de planificarea bugetului. Nu cred că acest lucru a fost făcut în trecut. Implicările economice ale unei societăți în curs de îmbătrânire nu au fost abordate în mod adecvat. Acest lucru trebuie făcut de urgență dacă se dorește planurile respective să nu meargă prost.

 
  
  

Raport: Morten Løkkegaard (A7-0223/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dle președinte, dvs., eu și alte câteva persoane am stat mai mult. Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că este important pentru relația dintre politicieni, în poziția lor de a-și asuma răspunderea, și electorat, iar toate acestea pot servi drept element central al democrației noastre reprezentative. Cred că toate acestea reprezintă o cerință importantă în vederea asigurării participării depline, conștiente și democratice a cetățenilor la procesul de integrare europeană.

Din nefericire, trebuie observat că ultimele alegeri europene au avut, de asemenea, o rată ridicată de abținere de la vot, iar acest lucru este destul de comun în toate țările europene – și nu doar în Europa. Acest lucru demonstrează în mod clar cât de puține informații obțin cetățenii cu privire la politicile și problemele europene și, în mod regretabil, cât de detașați se simt față de instituția noastră.

Având în vedere faptul că Tratatul de la Lisabona introduce o nouă formă de participare a cetățenilor la procesul Uniunii Europene de luare a deciziilor, este important să facem un efort pentru a acoperi această lacună. Instituția trebuie, în realitate, să se străduiască să garanteze accesul nerestricționat și gratuit la toate informațiile publice transmise de către Comisia Europeană.

În final, trebuie să scot în evidență cât de esențial este să se asigure faptul că instituțiile europene lucrează împreună cu oamenii, și că autoritățile naționale responsabile își îmbunătățesc comunicarea. În plus, toate acestea trebuie realizate prin încurajarea statelor membre de a-și asuma un rol mai activ în informarea cetățenilor cu privire la chestiunile legate de Europa noastră.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE) . – (DA) Dle președinte, mai întâi de toate sunt încântat că am adoptat astăzi un raport privind o mai bună comunicare în Uniunea Europeană. Am votat și eu în favoarea rezoluției comune alături de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, deoarece este vorba de un raport care ne pune la dispoziție o temelie durabilă. Raportul include în mare toate propunerile care au fost adoptate în martie în Comisia pentru cultură și educație. Cu toate acestea, aș dori să spun că între timp au fost făcute mai multe compromisuri, care sperasem desigur că vor fi menținute până la votul final. Acest lucru nu a fost posibil, deoarece forțele puternice de lobby au slăbit în ultimul moment decizia anumitor părți implicate. Totuși, voi lua act de acest fapt și pot vedea și sunt încântat că aceste propuneri au avut drept rezultat o dezbatere bună, astfel încât acum putem înainta cu cele 46 de propuneri către o mai bună comunicare în cadrul UE.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle președinte, în calitate de fost jurnalist am fost deosebit de fericit să susțin acest raport. Cunoscând ambele părți ale acestei discuții – înainte ca jurnalist și acum ca politician – cred că există un pericol în cazul egalizării informațiilor cu jurnalismul. Trebuie să fim foarte atenți cu privire la acest fapt.

Îngrijorarea mea de acum este că criza economică lasă un număr uriaș de jurnaliști fără un loc de muncă. Acest lucru are loc în Irlanda. Ziarele locale și stațiile locale de radio pierd din personal și se fac presiuni pentru a scăpa de oameni. Înseamnă că jurnalismul va suferi în calitate, deoarece oamenii nu vor avea timpul și resursele necesare să cerceteze temele și să asigure calitatea chestiunilor relatate.

Îmi este teamă că Europa tinde să cadă într-o postură defensivă deoarece temele locale sunt acoperite, iar cele europene nu, cu excepția cazului în care acestea sunt relevante pentru populația din statele noastre membre. Aceasta este provocarea deputaților aleși din Parlament – de a face ca activitatea prestată aici să fie relevantă acasă, pentru că aceasta este foarte relevantă.

 
  
MPphoto
 

  Oldřich Vlasák (ECR). (CS) Lucrul pozitiv cu privire la acest raport este cu siguranță faptul că recunoaște în repetate rânduri rolul în creștere al parlamentelor naționale și că subliniază principiul subsidiarității. Raportul include de asemenea diferite propuneri, precum o transparență mai mare, publicarea informațiilor, acreditarea mai simplă a jurnaliștilor și așa mai departe, care merită categoric să fie susținute. Pe de altă parte, acesta include idei care sunt mai mult decât controversate. Raportul propune crearea unui grup de corespondenți a căror sarcină ar acoperi tema Uniunii Europene într-un mod mai instructiv. În raport, se solicită de asemenea fiecărui stat membru să dețină un birou specializat în afaceri UE, al cărui rol ar fi să explice impactul politicilor UE. În același timp, raportul propune alocații mărite pentru biroul de informare al Parlamentului. În opinia mea, un rezultat mai bun ar putea fi atins prin ameliorarea eficienței și prin metode noi, și nu prin creșteri bugetare. Prin urmare, am respins acest raport.

 
  
MPphoto
 

  Inese Vaidere (PPE).(LV) Vă mulțumesc, dle președinte. Salut în mod deosebit faptul că acest raport ne reamintește de obligația mass mediei de a informa oamenii cu privire la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, și că aceste chestiuni cu care se confruntă Uniunea Europeană ar trebui incluse în programul școlar. Într-o situație în care există în total o cantitate mare de informații despre Uniunea Europeană, rolul birourilor de informare ale Parlamentului din statele membre devine mult mai important. Aș dori să subliniez necesitatea de a controla de asemenea ceea ce se întâmplă în aceste birouri, precum și cât de eficient sunt cheltuite fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția acestor birouri. Accentul pe care îl pune raportul pe rolul canalului Euronews TV este de asemenea în mod deosebit binevenit. Aș dori să subliniez că acest canal ar trebui să transmită exact precum declară raportul; să transmită în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. De exemplu, în Letonia primim informații de la acest canal în rusă, însă nu există nicio informație disponibilă în letonă, limba oficială. Jurnalismul independent are un rol special. Aș dori de asemenea să sugerez introducerea unei legislații europene cadru care ne-ar permite să identificăm mass media autentică și în acele state în care capacitatea politică de a introduce o legislație națională de acest tip lipsește pur și simplu. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 

  Emma McClarkin (ECR). – Dle președinte, acest raport și această rezoluție privind noile mijloace de comunicare în masă și jurnalismul pe care am votat-o astăzi trebuia să examineze modurile în care noile mijloace de informare în masă schimbă jurnalismul. În schimb, raportul a devenit în realitate o listă de dorințe pentru deputații din Parlamentul European care doresc să amelioreze unitatea de măsură a spațiilor publicitare și să manipuleze volumul informaților cu privire la UE. Propunerile includ programe europene de formare profesională pentru jurnaliști, mai mulți bani pentru birourile de informare ale Parlamentului și încă mai mulți bani pentru politica europeană de comunicare.

Cred în libertatea de exprimare. Cred de asemenea în jurnalismul independent credibil. Forțarea și finanțarea jurnaliștilor și a emițătorilor publici independenți de a acoperi chestiunile UE în vederea promovării idealului european este o propagandă strigătoare la cer, și de aceea am votat împotriva acestui raport și a acestei rezoluții. Din respect pentru un exercițiu de egoism, s-a ratat oportunitatea de a examina modalitățile de încurajare a angajamentului democratic prin media socială.

 
  
  

Explicații scrise privind votul

 
  
  

Raport: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0222/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului elaborat de colega mea poloneză, dna Geringer de Oedenberg, referitor la propunerea de a codifica Regulamentul din octombrie 1968 al Parlamentului European și al Consiliului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii, care a fost modificat în 1968, 1976, 1992 și de două ori în 2004. În aprilie 1987, Comisia și-a instruit serviciile să demareze codificarea tuturor actelor legislative imediat după cea de-a zecea modificare, subliniind în același timp că aceasta este o regulă minimală și că, din motive de claritate și înțelegere corectă a dispozițiilor, serviciile Comisiei trebuie să facă eforturi să codifice textele pentru care sunt responsabile la intervale mai scurte. Deși a fost stabilită o metodă de lucru accelerată în Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994, din păcate au existat întârzieri în codificarea legislației europene. Aceste întârzieri au impact atât asupra cetățenilor noștri, cât și asupra statelor membre, în special asupra administrațiilor publice, profesiilor juridice, studenților și profesorilor din domeniul dreptului, și așa mai departe. Există mult prea multe prevederi care au fost modificate în mod repetat și care se găsesc acum punctate în textul original și în actele ulterioare de modificare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) În eforturile de a-mi sprijini perspectiva interguvernamentală și teritorială asupra politicii UE, întotdeauna am apărat până în pânzele albe principiul subsidiarității și am pus la îndoială sarcinile birocratice și administrative costisitoare pe care UE le plasează adesea asupra statelor membre, cetățenilor și întreprinderilor.

Prin urmare, nu pot decât să votez în favoarea raportului elaborat de dna Geringer de Oedenberg, care ne amintește de importanța „unei legiferări mai bune”. Acest lucru poate fi realizat parțial prin evaluarea impactului procedurilor juridice cu mult înainte ca proiectul unui anumit act să fie prezentat ca propunere legislativă oficială de către Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Această nouă propunere conține o codificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității. Această propunere menține conținutul legilor codificate și urmărește o clarificare în vederea aplicării standardelor legale privind libera circulație a lucrătorilor. Uniunea Europeană trebuie să atingă un obiectiv pe termen lung și să asigure libera circulație a lucrătorilor în toate statele membre. Toți lucrătorii trebuie să primească dreptul de a circula liber și de a obține un loc de muncă în statele membre.

Uniunea Europeană trebuie să asigure faptul că mobilitatea forței de muncă este mai transparentă, trebuie să ajute lucrătorii să-și amelioreze condițiile de trai și să se afirme în societate, și prin urmare, discriminarea pe motive de naționalitate și condițiile de angajare trebuie abrogate fără excepție. Trebuie să existe o cooperare mai bună între statele membre cu privire la punerea în aplicare a unor condiții mai flexibile de ocupare a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Libera circulație reprezintă un drept fundamental și un mijloc de creștere a posibilităților de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de viață. De această dorință trebuie să se bucure lucrătorii permanenți, sezonieri și frontalieri, precum și cei care își desfășoară activitățile în scopul de prestare de servicii, în orice stat membru. Votez în favoarea acestei rezoluții pentru că recunosc contribuția sa la sprijinul acordat de agențiile de ocupare a forței de muncă resortisanților din alte state membre, la egalitatea de tratament și la dreptul la educație generală, ucenicie și instruire pentru copiii resortisanților unui stat membru care sunt sau au fost angajați într-un alt stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Acest regulament are drept obiectiv înlocuirea celui din 1968 privind libera circulație a lucrătorilor, precum și diferitele legi care au fost încorporate în regulament. Acesta reprezintă așadar un proces de codificare în cursul căruia, în termenii avizului Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, nu au fost făcute modificări substanțiale. Susțin fără niciun fel de rezerve această inițiativă care are drept scop simplificarea și clarificarea legislației Uniunii, care a făcut obiectul unor amendamente frecvente și se întinde asupra mai multor acte legislative. Doar în acest mod vom fi în măsură să garantăm o mai mare transparență în legislația Uniunii, făcând-o mai accesibilă și mai ușor de înțeles pentru europenii obișnuiți și oferindu-le acestora noi oportunități și șansa de a beneficia de drepturile specifice ce le sunt atribuite, conturând astfel o Europă a cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport pentru a mă asigura că cetățenii care lucrează pe teritoriul altui stat sunt tratați la fel ca lucrătorii provenind din acea țară în ceea ce privește condițiile de ocupare a forței de muncă și de lucru, nu în ultimul rând cu privire la remunerație, concedieri și revenirea pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție se limitează pur și simplu la codificarea textelor existente cu privire la libera circulație a muncitorilor în Uniune, fără modificări substanțiale, așa că am votat pentru adoptarea ei. Cu toate acestea, doresc să menționez că libera de circulație implică o integrare politică sporită. Numai un concept nou de socialitate în Uniunea Europeană, care poate garanta fiecărui european drepturi sociale minime, va permite libera circulație a lucrătorilor, fără probleme sociale, nu în ultimul rând dumpingul social.

Cred că această libertate de circulație face necesară punerea în aplicare a unor standarde minime în materie de asistență medicală, educație și pensii sociale, care ar trebui să fie garantate la nivelul UE. În ceea ce privește drepturile sociale, stabilirea acestor standarde minime crește omogenitatea condițiilor de muncă și acționează pentru a reglementa mișcările întreprinderilor bazate pe muncă manuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Salut acest raport, care observă în mod corect importanța Elveției și a SEE față de chestiunile comerciale ale UE. Raportul afirmă explicit că acest Parlament respectă pe deplin cauzele naturii specifice a relațiilor dintre Elveția și UE. Aș merge mai departe solicitând respectul deplin pentru cetățenii tuturor celor patru țări AELS în determinarea relațiilor propriilor lor țări cu UE.

O zonă de interes reciproc pentru țările UE și SEE care nu intră în sfera de aplicare a acordurilor de pe piața internă este pescuitul. În ultimele luni Islanda a stabilit în mod unilateral o cotă pentru stocurile de macrou care pot pune în pericol durabilitatea însăși a pescuitului. În timp ce susțin cu tărie conceptul de control național al pescuitului, acesta trebuie să opereze pe baza unei cooperări regionale și a dreptului internațional. Solicit guvernului islandez să se prezinte la discuții cu vecinii pentru a ajunge la o decizie satisfăcătoare și responsabilă în mod reciproc cu privire la această situație.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. Această procedură păstrează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității, ceea ce a fost una dintre marile realizări ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Libera circulație a lucrătorilor în interiorul Uniunii este unul dintre obiectivele principale ale tuturor statelor membre și conduce la dezvoltarea economiilor din toate țările UE. Prin urmare, nu poate exista niciun fel de discriminare. Ceea ce face să fie foarte important ca orice regulament care permite realizarea acestui obiectiv să fie perfect prevăzut și codificat. Adoptarea prezentului regulament permite îndrumarea tuturor statelor membre în vederea coordonării politicilor lor din domeniul ocupării forței de muncă. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) Comisia Europeană acordă o mare importanță simplificării și îmbunătățirii transparenței legislației UE pentru a face ca aceasta să fie mai promptă și mai ușor accesibilă pentru cetățenii statelor membre.. Cu toate acestea, acest scop nu poate fi atins atât timp cât numeroase regulamente modificate în mod considerabil sunt în mare măsură dispersate. După cum se întâmplă, în unele cazuri, este nevoie de cercetări serioase pentru a stabili legislația care este în vigoare. Întrucât decizia Consiliului privind ocuparea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene a fost de asemenea modificată de mai multe ori, acest text trebuie să fie de asemenea codificat. Cred că este important să codificăm această legislație și alte actele legislative ale UE similare cât mai rapid posibil. De aceea am votat în favoarea acestui regulament.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Bulgaria și România au aderat la Uniunea Europeană prea devreme. Diferențele socioeconomice majore între vechile și noile state membre, în special Bulgaria și România, conduc la o migrație uriașă a forței de muncă de la est la vest în cadrul UE. Justificarea acestui lucru pe motive de liberă circulație a lucrătorilor nu este un argument valid în acest caz, deoarece diferențele sunt atât de mari încât dau naștere la muncă ieftină și la probleme de integrare pe piața forței de muncă în vechile state membre. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoare deoarece acesta este un subiect de importanță maximă, în mod deosebit într-un moment în care este dezbătută circulația cetățenilor romi în cadrul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Roithová (PPE) , în scris. (CS) Am votat pentru regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, în versiunea care ține cont de obiecțiile legale ale Parlamentului European. Adoptarea în primă lectură va accelera introducerea acestui regulament, lucru care este important. În ciuda acestui fapt trebuie să spun că unele state membre încă pun diferite obstacole în calea liberei circulații a persoanelor în cadrul Uniunii Europene și procedează astfel la diferite niveluri și sub diverse pretexte, încălcând astfel Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aș dori să atrag atenția în acest moment asupra hărțuirii actuale, nejustificate a șoferilor cehi de către poliția germană în regiunile de frontieră. Ședința de lucru de ieri dintre ofițerii de poliție seniori din ambele țări nu a făcut aproape nimic pentru a rezolva situația, și chiar s-a încheiat într-un război verbal, pe care media le-a recepționat imediat. Aș îndemna Comisia să înceapă abordarea acestei probleme cu toată seriozitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acesta a fost un raport destul de tehnic, care nu ridică însă controverse. De aceea, noi, Verzii, l-am susținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care va proteja libera circulație a lucrătorilor în cadrul UE. Piața internă se bazează pe posibilitatea ca lucrătorii calificați să se poată transfera între statele membre fără impedimente, motiv pentru care am susținut acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Simplificarea și clarificarea legislației europene este de cea mai mare importanță pentru ca legile să poată deveni mai inteligibile și mai accesibile publicului. Înțelegându-le cu ușurință, legile pot oferi oamenilor o mai bună înțelegere a drepturilor de care aceștia beneficiază și care generează, prin urmare, noi oportunități.

Codificarea prevederilor care sunt dispersate și care fac obiectul unor amendamente frecvente este necesară pentru a putea asigura că legislația europeană este clară și transparentă și că aceasta este adusă mai aproape de public.

Acest lucru este și mai important în zona de liberă circulație a lucrătorilor: o problemă care a devenit una dintre cele mai importante arene de construire a integrării europene și care a oferit cetățenilor statelor membre noi oportunități, deoarece aceștia au dreptul să lucreze liber într-un alt stat membru, beneficiind de tratament egal, în timp ce toate actele de discriminare sunt interzise.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii, deoarece consider că libera circulație reprezintă un principiu fundamental al UE și al pieței interne. Solicit Comisiei și Consiliului UE să utilizeze oportunitatea adoptării acestui regulament și să ceară statelor membre să ridice barierele existente pentru lucrătorii români și bulgari. Barierele existente în calea liberei circulații a lucrătorilor din statele membre care au aderat la Uniune după 1 mai 2004 reprezintă limitări ale drepturilor cetățenilor acestor țări și pot conduce la muncă ilegală și la dumping social. Ridicarea acestor bariere îi va proteja în egală măsură atât pe lucrătorii migranți, cât și pe lucrătorii autohtoni. Realizarea acestui obiectiv asigură apărarea și respectarea principiilor fundamentale ale UE și sper ca atât Comisia, cât și statele membre, să dea dovadă de voința politică necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor și domnilor, libera circulație este un drept fundamental al lucrătorilor și al familiilor acestora. Acest raport constată în mod corespunzător că circulația forței de muncă în Uniunea Europeană ar trebui să fie unul dintre mijloacele prin intermediul căruia cetățenii UE își pot îmbunătăți viețile și condițiile de muncă. Este o chestiune ce ține de libertate și de demnitate. În această privință, aderarea la UE a avut un impact uriaș asupra țării mele, Lituania. Cu excepția câtorva țări, putem lucra în teorie în mod liber în oricare stat membru al UE.

În prezent trecem prin experiența epocii de aur a companiei aeriene economice Ryanair, care ne permite să călătorim mai ușor. Oamenii pot zbura de la cele mai mari aeroporturi ale Lituaniei către mai mult de 40 de orașe europene. Acest lucru este atât o binecuvântare, cât și un blestem. Există multe preocupări cu privire la faptul că din cauza migrației constante, Lituania trece printr-un export de creiere. Aproape 60 000 de lituanieni trăiesc în Regatul Unit, în timp ce în 2001 acolo locuiau mai puțin de 5 000.

Aproximativ 90 000 de lituanieni trăiesc în Irlanda. Suntem o națiune mică, le-am dat o educație și am investit în studiile lor, iar acum ne pierdem cei mai activi oameni care au în jur de douăzeci, treizeci de ani. Noi, Lituania, și câteva din statele membre ale UE trebuie să facem mai mult de un efort dacă dorim să oprim această tendință periculoasă.

 
  
  

Raport: Slavi Binev (A7-0212/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Astfel cum afirmă în mod clar raportul în cauză, contrafacerea monedei euro reprezintă un pericol real și semnificativ.

Tocmai din acest motiv, adoptarea unui regulament specific ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea circulației monedelor contrafăcute, prin aplicarea procedurilor obișnuite de autentificare a monedelor aflate în circulație, precum și a unor mecanisme de control a procedurilor respective de către autorități. De aceea am votat în favoarea raportului dlui Binev, și aș dori să-i mulțumesc pentru activitatea pe care a prestat-o.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Prezenta propunere de regulament stabilește măsurile necesare pentru a proteja moneda euro împotriva falsificării. Printre altele, aceasta impune instituțiilor de credit și altor operatori economici, cum ar fi transportatorii de numerar, să verifice autenticitatea bancnotelor și monedelor euro pe care le primesc și pe care intenționează să le introducă din nou în circulație. De asemenea, îi obligă pe aceștia să identifice falsurile. Cu toate acestea, lipsa unui standard comun cu caracter obligatoriu pentru autentificarea monedelor a dus la diferite practici care sunt folosite de la un stat membru la altul, ceea ce înseamnă că nu suntem în măsură să oferim o protecție coerentă pentru monedă în întreaga Uniune. În calitate de raportoare pentru grupul meu, am lucrat foarte îndeaproape cu dl Binev la această propunere de regulament. Ca și dl Binev, susțin propunerea Comisiei Europene și am votat în consecință.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Existența mecanismelor și a unui cadru legislativ care asigură că orice valută aflată în circulație este verificată de către autoritățile necesare este crucială în vederea protejării instituțiilor financiare și a piețelor împotriva fraudei. Garantarea validității valutei și a circulației acesteia necesită de asemenea un tratament adecvat care va trebui să fie asigurat la nivel național. Având în vedere acest lucru, este important să introducem norme obligatorii care raționalizează punerea în aplicare a procesului de autentificare a monedei euro cu controlul acestor proceduri. Astfel de chestiuni ar trebui tratate de către profesioniști calificați în mod adecvat care sunt competenți cu privire la aceste probleme, astfel încât să se asigure că procedurile sunt eficiente. În plus, cred că această raționalizare este vitală pentru ca încrederea din partea consumatorilor și a pieței în ansamblu în zona euro să crească.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Falsificarea monedelor euro reprezintă o amenințare semnificativă, în mod special pentru cupiurile cu valoarea cea mai ridicată. Lipsa unui cadru comun obligatoriu pentru autentificarea monedelor ar putea constitui un impediment pentru protejarea monedelor din metal. Regulamentul care tocmai a fost adoptat constituie un instrument legal obligatoriu care permite stabilirea unei metode comune pentru autentificarea monedei euro.

Unul dintre obiectivele principale ale regulamentului este acela de a asigura că instituțiile garantează că monedele euro care revin în circulație sunt supuse unui proces de verificare a autenticității. Autentificarea ar trebui să fie efectuată prin intermediul aparatelor de procesare a monedelor incluse în lista menționată la articolul 5 alineatul (3) sau de către un personal pregătit în mod corespunzător, în conformitate cu metodele desemnate de statele membre. În plus, având în vedere faptul că autentificarea monedelor euro produce în mod inevitabil cheltuieli instituțiilor implicate în acest proces, cum ar fi instituțiile de credit și altor instituții, cum ar fi transportatorii de numerar, sugerez includerea dreptului instituțiilor de a percepe o taxă de administrare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Combaterea falsificării bancnotelor și monedelor euro, precum și procedurile de autentificare a monedelor euro reprezintă motivul adoptării prezentului regulament, astfel încât să se poată introduce un cadru comun obligatoriu pentru autentificarea monedelor. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Raportul abordează problema circulației monedelor contrafăcute.

Până acum statele membre au avut folosit practici diferite pentru retragerea monedelor contrafăcute din circulație. În acest context, propunerea are drept obiectiv garantarea punerii eficiente în aplicare de către autorități, pe tot cuprinsul zonei euro, a procedurilor comune de autentificare a monedelor euro aflate în circulație și a mecanismelor de control a acestor proceduri de către autorități. Am votat în favoarea propunerii deoarece cred că procedurile uniforme pe tot cuprinsul Europei sunt esențiale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, am urmat și am participat în mod activ la procesul legislativ al acestui raport pe care l-am aprobat.

Uniformitatea extinsă a sistemelor folosite în Europa pentru a combate contrafacerea monedelor este un lucru pe care ni-l dorim cu tărie, în mod deosebit după ce am obținut niveluri excelente de protecție în lupta împotriva falsificării bancnotelor. În temeiul propunerii pe care urmează să o adoptăm va fi posibil să se realizeze controlul și monitorizarea circulației și cantității monedelor contrafăcute în fiecare stat membru în parte care nu deține la momentul actual sisteme standardizate, suficient de sigure în acest scop. Într-adevăr, trebuie să combatem puternic problema falsificării cu instrumente eficiente, de tehnologie de vârf în vederea prevenirii plasării poverilor grele asupra cetățenilor noștri, a operatorilor noștri comerciali și, cele din urmă, a bugetelor noastre naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Contrafacerea monedelor euro reprezintă o amenințare semnificativă, în mod special pentru cele mai mari cupiuri ale monedei.

Lipsa unui cadru comun obligatoriu pentru autentificarea monedelor ar putea constitui în unele state membre un impediment pentru instituțiile în cauză de a examina activ contrafacerile; acest fapt creează diferențe de-a lungul Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de protecție acordat valutei.

Regulamentul propus constituie instrumentul legal obligatoriu necesar în prezent pentru stabilirea de către statele membre a unei metode comune pentru autentificarea monedei euro, care să fie aplicată de către instituțiile implicate, precum și a controalelor necesare. În acest context, prezenta propunere are drept obiectiv asigurarea punerii eficiente în aplicare a unor proceduri comune pe tot cuprinsul zonei euro în vederea îmbunătățirii controlului și a eradicării activităților de contrafacere a monedelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Toate monedele contrafăcute și monedele improprii circulației trebuie retrase din circulație și trimise către autoritățile naționale competente pentru a putea fi distruse.

Am votat în favoarea acestui text în ciuda faptului că nu conține măsuri de protejare a cetățenilor care dețin bani contrafăcuți cu bună-credință și care trebuie să stea deoparte și să privească cum băncile retrag banii atunci când aceștia fac un vărsământ. Deseori oamenii în vârstă sunt cei păcăliți de către cei care introduc valuta contrafăcută în circulație, și de aceea avem nevoie să se instituie un sistem care va rambursa cel puțin o parte din banii care sunt retrași de la aceștia. Trebuie introduse, de asemenea, și măsuri mai aspre pentru falsificatori și cei care introduc monede false în circulație.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care propune stabilirea unor măsuri comune pentru a asigura o acțiune eficientă împotriva contrafacerii în țările zonei euro. În prezent nu există norme de armonizare pentru autentificarea și retragerea monedelor euro improprii circulației. Astfel de norme ar contribui la protejarea consumatorilor față de monede contrafăcute, motiv pentru am acordat susținerea mea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, am votat în favoarea raportului dlui Binev care are drept scop introducerea unor proceduri comune atât pentru autentificarea monedelor false, cât și pentru procesarea monedelor improprii circulației.

Băncile și instituțiile responsabile cu livrarea banilor sunt obligate în prezent să realizeze verificări de autenticitate a bancnotelor și monedelor pe care le primesc înainte de a le pune din nou în circulație. În cazul în care sunt identificate monede contrafăcute, acestea trebuie retrase din circulație. Practicile de depistare a monedelor false diferă, totuși, de la o țară a Uniunii Europene la alta: În consecință, consider că este corect să susțin această inițiativă care stabilește garantarea unei protecții uniforme a valutei pe tot cuprinsul zonei euro.

 
  
  

Raport: Iuliu Winkler (A7-0242/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Sunt în favoarea acordării de asistență macrofinanciară Republicii Moldova deoarece este una dintre țările cel mai grav afectate de consecințele crizei economice globale. După cum se afirmă în raport, această măsură ar trebui, de fapt, să contribuie la acoperirea necesităților de finanțare externă ale țării în 2010 și 2011, însă, mai presus de toate, la consolidarea dinamicii procesului de reformă prin sprijinirea programului economic al guvernului și a eforturilor sale în vederea aderării la UE. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin această propunere privind acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova. Moldova este una dintre țările participante la Parteneriatul estic cel mai grav afectate de criza globală care a determinat scăderea dramatică a producției, deteriorarea situației bugetare și creșterea nevoilor de finanțare externă. Astfel, consider că asistența acordată la timp va ajuta țara să facă față consecințelor crizei financiare într-un mod mai rapid și mai eficient și va atenua balanța de plăți și nevoile bugetare.

De asemenea, se vor crea condițiile necesare pentru a consolida reformele aplicate în această țară prin sprijinirea programului de stabilizare economică al guvernului și a eforturilor sale în vederea aderării la UE. Cu toate acestea, pentru a asigura eficiența și transparența asistenței acordate, este necesară întărirea rolului de supraveghere și control al Comisiei Europene în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Criza economică mondială a afectat grav economia Republicii Moldova, venitul pe cap de locuitor în această țară fiind unul dintre cele mai scăzute din țările din vecinătatea estică a Uniunii Europene. Ținând cont de faptul că UE și-a asumat susținerea țărilor Parteneriatului Estic și că noul guvern al Republicii Moldova a demonstrat o deschidere evidentă față de Uniunea Europeană, consider că acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Moldova sub forma unui grant în valoare de până la 90 de milioane de euro, este o inițiativă mai mult decât necesară.

Țin să menționez că asistența propusă este cu atât mai utilă cu cât situația economică precară din Republica Moldova a fost agravată și de inundațiile severe cu care s-a confruntat aceasta în vara anului curent. Este important de remarcat faptul că în luna aprilie a fost încheiat Acordul interguvernamental prin care România s-a oferit să acorde Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, prevăzut pentru susținerea infrastructurii Republicii Moldova. În concluzie, doresc să menționez că susținerea financiară a UE va veni să sprijine calea integrării politice și economice a Republicii Moldova în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Votez împotriva raportului, în principal din motive pragmatice și de fezabilitate. Ca principiu general, ideea de a acorda asistență Republicii Moldova poate părea bună, în sensul că sprijinirea țărilor din vecinătatea Europei ne poate ajuta și pe noi în ceea ce privește evitarea problemelor datorate sărăciei și imigrației rezultante care afectează continentul nostru. Totuși, eu am votat împotriva acestei propuneri din două motive. În primul rând, am mari îndoieli cu privire la utilizarea substanțială și atentă a fondurilor care ar trebui alocate UE. În ciuda discuțiilor și a asigurărilor primite din partea autorităților moldovene, știm că aceasta țară este afectată de corupție generalizată, iar sistemul său economic și financiar este încă foarte învechit. Prin urmare, nu există suficiente garanții privind administrarea rațională și corectă a fondurilor europene. În plus, chiar dacă am avea garanții suficiente privind utilizarea eficientă a fondurilor, suma propusă ar părea în continuare insuficientă: Nu înțeleg modul în care suma de 90 de milioane de euro despre care s-a discutat în raport poate ajuta efectiv o țară în demersul său de modernizare internă și de redresare politică și economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Republica Moldova este unul dintre statele europene lovite cel mai sever de criza economică. În plus, autoritățile de la Chișinău se confruntă cu incertitudinea politică de mai bine de un an, lucru care nu poate decât accentua efectele crizei economice asupra populației, dar și asupra finanțelor Guvernului. Acordarea unui grant de circa 90 mil. euro Moldovei, având drept destinație exclusivă și supravegheată echilibrarea balanței de plăți și finanțarea bugetului de stat, va ajuta Moldova să atingă țintele macroeconomice impuse de FMI iar, pe termen mediu și lung, va spori credibilitatea statului pe piețele financiare internaționale.

Este salutar faptul că Parlamentul și Comisia vor impune mecanisme de control pentru a se asigura că grantul Uniunii ajunge la destinație. Moldova se află într-un moment politic dificil și poate apărea tentația unor gesturi politice populiste din perspectiva apropiatelor alegeri anticipate. Asigurările premierului Filat și determinarea acestuia de a își respecta angajamentele, lucru care nu ar produce decât efecte pozitive asupra economiei moldovenești, sunt binevenite. Moldova are nevoie de un semn de bunăvoință din partea comunității internaționale pentru că trece prin momente grele. Este în interesul Uniunii Europene să îi întindă mâna pentru a avea la granița estică un stat stabil economic și politic.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) M-am abținut în ceea ce privește acest raport referitor la asistența financiară pentru Moldova, în ciuda convingerii că UE ar trebui să acorde asistență financiară Moldovei pentru ca aceasta să-și onoreze obligațiile de natură economică. Din nefericire, totuși, acordarea fondurilor depinde de respectarea condițiilor stabilite pentru această țară de către FMI. Faptul că UE a condiționat acordarea de asistență financiară de necesitatea ca țara să se conformeze politicilor dictate de FMI este inacceptabil din punct de vedere politic și moral. Consecințele dezastruoase ale politicilor FMI sunt vizibile în Grecia și în alte țări în care acesta a activat sau în care este încă prezent, și ne opunem acestui fapt.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat pentru Proiectul de rezoluție legislativă a Parlamentului European referitoare la acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Moldova. În calitate de raportor din umbră din partea grupului meu politic, am pledat pentru acordarea cât mai rapidă a ajutorului financiar de până la 90 de milioane de euro. Republica Moldova, țară care participă la Parteneriatul Estic, a fost grav afectată de criza financiară și economică. Totodată, aceasta a întreprins reforme politice importante, care trebuie consolidate și însoțite de o punere în practică a standardelor europene. De aceea, văd în acordarea prezentului sprijin financiar o modalitate de a încuraja dinamica procesului de reformă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul pe care criza economică și financiară actuală l-a avut în Moldova și calea de integrare în UE pe care țara încearcă s-o urmeze, consider că ar fi înțelept din partea UE să opteze pentru acordarea asistenței macrofinanciare sub formă de grant. Solidaritatea cu cei care au aderat la Politica europeană de vecinătate nu ar trebui percepută ca o modalitate de renunțare din partea UE la exercitarea unui control adecvat asupra felului în care ajutorul acordat este folosit, precum și la solicitarea de responsabilitate din partea autorităților locale care primesc ajutorul.

În țări precum Moldova, care încearcă să-și stabilizeze instituțiile și să consolideze democrația și statul de drept, ajutorul nu va avea niciun efect pozitiv dacă nu va fi strict monitorizat, ci ar putea avea chiar un efect contrar.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Prezenta propunere referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Moldovei nu constituie o formă de ajutor sincer, dezinteresat. Dimpotrivă: această asistență este condiționată de monitorizarea și respectarea cerințelor Fondului Monetar Internațional (FMI) și a principiilor și obiectivelor cheie ale reformei economice, stabilite în Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare, în special: concedieri și înghețarea angajărilor în sectorul bugetar; introducerea de măsuri care să diminueze și mai mult relațiile de muncă, reducând drepturile lucrătorilor; creșterea vârstei de pensionare; prețuri mai mari la energie; privatizări; înghețarea salariilor în sectorul bugetar; reducerea ajutoarelor pentru agricultori; creșterea impozitării directe sau indirecte; închiderea de școli și finanțarea universităților din fonduri private; precum și dereglementarea și liberalizarea mai accentuată a investițiilor interne și externe.

Aceste motive sunt mai mult decât suficiente pentru a nu susține acordarea de asistență macrofinanciară Moldovei. Prezentul pachet de măsuri va accentua și mai mult procesul de sărăcire a acestei țări care, în prezent, este deja una dintre cele mai sărace țări din regiune. În condițiile acestui atac brutal întreprins de UE și FMI la adresa drepturilor poporului moldovean, am putea face următoarea afirmație „Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani mă feresc singur”?

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris.(PL) Am sprijinit raportul referitor la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova. Acordarea de asistență Moldovei reprezintă un aspect important deoarece poate avea o influență semnificativă asupra viitorului acestei țări ca parte a Europei. Săptămâna trecută, în cursul unei vizite la Parlamentul European, președintele Poloniei, Bronisław Komorowski, a afirmat că cooperarea cu Moldova ar trebui să devină o prioritate a politicii noastre externe.

Mulți deputați au fost puțin surprinși de această declarație, însă Moldova este, cu toate acestea, un stat european care poate deveni într-o zi stat membru al Uniunii Europene. Tocmai din acest motiv ar trebui să cooperăm cu Moldova și să analizăm atent ideile privind viitorul său. Îmi exprim speranța că prezenta criză constituțională din Moldova va fi depășită în curând și că noile alegeri vor duce la formarea unui parlament capabil să facă schimbări istorice.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Uniunea Europeană se află în bune relații economice și politice cu Republica Moldova și este important ca aceste relații să fie menținute și extinse. Din acest motiv, acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova, lovită puternic de criza economică, reprezintă în mod clar un aspect care trebuie susținut. Sumele promise de UE sunt în strânsă legătură cu condiții clare și vor ajunge acolo unde este nevoie. Asistența financiară, împreună cu finanțarea de la FMI, vor contribui la stabilizarea bugetului național al Republicii Moldova și vor avea un efect pozitiv asupra negocierilor privind un acord de asociere cu această țară. Susțin pachetul de asistență macrofinanciară care va contribui la consolidarea legăturilor economice și politice și care, în cele din urmă, va aduce beneficii nu doar Moldovei, ci și întregii UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Economia Republicii Moldova a fost grav afectată de criza financiară internațională, manifestându-se prin deteriorarea poziției bugetare și prin creșterea nevoilor de finanțare externă. Datorită înrăutățirii situației economice, Republica Moldova a solicitat Uniunii Europene asistență macrofinanciară. Am votat în favoarea acordării acestei asistențe deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie să se implice alături de Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții internaționale în atenuarea situației delicate în care se afla Republica Moldova. Acest ajutor va fi un real sprijin pentru guvernul de la Chișinău în perspectiva finanțării deficitului balanței de plăți și a altor nevoi bugetare. În același timp, relațiile bilaterale dintre acest stat și Uniunea Europeană vor fi consolidate, iar prin această măsură Uniunea își va arăta solidaritatea față de un stat semnatar al Parteneriatului Estic.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului prezentat de colegul nostru Iuliu Winkler, deoarece sprijin acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova pentru combaterea crizei economice. Comisia Europeană propune acordarea unui grant de 90 de milioane de euro, în cel puțin trei tranșe. Finanțarea de la UE vine să completeze sprijinul financiar de la FMI și Banca Mondială, la care această țară a apelat. Asistența macrofinanciară europeană este menită să consolideze dinamica procesului de reformă din Republica Moldova, prin sprijinirea programului economic al guvernului și a eforturilor sale în vederea aderării la UE.

„Alianța pentru integrare europeană”, în frunte cu președintele interimar Mihai Ghimpu și cu prim-ministrul Vlad Filat, și-au reafirmat angajamentul pentru promovarea reformelor democratice și aplicarea standardelor europene. În calitate de membru al Adunării Parlamentare Euronest și ca român, îmi exprim convingerea că este în interesul întregii Uniuni Europene să aibă în vecinătatea estică țări stabile, prospere și prietene.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Procesul de redresare și stabilizare a economiei Moldovei este susținut de asistența financiară acordată de Fondul Monetar Internațional. Confruntată cu înrăutățirea perspectivelor economice, Moldova a solicitat Uniunii acordarea de asistență macrofinanciară. Programul de asistență macrofinanciară este vital pentru ameliorarea stabilității financiare a națiunilor europene care s-au luptat cu recenta criză mondială și au resimțit efectele acesteia asupra principalilor lor parteneri comerciali. Dezechilibrele financiare sunt legate de bugete și de balanța de plăți. Acest ajutor este important pentru ca Moldova să poată aborda criza în cel mai coerent mod. UE trebuie să fie un spațiu al solidarității. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Economia Republicii Moldova a fost grav afectată de criza financiară internațională care a determinat scăderea dramatică a producției, deteriorarea situației bugetare și creșterea nevoilor de finanțare externă. Întrucât această țară este un vecin apropiat al UE și are legături puternice cu România ca stat membru al UE, este în interesul UE să stabilizeze situația în regiune și să pună capăt rapid imigrației la scară mare pe motive economice.

Procesul de redresare și stabilizare economică din Republica Moldova este susținut și de asistența financiară din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). Comisia Europeană trebuie să asigure faptul că asistența macrofinanciară a Uniunii este conformă, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu măsurile adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale UE. Asistența macrofinanciară a Uniunii ar trebui gestionată de către Comisie. Pentru a garanta că Parlamentul European și Comitetul economic și financiar pot să monitorizeze aplicarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să informeze în mod regulat aceste instituții cu privire la evoluțiile legate de asistență și să le furnizeze documentele relevante. Acest fapt ar trebui să asigure aplicarea corectă a deciziei și gestionarea atentă a banilor contribuabililor. Din acest motiv, am votat în favoarea prezentei decizii.

 
  
MPphoto
 
 

  Sławomir Witold Nitras (PPE), în scris.(PL) Constat cu o deosebită satisfacție faptul că raportul Winkler referitor la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova a fost adoptat astăzi. Unul dintre rolurile fundamentale ale noastre în calitate de state membre ale Uniunii Europene este de a sprijini, prin toate mijloacele posibile, acele țări care au nevoie de ajutor din partea noastră. Acest aspect este important întrucât este esențial să acordăm mai multă atenție partenerilor noștri din est, inclusiv Moldovei.

O Europă puternică este o Europă care se exprimă cu o singură voce, în care solidaritatea, înțeleasă în sens larg și incluzând solidaritatea economică, reprezintă un principiu fundamental. În opinia mea, o economie stabilă în Moldova va reprezenta cu siguranță un factor important care va contribui la îmbunătățirea relațiilor politice din această țară.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Politica de până în prezent a Grupului Verts cu privire la AMF este de a verifica dacă există motive politice reale împotriva acordării AMF. Întrucât în prezent nu există probleme specifice referitor la Republica Moldova, nu există niciun motiv de blocare a AMF. Prin urmare, Grupul Verts și-a exprimat votul favorabil în comisie, procedând la fel și astăzi în plen. Cu toate acestea, noi Grupul Verts continuăm să accentuăm necesitatea stabilirii, în cele din urmă, de către Comisie a unui cadru pentru politica sa în materie de AMF.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Suntem foarte sceptici cu privire la asumarea de către Europa a sarcinii contribuțiilor financiare pentru țări din afara UE.

Un lucru este să întreprindem acțiuni conform motto-ului mult apreciat al Ligii Nord – „Să-i ajutăm pe oameni la ei acasă” – cu proiecte menite să ajute populațiile, prin intermediul măsurilor umanitare, să combată sărăcia și să finanțeze programe pentru protecția copiilor; iar altul, acordarea de asistență macrofinanciară unui stat-națiune. Este clar că acțiunile de acest fel nu contribuie la ajutorarea directă a săracilor, ci a unui sistem de stat care a fost incapabil să-și gestioneze propriile finanțe. Prin urmare, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Sonik (PPE), în scris.(PL) Sprijinirea unei politici de apropiere între statele membre ale UE și Moldova implică efortul întregii Uniuni. Uniunea ar trebui să forțeze Rusia să permită Moldovei să ia o decizie independentă privind Transnistria care reprezintă o parte integrantă a Republicii Moldova. Ar trebui create condițiile necesare pentru ca asistența acordată de Uniunea Europeană să fie utilizată eficient în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Traian Ungureanu (PPE), în scris. – În calitate de raportor alternativ din partea Grupului PPE pentru raportul privind acordul de asociere cu Republica Moldova, salut adoptarea cu o majoritate covârșitoare a pachetului de asistență macrofinanciară din partea UE pentru Republica Moldova. Guvernul pro-european al Republicii Moldova are nevoie urgentă de asistență, în timp ce votul din Parlamentul European cu privire la acest aspect reprezintă un semnal puternic de sprijin din partea UE pentru autoritățile moldovene actuale și eforturile lor de a reduce consecințele negative ale crizelor multiple.

Îmi exprim speranța că, prin aceste mijloace, sprijinul acordat de UE demersului și forțelor europene ale Republicii Moldova va deveni mai vizibil poporului acestei țări și va reitera mesajul că Republica Moldova va continua să se bucure de suport concret din partea UE în toate eforturile de apropiere față de valorile și standardele UE, precum buna guvernanță și consolidarea instituțiilor democratice.

În final, îmi reiterez regretul privind procesul inacceptabil de lung de luare a deciziilor în cadrul UE în ceea ce privește acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova și îndemn instituțiile UE să ia în considerare experiențele din acest an pentru a evita orice întârzieri pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Iuliu Winkler (PPE), în scris. – În calitate de raportor privind propunerea de asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, salut adoptarea rapidă în ședința plenară, cu o majoritate relevantă care reflectă suportul unanim al grupurilor politice în PE. Republica Moldova este una dintre țările participante la Parteneriatul estic cel mai grav afectate de criza globală. Asistența contribuie la eforturile de redresare din criză și sprijină nevoile de finanțare externă ale țării. Mai mult, îmi exprim convingerea că asistența contribuie la consolidarea reformelor din Moldova și a eforturilor depuse de țara vecină pentru aderarea la UE. În conformitate cu obiectivele și principiile fundamentale ale Grupului PPE, am depus amendamentele pentru a spori eficiența, transparența și responsabilitatea privind asistența, inclusiv, în special, a sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Republica Moldova.

Raportul stabilește îndatorirea Comisiei Europene de a informa PE în mod regulat cu privire la evoluțiile de gestionare a asistenței și de a ne furniza documentația relevantă. Votul în plenul PE este caracterizat de un spirit profund european; Aș dori să subliniez votul unanim obținut pentru acest raport în Comisia pentru comerț internațional. De asemenea, doresc să mulțumesc Comisiei pentru afaceri externe pentru sprijinul acordat în vederea adoptării rapide a acestui raport.

 
  
  

Raport: Danuta Maria Hübner (A7-0232/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport care are drept obiectiv sporirea competitivității operatorilor economici din Azore în vederea stabilizării forței de muncă pentru a depăși astfel dezavantajele economice rezultate din locația lor geografică.

Această suspendare temporară a taxelor va permite operatorilor economici din Azore și Madeira să importe o anumită cantitate de materii prime, piese, componente și produse finite fără nicio taxă vamală, aplicabilă pentru sectoare cum ar fi pescuitul, agricultura, industria și serviciile. Într-o economie nefavorabilă, acest fapt va permite sporirea competitivității și, pe termen lung, crearea unui cadru mai prielnic pentru investitori.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are de jucat un rol real în procesul legislativ european. Acum, după adoptarea acestui raport, Parlamentul European va fi notificat ori de câte ori va exista o propunere de modificare a statutului actelor delegate (articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). Aceasta este o caracteristică importantă deoarece Parlamentul trebuie să fie în măsură să contribuie la dezbaterea asupra a ceea ce reprezintă uneori modificări tehnice necesare la lista produselor care fac obiectul unei suspendări temporare a taxelor autonome prevăzute de Tariful Vamal Comun pentru importul anumitor produse industriale în regiunile autonome Madeira și Azore.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Votez cu entuziast în favoarea conținutului acestui raport. Luarea măsurilor necesare pentru a răspunde problemelor specifice majorității regiunilor din Uniune devine deosebit de importantă într-o perioadă de criză economică. Izolarea geografică a regiunilor autonome Madeira și Azore implică dezavantaje comerciale importante ale agenților economici care operează acolo. Aceste dezavantaje au un impact negativ asupra tendințelor demografice, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării sociale și economice.

Economiile regionale din Madeira și Azore sunt în mod evident dependente de turism, resursă economică destul de volatilă, care este condiționată de mulți factori în afara capacității de control și redresare din partea autorităților locale și a guvernului portughez. Prin urmare, dezvoltarea economică a regiunilor Madeira și Azore suferă ca urmare a limitărilor rezultante.

În aceste condiții, este evidentă importanța sprijinirii sectoarelor economice mai puțin dependente de industria turismului pentru a compensa fluctuațiile acestuia și, în acest fel, a stabiliza ocuparea forței de muncă în regiune. În special, este necesară sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a agricultorilor pentru a investi și a stabiliza ocuparea forței de muncă în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la „suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în regiunile autonome Azore și Madeira” deoarece devine urgentă, în contextul crizei internaționale, sporirea competitivității operatorilor economici locali și stabilizarea ocupării forței de muncă în aceste regiuni ultraperiferice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Astfel cum m-am pronunțat în ianuarie cu privire la același aspect, consider că suspendarea temporară a taxelor vamale autonome este esențială pentru a consolida competitivitatea operatorilor economici din regiunile portugheze autonome Madeira și Azore și, prin urmare, pentru a asigura stabilitatea ocupării forței de muncă pe aceste insule.

Adoptarea prezentei scutiri este crucială pentru dezvoltarea acestor regiuni portugheze autonome, deoarece ambele depind preponderent de sectorul turismului, și, prin urmare, sunt foarte vulnerabile la volatilitatea acestuia. Aceasta înseamnă că întreaga lor dezvoltare economică se limitează la caracteristicile economiei și poziției geografice locale. În acest context, orice stimulent oferit industriei locale furnizează cu siguranță sprijinul necesar îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației locale și deschide drumul către crearea de noi locuri de muncă pe insule, aspect esențial pentru păstrarea locuitorilor și pentru crearea condițiilor necesare dezvoltării.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) La cererea autorităților regionale din Madeira și Azore din august și decembrie 2007, privind suspendarea temporară a taxelor autonome din tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale începând cu 1 ianuarie 2010 și până la data de 31 decembrie 2019, Parlamentul adoptă regulamentul Consiliului, introducând necesitatea de notificare și informare a acestui Parlament cu privire la adoptarea unui act delegat sau a intenției Consiliului de a formula obiecții.

Suntem de acord cu această suspendare solicitată de cele două regiuni, întrucât constituie o măsură importantă pentru dezvoltarea regiunii, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii din zonă, a producătorilor și agricultorilor locali; este recunoașterea constrângerilor care rezultă din statutul de regiune ultraperiferică. De aceea am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Salut adoptarea acestui raport adaptat realităților din cadrul regiunilor ultraperiferice. Aceste regiuni au economii fragile din cauza naturii lor și caracteristici foarte specifice care necesită anumite răspunsuri adecvate caracteristicilor. Aceste măsuri care au fost acum aprobate au rolul de a spori competitivitatea operatorilor economici locali, care ar trebui să ajute întreprinderile mici și mijlocii și agricultorii locali să investească și să creeze locuri de muncă. Acest fapt va determina crearea unor locuri de muncă mai stabile în regiunile autonome Madeira și Azore. În contextul crizei economice generalizate, aceasta este o măsură specifică de stimulare a activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mediu, precum și o contribuție importantă la coeziunea și convergența europeană. Suspendarea taxelor vamale va dura zece ani, acoperind o gamă largă de produse precum produsele finite pentru uz industrial, materii prime, piese și componente pentru utilizare agricolă, procesare sau întreținere industrială. Cu toate că realizarea unei evaluări exacte a impactului acestor măsuri este imposibilă, deoarece ele fac parte dintr-o serie de alte măsuri adaptate problemelor specifice din aceste regiuni autonome, Comisia Europeană prevede că măsurile convenite vor avea un impact asupra propriilor resurse și venituri de aproximativ 0,12 % pe an în perioada 2010-2019.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru, deoarece în joc se află interesele vitale a două regiuni portugheze.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Roithová (PPE) , în scris. (CS) Doamnelor și domnilor, aș dori să profit de această ocazie și să subliniez omisiunea Comisiei în proiectul de regulament referitor la faptul că, din perspectiva Tratatului de la Lisabona, nu poate eluda Parlamentul European în ceea ce privește cooperarea privind transferul puterilor pentru adoptarea unor acte de acest tip. Se pare că a uitat faptul că Tratatul de la Lisabona este acum în vigoare. Aș dori să mulțumesc raportorilor pentru modificarea articolelor esențiale conform cărora Comisia trebuie să informeze Parlamentul European înainte de adoptarea actelor privind competențele transferate în sectorul vamal și să ia în considerare punctele noastre de vedere. Consider, de asemenea, că această situație va reprezenta o lecție pentru Comisie și în alte cazuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Autoritățile regionale din Madeira și Azore au cerut suspendarea temporară a taxelor din tariful vamal comun pentru a consolida poziția competitivă a operatorilor economici locali și a stabiliza ocuparea forței de muncă în aceste regiuni ultraperiferice. Efectele acestei suspendări propuse se vor limita la regiunile în cauză și vor sprijini IMM-urile și agricultorii locali să investească și să creeze locuri de muncă în aceste regiuni ultraperiferice. În raportul inițial, Comisia pentru afaceri regionale a susținut propunerea. Amendamentele au fost depuse [procedura simplificată – articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul de procedură] și adoptate fapt care a sugerat: includerea produselor suplimentare față de propunerea inițială (noul Cod NC adăugat) și o nouă dată de începere pentru intrarea în vigoare a regulamentului (1 februarie 2010 în loc de 1 ianuarie 2010) și pentru aplicarea acestuia până la 31 decembrie 2019. În cadrul votului de astăzi, noi Grupul Verzilor, am votat pentru, întrucât susținem reconsultarea și includerea obligației de informare a Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Suspendarea temporară a taxelor autonome asupra anumitor produse industriale importate în Madeira și Azore reprezintă o măsură menită să sporească competitivitatea economiei locale și, prin urmare, să asigure ocuparea forței de muncă în aceste două regiuni ultraperiferice ale Uniunii Europene. Suspendarea depinde de scopul final al produselor și este doar în avantajul operatorilor din aceste regiuni, în vederea atragerii investițiilor prin oferirea unei perspective pe termen lung care va permite crearea unui mediu social și economic stabil în aceste regiuni.

Propunerea nu va permite doar aplicarea suspendării în cazul industriilor aflate în zonele de liber schimb, ci va aduce beneficii și tuturor tipurilor de operatori economici localizați în aceste regiuni. De asemenea, gama de produse a fost extinsă incluzând produse finite în scopuri industriale, materii prime și alte materiale, precum și părți și componente pentru utilizare agricolă, procesare sau întreținere industrială.

Economiile regiunilor ultraperiferice sunt fragile, cu caracteristici speciale, necesitând răspunsuri adaptate caracteristicilor regiunilor. Deși este regretabil faptul că documentul nu are în vedere un număr mai mare de produse, acesta oferă un stimulent pozitiv economiilor din regiunile ultraperiferice și, prin urmare, votez pentru.

 
  
  

Raport: László Surján (A7-0240/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Întrucât propunerea nu presupune costuri suplimentare, ci doar clarificarea sumelor pentru cheltuielile operaționale și administrative, făcând secțiunea III a bugetului mai specifică și mai precisă, reiterez propunerea raportorului, exprimându-mi aprobarea față de decizia Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Tratatul de la Lisabona a conferit Parlamentului noi responsabilități. Această situație implică sarcini administrative suplimentare, cu consecința că deputații europeni vor avea nevoie de consilieri calificați. Ca urmare a acestei noi situații, apar două probleme: creșterea costurilor, inerentă unei nevoi mai mari de asistenți, și spațiul suplimentar necesar pentru ca aceștia să își poată desfășura activitatea în condiții adecvate de lucru. Această situație conduce la creșterea costurilor. Aceste lucruri sunt greu de explicat într-o perioadă de criză, însă, pentru ca activitatea Parlamentului să fie excelentă, acesta trebuie să dispună de resursele financiare și umane necesare.

 
  
  

Raport: Bernhard Rapkay (A7-0244/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Apărarea independenței mandatului deputaților în acest Parlament este responsabilitatea Parlamentului, iar această independență nu poate fi pusă în pericol. În acest caz, întrucât deputatul se confruntă cu acuzații de fals în documente contabile cu privire la finanțarea unui partid politic pe parcursul unei perioade anterioare alegerii sale în Parlamentul European, ele nu au legătură cu activitățile sale de deputat în acest Parlament. În acest caz, prin urmare, va trebui să mergem mai departe cu ridicarea imunității sale. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) M-am abținut de la votul privind imunitatea colegului deputat, Viktor Uspaskich, întrucât nu consider imunitatea un fel de „schimbare minoră”. Fie ai imunitate, fie nu. Imunitatea oferă deputaților oportunitatea de a-și face meseria și-i protejează de o posibilă presiune. Consider că imunitatea nu poate fi ridicată în lipsa unei hotărâri a Curții Europene.

Nu sunt convins că instanța din Lituania a procedat corect deoarece guvernul și președintele Lituaniei au făcut dese referiri la nivelul ridicat de corupție din această țară. Ce garanții avem că hotărârea a fost luată în mod obiectiv? Dacă astăzi decidem ridicarea imunității lui Viktor Uspaskich, atunci trebuie să eliminăm conceptul de imunitate din Regulamentul de procedură al Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Am votat împotriva ridicării imunității dlui Uspaskich deoarece la o verificare mai atentă a documentelor, este evident că acțiunile întreprinse împotriva acestuia au motivație politică. În calitate de membru al minorității rusești, el și partidul său din Lituania au fost suspuși la repetate atacuri publice din partea guvernului. Acum este acuzat de administrarea incorectă a finanțelor partidului pentru o perioadă de trei ani. Interesant este faptul că nu este intentată nicio acțiune împotriva trezorierului. În plus, dl Uspaskich a fost coordonatorul partidului și, prin urmare, responsabil doar în primul an. Modul incorect de abordare a problemei în Parlamentul European, unde dlui Uspaskich i-a fost refuzată posibilitatea de a-și prezenta opinia sau declarația în Comisia pentru afaceri juridice, încheie tabloul. Prin urmare, raportorul socialist pare a fi în mod clar implicat în acest proces politic. Acest fapt ar trebui respins, întrucât fiecare caz trebuie tratat conform criteriului statului de drept, care cel puțin în situația de față nu a fost respectat.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Subiectul a fost adăugat pe agenda primei sesiuni din septembrie în ultimul moment. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a decis ridicarea imunității dlui Uspaskich. Grupul nostru a fost în favoarea deciziei Comisiei pentru afaceri juridice deoarece este vorba despre un caz de falsificare a documentelor fiscale legate de finanțarea unui grup politic și nu de opiniile exprimate sau voturile acordate în cadrul exercitării atribuțiilor sale de deputat în Parlamentul European. Ne-am exprimat această poziție astăzi în plen prin votul în favoarea prezentului raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Raportul întocmit de dl Rapkay este ilegal. Parlamentul European a încălcat dreptul meu la apărare. Am oferit raportorului suficiente dovezi referitoare la persecuția pe motive politice, însă acesta, în mod rău intenționat, a refuzat să le prezinte celorlalți membri ai Comisiei pentru afaceri juridice.

Nu mi s-a permis accesul la proiectul de decizie sau să-mi prezint comentariile referitor la acesta în timpul reuniunii comisiei. Nu mi s-a permis să vorbesc despre faptul că sunt recunoscut în mod oficial drept victimă a persecuției politice din Rusia sau să comentez cazurile precedente din Parlamentul European. În proiectul de decizie, raportorul a prezentat o versiune și o interpretare falsă a constituției Lituaniei – deputații din Seim (Parlamentul lituanian) beneficiază, de asemenea, de imunitate și în cazul acțiunilor desfășurate înainte de alegeri. Nu mi s-a permis să discut despre acest aspect în timpul reuniunii.

Mai mult, Parlamentul European a încălcat legea precedentului obligatoriu. Niciodată în istoria UE, imunitatea nu a fost ridicată într-o situație ca a mea: mai întâi de toate, dețin statutul oficial de victimă a persecuției politice; în al doilea rând, astfel cum și Seimul a recunoscut, Departamentul de stat pentru Securitate care a început atacul, este politizat – după cum unul dintre directorii departamentului a mărturisit, purtătorul de cuvânt al Seimului a dat ordinul de începere a atacului; în al treilea rând, procurorii îmi interzic să mă întâlnesc cu electorii – să călătoresc în alt oraș din Lituania, iar în timpul alegerilor îmi dau voie să plec în vacanță, să particip la evenimente sportive și să vizitez locuri cu însemnătate religioasă; în al patrulea rând, conform precedentelor stabilite de Herkotz, Blumenfeld, Venelzi, Amadei, Gaibisso, Marchiani, un lider politic nu poate fi considerat responsabil pentru contabilitate.

Voi adresa o plângere Curții Europene de Justiție cu privire la această decizie ilegală și ea va fi astfel invalidată.

 
  
  

Recomandare: Salvatore Iacolino (A7-0209/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) În acest moment crucial din istorie, globalizarea se manifestă în toate sectoarele vieții cotidiene, inclusiv în ceea ce privește criminalitatea. După cum raportul explică în mod clar, statisticile privind cooperarea judiciară în materie penală între statele membre, considerate individual, și Japonia evidențiază că autoritățile judiciare europene și cele japoneze au nevoie să coopereze, chiar și în absența unui cadru normativ.

În acest scop, consider că este de datoria mea să votez în favoarea acestui raport și salut oportunitatea de a mulțumi dlui Iacolino pentru munca excelentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Cooperarea internațională în materie penală reprezintă astăzi un scop pe care UE ar trebui să-l urmărească cu cea mai mare consecvență. Creșterea actuală a ratei criminalității organizate care acționează la nivel internațional determină stabilirea de către organizațiile internaționale, naționale și statale a unor acorduri de simplificare a formalităților administrative și birocratice și facilitarea procedurilor investigație și de începere a urmăririi penale. Acordul între Europa și Japonia pe care ni se cere să-l votăm, oferă suficiente garanții privind respectarea legii și a drepturilor individuale. Mai presus de toate, acesta reprezintă o oportunitate istorică deoarece este confirmată pentru prima dată din punct de vedere juridic dorința celor două entități de a descoperi forme de cooperare în materie penală și de luptă împotriva delincvenței. Prin urmare, am votat în favoarea raportului Iacolino.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Prezentul acord își propune să stabilească o cooperare mai eficientă în ceea ce privește asistența juridică reciprocă în materie penală între statele membre ale UE și Japonia. Consider că semnarea prezentului acord este importantă, nu doar pentru că permite crearea unui cadrul legal clar și coerent de reglementare a acestei cooperări, ci și pentru că, până în prezent nu a existat niciun acord bilateral în acest domeniu între statele membre și Japonia. Provocările care apar în mod curent ca urmare a globalizării conduc tot mai mult către nevoia de reacții transnaționale: lupta împotriva criminalității reprezintă un exemplu clar în care cooperarea și asistența între diferitele state ale comunității internaționale joacă un rol esențial.

Conform prezentului acord, se poate trimite o cerere formală sau poate avea loc un schimb spontan de informații, de exemplu, depoziții și declarații, înregistrări, extrase bancare sau localizarea și identificarea de persoane. Țara în care se solicită acest lucru are întotdeauna posibilitatea de a respinge solicitarea din motive „clasice”, însă statele avute în vedere trebuie să se consulte între ele înainte de a refuza acordarea asistenței.

Prin urmare, susțin prezentul acord care permite acordarea mai eficientă de asistență juridică, oferind în același timp un nivel corespunzător de garanții.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Crima organizată s-a răspândit mult în afara granițelor țărilor, considerate individual, iar acum se extinde în mai multe regiuni ale lumii. Această situație, care reprezintă o realitate a zilelor noastre, necesită un răspuns clar, concertat din partea organizațiilor internaționale, a țărilor și popoarelor care sunt victimele actelor criminale. Acordul între UE și Japonia privind asistența juridică reciprocă în materie penală reprezintă un alt pas în această direcție. Statele care respectă principiul statului de drept au obligația să se asigure că granițele care le despart din perspectiva dreptului internațional nu sunt folosite de infractori ca modalitate de a fugi de justiție, evitând condamnarea și negând recompensarea corectă a victimelor lor.

Cu cât poliția și autoritățile juridice ale țărilor considerate individual sunt mai eficiente, cu atât schimbul de informații și adoptarea bunelor practici vor deveni mai fructuoase, iar noi vom beneficia cu toții de ajutor juridic reciproc. Îmi exprim speranța că toate acestea se vor materializa.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În februarie 2009, Consiliul a autorizat deschiderea negocierilor în scopul de a crea un acord privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între Uniunea Europeană și Japonia. Consiliul a autorizat semnarea acestui acord prin decizia din 30 noiembrie 2009, pe baza articolelor 24 și 38 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentului i s-a solicitat să adopte decizia Consiliului, astfel cum este prevăzut la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Acordurile sunt elaborate după modelul altor acorduri de cooperare juridică încheiate anterior și se referă, în special, la cooperarea privind desfășurarea anchetelor sau obținerea de probe, precum și la alte activități, cum ar fi notificarea comunicărilor în țara care solicită acest lucru. Cele mai importante prevederi ale Acordului includ luarea depozițiilor sau a declaraților, care să permită ca audierile să aibă loc prin videoconferință, obținerea de înregistrări, documente sau extrase bancare și chiar localizarea sau identificarea de persoane sau obținerea de elemente probatorii aflate în posesia autorităților legislative, administrative sau judiciare ale statului în cauză sau a autorităților sale locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Reglementarea cooperării juridice în materie penală pentru a facilita cercetările în vederea combaterii eficiente a criminalității transfrontaliere: acestea sunt scopurile și obiectivul acordurilor internaționale de asistență juridică reciprocă și, în cazul de față, ale acestui acord între Uniunea Europeană și Japonia privind asistența juridică reciprocă în materie penală. Sunt ușor de imaginat dificultățile pe care anchetatorul european (o autoritate vamală, polițienească sau juridică) le-ar întâmpina în ceea ce privește obținerea mijloacelor de probă într-o țară terță, iar globalizarea și infracționalitatea transfrontalieră din prezent indică importanța vitală a cooperării între state, a unui cadru legal și a unei interfețe operaționale între Uniunea Europeană și țările terțe în materie penală. Valoarea adăugată a acestui acord nu poate fi contestată: desfășurarea cercetărilor, obținerea mijloacelor de probă, luarea depozițiilor, obținerea documentelor bancare și identificarea sau localizarea de persoane, reprezintă domenii în care, de acum înainte, cooperarea stabilită formal între Uniunea Europeană și Japonia va acționa într-un mod mai eficient și mai rapid. Prin urmare, Parlamentul a aprobat în mod prompt încheierea acestui acord internațional și salut în mod deosebit acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. (IT) În primul rând, aș dori să îl felicit pe dl Iacolino pentru munca sa excelentă.

Am votat în favoarea raportului deoarece consider că numărul mare de proceduri de cooperare juridică în materie penală între statele membre, considerate individual, și Japonia din ultimii ani reflectă nevoia unui cadru legislativ și juridic unic, mai presus de toate, din cauza lipsei de neînțeles a tratatelor bilaterale între statele membre ale UE și Japonia.

Acordul este conceput pe baza altor acorduri de cooperare juridică, deja încheiate și are ca obiect în special cooperarea în vederea desfășurării cercetărilor sau a obținerii mijloacelor de probă, alături de alte activități, precum efectuarea comunicărilor în țara în care se solicită acest lucru. Dispozițiile incluse în acord vizează constituirea unei asistențe judiciare cât mai eficace și capabilă să facă față provocărilor actuale, recunoscând niveluri adecvate de garanție.

În ceea ce privește motivele de refuz, aș dori să remarc importanța dispoziției care protejează statele membre împotriva oricărei posibile utilizări a acordului în cadrul unor proceduri având drept obiect delicte pasibile de pedeapsa capitală. Aceasta este în deplină conformitate cu poziția afirmată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, care reclamă abolirea pedepsei capitale sau cel puțin un moratoriu în această privință.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Globalizarea care caracterizează vremurile noastre nu are loc doar în termeni economici, ci se extinde și la alte domenii, nu în ultimul rând la infracționalitate. De aceea, cooperarea judiciară în materie penală între state se află întotdeauna pe ordinea de zi. În cazul Japoniei, în ciuda lipsei unui cadru juridic, autoritățile juridice europene și japoneze au cooperat între ele. Prin urmare, este extrem de important să inițiem negocieri privind crearea unui acord de asistență judiciară reciprocă în materie penală între Uniunea Europeană și Japonia. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Aș dori să îi mulțumesc dlui Iacolino pentru munca excelentă pe care a depus-o în acest raport. Baza judiciară și procedurală a raportului este excelentă și reprezintă un pas decisiv în cooperarea juridică - nu doar cu Japonia - și sper că va fi folosită ca model pentru viitoarele rapoarte privind asistența încheiate cu alte țări terțe.

De multe ori cetățenii europeni comit o infracțiune în străinătate, uneori fără să știe că încalcă legile țării gazdă. În orice caz, este esențială garantarea asistenței juridice și judiciare, începând cu traducerea, posibilitatea de a se exprima în limba proprie și posibilitatea de a obține ajutor și asistență în limba proprie. Cu siguranță, trebuie să luăm în considerare anumite dificultăți legate de diferențele dintre sisteme juridice, dar cred că în toate cazurile trebuie să se respecte anumite garanții.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Globalizarea caracteristică momentului în care trăim se manifestă în toate sectoarele vieții cotidiene, inclusiv în ceea ce privește delicvența.

Statisticile privind procedurile de cooperare legală în materie penală dintre statele membre, considerate individual, și Japonia evidențiază că, chiar și în absența unui cadru normativ, autoritățile judiciare europene și cele japoneze au nevoie să coopereze.

Constatând absența unor tratate bilaterale între statele membre ale Uniunii Europene și Japonia și conștient fiind de avantajele unui cadru normativ armonios și coerent, Consiliul a autorizat, în februarie 2009, inițierea negocierilor în vederea încheierii unui acord privind asistența judiciară în materie penală între Uniunea Europeană și Japonia.

În concluzie, standardele de protecție prevăzute de acest acord par a fi superioare celor garantate de acordurile analoge, inclusiv unele încheiate recent. Având în vedere cele prezentate mai sus, acordul nu prezintă elemente criticabile deosebite.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Acesta reprezintă un alt pas crucial în stabilirea unei cooperări judiciare ample cu țările terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Este normal să urmărim cooperarea între Uniunea Europeană și țările nemembre ale UE în lupta împotriva criminalității, deoarece globalizarea contribuie la extinderea rețelelor infracționale naționale; este suficient să avem în vedere mafia sau triadele.

Consolidarea și extinderea acestor acorduri cu țări cu un nivel ridicat al criminalității, pot, de asemenea, contribui la reducerea fenomenului infracțional pe teritoriul Uniunii Europene. Prin urmare, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Rui Tavares (GUE/NGL), în scris. (FR) Conform unui raport din 2008 realizat de Federația internațională a Drepturilor Omului (FIDH), „Japonia continuă să condamne infractorii la moarte și să-i încarcereze timp de zeci de ani în pușcării unde singurătatea și izolarea reprezintă un lucru normal.” Rata execuțiilor a crescut în ultimii ani, în special în 2008. Din 1986 nu a existat nicio rejudecare a unui caz de pedeapsă capitală. Acordul pe care UE este pe cale să-l încheie nu include prevederi privind procedurile de extrădare.

Cu toate acestea, permite obținerea diverselor mijloace de probă care pot fi folosite pentru pronunțarea eventualelor sentințe. Acest fapt include transferul temporar al unei persoane în custodie pentru obținerea depozițiilor. Articolul 11 permite statelor membre ale UE să refuze o cerere de asistență în anumite condiții, însă nu interzice executarea cererilor când rezultatul unui proces poate fi pedeapsa capitală.

Sunt în favoarea cooperării judiciare în materie penală atunci când sunt respectate dreptul la apărare, garanțiile procedurale și drepturile omului. În cazul Japoniei, situația este cel puțin confuză. Din acest motiv nu pot susține acest nou tratat.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea textului depus de dl Iacolino deoarece reprezintă un acord foarte important de cooperare judiciară și un adevărat pas către modernizarea sistemului juridic internațional al cărui scop este de a combate crima organizată.

Autoritățile europene și japoneze au nevoie deseori să coopereze în lupta împotriva crimei organizate, iar acest acord internațional garantează fără îndoială beneficiile dezvoltării unui cadru normativ armonios și coerent privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între Uniunea Europeană și Japonia.

Aș sublinia faptul că acordul între Uniunea Europeană și Japonia garantează standarde de protecție superioare celor prevăzute de acordurile analoge încheiate în materie de cooperare judiciară.

 
  
  

Raport: Kurt Lechner (A7-0218/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am susținut acest raport. Interconectarea registrelor comerțului reprezintă o măsură adecvată, în vederea promovării integrării, în continuare, a spațiului economic în cadrul UE și a consolidării certitudinii juridice pentru întreprinderi și consumatori. Registrele comerțului sunt administrate în mod obișnuit la nivel național și regional. Cu toate acestea, intensificarea activității economice transfrontaliere face necesară, din motive ce țin de certitudinea juridică și de transparență, o mai bună interconectare a registrelor comerțului; de asemenea, trebuie economisite costuri și timp.

Debutul crizei financiare actuale a evidențiat, încă odată, importanța transparenței pe toate piețele financiare. Având în vedere măsurile de redresare a situației financiare, prin sporirea oportunităților de utilizare a celor mai recente informații oficiale privind companiile, ar fi posibilă reinstaurarea încrederii în toate piețele europene.

În acest sens, registrele comerțului sunt foarte importante; ele înregistrează, examinează și stochează informațiile referitoare la societățile comerciale, precum cele referitoare la forma juridică a societății, sediul său, capitalul și reprezentanții săi legali și pun aceste informații la dispoziția publicului; Prin urmare, se vor crea condiții pentru ca creditori, parteneri de afaceri și consumatori să obțină informații oficiale și fiabile despre companii pe bază transfrontalieră, pentru a asigura transparența și certitudinea juridică necesare pe toate piețele UE.

 
  
MPphoto
 
 

  António Fernando Correia De Campos (S&D), în scris. (PT) Interconectarea registrelor comerțului este esențială având în vedere că în prezent fragmentarea existentă nu aduce doar prejudicii lumii de afaceri, ci duce și la lipsa de încredere a consumatorilor. O însemnătate deosebită o au și problemele create de această fragmentare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care constituie un element-cheie în structura fundamentală a economiei europene, în crearea de locuri de muncă, creșterea economică și coeziunea socială din UE și în relațiile transfrontaliere; acestea determină probleme evidente în cadrul pieții unice a UE.

Sunt complet de acord cu crearea unui punct unic de acces la informații care să fie disponibil în toate limbile oficiale ale UE și să fie adus la cunoștința publicului în mod corespunzător pentru a asigura accesul la informații actualizate, fiabile și de înaltă calitate privind registrul UE al comerțului.

În contextul actual, în care sunt adoptate măsuri pe termen lung pentru ieșirea din criză, acest instrument poate reprezenta o valoare suplimentară în vederea consolidării încrederii a 500 de milioane de europeni în piața unică și a îmbunătățirii relațiilor comerciale transfrontaliere. Din acest motiv, salut astăzi votarea raportului în acest Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Atunci când discutăm despre piața internă, trebuie să înțelegem că una dintre consecințele sale este creșterea comerțului transfrontalier. Acest lucru este de dorit și ar trebui încurajat, însă implică nevoia de a oferi publicului informații oficiale și fiabile privind companiile active în cadrul UE. Lipsa de uniformitate între datele din diferite registre ale comerțului indică, de asemenea, și existența unei nesiguranțe juridice. Acest lucru nu constituie un avantaj nici pentru întreprinderi și nici pentru consumatorii din cadrul UE. Prin urmare, este necesară crearea unui portal european centralizat pentru păstrarea datelor tuturor statelor membre în mod standardizat.

Acest fapt va contribui la sporirea transparenței, eficienței și a securității juridice și va consolida încrederea a 500 de milioane de consumatori europeni, fapt ce prezintă o importanță vitală pentru ieșirea din criză a Europei. În cele din urmă, urmărind îndeaproape Comisia pentru afaceri economice și monetare, aș dori să reiterez necesitatea ca noul sistem sau portal să nu devină o sarcină administrativă suplimentară asupra întreprinderilor europene. Sistemul ar trebui să ușureze existența tuturor actorilor de pe piață, și nu să reprezinte un nou obstacol birocratic de înfruntat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Intensificarea activității economice transfrontaliere face necesară, din motive ce țin de certitudine juridică și de transparență, o mai bună interconectare a registrelor comerțului. De asemenea, acest lucru ar reduce costurile și ar spori eficiența. Interconectarea registrelor comerțului reprezintă o măsură adecvată de promovare a unei integrări mai aprofundate a spațiului economic în cadrul UE și de consolidare a certitudinii juridice pentru întreprinderi și consumatori.

Registrele sunt administrate la nivel național și regional și stochează informații doar despre întreprinderile care sunt înregistrate în zona - țara sau regiunea - pentru care sunt responsabile. În prezent, diverse mecanisme de interconectare a registrelor comerțului există deja: inițiativa Registrul European al Comerțului (EBR) și proiectul privind interoperabilitatea registrelor comerțului din întreaga Europă (BRITE). EBR și BRITE sunt voluntare și BRITE este doar un proiect de cercetare. Un punct unic de acces la informații comerciale cu privire la toate întreprinderile europene ar economisi timp și costuri. Prin urmare, participarea tuturor statelor membre ar trebui considerată obligatorie.

 
  
MPphoto
 
 

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. (CS) Susțin inițiativa Comisiei Europene privind interconectarea registrelor comerțului. Consider că posibilitatea de comunicare transfrontalieră a informațiilor reprezintă o modalitate nu doar de a revigora piața internă, ci în special de a spori credibilitatea pieții și de a consolida securitatea juridică pentru toate părțile care operează pe piața internă. De asemenea, nu ar trebui să uităm efectul dramatic al reducerii sarcinilor administrative asupra întreprinderilor. Conform grupului de reducere a sarcinilor administrative condus de Edmund Stoiber, posibilitatea de acces electronic transfrontalier la informațiile referitoare la întreprinderi ar reduce costurile administrative ale acestora cu până la 160 de milioane de euro pe an.

Cu toate acestea, aș solicita Comisiei să acorde o atenție deosebită interoperabilității și neutralității tehnologice a soluției în ansamblu în momentul punerii în aplicare a acestui plan. Nu m-aș bucura dacă, pe de o parte, suma de 160 de milioane de euro este economisită prin reducerea sarcinii administrative, în timp ce pe de altă parte, o sumă echivalentă este cheltuită pentru soluții tehnice și punerea în aplicare a interconectării registrelor comerțului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Nu există nicio îndoială că globalizarea economică duce la necesitatea de a interconecta registrele comerțului. În momentul de față, toate informațiile despre întreprinderi sunt administrate numai la nivel național și regional, astfel încât cererea tot mai mare de acces la informații despre companii într-un context transfrontalier cere ca acestea să fie extinse la toate statele membre. Este foarte importantă interconectarea registrelor comerțului pentru a pune capăt pierderilor economice și problemelor care afectează toate părțile interesate, fie ele întreprinderile însele, angajații acestora, consumatorii sau publicul larg.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În special în mediul de afaceri este esențial ca anumite date să fie accesibile publicului. În acest sens, este recomandată administrarea registrelor comerțului la nivel regional și național – pe de o parte, pentru a asigura securitatea juridică și, pe de altă parte, pentru a respecta principiul subsidiarității – și facilitarea accesului transfrontalier la datele existente. Interoperabilitatea trebuie asigurată, în special pentru companiile care lucrează peste hotare, ca urmare a transferului sediului social al unei companii sau a unei fuziuni, de exemplu: Cooperarea administrativă nu trebuie în niciun caz să determine apariția de bariere birocratice; de asemenea, aspectele referitoare la limbă și calitate trebuie avute în vedere. Acest fapt ar trebui să creeze condițiile pentru aplicarea Directivei privind serviciile. Cu toate acestea, cooperarea transfrontalieră nu este în totalitate satisfăcătoare, în special în ceea ce privește cerințele vocaționale prealabile.

De exemplu, în Austria sunt necesare examinări și o instruire intensă pentru a lucra ca ghid turistic, ceea ce nu este cazul și în alte țări. Echivalențele și verificările promise pentru rezolvarea acesteia probleme sunt foarte inadecvate. Având în vedere calitatea superioară a instruirii vocaționale din Austria, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului în cauză.

Interconectarea registrelor comerțului reprezintă o măsură adecvată, în vederea promovării integrării, în continuare, a spațiului economic în cadrul UE și a consolidării certitudinii juridice pentru întreprinderi și consumatori. Informațiile rezultate dintr-un registru al comerțului nu sunt comparabile cu celelalte informații disponibile în sectorul economic. Valoarea informativă și însemnătatea juridică a acestora diferă între statele membre, iar utilizatorii trebuie în mod categoric avertizați cu privire la acest lucru atunci când accesează datele.

Având în vedere circumstanțele speciale, interconectarea registrelor și accesul la date ar trebui să aibă loc în același context simplu de utilizat și ușor de accesat. În cele din urmă, un adevărat succes al proiectului necesită participarea tuturor statelor membre, astfel încât acesta să capete un caracter obligatoriu, de îndată ce standardele tehnice sunt îndeplinite.

 
  
MPphoto
 
 

  Evelyn Regner (S&D), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului referitor la interconectarea registrelor comerțului; în calitate de raportor alternativ pentru Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European am reușit să ajung la o bună înțelegere cu raportorul, dl Lechner. Principalele mele preocupări sunt după cum urmează -

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Raportul Lechner reprezintă un raport privind o inițiativă necontroversată pe care l-am considerat ușor de susținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ideea interconectării registrelor comerțului în vederea accesării de către părțile interesate este în conformitate cu cererile de transparență exprimate de asociațiile comerciale.

Globalizarea are drept rezultat mutarea constantă a societăților comerciale în interiorul și în afara UE, iar faptul că orice parte interesată poate consulta liber aceste registre este un lucru bun. De prea multe ori, companiile fantomă au comis fraude tocmai prin valorificarea posibilității de a nu fi identificate cu certitudine ca și companie și, prin urmare, nu putem decât să fim de acord cu această inițiativă.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Soullie (PPE), în scris. (FR) Doresc să felicit raportorul cu privire la acest text complet care a fost adoptat cu o mare majoritate în acest Parlament. În calitate de raportor pentru aviz al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor privind registrele comerțului, aș dori să subliniez importanța acestui raport. Datele privind comerțul în cadrul Uniunii Europene sunt cruciale pentru dezvoltarea pozitivă și creșterea pieței noastre unice, și aștept propunerea legislativă a Comisiei cu privire la acesta aspect.

Participarea obligatorie a statelor membre la un registru comun al comerțului ar fi în beneficul întregii Uniuni. Totuși, acest lucru este posibil doar dacă sunt luate măsuri de neimpunere a unor sarcini administrative suplimentare asupra întreprinderilor noastre și dacă este păstrată confidențialitatea datelor în vederea menținerii unui climat de încredere.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt convinsă că interconectarea registrelor comerțului poate contribui la îmbunătățirea transparenței în cadrul tranzacțiilor de afaceri și juridice. Scopul general al acestui proiect a fost facilitarea accesului la informații a operatorilor de pe piață. A fost conceput să faciliteze accesul oricui la date privind persoanele care se află în spatele unei companii anume, indiferent de forma juridică adoptată. De asemenea, această interconectare ar fi și în interesul consumatorului și pentru protecția creditorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, am votat în favoarea raportului dlui Portas privind interconectarea registrelor comerțului deoarece este o idee bună să avem în vedere integrarea obligatorie a registrelor europene ale comerțului pentru toate statele europene în scopul îndepărtării obstacolelor actuale în ceea ce privește mobilitatea întreprinderilor în cadrul UE.

Introducerea unui singur portal european ca „gateway” (poartă de intrare) pentru registrele comerțului; un portal valid și accesibil în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care permite accesul tuturor cetățenilor la informațiile privind întreprinderile europene, reprezintă în mod clar o modalitate bună de restructurare a dezvoltării companiilor în cadrul Uniunii.

 
  
  

Raport: Elisabeth Schroedter (A7-0234/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului, întrucât cred că noua economie durabilă trebuie să se bazeze pe disponibilitatea ocupării forței de muncă calificate, care să încurajeze inovarea în domenii care sunt avantajoase din punct de vedere strategic pentru viitorul Europei, în special energia și cercetarea. Valoarea sporită a acestor domenii ale cunoașterii, posibilitățile de relocalizare pe care acestea le oferă și modul în care acestea pot fi situate în egală măsură în regiunile periferice și în regiunile centrale ale Europei, oferă un potențial imens în ceea ce privește noile tehnologii și abilitatea lor de a se adapta la noul context ecologic și uman.

Va fi crucial să se investească în domenii care promovează prevenirea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Regiunile maritime vor juca un rol important în această privință, alături de mijloace alternative de producere a energiei, folosind resursele naturale găsite în fiecare regiune din Europa.

Cunoașterea asociată cu inovarea ecologică reprezintă viitorul unei noi economii, întrucât este nevoie să se pună accentul pe aplicarea cunoașterii la noi utilizări economice. Și anume, cunoașterea poate oferi valoare adăugată, dar poate de asemenea și să creeze locuri de muncă prin sinergii între centrele de cercetare, producție și distribuție, furnizând locuri de muncă în cele mai diverse domenii, de la cercetare până la servicii și comerț.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Actuala nesiguranță a locurilor de muncă de pe piața muncii are un impact semnificativ asupra situației ocupării tinerilor la nivelul Uniunii. Salut faptul că raportul se concentrează pe accesul la piața muncii, pe îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru tineri și a programelor de formare în acest scop.

Tinerii trebuie să poată beneficia de piața muncii și salut în mod special îmbunătățirea relațiilor dintre centrele de formare, universități și mediul de afaceri. Aceste colaborări îi vor ajuta pe tinerii care intră pentru prima dată pe piața muncii și vor crea oportunități de angajare pentru absolvenți și tineri calificați.

În al doilea rând, sprijin ceea ce se afirmă în raport în legătură cu instituirea unei coordonări între schemele de finanțare europene, naționale și regionale.

Cu toate acestea, nu sprijin prevederea unei treceri de la mecanisme de sprijin direct la dezvoltare rurală și la dezvoltarea unei agriculturi durabile și ecologice, deoarece mecanismele directe reprezintă cea mai bună cale de a asigura sprijin financiar agricultorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am susținut acest raport. În vederea obținerii unei economii durabile la nivelul UE, trebuie să asigurăm o dezvoltare economică și socială echilibrată. Este esențial să obținem o creștere economică mai puțin dependentă de consumul de resurse și de energiei și să reducem emisiile care dăunează mediului, combătând astfel încălzirea globală. De asemenea, trebuie să urmărim exploatarea potențialului de creare de locuri de muncă ecologice în sectorul serviciilor și al economiei sociale. Pentru a reuși acest lucru, Comisia ar trebui să elaboreze o strategie pentru crearea de locuri de muncă ecologice, care să fie respectată de autoritățile regionale la momentul adoptării strategiilor de dezvoltare regională. Punerea în aplicare a acestei strategii ar trebui să fie finanțată de fonduri europene, naționale și regionale, a căror distribuire ar trebui să fie coordonată cu grijă. Ajutorul ar fi folosit la derularea de activități de cercetării și dezvoltare, adaptarea inovațiilor și a infrastructurii și crearea de noi tehnologii în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice, de exemplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Criza financiară continuă să cufunde Europa și multe regiuni ale lumii în stagnare, fără ca oamenii politici să își pună întrebarea cum se poate ieși din această situație. Mai mult, mulți dintre aceștia sunt convinși chiar că este suficient să supraviețuim furtunii pentru o vreme pentru ca lucrurile să revină la cum erau înainte de septembrie 2008.

Nu împărtășesc această părere. Dacă excludem mediul din discuțiile noastre, aceleași cauze vor produce aceleași efecte. Mediul reprezintă o oportunitate de a crea un nou model de dezvoltare. Potențialul de creare de noi locuri de muncă este considerabil, cu condiția să ne înzestrăm cu mijloacele de a fi liderii economiei durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Sunt de acord cu acest raport, deoarece promovează crearea de locuri de muncă durabile, cu alte cuvinte, locuri de muncă ce iau în considerare nevoile generației actuale într-un mod care nu periclitează oportunitățile generațiilor viitoare. De asemenea, se subliniază faptul că aceste locuri de muncă trebuie să creeze bunăstare socială, așadar ele trebuie să fie de folos omului și naturii. Obiectivul unei noi economii durabile ar trebui să fie durabilitatea comună ecologică și socială, cu crearea unor perspective pe termen lung de creștere a competitivității, a bunăstării sociale și a unei protecții mai bune a mediului. Odată cu creșterea numărului de contracte de muncă temporare în sectorul cu nivel scăzut de calificare, problema calității locurilor de muncă este, de asemenea, deosebit de importantă, prin urmare acest raport promovează și crearea unor locuri de muncă de calitate.

Aceste locuri de muncă trebuie să asigure o muncă stabilă și orientată social, acordând o atenție deosebită sănătății și siguranței angajaților, locurilor de muncă decente și cerințelor de competențe. Prin urmare, fac apel la statele membre nu numai pentru a crea locuri de muncă în sectoarele cu pregătire superioară, ci și pentru a consolida situația locurilor de muncă din sectoarele de activitate cu pregătire medie și scăzută prin crearea unor condiții de muncă rezonabile. De asemenea, sunt de acord cu inițiativa de adaptare a strategiilor de învățare pe tot parcursul vieții la nevoile angajaților mai în vârstă, în vederea asigurării unor rate de participare ridicate și pentru lucrătorii de peste 55 de ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Politica de coeziune a UE joacă un rol vital în dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei economii durabile, întrucât ajută la eliminarea diferențelor regionale și la încurajarea economiei. Din acest punct de vedere, la nivel regional și local ar trebui să se folosească mai mult fondurile structurale europene pentru a lua inițiative pentru crearea unor locuri de muncă noi, durabile și trainice. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ajută la crearea de centre regionale prin reunirea cercetării, inovării și a infrastructurii la nivel local în contextul noilor tehnologii.

Autoritățile regionale și locale sunt cele mai în măsură și cele mai capabile să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea acestor centre, care pot acționa ca imbold decisiv pentru dezvoltarea economică locală și care pot crea locuri de muncă în aceste regiuni. De asemenea, IMM-urile joacă un rol-cheie în promovarea inovării în Europa. Acestea ar trebui încurajate să utilizeze Fondul social european (FSE) ca mijloc de promovare a atitudinilor și competențelor antreprenoriale.

Cu toate acestea, lipsa de coordonare dintre schemele de finanțare europene, naționale și europene este un obstacol în realizarea acestor obiective. Astfel, este nevoie de o mai bună coordonare multisectorială în vederea obținerii unei sinergii mai bune între diferitele politici comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece recunosc importanța reprezentată de crearea de „locuri de muncă ecologice” pentru o economie orientată către durabilitate. Un „loc de muncă ecologic” ar trebui, de asemenea, să fie unul care aduce o contribuție prin economisirea energiei și resurselor naturale, prin utilizarea energiei regenerabile, prin conservarea ecosistemelor și prin reducerea impactului cauzat de producția de deșeuri și de poluarea aerului. De fapt, efectul secundar pozitiv al promovării acestor sectoare este considerabil și ar trebui să fie dezvoltat. În același timp, trebuie să fie garantate condiții adecvate de muncă, împreună cu educația și formarea profesională a persoanelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului, deoarece acesta critică strategia UE 2020, care nu face nimic pentru a aborda șomajul și coeziunea socială și deoarece solicită schimbări în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului social european, astfel încât acestea să promoveze cu adevărat ocuparea forței de muncă și integrarea socială echitabilă. De asemenea, raportul vizează și deschiderea unei dezbateri și adoptarea unor măsuri specifice în ceea ce privește crearea unor locuri de muncă de calitate, cu salariu integral și asigurări sociale, prin promovarea unei creșteri durabile din punct de vedere ecologic și social.

În acest cadru, raportul susține un rol puternic al sectorului public, prin promovarea dezvoltării sale durabile cu servicii publice și infrastructuri care să respecte standardele de mediu și sociale. Raportul susține o nouă politică industrială, educațională și de dezvoltare a competențelor, care va crea o economie viabilă prin promovarea egalității de gen și un rol important pentru reprezentanții lucrătorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. Sprijin acest raport care prevede că, simultan cu optimizarea potențialului locurilor de muncă, trebuie să se acorde o atenție deosebită muncii decente și sănătății și securității lucrătorilor. Pentru a anticipa schimbările și a evita șomajul, este esențial să se promoveze dialogul social și acordurile colective (care, de multe ori, nu există în sectoarele noi), împreună cu consolidarea securității sociale, sistemele de sprijin pentru venit și inițiativele sectoriale proactive de formare, egalitatea de gen, precum și o piață a muncii incluzivă din punct de vedere social. Raportul se bazează pe definiția dată de Organizația Internațională a Muncii (OIM) locurilor de muncă ecologice în conformitate cu care toate locurile de muncă care promovează dezvoltarea durabilă sunt locuri de muncă ecologice. Pentru a asigura o tranziție corectă din punct de vedere social, lucrătorii ar trebui să joace un rol de parteneriat participativ în acest proces. Raportul solicită implicarea reprezentanților salariaților care sunt responsabili de ecologizarea locului de muncă - astfel cum este definită de către OIM - pentru a face locurile de muncă, întreprinderile și ramurile industriale mai durabile. Ca obiectiv care face parte dintre cele promovate, creșterea caracterului durabil ar trebui să fie introdusă în perspectiva financiară a diferitor fonduri, inclusiv fondurile structurale și Fondul de coeziune. Trebuie să plasăm crearea de locuri de muncă durabile în fruntea agendei UE cu o tranziție progresivă către, și investiții în, calitate și locuri de muncă ecologice.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la „dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile” deoarece susține crearea unor locuri de muncă ecologice, nu numai din punct de vedere cantitativ. De asemenea, este important de știut modul în care se pot asigura condiții de muncă rezonabile și în care trecerea la o economie durabilă poate fi pusă în aplicare în mod echitabil din punct de vedere social.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Numărul comisiilor parlamentare care au fost implicate în redactarea raportului – șase – arată cât de importantă este problema ocupării forței de muncă în prezent și modul în care conceptul de durabilitate este în prezent un termen nelipsit din discursul politic. Durabilitatea economiei și potențialul său de creare de locuri de muncă reprezintă probleme comune pentru lucrători, oameni de afaceri și oameni politici, specialiști și oameni obișnuiți, ecologiști și industriași și mulți alții. Una din problemele principale în acest sens este chiar costul durabilității și modul în care este el distribuit.

Ne punem întrebarea în ce măsură această nevoie, care nu poate mereu fi observată sau suficient de realizată, afectează în mod negativ capacitatea de inițiativă și organizare a piețelor sau apariția unor dificultăți suplimentare pentru o economie care a fost deja greu încercată de criză și de nesiguranță. În prezent, ne confruntăm cu o creștere a nevoii ca durabilitatea să fie mai degrabă un termen general și astfel greu de atins. Ar trebui mai degrabă să fie o presupunere fezabilă de schimbare a acțiunilor umane la nivel global, inclusiv în termeni economici, astfel încât toată lumea să aibă de câștigat, nu doar o mână de radicali.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Dezvoltarea este durabilă atunci când satisfacerea nevoilor generației actuale nu pune în pericol satisfacerea nevoilor generațiilor viitoare. Avem nevoie de o abordare care să combine luarea în considerare a intereselor economice, sociale și ecologice, un dialog social mai intens, o mai mare responsabilitate socială pentru întreprinderi și adoptarea principiilor de prevenire și „poluatorul plătește”. Trebuie să avem o perspectivă pe termen lung, cu obiective legate de competitivitate și de coeziune socială, economică, teritorială și de mediu. Prin urmare, susținem investițiile în capitalul uman, social și de mediu, în inovarea tehnologică și în noi servicii ecologice.

Prin acest angajament, noi luăm parte la combaterea schimbărilor climatice. UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în 2020, să acopere 20 % din nevoile sale de energie cu energii regenerabile și să crească eficiența energetică cu 20 %. Potrivit unui studiu al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, încălzirea globală poate fi limitată la 2° C numai dacă țările industrializate își reduc emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 090 % din nivelul anului 1990 până în 2050. Prin urmare, susținem crearea de locuri de muncă ecologice care contribuie la o dezvoltare durabilă bazată pe justiție socială și eficiență ecologică, precum și promovarea ocupării forței de muncă în mediul rural, astfel încât să se prevină deșertificarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest raport din proprie inițiativă prezintă aspecte pozitive în diferite domenii și a preluat parțial opinia pentru care am fost responsabilă în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, deși nu pune accentul, așa cum ar trebui, asupra nevoii de a acorda mai multă atenție specificităților fiecărui stat membru. Voi evidenția câteva aspecte pozitive:

- Raportul consideră că o nouă economie durabilă pentru UE trebuie să asigure o dezvoltare ecologică și socială echilibrată, cu accent pe importanța sectorului public.

- Acesta solicită o politică industrială durabilă și ambițioasă, concentrată pe eficiența energetică și insistă asupra faptului că o economie ecologică trebuie să ofere perspective pentru locuri de muncă decente și bine plătite care să respecte eficiența energetică sau care, de asemenea, să contribuie ele însele la diversificarea industrială.

- Raportul subliniază faptul că trecerea către o nouă economie durabilă este foarte complexă și, prin urmare, solicită acordarea unei atenții deosebite pentru acele domenii care sunt afectate de dezindustrializare prin introducerea unor mecanisme potrivite de sprijin financiar precum și a unor intervenții comune specifice dezvoltării durabile și a unei economii bazate mai mult pe inovație, capabilă de a crea locuri de muncă decente și bine plătite, cu drepturi, concomitent cu reducerea inegalităților sociale și a asimetriilor regionale, prin consultare cu partenerii sociali, sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii fiind deosebit de important.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Este bine că votăm astăzi cu privire la acest raport, ziua în care guvernul scoțian a anunțat că Scoția se află la jumătatea drumului către îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Un raport recent a evidențiat faptul că doar energia eoliană marină ar putea furniza 48 000 de locuri de muncă în Scoția, iar guvernul scoțian și-a luat angajamentul de a fi fruntaș în eforturile UE de a crea noi locuri de muncă într-o economie durabilă. Este regretabil că guvernul de la Westminster continuă să îi discrimineze pe furnizorii de energie scoțieni prin taxe punitive graduale, îngreunând astfel o dezvoltare de importanță europeană. Am votat în favoarea solicitărilor din acest raport și fac apel la guvernul Regatului Unit să le da atenție.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Creșterea numărului contractelor pe termen scurt cu condiții de angajare mai proaste este evidentă, în prezent, în special printre tineri. Acest lucru este un obstacol serios în calea unui trai stabil pentru cetățeni și, drept urmare, a unei economii durabile. Tendințele ecologice către dezvoltare și inovații industriale vizează obținerea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă și contribuie în același timp la protejarea mediului.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară sugerează că tehnologiile ecologice impuse ca cerință în agricultură vor contribui la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a veniturilor agricultorilor. Aceasta este o teză interesantă, care merită cu certitudine să fie discutată și analizată în detaliu. Propunerea de a desfășura campanii de informare care să îi sensibilizeze pe cetățeni în legătură cu importanța ecologiei este de asemenea demnă de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. − Durabilitatea energiei este una dintre problemele principale cu care societățile din Europa se confruntă în ziua de azi și, de asemenea, are potențialul de a deveni una dintre principalele surse de locuri de muncă în anii următori. Susțin această inițiativă pentru că promovează crearea de locuri de muncă și protejează drepturile lucrătorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Criza economică care dă încet înapoi ar trebui să încurajeze Uniunea Europeană să gestioneze resursele mai prudent și mai competitiv. Acest lucru este posibil doar cu o abordare durabilă față de întreprinderi, ceea ce presupune o gamă largă de beneficii suplimentare pentru mediu și pentru cetățenii UE. Trebuie să creăm condiții generale stabile în care potențialul de ocupare a forței de muncă în economia ecologică a UE să poată crește, asigurând dezvoltarea durabilă a afacerilor. Votez în favoarea acestui raport deoarece creșterea economică, protejarea mediului și coeziunea socială merg mână în mână și sunt complementare. Scopul nu ar trebui să fie doar acela de a crea noi locuri de muncă „ecologice” durabile, ci și de a încuraja comunitatea de afaceri și societatea întreagă să joace un rol în această nouă modalitate de a face afaceri. Trebuie să ne folosim la maximum de potențialul economiei „ecologice” și să contribuim în același timp la imaginea globală a Europei ca model de urmat în termeni de uniune economică durabilă și sensibilă la problemele de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Criza a făcut ca în Uniunea Europeană creșterea economică și ocuparea forței de muncă să devină o prioritate imediată. Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că este esențial să se depună eforturi bine orientate pentru a crește nivelul de ocupare a forței de muncă prin politici de promovare a îmbătrânirii active și prin politici de integrare a tinerilor, a persoanelor cu dizabilități, a migranților legali și a altor grupuri vulnerabile pe piața forței de muncă. Aceste politici, împreună cu educația de calitate și formarea profesională, trebuie completate cu stimulente eficiente pentru învățarea de-a lungul vieții și pentru asigurarea oportunităților de dezvoltare a calificărilor.

Un alt segment pe care nu îl putem neglija îl reprezintă tinerii absolvenți. Trebuie să promovăm un parteneriat intens între statele membre și partenerii sociali, prin care aceștia să fie sprijiniți să își găsească un prim loc de muncă sau să li se ofere noi oportunități pentru formare suplimentară, inclusiv sub formă de ucenicie. În acest sens, statele membre trebuie să mobilizeze și să profite pe deplin de fondurile comunitare puse la dispoziție, în special de Fondul social european.

 
  
MPphoto
 
 

  Ramona Nicole Mănescu (ALDE), în scris. − Cu atât mai mult acum, când statele membre se confruntă cu o gravă criză economică și socială, avem nevoie de măsuri menite a crea noi locuri de muncă. În acest context, rolul politicii de coeziune a UE este unul decisiv în dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei economii durabile, prin reducerea diferențelor regionale și crearea unei societăți cu o ocupare deplină a forței de muncă. Trebuie să încurajăm regiunile să utilizeze fondurile structurale pentru finanțarea proiectelor naționale, locale și regionale precum și Fondul social european în vederea creării unor oportunități educaționale și de angajare mai bune.

Fondul social european este soluția la îndemâna statelor membre care doresc să investească în dezvoltarea de competențe, ocuparea forței de muncă și activități de formare, reconversie profesională, consilierea în carieră, în rândul șomerilor, cu scopul de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune. Pentru a veni în sprijinul comunităților și al regiunilor din statele membre, am solicitat Comisiei Europene finanțarea unui proiect-pilot care să vizeze formarea și facilitarea schimbului de modele de bune practici pentru cei implicați direct în gestionarea și punerea în aplicare a fondurilor europene la nivel local și regional.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Mann (PPE), în scris. (DE) Am votat astăzi în favoarea raportului din proprie inițiativă elaborat de dna Schroedter referitor la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile. În centrul acestui raport se află locurile de muncă „ecologice”. Acestea sunt locuri de muncă din aproape toate sectoarele importante ale industriei și serviciilor, care contribuie la o economie durabilă. Protecția mediului poate deveni o forță motrice a economiei dacă noi creăm îndeajuns de devreme condiții pentru un cadru de activitate previzibil și favorabil investițiilor. Introducerea a numeroase criterii suplimentare privind achizițiile se opune obiectivului declarat al UE de a reduce birocrația pe viitor. Mă bucur că am putut cădea de acord asupra limitării criteriilor la niște standarde sociale minime. Cele mai multe companii europene sunt, fără îndoială, pionieri la nivel mondial ai unei politici de succes pentru protejarea mediului. În vederea garantării unei concurențe loiale, trebuie să împiedicăm relocalizarea producției în afara UE în țări terțe, cu standarde scăzute de protecție a mediului. Comisia Europeană și statele membre trebuie să ia măsuri rapide și constrângătoare pentru combaterea acestei tendințe. Amendamentul pe care îl propun în acest sens a primit sprijinul majorității astăzi.

Tratamentul antidiscriminatoriu și egal trebuie promovat la locul de muncă. Mecanismele de sancționare și cotele sunt o abordare greșită. Un procent obligatoriu de 40 % de femei în consiliile de conducere ale companiilor reprezintă o cerință nerealistă și prin urmare această propunere nu a primit niciun fel de sprijin. Femeile nu au nevoie de cote. Ele au nevoie de oportunități mai bune de a-și urma carierele. Pentru aceasta, este necesar să se îndepărteze obstacolele care împiedică dezvoltarea profesională a femeilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Conceptul de ocupare a forței de muncă într-o economie durabilă nouă a creat o paradigmă nouă în ceea ce privește bugetele economice, care, până acum, au fost considerate ca fiind fundamentale pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă. O economie durabilă presupune mari schimbări în ceea ce privește potențialul ocupării forței de muncă, întrucât societățile din sectorul eficienței energetice vor juca un rol fundamental în crearea de noi locuri de muncă în întreaga lume. În acest sens, exemplul german este foarte ilustrativ în ceea ce privește succesul întreprinderilor din acest sector în crearea de noi locuri de muncă. Prin urmare, este esențial ca alte țări din UE să urmeze exemplul german pentru a exista un efect de multiplicare asupra ocupării forței de muncă într-o economie durabilă în întreaga Europă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Din nou vedem cuvinte frumoase într-un raport al UE. De exemplu, se vorbește de un potențial de creare de locuri de muncă optime pentru bărbați și femei în noua economie durabilă, muncă decentă, o transformare echitabilă din punct de vedere social și cerințe de calificare suficiente. Cu toate acestea, în același timp, UE trebuie să fie conștientă de faptul că, tocmai din cauza extinderii către est, presiunea asupra pieței muncii a crescut semnificativ în anumite sectoare și nu dă niciun semn de ameliorare. Mai mult, în ultimii câțiva ani în special, condiții de muncă nesigure cum ar fi munca temporară prin agenție, munca cu timp parțial, locuri de muncă în restaurantele „Mac” și exercitarea de activități independente au crescut considerabil. În prezent, nici măcar formarea de înalt nivel nu mai reprezintă o garanție de a găsi un loc de muncă.

Atâta timp cât discuțiile referitoare la cărțile verzi pentru lucrătorii din țările terțe continuă cu scopul de a aproviziona comerțul și industria cu mână de lucru ieftină, în loc de a încerca să se furnizeze muncitorilor rezidenți calificările potrivite, toate acestea vor rămâne probabil cuvinte goale. Cerințele sună bine, dar pe hârtie se poate scrie orice. Întrucât nu se poate presupune că acest raport va fi urmat de măsurile potrivite care să poată efectiv pune în aplicare acest lucru, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Schroedter, deoarece sunt de acord cu mesajul și abordarea sa.

Dezvoltarea durabilă ia în considerare nevoile generației actuale într-un mod care nu periclitează capacitatea viitoarelor generații de a-și satisface nevoile. Pe lângă luarea în considerare a intereselor economice și ecologice, concluziile Consiliului cuprind elemente referitoare la investiții în capitalul uman și social, precum și în inovație în vederea creării condițiilor pentru competitivitate, bunăstare și coeziune socială.

Mai mult, un alt punct foarte important al documentului se referă la definirea locurilor de muncă ecologice. Aceste locuri de muncă nu se limitează doar la domeniile de ocupare direct legate de protecția mediului. Ele includ toate locurile de muncă care contribuie la trecerea către o gestionare durabilă prin economisirea energiei, utilizarea energiilor regenerabile și evitarea producerii de deșeuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Dezvoltarea durabilă trebuie să se bazeze pe justiție socială și ecoeficiență. Transformarea economiilor europene în economii eco-eficiente, la toate nivelurile: local, național, regional și european, va duce la schimbări profunde în producție, distribuție și consum. Susțin organizarea de campanii de sensibilizare și conștientizare a cetățenilor pentru a demonstra că strategia noastră pentru tranziția la o economie verde, durabilă, este echitabilă din punct de vedere social și că va duce la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

Subliniez necesitatea de a acorda o atenție specială biodiversității în contextul creării de locuri de muncă ecologice în întreaga Europă, în special în cadrul punerii în aplicare a rețelelor Natura 2000. Solicit Comisiei ca, până în 2011, să propună o strategie care să includă atât măsuri legislative, cât și nelegislative, care să promoveze locurile de muncă ecologice, care reprezintă o sursă de dezvoltare și prosperitate pentru toți.

Solicit Comisiei și statelor membre să integreze în toate celelalte politici ale UE politici care au ca scop recalificarea lucrătorilor pentru locuri de muncă ecologice.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Dezvoltarea locurilor de muncă ecologice în Europa este vitală. Pe de o parte, aceste locuri de muncă oferă posibilitatea sprijinirii creșterii durabile și, pe de altă parte, joacă un rol în atingerea obiectivelor cantitative ambițioase pe care UE și le-a stabilit în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Am votat în favoarea acestui raport elaborat de colega mea, dna Schroedter, care sprijină punerea în aplicare a unor măsuri menite să promoveze locurile de muncă ecologice. În vederea creșterii numărului acestora, întreprinderile ar trebui să fie în special încurajate a investi în tehnologii curate; mă gândesc în special la aplicarea scutirii de impozite pentru IMM-uri. De asemenea, regiunile ar trebui încurajate să folosească fondurile structurale europene și Fondul de coeziune pentru a crea locuri de muncă noi, durabile și trainice. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că sistemele de formare și educație sunt adecvate pentru a răspunde cererii de lucrători calificați, precum și pentru a asigura că cei ale căror locuri de muncă sunt amenințate de aceste schimbări structurale din economie beneficiază de reconversie profesională.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Roithová (PPE) , în scris (CS) M-am abținut de la vot în ceea ce privește raportul referitor la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile, deoarece nu împărtășesc părerea raportoarei conform căreia vom soluționa șomajul prin reducerea emisiilor cu 90 % peste 40 de ani. Desigur, raportul susține introducerea de noi tehnologii, dar acest lucru nu înseamnă în mod necesar locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Facem parte dintr-o piață globală liberalizată care oferă întreprinderilor, comunităților și consumatorilor deopotrivă noi tehnologii din Asia, care concurează cu tehnologiile europene în special prin prețuri mici. Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să introducem standarde privind îmbunătățirea mediului, dar haideți să nu ne prefacem că aceasta va fi un leac pentru șomaj.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Salut faptul că Parlamentul European a adoptat astăzi un raport referitor la potențialul de creare de locuri de muncă al unei economii durabile, elaborat de colega mea germană din Grupul Verts, Elisabeth Schroedter. Așa cum a declarat după vot, Verzii au susținut mult timp angajamentul Europei pentru un Nou Pact Ecologic veritabil, grăbind tranziția către o economie verde ca fiind singurul răspuns viabil pentru criza economică actuală. Prin urmare, este binevenit faptul că o mare majoritate a deputaților europeni din diferite grupuri politice au sprijinit acest raport, care evidențiază imensul potențial de creare de noi locuri de muncă ecologice și transformarea celor actuale în locuri de muncă ecologice în toată Europa și care cuprinde recomandări în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Cu toate că sprijinim anumite principii din acest raport, am votat „împotrivă”.

Dezvoltarea de noi locuri de muncă în sectoarele ecologice, utilizarea de noi surse regenerabile, restabilirea ecosistemului și economisirea energiei sunt de dorit și au nevoie să fie sprijinite. Cu toate acestea, nu putem permite ca costurile tranziției către locuri de muncă durabile să fie suportate de afacerile noastre, în special în aceste vremuri de criză.

Societăților interesate de a trece integral sau parțial la un sector durabil din punct de vedere ecologic ar trebui să lise pună la dispoziție surse de finanțare. Procedurile de înlocuire a sistemelor cu grad ridicat de poluare cu alte sisteme care au un impact scăzut asupra mediului trebuie, de asemenea, să fie simplificate deoarece, așa cum se întâmplă adesea în Italia, oamenii sunt împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Edward Scicluna (S&D), în scris. – Mă bucur să susțin acest raport. Este important ca criza economică și socială să nu descurajeze statele membre de la trecerea către o economie mai durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și folosire eficientă a resurselor. Acest lucru va face ca economiile noastre să fie mai viguroase, mai competitive și mai puțin dependente de importurile din ce în ce mai scumpe. Comisia ar trebui să pună un accent deosebit pe locurile de muncă ecologice, în special din moment ce OCDE a demonstrat că domeniul bunurilor și serviciilor ecologice are potențialul de a oferi locuri de muncă pentru o gamă largă de competențe și abilități, inclusiv pentru lucrători cu nivel scăzut de calificare. De asemenea, aș dori să văd că statele membre stabilesc sisteme de finanțare și stimulente financiare pentru a orienta IMM-urile către politici ecologice de ocupare a forței de muncă. În condițiile în care o nouă strategie europeană pentru ocuparea forței de muncă va defini „locurile de muncă ecologice” în sens larg, ar trebui să se facă distincții între elementele comune referitoare la controlul poluării, reciclarea, gestionarea resurselor de apă, conservarea naturii, tehnologiile de producere a energiilor ecologice și regenerabile și cercetarea și dezvoltarea în domeniul mediului. O economie „ecologică” are potențialul de a oferi creștere economică și de a aborda creșterea nesiguranței locurilor de muncă care s-a dezvoltat la nivelul UE în ultimii ani, în special printre tineri. În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de programe adecvate de formare și educație. Numai în acest fel vom putea să dezvoltăm potențialul de creare de locuri de muncă al unei economii durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Consiliul European a definit dezvoltarea durabilă ca dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea viitoarelor generații de a-și îndeplini propriile nevoi. În raport, se spun multe în legătură cu crearea de locuri de muncă ecologice. Un fapt deosebit de important este acela că există un mare potențial de creare de noi locuri de muncă în domeniul surselor de energie regenerabilă. În Europa, Germania este un exemplu bun al urmării responsabile a unei asemenea politici. În trecerea către o economie durabilă, trebuie să acordăm atenție și justiției sociale, deoarece acest lucru va garanta că cetățenii vor accepta schimbarea. Formarea adecvată și îmbunătățirea sistematică a calificărilor lucrătorilor sunt, de asemenea, importante în această privință. Dezvoltarea durabilă necesită respectarea nu numai a standardelor de mediu, ci și a standardelor de ocupare a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) Raportul referitor la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile se bucură de deplina mea susținere. Dna Schroedter se referă la definiția dată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), care afirmă că un loc de muncă este ecologic dacă contribuie la o gestionare durabilă și la o Europă socială și astfel această definiție acoperă mai mult decât locurile de muncă din înalta tehnologie din domeniul energiei și al managementului ecologic la care se referă Comisia. De exemplu, unul din obiective este o politică ambițioasă privind industria durabilă cu accent pe eficientizarea resurselor, dar și locuri de muncă decente și bine plătite. Sunt de dorit o mai mare implicare a industriei, încurajarea autorităților regionale în sensul armonizării cadrului juridic, instrumente de control ale economiei de piață, subvenții și achiziții publice cu acest obiectiv și oferirea unui răspuns mai bine orientat nu numai către nevoia de noi competențe, ci și către instituirea unui dialog social sau a unor acorduri de muncă colective în noile domenii.

Se pune o mare presiune asupra productivității noilor domenii, iar încercările de a garanta condiții de muncă bune sunt puține. Drept urmare, nu este ușor să îi convingi pe lucrătorii din industriile cu tradiție în protecția socială solidă să treacă la altele. Uniunea are obligația de a combate încălzirea globală și, prin urmare, este nevoie de o strategie potrivită pentru o transformare echitabilă din punct de vedere social într-o economie mai ecologică.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care face apel la elaborarea unei strategii europene în materie de locuri de muncă în vederea unei economii durabile. De asemenea, raportul susține solicitările Consiliului privind revizuirea subvențiilor care au un impact negativ asupra mediului și subliniază nevoia unei munci decente.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Am votat pentru raportul referitor la potențialul de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile, deoarece consider că statele membre trebuie să treacă către o economie competitivă, eficientă și cu emisii scăzute de carbon. De aceea, solicit Uniunii să dezvolte o politică industrială durabilă și să implice sectorul industrial în inovarea de natură ecologică, pentru a reduce dependența creșterii economice față de consumul de resurse și energie și pentru a reduce emisiile poluante. Consider că pentru crearea de locuri de muncă în economia „eco-eficientă” este necesar să investim în eficiența energetică și în utilizarea energiilor regenerabile și a tehnologiilor ecologice în domeniul clădirilor, transportului și agriculturii. Solicit elaborarea unei strategii europene pentru ocuparea forței de muncă în scopul realizării unei economii durabile, ca parte a strategiei EU 2020 și atrag atenția asupra rolului autorităților regionale.

De asemenea, solicit dezvoltarea unor sisteme eficace de finanțare și a unor stimulente fiscale pentru a sprijini IMM-urile să asigure inovații și procese de producție ecologice. În final, consider că politica de ocupare a forței de muncă joacă un rol important în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și îndemn statele membre sa utilizeze FEG pentru a promova noi competențe necesare dezvoltării economice „eco-eficiente”.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor și domnilor, obiectivul unei economii durabile nu este doar o necesitate ecologică; este și unul din pilonii principali ai strategiei noastre privind o Europă socială. Cu toate acestea, astfel de schimbări nu vor da roade decât dacă sunt juste din puncte de vedere social și dacă duc în cele din urmă la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la creșterea asigurărilor sociale.

Prin urmare, o economie durabilă trebuie să includă nu numai o durabilitate socială și ecologică, ci și una tehnologică și economică. Acest lucru nu ar trebui să reprezinte o contradicție. Avem nevoie de măsuri mai creative.

Să luăm spre exemplu eficiența energetică. În Lituania, sectorul construcțiilor a fost unul din cele mai grav afectate de criza economică. Majoritatea clădirilor vechi din Lituania sunt foarte neeconomice – se folosește în mod ineficient energie importată, așa cum arată uriașele facturi la încălzire ale locuitorilor.

Probabil că proiectele naționale care asigură izolarea și cresc eficiența energetică a clădirilor vor readuce bani pe piață prin salariile din sectorul construcțiilor și investiții. În același timp, acest lucru îi va permite Lituaniei să fie mai puțin dependentă de energia importată.

Desigur, acesta este doar un exemplu și nu se aplică în mod necesar tuturor statelor membre. Cu toate acestea, el arată că în special pe perioada crizei, trebuie să gândim mai creativ și să ne unim forțele atunci când trebuie să punem bazele unui viitor durabil.

 
  
  

Raport: Rafal Trzaskowski (A7-0216/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. (CS) Am susținut raportul referitor la SEE-Elveția: obstacole în calea funcționării depline a pieței interne, în special pentru că evidențiază și încurajează Comisia Europeană în ceea ce privește o serie întreagă de măsuri menite să faciliteze și să consolideze cooperarea economică între Uniunea Europeană și Elveția. Mai presus de toate, raportul menționează, în mod destul de corect, sistemul inutil de complicat al celor 120 de acorduri bilaterale în diferite sectoare economice dintre UE și Elveția. Imboldul de a ne da silința în vederea simplificării și armonizării legislației este corect, în special în ceea ce privește eliminarea obstacolelor care blochează accesul pe piața elvețiană a întreprinderilor UE și invers. De exemplu, raportul subliniază cerința legală, absolut inutilă, ca afacerile care intră pe piața elvețiană să ofere o garanție financiară. După părerea mea, acest lucru este un obstacol superfluu, care are trebui îndepărtat și pe care raportul îl menționează pe bună dreptate.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece funcționarea deplină și eficientă a pieței interne sunt importante pentru UE și pentru partenerii săi comerciali deopotrivă, în special statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb. Elveția – al patrulea partener comercial al UE ca volum – dispune de propriul model de integrare economică fără aderare bazat pe acorduri sectoriale bilaterale. Acest lucru creează probleme suplimentare deoarece, spre deosebire de Acordul privind Spațiul Economic European, nu există nicio dispoziție în aceste acorduri bilaterale pentru mecanisme automate de adaptare a conținutului acestora la schimbări în funcție de schimbările pertinente ale acquis-ului comunitar al UE.

În ciuda evoluțiilor pozitive în ceea ce privește Acordul privind libera circulație a persoanelor (ALCP) încheiat între statele membre ale UE și Elveția, mai sunt chestiuni legate de aplicarea acestui acord care merită în continuare atenție. Prin urmare, consider că toate posibilitățile care vizează îmbunătățirea aplicării ALCP trebuie prevăzute, și, lucru cât se poate de important, o armonizare mai largă a aplicării acordului și o mai mare convergență între legislația Uniunii și cea elvețiană în ceea ce privește piața internă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Elveția are o istorie și o serie specifică de caracteristici care se reflectă nu numai în modul în care se guvernează singură pe plan intern, ci și în modul în care a ales să relaționeze cu alte state și în limitările și rezervele pe care le impune acestor relații. Ezitarea Elveției de a adera la mari organizații internaționale sau de a intra în tratate adesea obligatorii pe termen nedeterminat care îi afectează sistemul juridic intern datează de mult și nu este nimic nou în ceea ce privește tratamentul preferențial față de proprii cetățeni și întreprinderi având domiciliul în țară în detrimentul concurenței străine, care adesea are de suferit în mod exagerat de pe urma obstacolelor juridice sau administrative.

Cu toate acestea, Elveția a fost un partener important al Uniunii Europene și a semnat deja peste o sută de acorduri bilaterale care reglementează relația cu UE. Însă decizia Elveției de a nu adera la Spațiul Economic European nu a ajutat accelerarea și facilitarea relațiilor economice ale UE cu această țară și nici nu a permis ca acestea să fie definitivate într-un mod general pozitiv. Sper că aceste relații vor fi consolidate și vor evolua.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Cele patru state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) constituie principalii parteneri comerciali ai Uniunii Europene, Elveția și Norvegia fiind cel de-al patrulea și, respectiv, cel de-al cincilea partener comercial al UE ca volum, și aparțin unui spațiu cultural comun în ceea ce privește împărtășirea valorilor de bază și a patrimoniului cultural și istoric.

Având în vedere că noile reglementări ale Tratatului de la Lisabona ar putea conduce la o punere în aplicare mai lentă a legislației privind piața internă în statele din Spațiul Economic European (SEE) și AELS, sunt de acord că Comisia trebuie să oficializeze procesul de notificare a noilor norme și legislații ale UE care intră în sfera de aplicare a Acordului SEE în scopul de a reduce decalajul dintre adoptarea unei noi legislații și potențiala adoptare a acesteia de către statele din SEE/AELS.

De asemenea, sunt de acord că parlamentele statelor din SEE/AELS trebuie să fie asociate mai strâns cu procesul legislativ al UE în ceea ce privește propunerile relevante pentru SEE. Prin urmare, propunem ca Comisia să furnizeze parlamentelor naționale ale statelor SEE/AELS propunerile legislative care sunt trimise pentru consultare parlamentelor naționale din statele membre ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) În calitate de președinte al delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Elveția și SEE, am o viziune bună a chestiunilor abordate de acest raport. Asociația Europeană a Liberului Schimb cuprinde patru state membre: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. În 1994, odată cu semnarea Acordului privind SEE, trei dintre aceste patru țări au devenit parte din piața internă. În urma unui referendum, Elveția a ales să nu participe la SEE cu 50,3 % „împotrivă” față de 49,7 % „pentru”. Prin urmare, Elveția a decis să aibă relații separate cu restul Europei. Elveția a încheiat în jur de 120 de acorduri bilaterale cu UE.

Aceste acorduri se referă la libera circulație a persoanelor, transportul rutier, aviația civilă, cercetare științifică, obstacole tehnice în calea comerțului, piețele de achiziții publice și agricultură. Elveția este al doilea partener economic al UE ca importanță, iar întreprinderile elvețiene au angajați peste un milion de persoane în toată UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Am votat favorabil acest raport întrucât apreciez progresele înregistrate în liberalizarea prestării de servicii transfrontaliere între UE și Elveția, îndeosebi efectele pozitive ale Acordului privind libera circulație a persoanelor. Creșterea constantă, în perioada 2005 - 2009, a numărului de angajați detașați și de prestatori de servicii independenți din UE ce operează în Elveția, (conform statisticilor, aproximativ 200 000 de lucrători transfrontalieri din țări UE sau EFTA se deplasează zilnic în Elveția, la locul de muncă) s-a dovedit reciproc avantajoasă. Consider că în perioada următoare guvernul elvețian și autoritățile cantoanelor trebuie să facă uz de experiența UE și a SEE privind liberalizarea sectorului serviciilor prin transpunerea Directivei privind serviciile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Alături de Islanda, Norvegia și Liechtenstein, Elveția este membră a Asociației Europene a Liberului Schimb și un partener comercial important al UE. Cu toate acestea, Islanda, Norvegia și Liechtenstein și-au consolidat și mai mult relațiile comerciale cu UE atunci când au adoptat Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Întrucât Elveția este al patrulea partener comercial al UE ca volum, adoptarea Acordului SEE este extrem de importantă. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Acest raport nu acordă suficientă atenție suveranității Elveției. Din acest motiv, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Este absolut esențial să se instituie un veritabil Spațiu Economic European, așa cum este prevăzut de Tratatul de la Porto.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, Verzii, am susținut acest raport, care include o serie de remarci privind obstacolele din calea aplicării normelor pieței interne de către Elveția și statele membre ale SEE. Raportul prezintă în special următoarele idei: ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană ar trebui să supună parlamentelor naționale ale tuturor statelor membre ale SEE și AELS propuneri legislative care să le fie trimise pentru consultare. Statele membre ale SEE și AELS ar trebui să aloce resurse adecvate pentru aplicarea Directivei privind serviciile în cadrul pieței interne, în special, pentru înființarea unor ghișee naționale unice, iar statele membre ale SEE și AELS ar trebui să se implice mai mult în dezbaterile legate de Directiva privind drepturile consumatorilor, printre alte propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport, pentru că îndepărtează obstacole din calea liberului schimb dintre statele membre ale UE și parteneri comerciali importanți ai UE.

Considerăm că, în cazurile care privesc în special Italia, o aplicare mai largă a normelor pieței interne de către Elveția ar putea avea un impact pozitiv asupra întreprinderilor noastre și asupra lucrătorilor noștri. Trebuie să salutăm decizia pe care a luat-o deja Elveția de a reduce în mod semnificativ secretul bancar, pentru a răspunde nevoii de transparență, așa cum solicită Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care recomandă o cooperare mai strânsă și punerea în comun a bunelor practici, alături de recomandări privind schimbări care trebuie făcute după Tratatul de la Lisabona. Raportul oferă o interpretare promițătoare, notând că deficitul mediu de transpunere este de 0,7 %, ceea ce este în mare cam la fel cu cel din statele membre ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris.(PL) Sunt foarte mulțumit că acest raport a fost adoptat de Parlament cu o atât de mare majoritate. Sper că voturile dvs. în favoarea adoptării sale înseamnă deopotrivă că susțineți, ca și mine, cele două obiective de bază ale raportului. În primul rând, alături de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, am dorit să includem statele care nu sunt membre ale UE, dar care fac parte din SEE, și Elveția pe agenda comisiei, care abordează problema centrală a UE – piața internă. Sper că acești parteneri, și ei sunt, la urma urmei, partenerii economici cei mai importanți ai Uniunii, vor rămâne acolo pe termen nelimitat. Al doilea obiectiv a fost acela de a aborda, în sfârșit, obstacolele specifice din calea definitivării acestei cooperări, în special acelea care există între Bruxelles și Berna. Sper ca votul Parlamentului privind această chestiune să convingă ambele părți – Comisia Europeană și autoritățile Confederației Elvețiene – să revizuiască mecanismele care reglementează în prezent cooperarea acestora.

 
  
  

Raport: Pablo Zalba Bidegain (A7-0210/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Acordurile de liber schimb permit țărilor semnatare să beneficieze de tranzacționarea unei varietăți mari de produse și să construiască pe punctele lor relativ puternice. Prin urmare, sunt încântată de faptul că Uniunea Europeană va semna în curând un acord de liber schimb cu Coreea de Sud. Cu toate acestea, trebuie să fim întotdeauna extrem de vigilenți cu privire la termenii acordurilor comerciale propuse. În acest caz, trebuie să evităm schimbările rapide care ar putea destabiliza fluxurile comerciale. De aici nevoia de clauze de salvgardare, nu în ultimul rând pentru a proteja industria noastră de automobile. În termeni practici, mă bucur că raportul a fost adoptat, întrucât conține solicitarea deputaților europeni de a permite inițierea unei anchete cu privire la un aflux de importuri la cererea unui stat membru, a Parlamentului European, a Grupului consultativ intern, a unei persoane juridice, a unei asociații care acționează în numele industriei Uniunii și care reprezintă cel puțin 25 % din aceasta sau la inițiativa Comisiei. Dacă se constată că producătorii europeni sunt grav afectați de o creștere dramatică a importurilor unui anumit produs, se pot introduce măsuri de salvgardare sub formă de taxe vamale de protecție.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am acordat un vot favorabil raportului privind aplicarea clauzei de salvgardare bilaterale a Acordului de liber schimb între UE și Coreea. Clauza de salvgardare va proteja industriile și slujbele europene de eventuale prejudicii cauzate de importuri de proveniență coreeană. Stricta monitorizare a fluxului exportator și remedierea rapidă a oricăror nereguli privind respectarea principiul de concurență loială sunt elemente cu precădere importante. Consider, prin urmare, că Parlamentul trebuie să arate Consiliului și Comisiei că dorește adoptarea cât mai rapidă a acestui regulament.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Parlamentul a aprobat modificările la clauza de salvgardare care urmează să fie incluse în acordul de liber schimb cu Coreea de Sud. Totuși, acesta este doar primul vot: votul final a fost amânat până la perioada de sesiune din 18-21 octombrie, astfel încât să ne lase libertatea de a ajunge la un acord cu Consiliul în primă lectură. Toate evaluările de impact efectuate de Comisia Europeană au arătat că beneficiile comerciale vor fi mai mari pentru Coreea de Sud decât pentru UE. Ce ar putea face Comisia este să ne ofere o clauză de salvgardare credibilă. Noi credem că cererea noastră privind introducerea unor măsuri de salvgardare regionale este legitimă, întrucât impactul deschiderii pieței UE pentru produsele din Coreea de Sud poate varia considerabil de la un stat membru la altul. Este mult mai ușor să anticipăm impactul exporturilor europene într-o țară cu 50 de milioane de locuitori (față de 500 de milioane). De asemenea, este vital ca Parlamentul și sectoarele industriale relevante să aibă dreptul de a iniția o anchetă în scopuri de salvgardare și ca Parlamentul să aibă un cuvânt mai important de spus în ceea ce privește aprobarea sau respingerea unor măsuri de salvgardare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Sper ca Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Coreea de Sud să fie benefic reciproc și ca restricțiile privind liberul schimb să fie minime pentru ambele părți. Măsurile de salvgardare vizează să abordeze daunele grave aduse industriilor din UE. Pentru că include acordul semnat cu Coreea de Sud în octombrie, clauza bilaterală de salvgardare ar trebui să fie mai detaliată, astfel încât diferitele aspecte ale aplicării sale să fie stabilite în mod corespunzător și ea să urmeze un proces transparent cu implicarea părții omoloage.

Ca obstacole în calea liberului schimb, aceste clauze ar trebui limitate la ceea ce este necesar în vederea evitării unor daune și mai mari și ar trebui să fie adecvate și proporționale cu situațiile pentru care au fost concepute. Sper că industria europeană se va dovedi din ce în ce mai viguroasă și mai creativă, astfel încât să trebuiască să recurgem la această eventualitate.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului constituie instrumentul juridic necesar pentru punerea în aplicare a clauzei de salvgardare în cadrul Acordului de liber schimb dintre UE și Coreea. La 15 octombrie 2009, un acord de liber schimb a fost încheiat între UE și Republica Coreea. Acordul cuprinde o clauză bilaterală de salvgardare care prevede posibilitatea de a reinstitui o cotă a națiunii celei mai favorizate în situația în care, ca urmare a liberalizării comerțului, importurile cresc în așa măsură și se desfășoară în asemenea condiții încât aduc, sau amenință să aducă, prejudicii grave industriei UE care produce un articol similar sau care se află în concurență directă. Pentru ca astfel de măsuri să devină operaționale, clauza de salvgardare trebuie să fie integrată în legislația UE, întrucât trebuie să fie specificate nu numai aspectele procedurale ale impunerii de măsuri de salvgardare, ci și drepturile părților interesate.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Adoptarea acestei clauze de salvgardare, care reprezintă o recunoaștere a consecințelor tragice ale liberalizării și ale renunțării la reglementări din comerțului mondial, nu elimină pericolele și preocupările cărora liberul schimb dintre UE și Coreea de Sud le va da naștere în ceea ce privește viitorul diferitelor sectoare ale activității economice. Acest lucru este adevărat în special în anumite state membre, ca de exemplu Portugalia, și în regiunile care sunt cel mai mult dependente de aceste sectoare.

Să ne aducem aminte de industria textilă și vestimentară, care este în special vizată de acest acord; să ne aducem aminte de studiul Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă și al Eurofond, care prezintă scenarii ce presupun o scădere cu 20 – 25 % a locurilor de muncă din UE în acest sector până în 2020, și chiar pun în discuție un scenariu în care 50 % din locurile de muncă actuale din Uniunea Europeană vor fi pierdute. Să ne amintim, de asemenea, de sectoare cum ar fi electronica și industria producătoare de componente pentru vehiculele cu motor.

Fundamentalismul neoliberal al UE continuă să sacrifice locurile de muncă și capacitatea de producție pe altarul liberului schimb de dragul unor profituri pentru multinaționalele sale; continuă să înregistreze deficituri mai mari și să promoveze dependența de piețe străine, precum și dezechilibre comerciale cronice și din ce în ce mai mari. Această ideologie continuă să justifice atacuri asupra drepturilor lucrătorilor, dumping-ul social și ruinarea a milioane de producători și a multor întreprinderi mici și mijlocii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Acest acord este primul acord comercial încheiat după Tratatul de la Lisabona, primul acord pe care Parlamentul European îl va aproba, așadar este important ca Parlamentul să se facă auzit. În vederea afirmării noilor competențe ale Parlamentului în ceea ce privește definirea politicii comerciale a UE, am votat prin urmare în favoarea amendamentelor propuse de Comisia parlamentară pentru comerț internațional (INTA), dar am decis să nu votăm în favoarea textului rezoluției ca întreg, pentru a încerca obținerea unui acord mai bun cu Consiliul. Un acord mai bun în cadrul căruia mai multe puncte principale ar trebui revizuite: dorim o veritabilă clauză de salvgardare, o clauză eficientă care va face posibilă acoperirea distorsiunilor regionale dintre diferitele state membre ale UE și care, mai presus de toate, va face posibilă evitarea situațiilor în care pot fi cauzate „daune grave” producătorilor din UE. Urmează apoi chestiunea dreptului de inițiativă al Parlamentului în demararea unei anchete în temeiul clauzei de salvgardare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea de Sud este de mare importanță pentru dezvoltarea economică a statelor membre ale UE. Cu toate acestea, pentru a nu exista nicio denaturare și pentru a exista echilibru între importuri și exporturi de ambele părți, trebuie să existe clauze de salvgardare bilaterale. Aceste clauze permit prevenirea unor prejudicii grave pe care creșterea exagerată a importurilor de anumite produse le-ar putea aduce industriei UE. Prin urmare, salvgardarea menționată anterior trebuie să fie inclusă în legislația UE pentru ca aceste măsuri să devină operaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În comparație cu alte țări cu care Uniunea Europeană a negociat sau a încheiat deja acorduri de liber schimb, fosta colonie japoneză a Coreei de Sud are standarde mai ridicate în domeniul social și al dreptului muncii. Este important, și într-adevăr potrivit, să se poată introduce clauze de salvgardare pentru o perioadă limitată de timp la nivel regional în cadrul fiecărui stat membru al UE. Experiențele trecute au arătat că este important, în special în legătură cu importul și exportul de bunuri, să se poată interveni astfel încât orice ajustări structurale necesare sau măsuri similare să poată fi luate.

De asemenea, este vital ca exporturile și importurile în acele domenii care au cel mai mare impact posibil să fie monitorizate în vederea evitării unor daune considerabile asupra ramurilor industriei Uniunii. În principiu, încheierea de acorduri comerciale promovează creșterea economică în cadrul UE și, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristiana Muscardini (PPE), în scris. (IT) Susțin pe deplin textul rezoluției care stabilește o reglementare ce oferă posibilitatea punerii în aplicare a unei clauze de salvgardare în situații în care importurile din Coreea de Sud amenință să aducă daune grave producătorilor europeni și industriei producătoare ca urmare a aplicării ALS.

Aplicarea la nivel regional a acestei clauze este esențială pentru ca statele membre, dar și a industria și a Parlamentul să poată solicita demararea unor investigații care să protejeze exporturile europene într-un termen scurt. Votul în favoarea rezoluției Zalba ne permite să adoptăm o atitudine clară și decisivă față de Consiliu în vederea confirmării rolului Parlamentului, care este un actor și nu numai un executant în ceea ce privește politicile comerciale europene.

Suntem foarte surprinși că Președinția belgiană a pus propunerea de decizie privind semnarea și aplicarea provizorie a tratatului pe ordinea de zi a viitorului Consiliul pentru Afaceri Externe înainte ca Parlamentul să înceapă dezbaterile referitoare la tratat și înainte de a afla rezultatul votului Parlamentului privind clauza de salvgardare, fără un dialog tripartit oficial, chiar dacă este conștientă de elementele necunoscute care însoțesc forma finală. Prin urmare, este evident că trebuie să facem apel la toate instituțiile să adopte o atitudine de respect reciproc mai profund, așa cum este prevăzut de Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană este regiunea productivă cea mai exigentă și piața cea mai permeabilă din lume. Situația aceasta creează probleme extrem de grave, mai presus de toate, pentru producătorii europeni, care, întrucât sunt obligați să respecte o gamă largă de legi care apasă din greu asupra lor, uneori înregistrează costuri de producție mai mari decât acelea ale concurenților din alte părți ale lumii. Dacă acești concurenți obțin acces liber la piețele noastre, se creează un sistem de concurență neloială care reprezintă o povară în egală măsură pentru producători sau procesatori, industrie sau comercianți; acest lucru va fi foarte dăunător pentru societatea europeană pe termen mediu.

În acest context, salut cu entuziasm acest raport privind schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Coreea de Sud. Întrucât include dispoziții privind o clauză bilaterală de salvgardare în vederea prevenirii unor daune grave aduse industriei europene în eventualitatea unui volum mare de importuri, raportul recunoaște această problemă cronică și începe să ia măsurile adecvate pentru a o minimiza.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, la 23 aprilie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să demareze negocierile cu Republica Coreea în vederea încheierii unui Acord de liber schimb între UE și Coreea.

Acordul a fost semnat la 15 octombrie 2009. Acesta cuprinde o clauză bilaterală de salvgardare care prevede posibilitatea de a impune din nou o cotă a națiunii celei mai favorizate în situația în care, ca urmare a liberalizării comerțului, importurile cresc într-o așa măsură – în termeni absoluți sau în raport cu producția internă – și se desfășoară în asemenea condiții încât cauzează, sau amenință să cauzeze, daune grave industriei UE producătoare de produse similare sau care se află în concurență directă.

Pentru ca astfel de măsuri să devină operaționale, clauza de salvgardare trebuie să fie integrată în legislația UE, lucru cât se poate de important deoarece aspectele procedurale ale impunerii de măsuri de salvgardare, precum și drepturile părților interesate trebuie să fie specificate. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pe care o avem în față constituie instrumentul juridic necesar pentru punerea în aplicare a clauzei de salvgardare în cadrul Acordului de liber schimb dintre UE și Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. (SV) Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea de Sud este unul foarte important pentru UE. În calitate de liberali, avem o părere foarte bună despre acordurile de liber schimb și suntem încrezători în efectele lor pozitive asupra economiei și comerțului european. Prin urmare, suntem foarte sceptici în legătură cu clauzele regionale de salvgardare pe care Parlamentul European dorește să le includă în acord ca modalitate de limita liberul schimb. În schimb, am dori să subliniem importanța liberului schimb pentru dezvoltarea UE. Pentru ca UE să poată fi un jucător competitiv în domeniul comerțului global, Parlamentul European trebuie să ia măsuri pentru a facilita și a crea oportunități pentru comerțul cu restul lumii prin intermediul unor acorduri de liber schimb fără restricții.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Verzii nu au prezentat amendamente la proiectul de raport din moment ce plecăm de la premisa că în cadrul viitoarei proceduri de aviz conform vom vota împotriva ALS cu Coreea în forma sa actuală din cauza faptului că ne opunem unei situații în care peisajul industrial al UE să fie determinat în mod arbitrar de un singur ALS. Mai mult, ne opunem excepției negociate de UE în ALS care permite exportul către Coreea a unor mașini care consumă combustibil, care nu respectă restricțiile și termenele mai stricte ale Coreei în materie de emisii de CO2. În plus, percepem strategia UE 2020 ca o încercare de a grăbi o politică industrială la nivelul întregii UE, care ar trebui să fie însoțită de un moratoriu provizoriu privind ALS aflate în așteptare care sunt potențial în conflict cu instituirea unei astfel de politici.

Cu toate acestea, susținem în această situație formularea unor clauze de salvgardare stringente și în special această clauză de salvgardare va deveni linia directoare pentru alte ALS. De asemenea, l-am susținut pe raportor în eforturile sale de a se opune unei situații în care clauza de salvgardare referitoare la Coreea să fie concepută doar în interesele industriei de automobile și de a se asigura că se acordă atenție întregii game de relații comerciale și de nevoi posibile pentru mecanisme comerciale de apărare.

 
  
  

Raport: José Bové (A7-0225/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport, pentru care am fost responsabil în numele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, deoarece consider că acest lucru este necesar pentru a reechilibra relațiile stabilite de-a lungul lanțului de aprovizionare și pentru a le face transparente, păstrând un cadru loial și competitiv de bune practici și un sistem de supraveghere care să asigure o funcționare normală. Sper acum că liniile generale pe care Parlamentul le-a adoptat aici astăzi vor fi luate în considerare de către Comisiei și că acestea se vor reflecta în propunerea legislativă pe care aceasta care ne-o va prezenta până la finele anului.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Raportul se limitează la declarații despre tragica situație din lanțul de aprovizionare, care se înrăutățește pe zi ce trece și critică Comisia pentru neajunsurile din comunicările sale. Cu toate acestea, raportul acceptă comercializarea produselor alimentare și propune soluții în cadrul unei competitivități, unei transparențe și unei informări îmbunătățite pe piața produselor alimentare, fără a se atinge de cauza de bază a problemei, și anume metoda capitalistă de producție care fură roadele muncii întreprinderilor mici și mijlocii și veniturile consumatorilor angajați. În Grecia, politica împotriva producătorilor mici a UE, a PASOK și a guvernelor Noua Democrație a susținut influența exercitată de monopolurile asupra pieței produselor alimentare și crearea de carteluri în domeniul produselor alimentare, cum ar fi produsele lactate și făina. Drept urmare, prețurile cu amănuntul au explodat, ducând așadar la o creștere și mai importantă a profiturilor uriașe din industria alimentară, iar familiile lucrătorilor și ale oamenilor simpli pur și simplu nu și le mai permit.

Nevoile de hrană ale oamenilor vor fi satisfăcute numai dacă clasele muncitoare, proprietarii mici și mijlocii de ferme și clasele de jos combat împreună monopolurile, prin eforturi de a distruge și de a răsturna politica îndreptată împotriva claselor de jos și pe cei care o susțin, de a pune puterea în mâinile poporului, de a face din mijloacele de producție o proprietate socială și de a organiza și planifica producția agricolă în funcție de nevoile familiilor lucrătorilor și oamenilor simpli în cadrul economiei unui popor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, așa cum se prevede la punctul 3 din raport, toate obiectivele legate de agricultură la care se face referire în Tratatul de la Roma (creșterea productivității, aprovizionarea cu alimente în cantități suficiente, prețuri de consum rezonabile, stabilizarea piețelor) au fost atinse, cu excepția obiectivului de a asigura un venit echitabil pentru agricultori. Prin urmare, Comisia ar trebui să țină cont de acest lucru în toate propunerile sale bugetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Agricultorii noștri ar trebui să poată câștiga un venit decent din munca lor, în același timp producând alimente care respectă standarde de calitate stricte și care sunt accesibile consumatorilor. Grație muncii depuse în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, raportul dlui Bové este echilibrat și propune mai multe soluții pentru aceste provocări. Consolidarea organizațiilor de producători, stabilirea unor contracte standard în anumite sectoare și încurajarea autoreglementării: acestea sunt, în opinia mea, căile care merită explorate. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Veniturile agricultorilor au scăzut în medie cu 12 % pe durata anului 2009, iar costurile de funcționare au crescut cu 3,6 %. Așa cum stau lucrurile, agricultorii nu vor putea să continue se funcționeze pentru mult timp în lanțul de aprovizionare cu alimente – în care prețurile plătite de consumatori au crescut cu 3,3 % pe an începând cu 1996.

Lanțul de aprovizionare cu alimente este o structură complexă care nu funcționează în mod eficient în prezent. Agricultorii nu primesc o recompensă adecvată pentru timpul și banii investiți în producția de alimente de calitate. Dacă vrem să ne bazăm pe agricultori pentru asigurarea siguranței alimentare în Europa, trebuie să ne ocupăm de volatilitatea pieței și de distorsiunile din lanțul de aprovizionare cu alimente. Trebuie să asigurăm un venit echitabil pentru agricultori.

Trebuie să garantăm prețuri echitabile pentru agricultori, o transparență veritabilă a pieței și prețuri cu amănuntul echitabile pentru consumatori. Comisia trebuie să controleze lanțul alimentar, iar eu îi susțin în special pe aceia care doresc ca distribuția marjelor de profit să fie supravegheată astfel încât să se poată identifica punctul exact din lanțul alimentar în care distorsiunea afectează negativ concurența.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am susținut acest raport și îngrijorarea pe care o exprimă în legătură cu situația cu care se confruntă agricultorii din UE. Criza economică și financiară mondială și volatilitatea prețurilor produselor alimentare și materiilor prime au cauzat dificultăți considerabile pentru producătorii agricoli și, prin urmare, nici consumatorii nu primesc un tratament echitabil. Cu toate că prețurile la alimente au crescut cu 3,3 % pe an din 1996, prețurile oferite agricultorilor au crescut cu doar 2,1 %, iar costurile operaționale au crescut cu 3,6 %, dovedind că lanțul de aprovizionare cu alimente nu funcționează în mod corect. În plus, venitul mediu al agricultorului a scăzut cu peste 12 % în UE-27 în 2009, ceea ce înseamnă că agricultorii nu mai pot produce veniturile necesare din munca lor. Totuși, în ciuda acestui fapt, agricultorii și sectorul agroalimentar trebuie în continuare să producă produse alimentare care îndeplinesc standarde de calitate extrem de exigente la prețuri pe care consumatorii și le pot permite. Sunt de acord că este nevoie de mai multă transparență în sectorul agricol și că Comisia Europeană trebuie să joace un rol de lider și să propună raportarea anuală obligatorie din partea celor mai importanți comercianți, procesatori, angrosiști și detailiști europeni pe cotele lor de piață.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Cu fiecare criză agricolă, agricultorii și consumatorii solicită insistent următorul lucru: ca prețurile și veniturile agricultorilor să devină transparente, o dată pentru totdeauna, în întregul lanț al producției agricole. Acest raport respectă aceste direcții și avem, așadar, toate motivele să îl salutăm. Cu toate acestea, regret respingerea, cu doar câteva voturi, a propunerii de a acorda un tratament preferențial cooperativelor, IMM-urilor și organizațiilor de producători în ceea ce privește acordarea de contracte de achiziții publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Transparența, concurența și aprovizionarea sunt doar câteva dintre aspectele abordate de dl Bové, care invită Comisia și Consiliul să intervină pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa.

Am decis să votez în favoarea raportului dlui Bové, deoarece cred cu tărie că măsurile pentru îmbunătățirea eficienței lanțului de aprovizionare cu alimente trebuie să includă eliminarea practicilor comerciale neloiale, monitorizarea prețurilor și o mai mare implicare a producătorilor și consumatorilor în elaborarea criteriilor de calitate și dezvoltarea economică locală.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Am votat în favoarea raportului „Venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa”, deoarece consider că trebuie acordată mai multă atenție acestei chestiuni în contextul UE. Cu toate acestea, am și o rezervă în legătură cu acest raport. Consider că este o greșeală că nu acordă mai multă atenție puterii inegale de negociere a agricultorilor în comparație cu procesatorii. În timp ce industria de procesare alimentelor este integrată și puternică din punct de vedere economic, agricultorii sunt adesea fragmentați și se află într-o poziție inevitabil mai slabă atunci când vine vorba de negocieri comerciale. Comisia dorește însă să susțină o integrare mai mare a industriei de procesare a alimentelor în piața internă, în cadrul stimulării concurenței în lanțul european de aprovizionare cu alimente.

Raportul nu spune aproape nimic despre modul în care agricultorii pot fi făcuți parteneri egali cu industria alimentară și lanțurile comerciale. Am fost de asemenea intrigat de solicitarea de a stopa dezvoltarea unor sisteme naționale și regionale de etichetare originii, care vor fie înlocuite de noul cadru privind indicațiile geografice în temeiul politicii privind calitatea. După părerea mea, sistemele de etichetare regionale se pot alătura în mod adecvat la sistemul european de etichetare, cu condiția de a nu limita libera circulație a bunurilor pe piața internă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Acest raport privind prețurile produselor alimentare și veniturile agricultorilor în Europa a fost adoptat de Parlamentul European astăzi, marți, 7 septembrie. Acest raport este rezultatul cooperării lărgite între toate grupurile politice, cu o contribuție importantă din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat).

Salut propunerile pe care Comisia Europeană le-a prezentat în vederea consolidării poziției producătorilor în cadrul negocierilor acestora cu distribuitorii. Mă alătur raportorului în solicitarea ca dreptul european în materie de concurență europeană să fie adaptat în vederea prevenirii abuzurilor de poziție dominantă.

Propunerea de a crea contracte standard care să cuprindă clauze referitoare la volum și la prețuri, care vor asigura venituri echitabile pentru agricultori, este una pertinentă după părerea mea. Ne trebuie o nouă reglementare a pieței care va pune la dispoziția politicii agricole comune instrumentele pentru o combatere mai eficientă a crizelor.

Ca și în cazul produselor din pescuit și din acvacultură, acord mare importanță promovării calității produselor și producției durabile. Acesta este motivul pentru care este deosebit de important ca produsele importante din țări terțe să respecte aceleași cerințe ca produsele europene, în vederea prevenirii unei concurențe neloiale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Deoarece au fost detectate probleme cu lanțul de aprovizionare cu alimente la nivel european și global, trebuie să fie găsite urgent soluții. Acest raport propune unele soluții, dintre care aș sublinia necesitatea de a promova o creștere a valorii adăugate a producției agroalimentare europene, importanța analizării unor măsuri de descurajare a practicilor abuzive, cum ar fi introducerea de sancțiuni și stabilirea unei liste publice a întreprinderilor care nu reușesc să se conformeze și crearea unui observator european al prețurilor și marjelor agricole. Consider, de asemenea, că este esențial să promovăm raționalizarea lanțului de aprovizionare cu alimente în scopul de a reduce impactul transportului de produse alimentare asupra mediului, pentru a promova comercializarea produselor alimentare locale și pentru a dezvolta în mod durabil economia rurală.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului Bové, nu doar pentru că se află pe calea cea bună și conține informații foarte importante, ci și pentru că aduce numeroase schimbări importante textului original foarte slab al Comisiei. Raportul promovează diversitatea produselor, patrimoniul cultural în agricultură, unitățile de desfacere și facilități pentru vânzarea directă a produselor de către agricultori, locurile de muncă și finanțare pentru fermele și cooperativele mici și mijlocii în moduri care vor garanta independența produselor alimentare și protecția mediului. Raportul subliniază nevoia de a asigura un venit echitabil pentru agricultori și, prin urmare, solicită Comisiei să țină cont de toate propunerile bugetare. Raportul face presiuni pentru îmbunătățirea cadrului legal în ceea ce privește etichetele de calitate private astfel încât să evite multiplicarea și să ofere consumatorilor o transparență mai mare și un acces mai ușor al producătorilor pe piață.

De asemenea, raportul consideră că este necesar să se interzică vânzarea sub prețul de cumpărare de la nivelul Comunității și solicită Comisiei să revizuiască criteriile folosite în prezent pentru a evalua comportamentul anticoncurențial, deoarece, deși indexul Herfindahl poate fi util în evaluarea riscurilor de monopol, acesta nu poate să aprecieze exact practicile anticoncurențiale de tip coluziune sau oligopol, care se pare că există în domeniul comercianților cu amănuntul la scară largă.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Obiectivul principal al politicii agricole comune (PAC) a fost mereu acela de a garanta venituri echitabile pentru agricultori. Ca urmare a revizuirii instituite de Comisie, au ieșit la lumină o serie de discrepanțe față de principiul inițial și nu le putem trece cu vederea. Agricultorii noștri sunt convinși că munca lor este subevaluată în termeni economici.

Trecerea lor de la prima etapă din lanțul alimentar la a doua etapă în care devin jucători importanți astăzi nu mai este văzută ca un factor determinant pentru stabilizarea prețului final plătit de consumatori. Este necesar să se controleze fluctuațiile prețurilor la bunuri, care nu fac decât rău consumatorului. Cred că este util să revizuim modul în care circulă produsele de-a lungul lanțului alimentar, pentru a preveni creșterea prețului la bunuri, incompatibilă cu o distribuție echitabilă a costului în funcție de munca depusă.

Este important să se verifice dacă asimetria de la nivelul costului unui produs între prima și ultima etapă ale lanțului alimentar crește, dăunând astfel consumatorilor. Ar fi periculos dacă am introduce pe piață produse la prețuri mai mari care să nu reflecte o creștere a calității. Consumatorii trebuie să joace un rol principal în vederea garantării unor venituri echitabile pentru toți operatorii din lanțul alimentar.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Având în vedere că agricultura este unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza economică, consider că Comisia Europeană trebuie să prevadă și să asigure măsuri de stimulare a agricultorilor pentru realizarea de producții durabile și etice, dar și pentru a compensa investițiile realizate, în acest mod realizându-se un echilibru pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Criza alimentară și instabilitatea prețurilor care a urmat la produsele alimentare și la cele de bază au scos la iveală preocupările actuale legate de modul în care lanțurile de aprovizionare cu alimente funcționează la nivel european și mondial. De asemenea, au făcut referire și la diferența dintre creșterea anuală de 3,3 % a prețurilor la produsele alimentare și la creșterea de 2,1 % la prețurile pe care le primesc agricultorii, față de creșterea de 3,6 % a costurilor suportate; acest lucru reflectă lipsa de transparență a prețurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. Deoarece cred că niște relații comerciale echilibrate nu numai că ar face ca lanțul de aprovizionare cu alimente să funcționeze mai bine, ci și că agricultorii ar avea în egală măsură de câștigat, am votat în favoarea conținutului acestui raport.

Prin urmare, repet că obiectivul fundamental al politicii agricole comune ar trebui să fie cel de menținere a competitivității agriculturii europene și de susținere a agriculturii în UE, în vederea asigurării producției de hrană la nivel local și a unei dezvoltări teritoriale echilibrate. Cu toate acestea, acest lucru trebuie realizat fără a neglija capacitatea de a asigura venituri echitabile în sectorul agricol. Prin urmare, stimularea sistemelor productive care sunt durabile și etice este posibilă numai dacă agricultorii sunt compensați cum se cuvine pentru investițiile și angajamentele pe care le fac în aceste domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Parlamentul European a solicitat venituri mai echitabile pentru agricultori în cadrul unui lanț alimentar mai funcțional. Nu este acceptabil ca veniturile agricultorilor să scadă în mod constant în timp ce profiturile industriei alimentare, ale angrosiștilor și detailiștilor multinaționali sunt în creștere. Prin urmare, solicităm Comisiei Europene să introducă unele măsuri practice (de combatere a pozițiilor dominante, a practicilor comerciale și contractuale abuzive, a plăților întârziate și așa mai departe), pentru a crea o economie transparentă, eficientă, în care mărfurile sunt vândute la un preț corect și agricultorii își pot câștiga existența.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui raport deoarece abordează problema distribuției neechitabile a profiturilor de-a lungul lanțului alimentar, în special în ceea ce privește veniturile echitabile ale agricultorilor.

Venitul mediu al unui agricultor a scăzut cu peste 12 % în UE-27 în 2009, în timp ce consumatorii se confruntă cu prețuri neschimbate sau majorate pentru produsele finite pe care le cumpără, ceea ce arată lipsa de transparență a prețurilor de-a lungul lanțului alimentar, precum și creșterea volatilității prețurilor la bunuri. Trebuie căutată, așadar, o mai mare transparență de-a lungul lanțului alimentar pentru a stopa practicile abuzive ale marilor magazine și ale industriei alimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI), în scris. – Susțin acest raport în principiu, deoarece cred că abordează cele mai importante probleme din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Trebuie să acceptăm faptul că, în prezent, în sistem avem de-a face cu o distorsiune a puterii. Comercianții cu amănuntul au prea multă putere, ceea ce face ca producătorii primari să se comporte ca cei care acceptă prețurile nu ca cei care le fac. Deși sunt de acord cu principiile acestui raport, am rezerve importante față de soluțiile propuse de raportor. Nu cred în reglementare excesivă. Căci mai multă birocrație nu face decât să adauge mai multă presiune și să determine costuri suplimentare în actualul sistem. Nu sunt de acord nici cu un organism la nivel european care să monitorizeze toate tranzacțiile de pe piață. Costurile pentru un asemenea organism ar fi imense.

Un avocat al supermarketurilor la nivelul statelor membre poate îndeplini acest rol. Deși sunt de acord cu unele amendamente ale ECR, nu sunt convinsă de faptul că o trecere rapidă către o piață mai liberă nu ar fi în dezavantajul producătorilor din circumscripția mea. Ezitarea lor de a pune în discuție puterea comercianților cu amănuntul din lanțul de aprovizionare nu va ajuta cu nimic la asigurarea aprovizionării continue cu alimente de la producătorii primari.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru raportul referitor la „venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” deoarece sunt necesare măsuri pentru a garanta venituri mai echitabile pentru agricultori, o mai mare transparență a prețurilor pentru consumatori și o mai bună funcționare a lanțului alimentar, în special cu ajutorul unor propuneri legislative care să corecteze distribuția neechitabilă a profiturilor în lanțul alimentar și pentru a reacționa în fața volatilității prețurilor și a reduce vulnerabilitatea agricultorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Suntem cu toții de acord că agricultorii sunt expuși în special la volatilitatea prețurilor din cauza caracteristicilor specifice ale muncii lor. Raportul sugerează câteva idei bune pentru a-i proteja, dar altele nu fac decât să stârnească îndoieli. În primul rând, raportările obligatorii ale cotelor de piață riscă să fie doar o măsură birocratică. De asemenea, am unele îndoieli în legătură cu accentul pus pe existența unor abuzuri de poziție dominantă și pe practicile neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente deoarece, dacă abuzurile și practicile neloiale există în realitate, legile actuale în materie de concurență ar trebui să fie puse în aplicare pentru a-i pedepsi pe cei care le încalcă.

Din această cauză, nu văd nicio nevoie reală de a stabili un nou raport între normele în materie de competitivitate și politica agricolă comună. Cu tot respectul față de mărcile private, știm deja că acestea permit o libertate mai mare de alegere pentru consumatori, iar studiile arată că aceștia au ajuns să prefere aceste produse. Acesta este modul în care funcționează piața. Așadar, în raport există multe chestiuni care merită o analiză suplimentară.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Agricultorii ar trebui să aibă venituri echitabile. Este inacceptabil că, începând din 1996, prețurile percepute de agricultori nu au crescut decât cu 2,1 %, în timp ce costurile de exploatare s-au mărit cu 3,6 %. Cu toate acestea, prețurile alimentelor au crescut cu 3,3 % pe an, ceea ce înseamnă că agricultorii sunt cei care au fost sancționați. Este de remarcat faptul că venitul mediu al agricultorului a scăzut cu peste 12 % în UE 27 în 2009.

Toate obiectivele legate de agricultură la care se face referire în Tratatul de la Roma - creșterea productivității, aprovizionarea cu alimente în cantități suficiente, prețuri de consum rezonabile, stabilizarea piețelor - au fost atinse, cu excepția obiectivului de a asigura un venit echitabil în agricultură. Prin urmare, cerem Comisiei Europene să îmbunătățească instrumentul de monitorizare a prețurilor produselor alimentare, cu scopul de a satisface nevoia consumatorilor și a agricultorilor de mai multă transparență în ceea ce privește stabilirea prețurilor la produsele alimentare. Fac apel, de asemenea, la Comisie să deruleze rapid proiectul-pilot privind crearea unui observator european al prețurilor și marjelor agricole, completat cu date privind prețurile, marjele și volumele, pentru care Parlamentul și Consiliul au adoptat un credit de 1,5 milioane de euro în cadrul bugetului pentru 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Raportul nu se ridică la înălțimea ambiției pe care o sugerează titlul. Textul sfârșește prin a propune puține lucruri precise – aproape nimic – despre modul de a obține venituri echitabile pentru agricultori, oprindu-se la expresii vagi și chiar ambigue; raportul lasă pe seama Comisiei prezentarea propunerilor pentru care Parlamentul European are obligația de a le prezenta.

Pentru început, lucrul de care avem nevoie pentru a obține venituri echitabile pentru agricultori este o rupere clară de politicile de liberalizare a piețelor agricole care au fost aprobate ca parte a reformei politicii agricole comune, precum și scoaterea agriculturii din Organizația Mondială a Comerțului și din „acordurile de liber schimb”, ale căror procese au fost pozitive pentru unele mari companii implicate în lanț și dezastruoase pentru agricultorii mici și mijlocii. Este nevoie de o politică a prețurilor care să țină cont de natura sensibilă a acestei activități și care, printre alte măsuri, stabilește sume minime de plătit agricultorilor.

Este nevoie de o monitorizare cantitativă a importurilor; preferința pentru produsele UE trebuie să fie aplicată prin prioritizarea producției proprii a fiecărei țări și a suveranității produselor sale alimentare. Supermarketurile trebuie să fie obligate să vândă cote importante din producția națională a fiecărei țări, cu o atenție deosebită acordată nivelurilor de dependență de produsele agricole, precum și echilibrului comercial sau agricol alimentar.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. (IT) Raportul dlui Bové privind îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa constituie un prim pas important pentru o nouă distribuție mai echitabilă a veniturilor și o recunoaștere a valorii reale a producătorilor, care au fost cel mai greu afectați în ultimii ani de practici comerciale neloiale. Cred că este necesar să se intervină în acest sector prin introducerea de măsuri menite să crească puterea de negociere a producătorilor. Așa cum se întâmplă cu majoritatea producătorilor europeni, producătorii din regiunea mea au fost de asemenea grav afectați de dezechilibrul venitului în lanțul de aprovizionare cu alimente și de scăderea prețurilor la produsele agricole, care a afectat multe recolte și cirezi. Excesul de 91 000 de ferme înregistrat în Veneto în 2005 a scăzut cu 14 % și, în practică, această scădere i-a afectat în principal pe micii producători; pe aceia cu mai puțină importanță pe piață. Prin urmare, voi vota în favoarea raportului din proprie inițiativă, sperând că va fi urmat de o propunere a Consiliului care să fie la fel de actuală cu situația de urgență care îi afectează pe micii producători.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Salut acest raport – care a fost adoptat astăzi – privind îmbunătățirea funcționării lanțului alimentar.

Fără nicio îndoială, există probleme în lanțul de aprovizionare cu alimente și agricultorii sunt aceia care au de suferit cel mai mult de pe urma acestui lucru. Prețurile care sunt acceptate de agricultori trebuie să fie stabilite în mod clar și deschis. Solicit Comisiei Europene să includă recomandările acestui raport în Comunicarea privind politica agricolă comună de după 2013, o comunicare care va fi publicată ceva mai târziu anul acesta.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, problema este veche de când lumea, iar situația se înrăutățește odată cu creșterea puterii și a concentrării din lanțul de aprovizionare.

Producătorii agricoli mici și mijlocii se luptă să obțină un venit demn, iar consumatorii trebuie să facă față unor salturi continue ale prețurilor. Nu poate exista nicio îndoială asupra faptului că regulile lanțului de aprovizionare sunt dictate de marii comercianți cu amănuntul, partenerul care are toată puterea de negociere. Prin urmare, este important să se aplice măsuri directe pentru combaterea practicilor comerciale neloiale și pentru introducerea mecanismelor de transparență a prețurilor prevăzute în această directivă, pentru care am votat cu cea mai mare convingere. Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a le garanta agricultorilor marjele de profit echitabile vizate de PAC.

Trebuie să mai perfecționăm mecanismul de control al prețurilor, să oferim stimulente pentru înființarea de organizații ale producătorilor cu scopul de a consolida puterea de negociere a fermelor individuale și de a ameliora organizarea lanțului de aprovizionare cu alimente, ținând cont de diversitatea fermelor din punct de vedere al dimensiunii și de caracteristicile specifice ale diferitelor piețe.

În concluzie, pentru a garanta venituri echitabile pentru fiecare verigă din lanțul alimentar, în special dacă dorim garantarea calității și protejarea consumatorilor, trebuie să abordăm problema în mod mai eficient și la nivel global.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Obiectivul unei politici agricole nu trebuie pur și simplu să fie garantarea unor prețuri de consum rezonabile sau mici. Trebuie să fie, de asemenea, garantarea unui venit echitabil pentru munca agricultorilor, promovarea unor lanțuri de aprovizionare scurte, încurajarea consumatorilor, producătorilor, procesatorilor și distribuitorilor de a gândi „la nivel local și în funcție de anotimp” – produse de calitate ș.a.m.d.– și stoparea anumitor practici folosite de sectorul marilor distribuitori sau de intermediari.

Așa cum am mai declarat și înainte în acest Parlament, agricultura, deoarece îi hrănește pe oameni, deoarece păstrează peisajul, deoarece este temelia civilizațiilor, este diferită de toate celelalte activități economice.

Ca atare, nu ar trebui să facă obiectul regulilor concurenței și, cu atât mai mult, nici al regulilor internaționale ale concurenței. Este scandalos să vedem bunurile agricole, de care depind viețile oamenilor, tratate ca produse financiare pe piețele foarte speculative. Raportul dlui Bové urmează direcția corectă. Este păcat că, din cauza majorității proeuropene din acest Parlament, raportul se regăsește în mare în cadrul conceptual lacunar al Uniunii Europene și al dogmelor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Am votat cu hotărâre în favoarea acestui text, care solicită Comisiei Europene să ia măsuri specifice pentru ca agricultorii să poată beneficia de venituri echitabile și ca lanțul de aprovizionare cu alimente să poată funcționa mai bine în Europa. Acesta este un vot important deoarece agricultorii nu sunt remunerați corect pentru ceea ce produc și sunt adesea primele victime ale unor practici comerciale uneori abuzive. Acest text reprezintă un progres, deoarece afirmă că poziția de negociere a tuturor părților trebuie să fie echilibrată și că trebuie instituită o concurență loială în cadrul piețelor alimentare, pentru a garanta venituri echitabile pentru agricultori și a asigurai transparența prețurilor pentru consumatori. Prin urmare, salut adoptarea acestui text, care reprezintă un progres semnificativ pentru agricultori și consumatori. Dacă dorim menținerea unei agriculturi dinamice și dacă dorim un lanț de aprovizionare cu alimente de calitate în Europa, care să fie în avantajul consumatorilor, agricultorii trebuie să obțină mai mult pentru ceea ce produc.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui text deoarece efectele agriculturii pe bază de „contract” impuse de cumpărători ar putea slăbi poziția de negociere a agricultorilor.

Noua legislație este prin urmare necesară pentru includerea producătorilor primari mai aproape de celelalte verigi ale lanțului și pentru garantarea transparenței prețurilor pentru consumatori.

Propunerea de a crea contracte standard care să cuprindă clauze legate de volum și preț le-ar da producătorilor posibilitatea de a-și consolida poziția de negociere față de restul sectoarelor. Aceste contracte standard ar putea servi drept instrumente pentru a ajuta la prevenirea unor practici precum modificarea condițiilor contractuale, întârzierea plăților și revânzarea în pierdere. În unele sectoare, aceste contracte ar trebui chiar să devină obligatorii.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului dlui Bové referitor la prețurile alimentelor deoarece trebuie să asigurăm venituri stabile pentru agricultori și, în același timp, să protejăm prețurile de consum. Mai multe fluctuații recente ale prețurilor la alimente, ca și în cazul laptelui, au concentrat atenția asupra situației cumplite cu care foarte mulți agricultori se confruntă în prezent. Prețurile de vânzare sunt în scădere și producătorii nu mai pot câștiga un trai decent. La celălalt capăt al lanțului, consumatorii nu beneficiază de scăderile de preț, dacă și când acestea apar. Dar, în același timp, atunci când prețurile cresc, nu în ultimul rând ca rezultat al activității de speculă, creșterile se resimt imediat în prețul final. Avem nevoie urgent de o mai mare transparență în ceea ce privește rolul intermediarilor, în special al marilor distribuitori.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport, deoarece este dezgustător să vedem cum marile lanțuri de magazine le răpesc agricultorilor dreptul de a vinde angro. Bogăția ar trebui să fie redistribuită în mod corect de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Sper că Comisia acționează rapid și propune un mecanism care să se ocupe de problemele pe care le ridică. Dacă va fi pusă în aplicare, această inițiativă va ajuta foarte mult mijloacele de trai ale comunității agricole din Irlanda și acesta este motivul pentru care o susțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. − (DE) Susțin raportul dlui Bové referitor la îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente. Raportul se referă la problemele-cheie pentru dezvoltarea viitoare a sectorului agricol și, prin urmare, la asigurarea aprovizionării supravegheate a populației europene cu alimente sănătoase și proaspete. Preocupările centrale ale agricultorilor includ transparența prețurilor, concurența loială, restricționarea abuzului de putere a cumpărătorului, îmbunătățirea contractelor, consolidarea statutului grupurilor de producători și limitarea speculațiilor cu materii prime agricole. Acest raport transmite un semnal clar din partea Parlamentului pentru micile ferme familiale, într-un moment de criză economică globală. Raportul este, de asemenea, îndreptat împotriva tuturor actorilor din lanțul alimentar care contribuie la problemele de stabilire a prețurilor. Trebuie să rezolvăm problema generării unor marje ridicate de profit exclusiv în zonele din aval ale lanțului alimentar. Nu trebuie să permitem ca agricultorii să perceapă prețuri de producători care sunt mai mici decât costurile lor de producție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE va reuși să aibă un sector agricol puternic care să îi permită să fie autonomă numai dacă agricultorii vor putea avea venituri convenabile și dacă ceea ce produc va fi vândut la un preț corect. Cu toate acestea, presiunea mare exercitată de către principalele lanțuri de aprovizionare cu alimente a condus la scăderea prețurilor plătite fermierilor și la creșterea costurilor produselor pentru consumatori. Creșterea prețurilor pentru consumator trebuie să se reflecte în prețul plătit agricultorilor, deoarece numai în acest fel se vor obține relații comerciale echilibrate. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Marine Le Pen (NI), în scris. (FR) În timp ce, pe de o parte, salut concluzia la care ajunge acest raport privind situația dezastruoasă a agriculturii europene, pe de altă parte, regret faptul că singura propunere prezentată nouă este de a avea din ce în ce mai multă Europă, din ce în ce mai multe legi europene și mai mult intervenționism proeuropean și birocratic.

Date fiind identitățile și tradițiile noastre diferite la nivel local, regional și național și date fiind diferențele profunde în ceea ce privește practicile și nevoile contextelor economice și sociologice diferite ale agricultorilor europeni, acțiunile întreprinse de proeuropeni trebuie să fie puse urgent în discuție. Avem o politică care a eșuat și care a exacerbat deșertificarea rurală, cvasi-monopolul și practicile neloiale în rândul marilor distribuitori și cumpărători, alături de diversele forme de speculă care îi distrug pe agricultorii noștri.

În timp ce agricultorii trebuie neapărat să fie susținuți pentru a obține venituri echitabile în cadrul unui lanț de aprovizionare cu alimente mai sigur, mai performant și de mai bună calitate, bunul simț ar sugera de asemenea ca acest lucru să se facă la nivel național. Trebuie să renaționalizăm politica agricolă comună (PAC) și să nu adăugăm mai multă greutate argumentelor liberale și internaționaliste ale Comisiei Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE), în scris. (DE) Din cauza faptului că nu am fost lăsată să vorbesc în timpul dezbaterii privind raportul Bové și că nu am putut prezenta motivele pentru care nu votez pentru acest raport, aș dori încă o dată să clarific aici faptul că, pentru moment, locuim încă în Uniunea Europeană și nu într-o uniune sovietică.

Prin urmare, resping toate soluțiile dlui Bové care nu sunt compatibile cu sistemul nostru de economie de piață socială.

Sunt de acord cu identificarea cauzelor grave ale problemelor, cum ar fi abuzul de putere a cumpărătorului dominant, întârzierea plăților, restricționarea accesului pe piață și multe altele care stau la baza funcționării defectuoase a lanțului de aprovizionare cu alimente.

Prin urmare, trebuie să acționăm și suntem cu adevărat pregătiți să o facem. Trebuie să asigurăm un venit echitabil pentru agricultori fără a compromite industria de procesare sau comerțul mondial. Spre deosebire de autoritățile naționale, industria de procesare și comerțul trebuie să facă față economiei reale. Cu toate acestea, dacă ajutorul la care fermierii au dreptul și pe care se bazează cu siguranță, este plătit cu mai mult de 12 luni întârziere, această practică condamnabilă va avea un efect la fel de negativ asupra veniturilor agricultorilor ca și anumite practici folosite de industria de procesare și de comerț care așteaptă să fie revizuite.

Prin urmare, nu voi vota pentru raport dacă incompatibilitățile care se opun sistemului nu sunt eliminate cu succes.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias și Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluție deoarece include numeroase propuneri de a echilibra relațiile de putere dintre diferiții actori implicați în lanțul producție și aprovizionare cu alimente. Agricultorii mici și mijlocii sunt veriga slabă în acest lanț astăzi și fără venituri echitabile va fi imposibil să combatem cu succes deșertificarea umană a zonelor rurale și, în același timp, să reorganizăm, din punct de vedere al protecției mediului, agricultura la scară restrânsă și industria de procesare asociată.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Sunt de acord cu toate aspectele menționate de raportul dlui Bové. Atitudinea neproductivă a Comisiei Europene față de agricultori și dorința sa constantă de a crește taxele pentru producție și aprovizionare, vânzarea și stocarea pot duce la o situație în care proporția producției agricole în Europa ar putea scădea cu 30 % – 50 % față de nivelul actual.

Europenii ar fi atunci întru totul dependenți de aprovizionarea cu alimente din China, India, America de Sud și Rusia, unde costurile din acest sector sunt cu mult mai mici. Raportul dlui Bové clarifică pentru Comisia Europeană faptul că deputații din Parlamentul European nu le vor permite dlui Barroso și comisarilor săi să facă presiuni asupra agricultorilor și să îi lipsească de venituri în favoarea finanțelor publice ale UE. Trebuie să le dăm peste mână tuturor celor care doresc să îngreuneze și să complice viețile fermierilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Ceva nu merge cum trebuie în lanțul de aprovizionare cu alimente. În primul rând, prețurile din magazine nu au nicio legătură cu ceea ce primesc micile exploatații agricole pentru munca grea depusă. Iarăși și iarăși, vedem abuzuri de putere ale cumpărătorului dominant și practici neloiale. Distribuitorii trebuie să umble la buzunare în situațiile în care lanțurile de supermarketuri aniversează ceva sau pun în aplicare planuri de restructurare, de exemplu. Micii întreprinzători sunt strânși cu ușa fără milă și apoi companiile folosesc practici de etichetare frauduloase și josnice pentru produse expirate, ce culminează cu cazul Gammelfleisch & Co.

Dacă nu dorim ca regiunile noastre agricole și numărul agricultorilor să fie într-un declin continuu, atunci este timpul să ne oprim de la a mai plăti subvenții agricole marilor concernuri agricole multinaționale și milionarilor și să le acordăm în schimb acelora care au nevoie de ele ca să supraviețuiască. Dacă acest lucru nu este posibil în contextul centralismului UE și dacă Bruxelles-ul dă vina pe mecanismul de compensare, renaționalizarea subvențiilor agricole va rămâne singura soluție viabilă. Acest raport nu este capabil să aducă nicio îmbunătățire reală situației, deși unele din abordările pe care le conține sunt cele corecte. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului, deoarece îl consider a fi pozitiv pentru industria alimentară italiană.

În special, cred că este esențial să se adopte instrumente care să susțină dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai scurte și a unor piețe care să fie gestionate direct de agricultori, reducând astfel numărul intermediarilor. Acest lucru va fi în avantajul consumatorilor, deoarece aceștia vor putea să cumpere produse la un preț mai echitabil. De asemenea, solicit Comisiei să ia măsuri serioase împotriva concurenței neloiale, care are un impact negativ asupra micilor producători.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. (LT) Confruntați cu recesiunea economică și cu toanele climei, agricultorii europeni se confruntă cu dificultăți inevitabile. Survin probleme semnificative legate de prețurile fluctuante la produsele agricole și alimentare de bază. Comunicarea Comisiei Europene menționează transparența prețurilor, concurența și îmbunătățirea calității produselor, dar unele elemente importante lipsesc, de aici și importanța majoră a rezoluției adoptate astăzi în care Parlamentul European, exprimându-și opinia, atrage atenția asupra puterii de negociere foarte inegale a agricultorilor, care a determinat diverși participanți la piața agricolă să abuzeze de situația actuală, distorsionând venitul agricultorilor și încheind contracte neloiale și acorduri de monopol. Am votat pentru această rezoluție, deoarece cred că trebuie să asigurăm o funcționare mai bună a lanțului de aprovizionare cu alimente și să facem eforturi pentru obținerea unor venituri echitabile pentru agricultori, promovarea transparenței de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, concurența, combaterea volatilității prețurilor și îmbunătățirea schimbului de informații între partenerii din piață, în vederea unor noi provocări cum ar fi schimbările climatice și pierderea biodiversității.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului Bové, care abordează o problemă actuală gravă și sugerează măsuri utile pentru atenuarea acestora. Am votat însă împotriva acelor articole care propun măsuri care sunt departe de a încuraja libertatea economică și competitivitatea. Nu trebuie să uităm niciodată că nu există alternativă la o politică economică corectă. Acest principiu trebuie respectat inclusiv în agricultură, chiar dacă acest domeniu are un caracter specific. Încă o dată; îmi exprim regretul pentru faptul că din acest raport lipsește orice referire la politicile de dezvoltare rurală. Sper, cu toate acestea, că acele măsuri corecte și utile își vor găsi locul în viitoarele propuneri legislative ale Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Raportul conține anumite elemente pozitive și foarte importante, cum ar fi încercarea de a combate monopolurile din sectorul agricol, în scopul de a garanta un venit sigur pentru micii agricultori. Cu toate acestea, mă opun abordării din raport care implică rezolvarea problemelor în sectorul agricol prin introducerea mai multor reglementări la nivelul UE. Aceasta este calea greșită. Dimpotrivă, avem nevoie de un amplu transfer de putere la nivel național și regional, unde provocările întâmpinate sunt imediate. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. (LT) Am votat pentru raportul UE privind veniturile echitabile pentru agricultori, deoarece unul dintre obiectivele-cheie ale politicii agricole comune a UE – garantarea unor venituri adecvate pentru agricultori – nu a fost încă atins. Cu toate că în UE prețurile la alimente au crescut cu 3,3 % pe an din 1996, prețurile oferite agricultorilor au crescut cu doar 2,1 %, iar costurile operaționale au crescut cu 3,6 %, ceea ce dovedește dezechilibrul existent la nivelul lanțului de aprovizionare cu alimente, cauzat de poziția dominantă a comercianților din sectorul agricol, a întreprinderilor alimentare, a procesatorilor și a comercianților cu amănuntul. Prin urmare, cred că este necesar să se promoveze dezvoltarea unor organizații economice ale agricultorilor și formarea de cooperative, deoarece acestea sporesc influența agricultorilor și puterea lor de negociere. Sunt de acord cu propunerile prezentate în raport în vederea asigurării unei mai mari transparențe a prețurilor în sectorul alimentar, în special propunerile menite să combată specula globală legată de bunurile alimentare, să controleze volatilitatea prețurilor acestora și să asigure un flux mai bun de informații privind prețurile și contractele încheiate între partenerii de piață. Este deosebit de importantă prevenirea abuzului de putere exercitat de cumpărători în cadrul lanțului alimentar. Sunt de acord întru totul cu propunerea adoptată de Comisia pentru agricultură de a introduce programe pentru încurajarea vânzării de produse pe piețele locale și de a garanta faptul că se acordă un tratament preferențial organizațiilor de producători, cooperativelor de agricultori și IMM-urilor în ceea ce privește acordarea de contracte de achiziții publice în lanțul de aprovizionare cu alimente. Este regretabil că Parlamentul a respins propunerea.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului pentru motivele care sunt exprimate în titlul acestuia: garantarea unor venituri echitabile pentru agricultori. Chiar dacă acesta este unul din obiectivele politicii agricole comune, a beneficiat mereu de mai puțină atenție decât alte obiective cum ar fi creșterea productivității și competitivitatea industriei alimentare europene la nivel global. Sunt conștient de factorii care afectează funcționarea corectă a lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa. Aceștia au devenit vizibili din cauza volatilității crescute a prețurilor la bunurile din sectorul alimentar agricol.

Aceste probleme par a fi strâns legate de creșterea concentrării în sectorul industriilor de procesare, al comercianților angro, al comercianților cu amănuntul și al lanțurilor de supermarketuri, de creșterea puterii lor pe piață și de diverse practici de abuz de putere a cumpărătorului dominant din lanțul de aprovizionare cu alimente. Sunt de aceeași părere cu raportorul atunci când acesta afirmă că cea mai bună cale de a răspunde la aceste probleme este de a spori transparența prețurilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente, cu scopul de a crește concurența și de a combate volatilitatea și, de asemenea, de a îmbunătăți fluxul de informații privind oferta și cererea între partenerii de piață.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Am votat acest raport deoarece cuprinde propuneri concrete privind o mai bună funcționare a lanțului alimentar, precum și asigurarea unor venituri echitabile pentru agricultori.

Îmbunătățirea funcționării lanțurilor alimentare ar trebui să includă o diferențiere și o revizuire a regulilor de igienă; descentralizarea și simplificarea sistemelor de certificare și control; promovarea relațiilor directe producător - consumator și a lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente; implicarea producătorilor și a consumatorilor în elaborarea criteriilor de calitate și comerț echitabil, precum și a criteriilor de durabilitate în ceea ce privește mediul pentru practicile de achiziții publice în sectorul alimentar (servicii de alimentație publică) ca mijloc de creștere a calității alimentelor și de dezvoltare economică locală, reducând în același timp distanța de transport și dependența agrochimică; pierderile enorme de alimente de-a lungul lanțului alimentar, care în majoritatea statelor membre se ridică la 30 % din alimentele produse și comercializate; importanța Programului european de ajutor alimentar, centrat pe lanțul de aprovizionare cu alimente, care hrănește 43 de milioane de oameni săraci din Europa și care ar trebui revizuit în vederea realizării unei legături mai strânse între producătorii locali și consumatorii de alimente.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Salut adoptarea raportului Bové, care, cu toate că este de acord cu propunerile Comisiei de încurajare a creării unor organizații ale producătorilor agricoli, menționează și faptul subliniat de comisie, și anume, că revizuirea legilor concurenței ar trebui să reflecte diferite niveluri de competitivitate în legătură cu piețele și lanțurile de aprovizionare. Dimensiunea comercianților locali independenți, a piețelor, a lanțurilor alimentare locale și a sistemelor de aprovizionare cu alimente de semisubzistență trebuie așadar să fie luată în considerare. Regulile europene în materie de concurență ar trebui să îmbunătățească puterea de negociere a organizațiilor de producători, astfel încât să le permită să obțină un preț echitabil pentru producția lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. − Am votat pentru raportul Bové pentru că pe piața alimentară europeană este nevoie de mai multă transparență. Este adevărat că lanțul de aprovizionare este disfuncțional și cei care au cel mai mult de câștigat de pe urma acestei disfuncționalități sunt speculanții. Agricultorii europeni au nevoie de venituri sigure și echitabile, de aceea trebuie să ne asigurăm că aceștia nu vor fi întotdeauna perdanții din lanțul alimentar, iar pentru a reuși acest lucru trebuie să le garantăm o concurență loială.

 
  
MPphoto
 
 

  Christel Schaldemose (S&D), în scris.(DA) În numele social-democraților danezi din Parlamentul European (Dan Jørgensen, Christel Schaldemose, Britta Thomsen și Ole Christensen). Social-democrații danezi sunt de părere că este necesară asigurarea clarității și a transparenței prețurilor la alimente în UE. Cu toate acestea, suntem de părere că acest raport are un obiectiv diferit, care ar putea determina o creștere a ajutoarelor agricole actuale și un control și mai centralizat al prețurilor la alimente. Prin urmare, am votat împotriva rezoluției finale, chiar dacă susținem nevoia de transparență în ceea ce privește prețurile la alimente și distribuția venitului în sectorul alimentar.

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. (CS) Salut acest raport ca pe o inițiativă care până la urmă va deschide spre discuție chestiunea legată de ceea ce se întâmplă în realitate cu funcționarea lanțului alimentar în Europa. Agricultorii trebuie să se confrunte cu un declin continuu al prețurilor agricole în majoritatea sectoarelor de producție, în timp ce consumatorii, pe de altă parte, plătesc fie aceleași prețuri, fie prețuri chiar mai mari pentru produsele finite în rețeaua de comercializare cu amănuntul. Fără îndoială, este necesară consolidarea poziției de negociere a producătorilor și consumatorilor și, în general, eliminarea dezechilibrului în ceea ce privește puterea de negociere dintre elementele individuale din lanțul de aprovizionare. Acest subiect ar trebui de asemenea să facă parte din discuțiile legate de o nouă politică agricolă comună. Am votat pentru adoptarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) Am aprobat cu entuziasm raportul elaborat de dl Bové referitor la venituri echitabile pentru agricultori și îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente. Există o mare diferință între prețul obținut de agricultori pentru produsele lor și cel plătite de consumator la final. Oricine poate ghici ce se întâmplă cu această diferență. Acesta este motivul pentru care este bine să se susțină o mai mare transparență, pentru agricultori și consumatori deopotrivă, în legătură cu modul în care se stabilesc prețurile. Raportul solicită Comisiei identificarea costurilor de producție reale ale agricultorilor și prețul obținut de aceștia pentru produsele lor, în interesul transparenței marjelor de profit ce revin tuturor verigilor din lanțul alimentar. Agricultorii nu trebuie să fie victimele unor mecanisme netransparente de stabilire a prețurilor între lanțurile de supermarketuri.

Claritatea în ceea ce privește valoarea profitului obținut de intermediari și de lanțurile de supermarketuri pe seama unui anumit produs le va asigura agricultorilor o poziție de negociere. În plus, o transparență mai mare a sistemului va face posibilă stoparea abuzului practicat de lanțurile de supermarketuri în ceea ce privește puterea lor de a face prețurile. Transparența și concurența loială vor determina de asemenea un lanț de aprovizionare mai durabil. Vedem în prezent cum Flandra importă roșii din Spania, iar Spania din Flandra. O mai mare transparență a prețurilor și a marjelor de profit va face posibilă stoparea acestor practici ineficiente și dăunătoare mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) Salut adoptarea excelentului raport al dlui Bové, în care solicităm venituri mai echitabile pentru agricultorii noștri și o funcționare mai transparentă și mai bună a lanțului alimentar în Europa. Cu toate acestea, regret poziția majoritară adoptată de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, care, prin revenirea asupra amendamentelor de compromis negociate cu câteva luni în urmă, au respins anumite puncte fundamentale ale acestui raport. Într-adevăr, respingerea, printre altele, a punctului 52 care solicita acordarea unui tratament preferențial pentru organizațiile de producători, cooperativele de agricultori și IMM-uri în ceea ce privește contractele de achiziții publice, nu lasă nicio îndoială; este clar acum că s-a acordat prioritate intereselor sectoarelor de distribuție și procesare, în detrimentul producătorilor noștri.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) M-am bucurat să aud rezultatele votului de astăzi. Din punct de vedere economic, asociațiile voluntare de producători sunt calea cea mai eficace pentru ca agricultorii să conlucreze. Astfel de organizații cresc puterea de negociere a agricultorilor în cadrul pieței, le dau șanse egale în negocierile cu industria de procesare și permit optimizarea producției fără a avea nevoie de un sprijin extern excesiv. Pentru a învinge concurența, agricultorii trebuie să colaboreze mai strâns. Cooperarea și coordonarea sub forma unei organizații a producătorilor permite adoptarea unei serii de inițiative, cum ar fi promovarea produselor regionale și desfășurarea unei campanii de informare pentru consumatori și, în egală măsură, asigurarea diversității producției pe piața UE.

În plus, grupurile sunt mai capabile să determine nevoile din zonele cu planificare strategică, raționalizarea costurilor, îmbunătățiri ale eficienței agriculturii și organizarea vânzării de produse agricole. Banii cheltuiți cu grupurile de producători vor avea un efect pozitiv asupra folosirii potențialului oamenilor și al investițiilor și, prin aceasta, și asupra veniturilor și a poziției pe piață a exploatațiilor agricole.

 
  
  

Raport: Miguel Portas (A7-0236/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), întrucât sprijin pe deplin opinia că acest fond trebuie să fie mobilizat mai rapid. Acest lucru este valabil mai ales într-o perioadă în care este necesar să se răspundă la creșterea șomajului, ca urmare a crizei economice și financiare, FEG devenind astfel un mijloc flexibil și permanent de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) FEG s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru combaterea consecințelor crizei financiare la nivelul UE, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Creșterea numărului de cereri de ajutoare și dificultățile în aplicarea procedurii sale de activare și de executare necesită schimbări rapide în dispozițiile sale procedurale și bugetare. Am votat în favoarea acestui raport, în speranța că schimbările vor avea loc rapid și prompt.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR)Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) are ca scop sprijinirea lucrătorilor, în special a celor din regiunile și sectoarele defavorizate de noua economie globalizată. Acesta primește o finanțare potențială anuală de 500 de milioane de euro destinată reangajării oamenilor. Este imperios necesar ca finanțarea și funcționarea FEG să fie îmbunătățite: acestea trebuie să fie simplificate, astfel încât FEG să poată fi mobilizat mai rapid și mai ușor. Acestea sunt aspectele care stau la baza amendamentelor pe care le-am depus în Comisia pentru afaceri economice și monetare cu privire la acest raport. FEG trebuie să fie un instrument eficient al unei politici sociale europene care, uneori, prezintă deficiențe. Prin urmare, cred că ar trebui să fie păstrat, deși în formă simplificată, și de aceea am susținut raportul dlui Portas.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Aprob pe deplin ceea ce acest raport spune despre reducerea timpului necesar pentru ca asistența financiară de la Fondul european de ajustare la globalizare să fie plătită lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma globalizării sau a crizei economice. Asistența de la acest fond trebuie să fie furnizată prompt și eficient pentru a aduce beneficii acestor lucrători.

În mod clar, întârzierea în aplicarea acestui fond ar trebui să fie redusă în mod semnificativ. Raportul descrie în mod clar modul în care intervalul între depunerea unei cereri și plata banilor poate fi redus, ceea ce ar spori performanța fondului.

În plus, salut ceea ce se afirmă în raport cu privire la stabilirea unei structuri de comunicare și de administrare pentru fond la nivel național, ceva ce ar asigura că cei implicați sunt mai bine informați cu privire la statutul și la rezultatul cererilor, precum și cu privire la procesul care decurge după acordarea banilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am susținut acest raport. Inițial, Fondul european de ajustare la globalizare a fost conceput exclusiv ca mijloc de contracarare a efectelor adverse ale globalizării asupra celor mai vulnerabili și mai puțin calificați lucrători din anumite sectoare care își pierd locul de muncă ca urmare a unor schimbări majore în structura comerțului mondial, care provoacă perturbări economice grave. La 1 iunie 2009, domeniul său de aplicare a fost extins pentru a include lucrătorii care își pierd locul de muncă ca rezultat direct al crizei economice și financiare, pentru care se pot prezenta cereri de sprijin în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2011. Deși recent numărul cererilor a crescut ușor, utilizarea FEG rămâne limitată la regiunile cele mai sărace ale UE, unde ajutorul este destinat în principal lucrătorilor disponibilizați. O astfel de utilizare neuniformă a FEG este legată de diferitele strategii ale statelor membre. Susțin dispozițiile prevăzute în document conform cărora sprijinul financiar din partea FEG ar trebui să fie furnizat cât mai repede și mai eficient posibil, astfel încât să poată sprijini un număr cât mai mare de lucrători. Este necesar să se pregătească și să se aprobe noi măsuri, astfel încât statele membre să poată întocmi cereri de mobilizare a FEG de îndată ce a fost anunțată o concediere colectivă, și nu după ce aceasta a avut loc, și să poată scurta timpul necesar pentru a ajunge la o decizie de atribuire.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece impactul negativ al crizei economice și financiare asupra pieței locurilor de muncă și asupra pieței forței de muncă din Europa este încă enorm, iar disponibilizările colective continuă să afecteze diverse sectoare economice, astfel că numărul de state membre ale UE care depun cereri pentru sprijin financiar din partea Fondului european de ajustare la globalizare crește, de asemenea, în mod dramatic. Cu toate acestea, procedurile actuale de sprijin financiar sunt prea complexe și este nevoie de prea mult timp pentru a obține fonduri. În prezent, furnizarea de sprijin financiar din partea FEG unui stat membru durează între 12 și 17 luni, iar acest lucru înseamnă că majoritatea lucrătorilor disponibilizați nu primesc sprijin financiar la timp și devin ostatici ai consecințelor globalizării și ai crizei. Prin urmare, trebuie să simplificăm de urgență procedurile acestui fond, pentru că numai atunci va fi posibilă reducerea la jumătate a perioadei necesare pentru a primi sprijin financiar. Mai mult, este foarte important ca instituțiile UE să asigure adoptarea lină și rapidă a deciziilor privind acordarea ajutoarelor financiare, deoarece întârzierea unor astfel de decizii nu poate decât să agraveze situația actuală dificilă cu care se confruntă lucrătorii.

Invit, de asemenea, statele membre, să facă schimb de exemple de bune practici și, în special, să învețe de la acele state membre care au introdus deja rețelele naționale de informații FEG, implicând partenerii sociali și părțile interesate la nivel local, astfel încât să existe un sistem adecvat de ajutor în cazul în care ar avea loc pierderi în masă de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Scopul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este de a contracara impactul negativ al globalizării asupra lucrătorilor celor mai vulnerabili și mai puțin calificați, care și-au pierdut locul de muncă din motive economice. Acest lucru este cu atât mai necesar în actualul context al crizei economice. Valoarea adăugată a FEG constă în faptul că acesta oferă un sprijin financiar vizibil, specific și temporar pentru programe personalizate pentru reintegrarea lucrătorilor pe piața locurilor de muncă.

Este esențial ca derogarea inserată în iunie 2009 cu scopul de a-i ajuta pe lucrătorii care își pierd locurile de muncă în urma crizei economice și financiare să fie prelungită până la sfârșitul actualului cadru financiar multianual. Pentru a accelera și a simplifica procedurile, trebuie asigurată o coordonare mai eficientă între Comisie și Parlamentul European, astfel încât termenul pentru luarea deciziilor să poată fi redus.

Comisia ar trebui să țină cont de calendarul Parlamentului și să îl informeze în timp util cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul evaluării solicitărilor statelor membre. În sfârșit, este de sperat ca raportarea Comisiei cu privire la utilizarea FEG să fie îmbunătățită prin transmiterea în mod regulat de informații Parlamentului European cu privire la punerea în aplicare a contribuțiilor financiare de către statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu solicitările adresate Comisiei Europene de a eficientiza Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) incluzând, printre altele, o analiză a contribuțiilor acordate care să ia în considerare impactul FEG asupra rețelei sale de beneficiari, precum și asupra întreprinderilor mici și mijlocii potențial afectate de planurile de disponibilizare, ai căror angajați ar putea beneficia de fond. De asemenea, sunt de acord cu propunerile Comisiei menite să reducă la jumătate timpul necesar pentru mobilizarea FEG, în special faptul că Comisia ar trebui să dispună de capacitățile umane și tehnice necesare, respectând totuși în același timp principiile neutralității bugetare, pentru a prelucra în mod eficient și rapid cererile prezentate de statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) În contextul revizuirii intermediare a instrumentelor financiare ale Uniunii am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece Comisia pentru bugete a elaborat un raport referitor la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), o măsură a cărui rol este de a sprijini reconversia profesională și reintegrarea pe piața ocupării forței de muncă a lucrătorilor pentru care legătura dintre disponibilizare și globalizare sau criza economică este stabilită în mod clar.

Pentru noi, socialiștii, studierea acestui raport a arătat că dreapta și stânga văd lucrurile foarte diferit. Potrivit socialiștilor, este esențial să se continue cu acest fond, deoarece în afară de criză, globalizarea are un impact negativ pentru domeniul nostru industrial în ansamblu. În schimb, dreapta consideră că acest fond ar trebui să aibă o limită de timp, anul 2013, deoarece consideră că globalizarea poate fi un lucru bun numai într-un climat economic care s-a stabilizat din nou.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului elaborat de Miguel Portas, un deputat în Parlamentul European din partea Grupului GUE/NGL, care a făcut o evaluare corectă a importanței și a rolului Fondului european de ajustare la globalizare și, în același timp, a sugerat și a propus modalități de folosire deplină a acestuia, astfel încât să ofere sprijin „victimelor” globalizării neoliberale și ale crizei economice, care are un efect deosebit de dur asupra lucrătorilor în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare. Creșterea numărului de cereri de a aplica acest fond, precum și dificultățile în punerea în aplicare a mobilizării și a procedurii de utilizare necesită efectuarea unor modificări rapide pentru aranjamentele sale procedurale și bugetare. Având în vedere discrepanța dintre cazuri, Comisia Europeană ar trebui să elaboreze o propunere care vizează o mai mare flexibilitate în criteriile de intervenție care se aplică pentru fiecare stat membru, pentru a evita inegalitățile în ceea ce privește accesul la acest instrument.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democrații suedezi, am ales astăzi să votăm în favoarea raportului referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare. Fondul de ajustare la globalizare îi sprijină pe lucrătorii care sunt afectați de disponibilizări ca urmare a efectelor globalizării și oferă asistență financiară pentru reconversia profesională și perfecționare, astfel încât lucrătorii să poată fi reintegrați mai ușor pe piața forței de muncă.

Raportul conține propuneri concrete pentru a reduce la jumătate timpul necesar pentru mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare, atât la nivel național, cât și la nivel european. Se propune, de asemenea, ca partenerii sociali să fie implicați, atât în timpul procesului de aplicare, cât și în legătură cu punerea în aplicare a măsurilor finanțate. În plus, raportul propune extinderea perioadei de valabilitate a derogării care permite lucrătorilor care își pierd locul de muncă în urma crizei financiare să primească, de asemenea, asistență. Privim acest fond ca pe un instrument foarte important pentru combaterea efectelor crizei financiare și pentru a împiedica excluderea permanentă a lucrătorilor de pe piața forței de muncă.

Punctul 16 din raport propune, de asemenea, Comisiei, să studieze posibilitatea de a crea un fond de ajustare la globalizare permanent. Cu toate acestea, am dori să subliniem faptul că textul nu indică o poziție definitivă cu privire la această chestiune. Acesta prevede doar că Comisia ar trebui să investigheze și să evalueze beneficiul unui fond permanent. Am dori, de asemenea, să subliniem că politica în materie de piață a muncii este responsabilitatea statelor membre. Astfel, Fondul de ajustare la globalizare nu trebuie să devină un substitut pentru măsuri la nivel național, ci ar trebui să fie privit ca fiind complementar măsurilor luate în statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Vicisitudinile Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) dezvăluie atât disparitățile, cât și numărul relativ mic de cereri de asistență din partea FEG, împreună cu neajunsurile acestui instrument pentru a sprijini reintegrarea lucrătorilor care au fost disponibilizați pe piața forței de muncă. Este important să se examineze în detaliu ceea ce a determinat punerea în aplicare insuficientă a fondului, împreună cu identificarea metodelor de raționalizare a utilizării acestuia de către statele membre, în special cele mai afectate de șomaj.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Pentru a contracara impactul negativ al globalizării asupra lucrătorilor afectați de disponibilizări colective și pentru a demonstra solidaritate față de acești lucrători, Uniunea Europeană a înființat un Fond european de ajustare la globalizare (FEG) pentru a oferi sprijin financiar pentru programele personalizate de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii. FEG are o sumă maximă anuală de 500 de milioane de euro.

Având în vedere criza economică și socială, este surprinzător cât de puțin utilizat a fost FEG. De fapt, din 2007 până în primele șase luni ale anului 2009, au fost mobilizate doar 80 de milioane de euro de finanțare, dintr-un total de 1,5 miliarde de euro disponibile, pentru 18 cereri depuse în numele a 24 431 de lucrători de către opt state membre. După modificările aduse FEG în mai 2009, numărul cererilor depuse a crescut de la 18 la 46, totalul contribuțiilor solicitate a crescut de la 80 de milioane de euro la 197 de milioane de euro, iar numărul statelor membre care depun cereri a crescut de la 8 la 18. Cu toate acestea, 9 state membre încă nu au apelat la FEG.

Mai mult, regiunile UE cu cel mai mare produs intern brut sunt cele care au beneficiat cel mai mult de FEG. Este necesară o evaluare a motivelor care stau la baza acestei situații, pentru ca FEG să fie mobilizat mai repede și mai des și pentru ca acesta să fie transformat într-un fond independent, cu propriile credite de angajament și de plată.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Aplicarea acestui fond a demonstrat că am avut dreptate atunci când, în prima etapă, am criticat imediat mai multe aspecte ale regulamentului, pe care l-am reluat parțial în timpul revizuirii ulterioare pe care Comisia a trebuit să o propună, recunoscând unele dintre criticile pe care le-am făcut referitor la versiunea originală.

Acesta este motivul pentru care suntem de acord că ar trebui să îi solicităm Comisiei să prelungească depunerea evaluării sale intermediare până la 30 iunie 2011 și să prezinte, în același timp, o propunere de revizuire a Regulamentului privind Fondul european de ajustare la globalizare, cu scopul de a remedia „deficiențele cele mai evidente” ale fondului.

Cu toate acestea, astfel cum am declarat în discursul meu în Parlament, este esențial să nu uităm măsurile preventive care trebuie luate pentru a descuraja multinaționalele să se relocalizeze, pentru a combate șomajul și pentru a crește nivelurile de creștere a angajării cu drepturi. De asemenea, este esențial să se asigure că acest fond nu este utilizat pentru a oferi într-un fel sau altul acoperire sau pentru a facilita disponibilizările motivate prin restructurarea companiei sau relocalizarea multinaționalelor.

În sfârșit, insistăm asupra necesității de a crește cofinanțarea UE de la 65 % la cel puțin 80 %, pentru ca fondul să fie disponibil pentru statele membre cu cele mai mari dificultăți financiare, astfel încât șomerii care au cea mai mare nevoie de ajutor să fie sprijiniți rapid și eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) înregistrează progrese în eforturile sale de a aborda efectele șomajului la scară largă în Irlanda și Europa. FEG a fost înființat în 2007 ca răspuns la problemele și provocările globalizării.

Această inițiativă este echivalentă cu 500 de milioane de euro pe an. Acesta oferă ajutor și asistență pentru regiunile unde au existat peste 1 000 de disponibilizări, ca urmare relocalizării companiilor din cauza schimbărilor în circumstanțele globale. Încă o dată, Uniunea Europeană abordează problema șomajului în Irlanda. Atât FEG, cât și Fondul social european, sunt esențiale în această privință.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului Portas. Sprijin scopul său principal, care este de a continua cu FEG, deoarece, în afară de criza prin care trecem, globalizarea are un impact negativ pe termen lung pentru locurile noastre de muncă din sectorul industrial, pe care dreapta europeană refuză să îl accepte. În plus, am contribuit la modificarea acestui text, astfel încât IMM-urile și subcontractorii să fie luați în considerare atunci când FEG este alocat. Angajații acestora sunt deosebit de vulnerabili, din cauza dependenței lor de companiile multinaționale, astfel că este vital ca FEG să le ofere perspective reale pentru reconversie profesională în caz de concediere. Sunt încântată, de asemenea, că a fost recunoscut faptul că este necesar să se efectueze studii privind organele de stat responsabile pentru producerea de dosare, astfel încât să se optimizeze utilizarea FEG, care este adesea puțin cunoscut și insuficient utilizat, în special în Franța. Având în vedere faptul că dreapta europeană a refuzat să continue FEG după 2013, voi lupta, prin urmare, în cadrul dezbaterii privind viitoarele perspectivele financiare ale UE, pentru ca acesta să fie păstrat permanent.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Întrucât finanțarea pentru lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă din cauza globalizării sau a crizei financiare ar trebui să fie mobilizată mai repede, am votat pentru un set de recomandări menite să îmbunătățească dispozițiile procedurale și bugetare ale Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Acest fond a fost înființat în 2006, însă puține cereri au fost depuse, în parte din cauza complexității intervențiilor și a criteriilor de cofinanțare. Acesta este motivul pentru care, împreună cu colegii mei, am vrut să aducem modificări la acest mecanism. Prin urmare, acest text reprezintă un progres considerabil, deoarece invită Comisia să simplifice și mai mult procedura în vederea remedierii punctelor celor mai slabe evidente și solicită reducerea termenelor. Mai mult decât atât, finanțarea acestui fond a provenit, până în prezent, din linii bugetare diferite. Textul propune o linie separată pentru aceasta în bugetul pentru 2011, ceea ce este o evoluție semnificativă. Salut, prin urmare, adoptarea acestor recomandări, care sunt vitale într-un moment în care concetățenii noștri sunt afectați de criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. − Cu tulburările recente care au avut loc în lumea financiară și locurile de muncă pierdute ca urmare a acestui fapt, domeniul recalificării și reintegrării în forța de muncă este de o importanță vitală pentru crearea de locuri de muncă și salut reevaluarea Fondului european de ajustare la globalizare ca instrument al politicii sociale a UE. Cu toate acestea, aș dori să solicit o mai mare flexibilitate în cadrul procesului odată ce formularul de cerere este complet și mai multă consultare cu lucrătorii înșiși atunci când sunt alcătuite planurile FEG. Ce s-a întâmplat în Irlanda cu privire la lucrătorii de la Dell și Waterford Crystal nu ar trebui să se repete.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Fondul de ajustare la globalizare nu este doar un instrument important pentru a-i ajuta pe cei care nu au fost capabili să se adapteze la deschiderea piețelor. Este, de asemenea, o modalitate de consolidare a încrederii în Uniunea Europeană, un aspect care, în opinia mea, este foarte important să îl subliniem. Aceasta ne permite să demonstrăm că, în fața schimbărilor economice, nu i-am pierdut din vedere pe cei care se află în imposibilitatea de a răspunde destul de repede la noua situație. Cu toate acestea, consider, de asemenea, că este important ca încrederea să se bazeze pe principiul reciprocității. Fondurile rezervate pentru persoanele care, în ciuda eforturilor lor, au de suferit ca urmare a schimbărilor pieței, trebuie să ajungă efectiv la beneficiarii desemnați. Este important ca alocarea de fonduri să se realizeze într-un mod transparent și de înțeles și ca acestea să nu fie pur și simplu calculate în mod dezorganizat. Situația acestor persoane necesită o abordare transfrontalieră, specifică regiunii, motiv pentru care alocarea trebuie să aibă loc rapid. Aceasta este singura modalitate prin care Fondul de ajustare la globalizare își poate îndeplini mandatul și poate consolida încrederea în UE prin intermediul unui ajutor rapid. Prin urmare, aprob acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am susținut raportul referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), deoarece cred că acest instrument este o resursă eficientă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate, ca urmare a crizei financiare.

Fondul a fost înființat pentru a oferi sprijin real lucrătorilor disponibilizați ca urmare a unor cauze legate de relocalizarea companiilor lor sau ca urmare a crizei, cu scopul de a-i ajuta să se reintegreze pe piața locurilor de muncă. Raportul din proprie inițiativă pe care l-am votat astăzi dezvăluie anumite zone critice în funcționarea fondului și prezintă anumite propuneri, atât Comisiei, cât și statelor membre, cu scopul de a revizui funcționarea fondului pentru a ajuta la simplificarea și accelerarea procedurilor de acces la acesta.

Un aspect fundamental pe care aș dori să îl aduc în atenția dvs. se referă la propunerea de prelungire a derogării introduse în 2009 – ceea ce a permis extinderea zonei de activitate a fondului prin includerea crizei economice printre cerințe – până la sfârșitul anului 2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Fondul european de ajustare la globalizare are rolul de a veni în sprijinul lucrătorilor disponibilizați ca urmare a transformărilor ce au loc la nivelul economiei mondiale. Mai mult decât atât, din anul 2009, acest fond intervine și în sprijinul celor afectați de criza economică, în vederea diminuării ratei șomajului. Personal, consider oportună transformarea Fondului într-un instrument permanent de sprijin pentru cei care își caută un loc de muncă, și ca o completare la politicile sociale ale statelor membre.

Această acțiune ar muta accentul asupra valorificării potențialului fiecărui lucrător, fiind o contrapondere la măsurile de sprijin pentru întreprinderi. Nu trebuie ignorat nici faptul că, în momentul de față, Fondul de ajustare la globalizare încă întâmpină greutăți cu privire la procedurile de mobilizare și la perioadele de execuție.

Ținând cont că problemele principale ale disponibilizaților sunt reconversia profesională și asistența temporară, sunt absolut necesare măsuri de simplificare a Fondului, pentru a urgenta și a eficientiza mobilizarea ajutorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Fondul european de ajustare la globalizare este un instrument foarte important prin faptul că ajută milioane de șomeri din UE, care se află în această situație din cauza relocalizării industriilor pe alte continente. În contextul crizei cu care ne confruntăm și din cauza creșterii numărului de disponibilizări colective, este necesar atât să îmbunătățim acest instrument, cât și să găsim noi surse de finanțare. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Asistăm la o creștere structurală a șomajului în Europa, ca urmare a colapsului economic și a politicilor de relocalizare.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este un instrument util pe care UE îl poate utiliza pentru a oferi sprijin și solidaritate lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă. Până în 2009, fondul a fost folosit puțin utilizat, din motive birocratice, și cred că cererea Comisiei de a introduce măsuri de reducere a duratei procedurii de mobilizare a fondului este deosebit de importantă. În cazul în care flexibilitatea și accesibilitatea FEG cresc, acesta va deveni un instrument esențial pentru politicile sociale ale statelor membre.

Din aceste motive, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Aș dori să-mi exprim susținerea față de raportul elaborat de dl Portas. Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este un instrument esențial pentru furnizarea de sprijin suplimentar pentru lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a relocalizării companiilor pentru care lucrau. Acesta s-a dovedit a fi un instrument chiar mai important pentru lucrători, ajutându-i să se reintegreze pe piața locurilor de muncă în timpul crizei recente.

Raportul dlui Portas este un punct esențial și un punct care are ca scop îmbunătățirea și simplificarea unei resurse importante pentru cetățenii europeni. Acesta prezintă, de asemenea, dovezi concrete ale modului în care UE se străduiește să ajute la rezolvarea situației financiare sumbre, să lupte împotriva șomajului și să își sprijini cetățenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru rezoluție, întrucât sunt de acord cu cererile Comisiei Europene de a raționaliza utilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Acestea includ o evaluare a contribuțiilor făcute, ținând cont de rata de succes a reintegrării și de creșterea calificărilor profesionale în rândul beneficiarilor, o analiză comparativă a măsurilor finanțate ca răspuns la fiecare cerere pentru FEG și rezultatele bazate pe reintegrare, precum și impactul FEG asupra rețelei sale de beneficiari și a întreprinderilor mici și mijlocii posibil afectate de planuri de disponibilizare, ale căror angajați ar putea beneficia de fond.

De asemenea, sunt de acord cu cererea Comisiei de a oferi o serie de orientări pentru proiectarea și punerea în aplicare a cererilor de finanțare FEG pentru statele membre. Acestea ar fi ca scop o procedură de solicitare rapidă și un consens larg între părțile implicate în chestiuni legate de pașii și măsurile de aplicare care trebuie luate în vederea reintegrării efective a lucrătorilor pe piața muncii.

În sfârșit, sunt de acord cu cererea statelor membre de a introduce o structură de comunicare și de administrare pentru FEG la nivel național, în legătură cu toate părțile implicate, inclusiv partenerii sociali, precum și de a face schimb de bune practici la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Asistența acordată de către FEG trebuie să aibă un caracter dinamic și să se poată adapta situațiilor într-o continuă schimbare și adesea neprevăzute care apar pe piață. Scopul acestui Fond este să ofere un ajutor specific și punctual în vederea facilitării reinserției profesionale a lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă ca urmare a perturbărilor economice grave de pe piața muncii.

Solicit statelor membre să implice partenerii sociali și să promoveze dialogul cu partenerii sociali și cu antreprenorii încă de la începutul pregătirii cererilor de contribuție din partea FEG. Totodată, solicit statelor membre să facă uz de acest Fond pentru a promova noi competențe în ceea ce privește ecologizarea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă verzi și pentru a favoriza învățarea de-a lungul vieții, pentru a permite lucrătorilor să își dezvolte cariera personală și să contribuie la îmbunătățirea competitivității Uniunii în contextul globalizării.

De asemenea, susțin funcționarea acestui Fond după anul 2013 ca fiind un fond independent cu buget propriu. Comisia și statele membre trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a monitoriza eficient sprijinul acordat societăților multinaționale și pentru a se angaja ferm să creeze locuri de muncă cu drepturi, în vederea descurajării dumpingului social.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu solicitările adresate Comisiei Europene de a eficientiza Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) incluzând o analiză a contribuțiilor acordate care să ia în considerare rata de succes a reintegrării și evaluarea perfecționării competențelor beneficiarilor. De asemenea, sunt de acord cu propunerile Comisiei menite să reducă la jumătate timpul necesar pentru mobilizarea FEG, în special punerea la dispoziție a tuturor mijloacelor pentru a asigura o comunicare rapidă și îmbunătățită cu statul membru în cauză în acest proces.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Dezbaterea referitoare la această chestiune nu a fost deloc ușoară. În ultimele luni, s-au adresat întrebări cu privire la: capacitatea de răspuns a fondului (fără a se concentra mai mult, în același timp, asupra remedierii cauzelor prin îmbunătățirea strategiilor generale pentru inovare și educație într-un lume globalizată, o direcționare și o utilizare mai bune ale FSE, în statele membre și de către acestea); numărul limitat de sectoare care beneficiază de ajutor (mai ales la acel moment), în special sectorul construcției de automobile și sectorul textil (respectiv, 15 și 13 aplicații), în care ar putea apărea întrebării de genul dacă disponibilizările sunt un rezultat al globalizării sau al lipsei de inovații din acest sector; dacă/în ce măsură măsurile iau/au luat locul ajutoarelor naționale; paradoxul că, pe de o parte, (doar) 500 de milioane de euro sunt puse la dispoziție pentru fond în fiecare an (de la angajamente necheltuite din bugetul UE), în timp ce, în principiu, se poate depune un număr nelimitat de cereri dacă criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite (conform principiului „primul sosit primul servit”); faptul că este mai greu pentru IMM-uri să profite de un astfel de fond; legătura cu ajutoarele/impozitele de stat. În cele din urmă, a fost adoptată, totuși, o poziție de consens, iar raportul a fost adoptat, inclusiv de noi, membrii Grupului Verts/ALE.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susținut rezoluția privind finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Este esențial să se îmbunătățească normele care reglementează modul de funcționare a FEG, astfel încât să poată fi utilizat mai eficient. Sper că propunerile Parlamentului vor fi folosite de Comisie, ceea ce va permite ca procedura de acordare de asistență să fie redusă la jumătate. Creșterea șomajului cauzată de criză a însemnat că resursele financiare din partea FEG au căpătat o importanță deosebită, deoarece asigură sprijin individual pentru persoanele care au fost disponibilizate și pentru ca acestea să își găsească din nou un loc de muncă. Criteriile riguroase pentru asistență și natura prelungită a procedurilor implicate înseamnă că statele membre nu utilizează pe deplin posibilitățile pe care le au la dispoziție pentru a beneficia de sprijin de la FEG. De exemplu, în țara mea, Polonia, s-au depus numai trei cereri de sprijin financiar din FEG. Principalul motiv pentru acest interes scăzut este tocmai durata procedurilor implicate.

Pe lângă îmbunătățirea normelor care reglementează funcționarea fondului, este necesar să se extindă, cel puțin până la sfârșitul cadrului financiar actual, efectul criteriului de sprijin pentru lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă în urma actualei crize și să se mențină rata de cofinanțare la un nivel de 65 %. Vom simți efectele crizei pe piața forței de muncă timp de mulți ani de acum înainte, astfel încât această asistență este, și va fi, necesară. Aș dori, de asemenea, să atrag atenția Comisiei și a statelor membre asupra coordonării schimbului de bune practici la nivel european, care va permite o intervenție rapidă și eficientă din partea FEG în cazurile de disponibilizări în masă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Fondurile structurale s-au dovedit a fi instrumente de o valoare inestimabilă în reducerea dezechilibrelor în Europa, nu în ultimul rând prin sprijinirea celor mai vulnerabile regiuni ultraperiferice. Crearea Fondului european de ajustare la globalizare reprezintă recunoașterea, de către Uniunea Europeană, a faptului că fenomenul de globalizare a adus schimbări mari și nu întotdeauna pozitive, și că a avut un impact neuniform în Europa, deoarece au existat regiuni care au beneficiat de proces și altele care au pierdut considerabil.

Cu toate acestea, acest fond nu s-a bucurat de vizibilitatea pe care o merită, ceea ce cred că este un rezultat al perioadei extrem de lungi dintre cererea de ajutor formulată de statul membru și primirea efectivă a fondurilor. Această întârziere are consecințe grave pentru familiile afectate și este legată de complexitatea procesului de aplicare pentru fonduri, de mobilizare și punere în aplicare a acestora; în consecință, simplificarea acestuia este urgentă și reprezintă o prioritate absolută. Numai în acest mod va fi posibilă realizarea obiectivelor acestui fond, prin reintegrarea eficientă a tuturor lucrătorilor disponibilizați ca urmare a modificărilor semnificative ale modelelor de comerț internațional. Raportul pentru care am votat astăzi reprezintă un efort de compromis între diferitele grupuri politice și, din acest motiv, l-am sprijinit.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Statisticile recente ale UE arată că, în ultimul an, datorită crizei economice și financiare, numărul șomerilor în UE27 a crescut cu 1,1 milioane. De aceea, numărul cererilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare a crescut de la 18 la 46 în perioada mai 2009 și aprilie 2010. De asemenea, deși numărul statelor membre solicitante a crescut de la 8 la 18, totuși 9 state membre nu au apelat încă la Fondului european de ajustare la globalizare.

Având în vedere toate acestea, am votat în favoarea propunerii de rezoluție a Parlamentului European referitoare la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare, deoarece este posibil ca efectele crizei economice asupra locurilor de muncă să persiste. Tocmai de aceea, este important să solicităm Comisiei devansarea evaluării la jumătatea perioadei financiare a utilizării Fondului european de ajustare la globalizare și revizuirea regulamentului aferent, astfel încât să se reducă substanțial durata procedurii de mobilizare a fondului.

De asemenea, aș dori să atrag atenția Comisiei asupra disponibilizărilor din sectorul public, care nu beneficiază de existența unui instrument similar, deși aceste disponibilizări sunt o consecință directă a reducerii bugetelor publice, ca urmare a crizei economice și financiare actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sprijin pe deplin raportul dlui Portas referitor la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare. Acesta tratează multe aspecte care includ îmbunătățirea eficienței procesului de aplicare, precum și mobilizarea mai rapidă a fondului, pentru a le oferi ajutor celor care și-au pierdut locurile de muncă. Deși, în prezent, Marea Britanie nu solicită bani de la fond (ca urmare a reducerii acestuia), putem vedea cât de util a fost acest fond pentru alte state membre în perioade economice dificile.

Sunt în favoarea creării unui fond permanent după 2013 cu scopul de a-i ajuta pe cei care au fost afectați de schimbările aduse de globalizare sau de criza financiară și economică, și cred că este vital pentru Comisie să examineze posibilitatea de a institui FEG ca fond independent, cu propriile sale credite de plată și de angajament, în noul cadru financiar multianual (2013-2020).

 
  
  

Raport: Tadeusz Zwiefka (A7-0219/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am susținut acest raport. Baza Regulamentului pe care l-am votat astăzi este Convenția de la Bruxelles, unul dintre cele mai de succes elemente ale legislației UE care a pus bazele unui spațiu judiciar european. Aplicarea unor norme europene unitare, bazate pe jurisprudență, promovează o mai mare certitudine juridică și o previzibilitate a deciziilor, evitând proceduri paralele. Una dintre condițiile fundamentale pentru funcționarea unui spațiu judiciar european este libera circulație a deciziilor judiciare. Prin urmare, sunt de acord cu poziția exprimată în document conform căreia este necesară revizuirea prezentului regulament în scopul de a garanta circulația eficientă a deciziilor judiciare.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Regulamentul Bruxelles I servește drept bază pentru cooperarea judiciară europeană în materie civilă și comercială. Acesta este unul dintre cele mai de succes acte legislative ale UE, care a pus bazele unui spațiu judiciar european. Acesta s-a dovedit a fi foarte eficient în facilitarea soluționării litigiilor transfrontaliere, prin intermediul unui sistem de cooperare judiciară bazat pe norme globale privind competența, precum și în coordonarea procedurilor paralele și libera circulație a hotărârilor. Sunt de acord cu necesitatea de a introduce îmbunătățiri, cum ar fi eliminarea procedurii de exequatur în toate domeniile acoperite de regulament, făcând posibilă accelerarea liberei circulații a hotărârilor judecătorești, cu condiția ca toate garanțiile necesare să fie respectate.

De asemenea, cred că este important să se creeze o cultură judiciară europeană prin formare și utilizarea de rețele precum Rețeaua europeană de formare judiciară și Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială, care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea comunicării între judecători. Este esențial să se creeze un cadru juridic care este în mod constant structurat și ușor accesibil și care trebuie să facă obiectul unei revizuiri efectuate de Comisie în ceea ce privește relațiile dintre diferitele regulamente privind jurisprudența, punerea în executare și legea aplicabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Maria Corazza Bildt, Christofer Fjellner, Gunnar Hökmark, Anna Ibrisagic și Alf Svensson (PPE), în scris.(SV) Am votat în favoarea facilitării procedurilor judiciare pentru cetățenii din ce în ce mai mobili din Europa. Aceasta nu înseamnă că suntem de acord cu toate detaliile și că sprijinim fără rezerve reformele care pot apărea din raportul Zwiefka pe termen lung. De exemplu, suntem în continuare critici față de ambițiile de a introduce recursul colectiv și am dori să subliniem, de asemenea, faptul că nicio modificare la cooperarea civilă care este în discuție nu poate fi de așa natură încât să afecteze libertatea presei în Suedia.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Întrucât sunt conștient de importanța considerabilă a Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului privind dreptul internațional privat, precum și de necesitatea unui cadru juridic adecvat care permite recunoașterea și executarea hotărârilor juridice în materie civilă și comercială, asemenea raportorului, recunosc că revizuirea prezentului regulament ridică probleme tehnice și juridice extrem de importante. Sunt înclinat să fiu de acord cu eliminarea procedurii de exequatur, astfel cum se propune în raport, și multe dintre propunerile conținute de acesta mi s-au părut interesante și pragmatice. Aceasta va fi o discuție care merită să fie urmărită îndeaproape.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Rezoluția se referă la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (Bruxelles I) pe baza Cărții verzi a Comisiei. Împreună cu predecesorul său, Convenția de la Bruxelles, prezentul regulament este unul dintre cele mai de succes elemente ale legislației UE, întrucât a pus bazele unui spațiu judiciar european și a deservit cetățenii și întreprinderile. A promovat securitate juridică și predictibilitatea deciziilor prin norme europene uniforme.

Cu toate acestea, are nevoie de actualizare. Sunt de acord cu eliminarea procedurii de exequatur (titlu executoriu), deoarece acest lucru ar accelera libera circulație a deciziilor judiciare și ar forma un punct de reper esențial în construirea unui spațiu judiciar european. Totuși, această eliminare trebuie să fie echilibrată de măsuri de protecție adecvate, menite să protejeze drepturile părții împotriva căreia se solicită titlul executoriu. Cred că Comisia ar trebui să analizeze legătura reciprocă dintre diferitele regulamente care abordează competența, punerea în aplicare și dreptul aplicabil, și că scopul general ar trebui să fie un cadru juridic structurat în mod consecvent și ușor accesibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris.(PL) Raportul Zwiefka, care a fost votat astăzi, se referă la Cartea verde a Comisiei privind revizuirea Regulamentului Bruxelles I privind competența judiciară și recunoașterea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială. Discuțiile referitoare la Cartea verde ne permit, într-o anumită măsură, să ne pregătim pentru revizuirea reală a regulamentului, pe care o așteptăm în scurt timp. Aceasta va fi o provocare enormă pentru Parlament, din cauza naturii tehnice extrem de complicate a regulamentului. În plus, Parlamentul va lua o decizie, împreună cu Consiliul, pentru prima dată în cadrul procedurii legislative ordinare, cu privire la acest material dificil și sensibil. În etapa actuală, există diverse diferențe de opinie între grupurile politice în ceea ce privește modificările propuse, de exemplu, în ceea ce privește procedura de exequatur și o anumită jurisdicție în chestiuni legate de ocuparea forței de muncă.

Din acest motiv, Grupul ALDE din Parlamentul European a decis să nu aprobe raportul în forma sa actuală. Cred, totuși, că pe viitor toate grupurile politice se vor angaja într-o cooperare constructivă în această chestiune, pentru că Bruxelles I este un regulament de o importanță fundamentală pentru piața comună. O revizuire eficientă a Regulamentului Bruxelles I va arăta modul în care Parlamentul își utilizează competențele noi, pentru care s-a străduit atâta vreme.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) În ciuda faptului că este destul de tehnic, raportul pe care l-am adoptat ​​ieri în ședința Parlamentului European este foarte important pentru integrarea tot mai mare a unui spațiu european al libertății, securității și justiției, a unui spațiu judiciar european și, prin urmare, pentru consolidarea pieței interne europene. Regulamentul Bruxelles I a introdus progrese considerabile în domeniul juridic: acesta stabilește autoritățile judiciare competente în materie civilă și comercială, în cazul litigiilor transfrontaliere juridice și reglementează recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială din alte state membre. Acum este vorba de revizuirea acestui regulament pentru a moderniza dispozițiile acestuia și pentru a „îmbunătăți” anumite proceduri: comunicarea între judecători, emiterea de acte autentice, problema arbitrajului și, mai ales, problema exequatur-ului. Fără a intra în detaliu cu privire la aceste chestiuni juridice complexe, aștept cu nerăbdare modificarea acestui regulament, modificare care le va oferi cetățenilor europeni o protecție juridică mai bună: o mai bună „liberă circulație” a hotărârilor și a deciziilor juridice, o mai mare „încredere reciprocă” între competențele și sistemele juridice ale diverselor state membre, și anume o consolidare a securității juridice în Europa și a drepturilor cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. Această inițiativă a fost esențială în crearea unei cooperări judiciare în materie civilă și comercială.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am susținut acest raport pentru că consider că reprezintă un pas înainte în domeniul dreptului internațional privat. Această ramură a dreptului are nevoie de actualizare ca urmare a creșterii gradului de interconectare între sistemele juridice.

Mai precis, susțin ideea eliminării exequatur-ului, dar, cu toate acestea, cred că acest pas va trebui să fie stabilit printr-o procedură excepțională, asociată cu garanții corespunzătoare pentru debitorii judiciari. De asemenea, mă opun eliminării excluderii arbitrajului din domeniul de aplicare a regulamentului, dar consider că trebuie să se analizeze mult mai mult relația dintre procedurile de arbitraj și cele judiciare și că, până în momentul în care se va efectua o revizuire completă și consultări aprofundate, nu ar trebui să se urmărească ideea de a conferi competență exclusivă pentru procedurile judiciare în sprijinul arbitrajului în instanțele civile din statele membre.

De asemenea, sunt de acord cu propunerea raportorului de a organiza consultări și dezbateri politice ample înainte de a lua orice măsură în acest sens și dincolo de sugestiile prezentate în proiectul său de raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Evelyn Regner (S&D), în scris. (DE) Am votat împotriva raportului referitor la Regulamentul Bruxelles I, deoarece cred că anumite puncte importante lipsesc din rezoluție. Cred că este important să se adopte o abordare holistică la îmbunătățirea regulamentului. Aceasta implică protejarea părții mai slabe prin reglementări privind competența în proces, care sunt mai favorabile pentru acestea. Acest lucru este valabil atât pentru lucrători, cât și pentru consumatori, astfel cum este intenția explicită a regulamentului. Niciunul dintre amendamentele mele care vizează consolidarea poziției părții defavorizate nu au fost incluse în raport. Cred că este important să se stabilească un locație juridică separată pentru litigiile de muncă, în vederea asigurării coerenței în Regulamentele Bruxelles I și Roma II. Roma II stabilește deja care lege ar trebui să se aplice daunelor care au un impact transfrontalier în raport cu grevele. Nu pot înțelege de ce un caz nu poate continua în statul membru în care a avut loc greva. Acest lucru ar lăsa încă ușa deschisă pentru fenomenul de „forum shopping” (căutare a jurisdicției celei mai favorabile). Scopul meu este să închid această cale în procesul legislativ mai general.

Sunt, de asemenea, împotriva introducerii doctrinei de „forum non conveniens” și „anti-suit injunctions” (injoncțiuni de interzicere a pornirii sau continuării unei acțiuni sub o altă jurisdicție), deoarece acestea sunt instrumente juridice de drept comun care s-au dovedit deja a fi incompatibile cu distribuția europeană a competențelor în mai multe hotărâri ale Curții Europene de Justiție.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Cu privire la raportul dlui Zwiefka referitor la punerea în aplicare și revizuirea Regulamentului Bruxelles I, Grupul PSE a prezentat o rezoluție alternativă pe care noi, cei din Grupul Verts/ALE, am decis să nu o sprijinim, pentru că raportul este un raport de punere în aplicare care a fost discutat pe larg de către toți raportorii alternativi din cadrul Comisiei JURI. Propunerea alternativă de rezoluție evidențiază punctele echitabile, care, cu toate acestea, nu sunt de relevanță directă pentru acest raport. Acesta este motivul pentru care astăzi am votat pur și simplu în favoarea rezoluției adoptate în cadrul Comisiei JURI.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Regulamentul pe care l-am aprobat este echilibrat și proiectat pentru a oferi certitudine, de exemplu, în identificarea judecătorului din cadrul sistemului judiciar european care are competență în cazul litigiilor civile și comerciale care apar în timpul conflictelor transfrontaliere.

Parlamentul European va acționa în calitate de colegislator pentru orice modificări ulterioare ale regulamentului. De fapt, amendamentele vor fi făcute în cadrul procedurii legislative ordinare.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care recomandă ca validitatea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) să fie prelungită până în 2013 și sugerează ca acesta să devină permanent după aceea. FEG oferă sprijin financiar pentru reconversia lucrătorilor afectați de concediere. Acest lucru este necesar în special acum, din cauza crizei economice profunde cu care se confruntă Europa, motiv pentru care am susținut acest raport – spre deosebire de colegii mei conservatori și liberali care doresc să retragă această finanțare.

 
  
  

Raport: Antonyia Parvanova (A7-0221/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Prin votul de astăzi, marți, 7 septembrie 2010, pentru raportul din proprie inițiativă referitor la integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice, Parlamentul European atinge substanța dezbaterii politice actuale. Integrarea grupurilor minoritare în statele membre este, de fapt, un aspect crucial și merită sprijinul instituțiilor europene, cu atât mai mult având în vedere că încă mai avem câteva luni până la încheierea Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010). Prin urmare, salut adoptarea acestui raport, care servește pentru a însufleți dezbaterea la nivelul UE și care are virtutea de a combina problemele de integrare a minorităților și lupta pentru egalitate între bărbați și femei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Numeroase comunități minoritare care trăiesc în UE și, dintre acestea, în special femeile și fetele, se confruntă cu forme multiple de discriminare și sunt, prin urmare, mai vulnerabile decât femeile localnice în fața excluderii sociale și a sărăciei. Condiția femeii care aparține unui anumit grup etnic nu constituie un handicap într-o societate democratică. Prin urmare, Uniunea Europeană urmărește să ofere femeilor tot mai multe drepturi și să crească numărul de modalități inovatoare de sensibilizare cu privire la drepturile femeilor. Atât Comisia, cât și statele membre, trebuie să se asigure că legislația existentă cu privire la egalitatea de gen și lupta împotriva discriminării este pusă în aplicare integral, astfel încât minoritățile etnice să aibă acces la servicii de sprijin și să poată participa la diverse programe educaționale. Cu toate acestea, anumite aspecte privind integrarea socială a femeilor din grupuri etnice minoritare din Uniunea Europeană rămân nerezolvate.

Nu a fost găsită încă o politică coerentă a UE cu privire la integrarea migranților și, prin urmare, invit Comisia să elaboreze de urgență orientări europene pentru a ajuta statele membre să le ofere femeilor din minoritățile etnice un acces mai bun și mai rapid la sistemul educațional, la ocuparea forței de muncă, la sistemul de sănătate, la beneficii sociale și asistență financiară. Sunt de acord cu poziția Parlamentului, potrivit căreia legislația în materie de egalitate de gen trebuie să fie pusă în aplicare integral și în rândul grupurilor etnice minoritare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport analizează integrarea socială a femeilor în domeniul politicii Uniunii Europene. De asemenea, analizează rolul femeilor în cadrul minorităților etnice. Această bază de cunoștințe este esențială pentru înțelegerea dificultăților cu care se confruntă aceste femei în procesul de integrare, inclusiv minoritățile stabilite sau tradiționale și cele nou-înființate, cum ar fi imigranții.

Am votat pentru acest raport, deoarece cred că este esențial pentru satisfacerea aspirațiilor legitime ale femeilor care aparțin grupurilor minoritare. Trebuie să fie luate măsuri specifice la nivelul UE, nu în ultimul rând în adoptarea unor politici care vizează incluziunea socială. Mai mult, după cum susține raportoarea, este esențial să încurajăm participarea politică și socială a acestor femei în domenii precum conducerea politică, educație și cultură. Acest lucru va contribui la combaterea subreprezentării actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Am votat pentru acest raport, deoarece punctează importanța examinării politicilor UE în materie de integrare socială pentru femeile aparținând grupurilor etnice minoritare și a identificării domeniilor în care funcționează și a domeniilor în care încercarea de a defini soluții este problematică.

Trăim într-o societate multiculturală formată din diferite comunități culturale, etnice și religioase. În acest scop, este necesar ca politicile de integrare pentru resortisanții țărilor terțe să includă o perspectivă mai largă specifică genului, care este necesară pentru a se asigura că nevoile specifice femeilor care aparțin grupurilor etnice minoritare sunt luate în considerare.

O abordare axată pe incluziunea socială a femeilor care aparțin grupurilor minoritare etnice este necesară pentru a evita discriminarea multiplă, stereotipurile, stigmatizarea și segregarea etnică.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport, pentru că eu cred că femeile care aparțin grupurilor etnice minoritare se confruntă cu mai multe tipuri de discriminare. Prin urmare, este necesar să sensibilizăm opinia publică cu privire la drepturile femeilor, să le acordăm femeilor competențe și să le inspirăm ideea de a-și asuma roluri de conducere în comunitățile din care fac parte; acestea sunt, de asemenea, modalități de promovare a drepturilor omului. În ciuda faptului că integrarea socială este responsabilitatea exclusivă a statelor membre, Comisia Europeană trebuie să ia în considerare problema genului atunci când decide cu privire la politici și măsuri orientate spre incluziunea socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Într-o societate din ce în ce mai multiculturală, politicile de integrare a grupurilor minoritare se aplică în special ca modalitate de combatere a discriminării, a rasismului, a violenței, precum și a excluderii și a marginalizării grupurilor minoritare, prin care acestea sunt împinse la marginea societății. Știm că stigmatizarea și excluderea grupurilor minoritare creează doar nemulțumire și revoltă, care seamănă în cele din urmă semințele fărădelegii și violenței.

Societatea noastră este singura responsabilă de propria-i capacitate de a integra fără să discrimineze, de a accepta fără să excludă. Aceasta nu înseamnă, totuși, că ar trebui să acceptăm fără discuție toate aspectele legate de cultură, tradiție sau credințe, specifice minorităților etnice. Acest lucru este deosebit de relevant pentru obiceiurile referitoare la femei. Prin urmare, ar trebui să luptăm cu fermitate împotriva tuturor practicilor culturale bazate pe discriminarea de gen și a tuturor formelor de violență care sunt comise încă împotriva femeilor care aparțin anumitor grupuri etnice. Integrarea înseamnă, de asemenea, protecție, și în acest caz, protecția femeilor, în special a copiilor de sex feminin, care sunt atât de des victimele tăcute ale practicilor și tradițiilor pe care noi pur și simplu nu le putem accepta.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție se referă la politicile Uniunii Europene din domeniul incluziunii sociale pentru femeile care aparțin minorităților etnice. În acest domeniu, aș sublinia necesitatea de a promova școlarizarea, educația și formarea în rândul acestor femei, precum și sprijinirea accesului lor la piața forței de muncă, astfel încât să se prevină excluderea socială și discriminarea.

Numai prin intermediul incluziunii putem aborda stigmatizarea și prejudecățile cauzate de segregarea etnică. Este de remarcat faptul că nu există nicio politică obligatorie din punct de vedere juridic privind integrarea socială în Uniunea Europeană, în principal pentru că integrarea este responsabilitatea statelor membre. Cu toate acestea, politica de integrare a devenit tot mai importantă la nivelul UE și integrarea devine chiar mai importantă, întrucât aspectele economice și sociale care stau la baza îmbătrânirii demografice devin tot mai importante. Normele și principiile UE sunt aplicate, în majoritatea cazurilor, numai pentru cetățenii UE care sunt simultan cetățeni ai statelor membre. Membrii minorităților care sunt stabilite și au dobândit statutul juridic de cetățeni sunt protejați de normele și principiile Uniunii Europene. Totuși, această protecție ar trebui să fie extinsă la migranții care nu sunt încă cetățeni ai unui stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Integrarea socială a femeilor care aparțin grupurilor etnice minoritare este o problemă importantă, deoarece aceste femei sunt mai vulnerabile la excluderea socială; de fapt, situația actuală, a expulzării colective inacceptabile a romilor de către Franța, este un bun exemplu în acest sens.

Este esențial ca lupta împotriva tuturor tipurilor de discriminare să fie în centrul atenției și al politicii Uniunii, indiferent dacă aceasta se bazează pe gen, origine etnică sau culoarea pielii.

Prin urmare, este timpul să se înceteze cu politicile macroeconomice care accentuează șomajul, inegalitățile sociale și discriminarea. Este necesar, după cum se spune în raport, să luptăm pentru o integrare socială adevărată, angajându-ne să oferim servicii publice de calitate, care sunt universale și accesibile tuturor persoanelor de ambele sexe, inclusiv familiilor de imigranți și copiilor, și anume: educație, sănătate, locuințe și protecție socială.

Am avut destule declarații fără conținut și vorbe goale: sunt necesare măsuri de urgență, care promovează demnitatea și egalitatea, care oferă răspunsuri clare la problemele sociale și care nu evoluează în acțiuni xenofobe și discriminatorii; acestea sunt și mai reprobabile atunci când provin chiar de la guvern.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Nu putem să susținem „acceptarea diferitelor culturi” și comunicarea în limba maternă în rândul minorităților, femei sau altele, și, în același timp, să pretindem că promovăm incluziunea socială a acestor minorități.

Există o contradicție fundamentală aici, pentru că cerința minimă pentru o astfel de „incluziune” este de a împărtăși o bază comună minimă cu societatea gazdă, altfel spus, un limbaj comun și coduri de „coexistență” de bază, începând cu respectul pentru legile sociale și practicile din țara gazdă.

Singura excepție de la logica proeuropeană profundă a acestui raport este recunoașterea, într-un mod ezitant și indirect, a faptului că violența sau discriminarea nu se pot justifica în niciun caz prin obiceiuri, tradiții sau considerente religioase.

Deschideți ochii: europenii nu sunt responsabili pentru cele mai violente și mai discriminatorii practici. Poligamia, excizia, infibularea, tratarea femeilor ca ființe inferioare și așa mai departe sunt practici ale comunităților care refuză să respecte legile și obiceiurile noastre și care chiar intenționează să își impună propriile legi și obiceiuri asupra noastră. Acesta este rezultatul politicilor de imigrare în masă pe care le impuneți concetățenilor noștri de zeci de ani. Este momentul să punem capăt la toate acestea!

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat pentru raportul dnei Parvanova referitor la integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice. Discriminarea este, din păcate, un proces cumulativ și femeile aparținând minorităților etnice sunt afectate cu atât mai mult de aceasta. Textul cere ca politicile Uniunii să examineze mai îndeaproape discriminarea acestor femei pe motive de gen. Acestea ar trebui să poată participa activ în societate și pentru a face acest lucru trebuie să aibă acces la educație și la piața forței de muncă, deoarece acestea sunt esențiale pentru emanciparea lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Lívia Járóka (PPE), în scris. – În calitate de raportor alternativ pentru acest raport, aș dori să o felicit pe dna dr. Parvanova cu privire la acceptarea raportului său, care își propune să ofere soluții pentru a reduce la minimum dezavantajul femeilor minoritare indus de etnie și consolidat prin structuri specifice genului. Deși egalitatea de gen este departe de a fi desăvârșită în societatea majoritară, în rândul femeilor rome, în comparație cu femeile de altă etnie, se înregistrează rate mai mici ale speranței de viață, un nivel de educație mai scăzut, rate semnificativ mai mici ale ocupării forței de muncă și rate mai mari de sărăcie. În scopul integrării depline, statisticile de gen, indicatorii și criteriile de referință, precum și statisticile clasificate, inter alia, în funcție de gen și origine etnică, sunt instrumente esențiale și necesare dacă se dorește măsurarea în mod corespunzător a progresului.

Colectarea de date dezagregate este o condiție prealabilă pentru protejarea și promovarea drepturilor minorităților etnice și trebuie să respecte normele din statele membre cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Există o legătură foarte puternică între nivelul de educație, gradul de activitate economică și probabilitățile de a evita sărăcia pentru întreaga familie. De aceea, în primul rând, sunt necesare acțiuni specifice de politică pentru a îmbunătăți accesul femeilor rome la educație și ocuparea forței de muncă înregistrată.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias și Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluție, deoarece, printre altele, credem că este nevoie de o coordonare mai structurată a politicilor europene în acest domeniu, cu scopul de a îmbunătăți integrarea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice și de a insista asupra importanței educării comunității gazdă în sensul acceptării unor culturi diferite, avertizând-o în același timp cu privire la impactului rasismului și al prejudecăților. De asemenea, am votat pentru acest raport deoarece solicită ca femeile care aparțin unor minorități etnice să joace un rol politic și social activ în toate domeniile societății, inclusiv conducerea politică, educație și cultură, astfel încât să combată actuala subreprezentare a acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT)Europa este o zonă a integrării și nu poate exista nicio formă de discriminare, mai ales atunci când este practicată pe minoritățile etnice și se manifestă cel mai puternic față de femeile aparținând acestor minorități. Obiectivul politicii privind egalitatea de gen în UE este de a promova egalitatea între bărbați și femei și acest lucru a fost realizat tot mai mult în societatea majoritară. Cu toate acestea, femeile aparținând anumitor minorități etnice se confruntă cu toate tipurile de discriminare. Prin urmare, este necesară sensibilizarea publicului cu privire la aceste practici, astfel încât femeile aparținând minorităților etnice să poată fi pe deplin integrate. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris.(SK) Dle președinte, doamnelor și domnilor, consider că incluziunea socială a femeilor care aparțin minorităților etnice este un domeniu extrem de important și sensibil, în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să dea dovadă de maturitate și de o determinare reală de a răspândi valorile toleranței și egalității în viața de zi cu zi.

Consider inacceptabil faptul că membrii minorităților etnice sunt expuși la discriminare, excludere socială, stigmatizare și chiar segregare. Prin urmare, sprijin solicitarea adresată Comisiei și, înainte de toate, statelor membre, care poartă întreaga responsabilitate pentru politica de incluziune socială, de a asigura punerea în aplicare deplină a legislației existente în domeniul egalității de gen și al combaterii discriminării.

Instrumentele juridice ar trebui să fie completate prin măsuri administrative și campanii culturale destinate să elimine stereotipurile și să ofere alternative la excluderea socială și sărăcie.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Integrarea minorităților etnice în viața publică este deosebit de importantă pentru pacea socială din toate țările. Cu toate acestea, spre deosebire de acest raport, cred că sarcina le revine celor care vizează integrarea. Ținând seama de situația bugetară dificilă din întreaga Europă, mă aflu în imposibilitatea de a susține un raport care pare să propună măsuri costisitoare și ineficiente. Din aceste motive, am votat împotriva prezentului raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport subliniază o problemă de care cetățenii europeni se dovedesc a fi tot mai conștienți, nu doar din cauza situațiilor tragice survenite în afara Uniunii Europene care se răsfrâng asupra conștiinței noastre morale, ci din cauza recunoașterii faptului că probleme la acest nivel apar, de asemenea, printre noi și necesită intervenția noastră politică și civică.

Femeile care aparțin grupurilor minoritare etnice sunt supuse frecvent presiunilor din partea membrilor familiei cu o mai mare autoritate, care preferă să mențină tradițiile care subjugă femeile. De regulă, acestea au un nivel scăzut de educație și puține informații cu privire la mijloacele posibile de a se afirma împotriva autorității familiei și în cadrul societăților în care se integrează și/sau al societății gazdă. La acest nivel, acestea se pot confrunta, de asemenea, cu atitudini xenofobe.

Dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii europene în materie de egalitate de gen ar trebui să contribuie la minimizarea, o dată pentru totdeauna, a nedreptăților grave la care sunt supuse aceste femei în întreaga lume și în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Este cunoscut faptul că atitudinea romafobă este încă răspândită în Europa, romii fiind în mod periodic ținta atacurilor rasiste, a discursurilor de instigare la ură, a evacuărilor și a expulzărilor ilegale efectuate de autorități locale și centrale și menționez, în special, acțiunea autorităților franceze de expulzare a populației de etnie romă din ultima perioadă.

Întrucât UE dispune de numeroase mecanisme și instrumente ce pot fi utilizate pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni de etnie romă, îmbunătățirea accesului acestora la educație de calitate în cadrul sistemului tradițional de învățământ, la locuri de muncă, locuințe și servicii de sănătate, servicii sociale și publice, sporind totodată incluziunea lor socială, solicit statelor membre:

- să depășească atitudinile stereotipice la adresa femeilor și fetelor de etnie romă și discriminarea împotriva acestora, victime a numeroase forme de discriminare pe motive etnice și de gen, mai ales în ceea ce privește dreptul lor la educație, la ocuparea unui loc de muncă și la servicii medicale;

- să aplice integral directivele UE privind combaterea discriminării și libera circulație și să promoveze măsuri și programe proactive de sprijinire a includerii populației rome în domeniile social, politic, economic și educațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Sunt foarte mulțumit de adoptarea acestui raport, care solicită în mod special ca: statele membre să respecte drepturile fundamentale ale minorităților etnice și ale femeilor imigrante, indiferent dacă statutul acestora este legal sau nu (punctul 11); statele membre să asigure accesul la servicii de sprijinire care vizează prevenirea violenței bazate pe gen și protecția femeilor împotriva unei astfel de violențe, indiferent de statutul juridic al acestora (punctul 17); Agenția pentru Drepturi Fundamentale să includă o perspectivă transversală a egalității de gen și a femeilor în toate aspectele, inclusiv în cele dedicate discriminării pe criterii etnice și în cele referitoare la drepturile fundamentale ale romilor (P. 22); Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați să colecteze date clasificate în funcție de gen și origine etnică; organismele naționale pentru egalitate să dezvolte instrumente și formare în legătură cu discriminarea multiplă; și, în cele din urmă, o abordare orientată pentru a evita discriminarea multiplă, stereotipurile, stigmatizarea și segregarea etnică.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Suntem foarte uimiți de acest raport și votăm, prin urmare, împotriva acestuia, pentru că, pe de o parte, deși se cuvine ca femeile din țările terțe să fie sensibilizate cu privire la drepturile lor în cadrul familiei, având în vedere că acestea trăiesc adesea separat, pe de altă parte, nu putem concepe ca cei care trăiesc în calitate de invitați în țara noastră să fie tratați mai bine decât propriii cetățeni, care au trăit și au plătit întotdeauna taxe în statele membre.

Chiar și astăzi, dacă analizăm procentul de rezidenți terți în comparație cu procentul de cetățeni europeni care se bucură de servicii sociale gratuite, cum ar fi asistența medicală, educația și locuințele, balanța este în mod clar înclinată în favoarea primilor. Acest lucru înseamnă că oamenii care locuiesc, muncesc și plătesc impozite în țările lor sunt într-o poziție inferioară față de cei care au sosit recent în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care urmărește să evalueze politici de integrare socială în cadrul UE pentru femeile care aparțin grupurilor etnice minoritare. Acest lucru ar permite luarea de măsuri specifice necesare pentru a viza egalitatea de gen în rândul minorităților etnice și pentru a asigura că actuala legislație antidiscriminare este pusă în aplicare integral în statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Acest raport ridică întrebarea dacă femeile care sunt membre ale minorităților etnice sunt, de fapt, excluse de la măsurile UE care vizează egalitatea de gen din cauza lipsei lor de integrare socială. Femeile care aparțin minorităților etnice au fost în mare parte invizibile timp de mai mulți ani, chiar dacă cele mai multe dintre acestea sunt dezavantajate în două moduri, atât social, cât și economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Marina Yannakoudakis (ECR), în scris. – Grupul ECR susține din toată inima principiul tratamentului egal pentru toți și acesta include, desigur, femeile care aparțin unui grup etnic minoritar. Cu toate acestea, ne opunem acestui raport din mai multe motive, foarte specifice.

În primul rând, ne opunem la orice extindere suplimentară a finanțării UE pentru afaceri sociale. În Europa, guvernele naționale reduc cheltuielile din sectorul public, iar Grupul ECR consideră că UE ar trebui să facă același lucru. În al doilea rând, ne opunem clar oricărei mișcări în direcția unei politici comune în materie de imigrație și azil și suntem de părere că anumite părți din acest raport abordează acele politici în materie de imigrație și azil care sunt cel mai bine realizate și executate la nivel național. În al treilea rând, aspecte cum ar fi îngrijirea copiilor, educația și asistența medicală, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă, rămân competențele statului membru și nu ale UE.

 
  
  

Raport: Sirpa Pietikäinen (A7-0237/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, deoarece cred că este timpul pentru a crește gradul de sensibilizare publică a inegalităților de gen în generațiile mai vechi, care rezultă, în principal, din dezavantajele pe criterii de gen acumulate pe parcursul vieții. Astăzi, este clar pentru toată lumea că femeile în vârstă sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie, întrucât primesc pensii mai mici din cauza diferenței de remunerare dintre bărbați și femei sau, adesea, pentru că s-au oprit sau și-au întrerupt cariera pentru a se dedica familiilor lor, fără nicio remunerație sau fără a fi eligibile pentru asigurări sociale. Într-o perioadă de recesiune economică, femeile se confruntă cu un risc chiar mai mare de a cădea în sărăcie.

Este timpul ca instituțiile noastre să adopte o atitudine mai pozitivă față de îmbătrânire. De aceea, salut călduros inițiativa Comisiei ca anul 2012 să fie un an pentru îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații. Adoptarea unei abordări bazate pe interconectarea între vârstă și gen ar trebui să devină un instrument indispensabil pentru formularea politicilor în toate domeniile relevante: probleme economice și sociale, sănătate publică, drepturile consumatorilor, programul digital, dezvoltarea rurală și urbană, etc.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) În acest raport, dna Pietikäinen ne amintește că, tradițional, femeile sunt mai expuse riscului sărăciei și al pensiilor reduse din diverse motive, precum decalajul salarial pe criterii de gen, faptul că au întrerupt sau au încetat activitatea profesională pentru a-și asuma responsabilități de familie sau faptul că au muncit în întreprinderea soțului, în special în sectorul agriculturii și sectorul de afaceri, fără remunerare și fără afiliere la sistemul de securitate socială. Nu pot decât să fiu de acord cu această observație. În calitate de președintă a Asociației Femmes au Centre (Femeile în centru), lupt în mod regulat pentru a atrage atenția asupra inegalităților sociale, care sunt uneori trecute cu vederea, și aceasta, în opinia mea, este una dintre ele. Într-un moment în care dezbatem reforma sistemelor noastre de pensii, este esențial să se ia în considerare diferențele de tratament între bărbați și femei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, interdicția privind discriminarea pe orice motiv a devenit parte a competențelor legislative ale Uniunii Europene. Prin urmare, este important să se răspândească o atitudine pozitivă față de bătrânețe și să se creeze posibilități pentru ca persoanele în vârstă să ducă o viață completă.

Mă bucur că Parlamentul a prezentat un raport care promovează luarea de măsuri pentru societatea în curs de îmbătrânire. Mai presus de toate, este important să li se acorde o atenție semnificativă femeilor mai în vârstă care trăiesc în sărăcie, deoarece, de obicei, pensiile acestora sunt mai mici ca urmare a salariilor mai scăzute în sectoarele în care femeile sunt angajate. În plus, persoanele în vârstă reprezintă un grup extins de consumatori și, prin urmare, cererea de servicii pentru persoanele în vârstă crește foarte rapid și va continua să facă acest lucru pe viitor. Cu toate acestea, există obstacole în calea obținerii de servicii publice și private ușor accesibile, de bună calitate și accesibile ca preț.

Prin urmare, este important pentru Comisie să ia măsuri pentru a reglementa accesul la multe servicii de bază și pentru a asigura calitatea vieții, cu scopul de a evita abuzul fizic, psihologic și economic. Îmbătrânirea societății este adesea percepută negativ în ceea ce privește provocările față de structura pe vârste a forței de muncă și durabilitatea protecției sociale și de sănătate. Persoanele mai în vârstă sunt într-adevăr o resursă și oferă un sprijin-cheie pentru comunitate și familie, astfel încât trebuie să asigurăm dreptul acestora de a duce o viață demnă și independentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) În comparație cu bărbații, femeile se confruntă cu dificultăți mai mari în lumea muncii. Trebuie să eradicăm urgent discriminarea la care sunt supuse atunci când obțin un loc muncă, în evoluția carierei lor și în dreptul la o remunerație echitabilă. Serviciile medicale și sociale trebuie să fie, de asemenea, orientate spre nevoile specifice ale femeilor. Toate aceste dificultăți sunt exacerbate odată cu vârsta, demonstrând importanța acestui raport. În special, aș spune că trebuie să se folosească cunoștințele și experiența femeilor în vârstă. În sfârșit, mecanismele de monitorizare prevăzute în raport justifică votul meu în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Maria Corazza Bildt, Christofer Fjellner, Gunnar Hökmark, Anna Ibrisagic și Alf Svensson (PPE), în scris. (SV) Ieri, 7 septembrie 2010, am votat împotriva raportului (A7-0237/2010) referitor la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire [2009/2205 (INI)]. Principalul motiv pentru aceasta este faptul că nu sprijinim propunerea pentru un sistem în care tuturor cetățenilor din UE să li se acorde dreptul la un venit de bază sau apelul raportului pentru măsuri de discriminare pozitivă în favoarea femeilor. Există, de asemenea, o propunere ca Parlamentul European să solicite statelor membre să introducă noi tipuri de concedii care permit luarea unui concediu plătit pentru alte îndatoriri de îngrijire decât cea pentru creșterea copilului. În această privință, dorim să respectăm principiul subsidiarității. În același timp, însă, am dori să subliniem faptul că există părți din raport cu care suntem de acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui raport deoarece îmbătrânirea societăților noastre este adesea privită în termeni negativi, deși persoanele în vârstă reprezintă, de asemenea, o resursă economică și un fond de experiență esențială. În plus, persoanele în vârstă se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie decât restul populației: în 2008, rata expunerii la riscul de sărăcie în rândul persoanelor cu vârsta egală și mai mare de 65 de ani a fost de aproximativ 19 % în UE-27, în timp ce, în anul 2000, cifra a fost de 17 %.

Sunt de acord că ar trebui luată în considerare o abordare globală și multidisciplinară a îmbătrânirii, precum și a creării de posibilități, în special în domeniul piețelor de produse și servicii adaptate nevoilor persoanelor în vârstă și nevoilor îngrijitorilor informali ai persoanelor dependente. Acesta este motivul pentru care Comisia ar trebui invitată să propună, până la sfârșitul anului 2011, un plan de acțiune conținând aceste măsuri diverse.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Dušek (S&D), în scris.(CS) Au fost exprimate deja multe puncte de vedere cu privire la poziția inechitabilă a femeilor în societate. Femeile sunt discriminate în mod constant la locul de muncă prin salarii mai mici pentru aceeași muncă prestată și sunt forțate de împrejurări să își întrerupă cariera sau să aleagă locuri de muncă mai slab remunerate, mai aproape de căminul familial. Principale motive sunt, în primul rând, nașterea și îngrijirea copiilor, dar și îngrijirea părinților în vârstă sau a membrilor familiei aflați în dificultate. În majoritatea cazurilor, femeile sunt cele care se sacrifică atunci când trebuie să aibă grijă de familie și copii, în detrimentul activităților profesionale și a carierelor acestora. Trebuie menționat faptul că, de obicei, și așteptările societății converg în această direcție. Consecința este dependența financiară de partenerii acestora, femeile beneficiind prea puțin sau deloc de sistemul de securitate socială și de pensii la vârsta de pensionare. De aceea, în comparație cu bărbații, femeile sunt mult mai expuse riscurilor când ajung la vârste înaintate și reprezintă cel mai expus segment al societății în ceea ce privește sărăcia.

Situația este agravată de faptul că femeile, de multe ori, au încă grijă de părinții si nepoții lor până la vârste înaintate, neprimind nicio indemnizație și cheltuindu-și o mare parte a veniturilor și economiilor în sprijinul acestora. Potențialul persoanelor în vârstă este nevalorificat. Modelul de conviețuire socială contribuie la aceasta prin faptul că tinerii locuiesc separat de persoanele în vârstă. În „familiile extinse” din trecut, fiecare membru al acestora avea roluri și funcții proprii, iar persoanele în vârstă nu erau excluse sau condamnate să trăiască în sărăcie. Susțin raportul dnei Pietikäinen și voi vota în favoarea adoptării sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la rolul femeii într-o societate în curs de îmbătrânire. În Uniunea Europeană există o diferență de peste 17 % între salariile bărbaților și cele ale femeilor. Parțial din acest motiv și parțial întrucât femeile sunt casnice pe parcursul vieții lor active pentru a avea grijă de copii sau de alți membri de familie dependenți, adesea alegând să lucreze cu normă parțială, decalajul între veniturile femeilor și bărbaților crește la vârsta pensionării. Statele membre trebuie să adopte măsuri urgente pentru a ține seama de dimensiunea de gen atunci când reformează sistemul de pensii și adaptează vârsta de pensionare, luând în considerare diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește specificul muncii prestate, precum și riscul mai mare de discriminare la care sunt expuse femeile în vârstă pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că, după cum arată raportul, „genul este un factor semnificativ în procesul de îmbătrânire, speranța de viață fiind cu aproximativ șase ani mai mare pentru femei decât pentru bărbați”, precum și faptul că Europa are o societate în curs de îmbătrânire, este evidentă tendința unui număr din ce in ce mai mare de femei în vârstă în societatea noastră. Va trebui să ne asigurăm că aceste femei au condiții adecvate de viață și, în multe cazuri, o viață activă.

De asemenea, după cum pe bună dreptate ne amintește raportul, nu trebuie să uităm faptul că femeile în vârstă sunt cele mai expuse la sărăcie și, prin urmare, trebuie să li se acorde o atenție specială. Cu toate acestea, mai mult decât soluțiile care vizează bunăstarea sau statutul social, consider că acestei categorii de femei ar trebui să i se acorde un rol mai activ în societate. Multe dintre acestea sunt profesioniști cu o vastă experiență care poate fi folosită în beneficiul persoanelor mai tinere. Altă categorie sunt bunicile și străbunicile, care își pot asuma roluri-cheie în îngrijirea familiei, oferind mamelor tinere mai multe șanse de conciliere a vieții profesionale cu cea de familie. Aceste roluri sunt de neprețuit și ne vor ajuta să le încurajam și să le protejam, contribuind la crearea unei societăți bazate pe o solidaritate reală între generații.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție abordează vulnerabilitatea femeilor în vârstă în contextul fenomenului îmbătrânirii populației în UE, care este văzută ca o povară viitoare pentru economiile naționale și unde potențialul persoanelor în vârstă este adesea ignorat deoarece acestea sunt considerate mai des obiecte pasive decât subiecți activi. Aș sublinia pericolul special al sărăciei la care sunt expuse femeile în vârstă, așa că sunt de acord cu stimulentele acordate pentru angajarea persoanele în vârstă, de exemplu, compensarea angajatorilor. Cu toate acestea, nu sunt de acord cu aranjamentele specifice pentru femeile LBT în vârstă.

Odată cu intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE, interzicerea discriminării, indiferent de motiv, a ajuns sub jurisdicția legislativă a Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 21 din Cartă, „se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.” În același timp, articolul 25 stabilește că „Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală”. Eu cred că punerea în aplicare a acestor directive va servi la combaterea oricărei forme de discriminare.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Deși acest raport este, în general, pozitiv, ar fi putut aborda în profunzime mai multe domenii, în special în ceea ce privește analiza cauzelor de dublă discriminare ale căror victime sunt milioane de femei din Uniunea Europeană, care se agravează când sunt mai în vârstă: femeile imigrante, femeile cu handicap, femeile care aparțin minorităților și femeile slab calificate.

Femeile active care au fost victime ale discriminării în ceea ce privește salarizarea redusă si desconsiderarea muncii prestate, la care s-a adăugat, în multe cazuri, discriminarea rezultată din statutul de mamă, primesc pensii mai mici și trăiesc sub pragul sărăciei. Este timpul să se pună capăt acestei situații prin revizuirea politicilor Uniunii Europene, încetarea aplicării politicilor neoliberale și prin angajarea pe calea unor politici care să consolideze valoarea acordată muncii, prin respectarea drepturilor omului și garantarea accesului la servicii publice de calitate, în special asistență medicală și protecție socială, precum și la pensii care să le permită femeilor să trăiască în condiții demne.

Vom continua, prin urmare, să milităm pentru politici care promovează rolul femeilor și respectă pe deplin drepturile acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat pentru raportul dnei Pietikäinen referitor la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire, deoarece, deși speranța de viață este mai mare pentru femei decât pentru bărbați, femeile sunt expuse unui pericol mai mare de insecuritate pe măsură ce înaintează în vârstă. Putem vedea acest lucru în Franța în acest moment, în dezbaterea privind pensiile, diferența de remunerare, și femeile care au întrerupt sau au încetat activitatea profesională pentru a-și asuma responsabilități de familie, cu o reducere corespunzătoare a pensiilor lor. Textul ne amintește că o directivă cuprinzătoare de combatere a discriminării este necesară mai mult decât oricând.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Odată cu intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Tratatului de la Lisabona, în decembrie 2009 și, respectiv, în primăvara anului 2010, Uniunea Europeană s-a angajat să interzică orice formă de discriminare în cadrul UE, indiferent că este motivată de statutul social, rasă, culoarea pielii sau gen. Cu toate acestea, cetățenii UE, în special femeile în vârstă, sunt încă victime ale discriminării. Susțin acest raport întrucât consider că este extrem de necesar ca femeile, indiferent de grupele de vârstă, să fie plasate pe picior de egalitate cu persoanele tinere. Femeile mai în vârstă sunt dezavantajate în multe domenii ale vieții publice. Un exemplu important în acest sens este dependența acestora de serviciile publice, întrucât există un impact direct asupra femeilor în cazul unei organizări deficitare a acestora. În plus, drepturile de pensie reduse, asociate cu nivelurile salariale scăzute, reprezintă un alt dezavantaj, întrucât bărbații, în general, au venituri mai ridicate. Femeile în vârstă nu ar trebui percepute ca o povară ci, mai degrabă, ca participanți activi în societatea noastră și recunoscute ca atare în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias și Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții întrucât suntem de acord cu abordarea bazată pe drepturi în ceea ce privește îmbătrânirea, în special cu viziunea acesteia privind capacitarea persoanelor în vârstă. Femeile continuă să se confrunte cu obstacole în calea carierei, fapt ce conduce la suprareprezentarea bărbaților în poziții mai bune și mai bine remunerate. Acest aspect este vizibil mai ales în rândul femeilor și bărbaților în vârstă. În plus, femeile în vârstă se confruntă cu obstacole insurmontabile atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă, fiind complet desconsiderate de angajatori.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT)Îmbătrânirea populației și creșterea demografică redusă care au loc în UE reprezintă cauze de îngrijorare cu privire la sustenabilitatea sistemelor de securitate socială și a sistemelor de asistență medicală. Totuși, cele spuse mai sus sunt chiar mai adevărate în cazul femeilor, întrucât femeile în vârstă resimt inegalitatea între femei și bărbați cu o intensitate mult mai mare. Această situație este deosebit de îngrijorătoare, deoarece femeile joacă un rol foarte important în societate, mai ales în ceea ce privește sprijinul esențial acordat comunității și familiei în calitate de îngrijitori pentru persoanele dependente. Prin urmare, este foarte important să combatem discriminarea pe motive de vârstă, care afectează cel mai mult femeile. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat în favoarea acestei rezoluții în special pentru a atrage atenția societății asupra femeilor în vârstă. Pensiile acestora sunt, de obicei, considerabil mai reduse decât cele ale bărbaților. În mod obișnuit, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și sunt lăsate singure la bătrânețe. Nu mulți politicieni acordă atenție faptului că, în afara activității profesionale, care reprezintă sursa de câștig a pensiilor, în cazul în care câștigă pensiile lor, practic toate femeile au lucrat în familie, crescând copii și nepoți și că, în această sferă, contribuie mai mult decât bărbații.

Având în vedere faptul că femeile sunt, din punct de vedere fizic, mai fragile decât bărbații, trebuie să tratăm femeile în vârstă singure cu atenție specială. Este de datoria noastră să inițiem o discuție pe această temă, astfel încât atenția societății să se orienteze către atitudinea inechitabilă și, uneori, indiferentă față de „sexul slab”. Am votat în favoarea acordării de atenție mamelor și bunicilor noastre – femeilor care și-au dedicat întreaga viață copiilor și nepoților. Nu trebuie să le lăsam singure la bătrânețe; nu trebuie să le uităm.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Raportul referitor la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire abordează multe aspecte importante care nu ar trebui privite prin prisma considerentelor specifice de gen. Trebuie precizate condițiile-cadru pentru populație în ansamblul său, condiții care vor permite angajaților să lucreze o perioadă mai îndelungată, dacă doresc, și să trăiască o viață independentă pentru cât mai mult timp posibil. Cu toate acestea, personal, sunt foarte sceptic în ceea ce privește folosirea discriminării pozitive. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – Din punct de vedere umanitar, ar trebui să îmbunătățim serviciile și asistența medicală în vederea capacitării unui segment în creștere rapidă al populației noastre – femeile în vârstă – întrucât, la fel ca orice alți europeni, au dreptul să ducă o viață sănătoasă, demnă și independentă. Din punct de vedere economic, trebuie să depunem eforturi în vederea creșterii nivelurilor ocupării forței de muncă și creării unor oportunități de muncă mai flexibile, precum și cu normă parțială, pentru femeile în vârstă. Valorificarea acestei surse de potențial și experiență adesea neglijate va susține creșterea economică, va reduce sărăcia la bătrânețe, va îmbunătăți nivelul de trai al pensionarilor, în general, și va consolida coeziunea socială. Am votat în favoarea acestei rezoluții în speranța că soluționarea acestor probleme prin luarea în considerarea a unei abordări bidirecționale va deschide calea spre rezolvarea unor probleme mai elementare, dar nu mai puțin iminente, legate de inegalitățile de gen și de vârstă de la locul de muncă, privind îngrijitorii insuficient apreciați sau remunerați și, în cele din urmă, preferința înrădăcinată a societății noastre pentru formă în detrimentul fondului atunci când soluționează probleme de gen și de vârstă. Aspectele legate de gen, vârstă și înaintarea în vârstă a celor dragi ar trebui întotdeauna considerate ca fiind puncte forte și nu minusuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Susțin raportul dnei Pietikäinen din mai multe motive. Populația Uniunii Europene îmbătrânește. Conform statisticilor, femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Discriminarea pe motive de vârstă este interzisă în legislația UE atunci când vine vorba de viața profesională. Cu toate acestea, legislația în vigoare nu duce direct la o situație în care discriminarea pe motive de vârstă nu mai există la locul de muncă.

În general, femeile se confruntă în continuare cu dificultăți în a evolua în carieră, ceea ce conduce la o situație de dezechilibru puternic în care bărbații sunt suprareprezentați în funcțiile de conducere, în special în rândul femeilor și bărbaților în vârstă. În plus, femeile se confruntă mai des cu dificultăți atunci când încearcă să se reangajeze și, de obicei, cu cât o femeie îmbătrânește, cu atât mai puțină valoare adăugată are aceasta în ochii unui angajator. Alături de protecția la locul de muncă, femeile în vârstă trebuie, totuși, să fie protejate în toate domeniile vieții, întrucât discriminarea pe criterii de vârstă și sex contravine drepturilor fundamentale.

Pentru a combate dubla discriminare cu care femeile în vârstă se confruntă adesea, aspectele prezentate în raport trebuie să fie recunoscute și trebuie să se ia măsuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport subliniază o problemă care este tot mai importantă în țările occidentale, având în vedere munca suplimentară pe care femeile au depus-o în mod tradițional în societate și faptul că acest lucru s-ar putea agrava în contextul unei piramide demografice inversate. Asemenea acestor aspecte, este în egală măsură important să se considere că speranța de viață a femeilor este mai mare decât cea a bărbaților și continuă să crească. Deși, în sine, acest lucru este pozitiv, aceasta înseamnă adesea că un număr tot mai mare de femei trebuie să se îngrijească mai târziu în viață.

Este un lucru obișnuit astăzi ca o femeie adultă să aibă grijă de copiii, părinții și rudele sale; mai târziu, aceasta are grijă de nepoții săi, de mama și soacra sa; și mai târziu încă, aceasta este singură, văduvă și cu copii care sunt la distanță din cauza mobilității extreme care caracterizează societățile contemporane, în care nimeni nu are grijă de femeia care a avut grijă de toți ceilalți.

Am votat în favoarea prezentului raport, deoarece atrage atenția asupra acestei probleme, deoarece subliniază mijloacele de monitorizare a situației și deoarece susține intervenția în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Populația în curs de îmbătrânire este considerată o viitoare povară pentru economiile naționale, iar potențialul celor mai în vârstă este adesea ignorat. Pe măsură ce populația îmbătrânește, femeile – care și în România trăiesc mai mult decât bărbații (durata medie a vieții era în 2008 de 76 de ani la femei și 69 de ani la bărbați) - sunt mai vulnerabile, mai ales în condițiile scăderii veniturilor familiei lărgite. Existența unor posibilități mai mari de a lucra cu fracțiune de normă ar contribui la creșterea venitului femeilor în vârstă.

Femeile în vârstă sunt în mai mare măsură dependente de serviciile publice și private, precum și de sistemul de îngrijiri medicale. Solicit statelor membre să dezvolte servicii care să faciliteze îngrijirea pe termen lung la domiciliu, deoarece ar avea efecte asupra femeilor care îngrijesc, dar și asupra persoanelor îngrijite.

Calitatea îngrijirii poate fi asigurată prin intermediul unor resurse și a unei educații adecvate în cadrul sectorului de îngrijiri medicale. Solicit statelor membre să promoveze politici publice care să acorde o atenție deosebită acestor probleme și să asigure resurse adecvate care să reducă impactul pe termen lung. Inițiativele politice ar trebui urmate de formularea unor programe eficiente și de punerea lor în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Având în vedere îmbătrânirea populației europene, soldul sistemelor naționale de pensionare și asumarea responsabilității pentru dependență sunt provocări considerabile pentru UE. Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv pentru a evita slăbirea rapidă a modelului său social și creșterea sărăciei populației în vârstă, în special a femeilor, deoarece, conform statisticilor, femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații să trăiască în sărăcie.

Susțin raportul elaborat de dna Pietikäinen, care, în special, solicită luarea de măsuri pentru a combate mai eficient discriminarea pe motive de vârstă la locul de muncă, în special împotriva femeilor. Mai mult decât atât, sunt în favoarea sprijinirii solidarității între generații, de exemplu, cu planuri de sprijinire a femeilor care au grijă de nepoții lor, în timp ce părinții sunt absenți din motive de muncă. În cele din urmă, susțin ideea de creștere a coerenței în domeniul securității sociale, inclusiv sistemele de pensii, concediul de îngrijire și contractele de muncă cu normă parțială.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Salut adoptarea prezentului raport, care include propuneri specifice Grupului Verts/ALE, cum ar fi: măsuri pentru a lua în considerare genul în momentul reformării sistemelor de pensii; măsuri pentru a promova o diviziune mai egală a îngrijirii neremunerate între femei și bărbați; acordarea unei atenții mai mari la bolile care afectează în special femeile mai în vârstă, cum ar fi artrita reumatoidă, și promovarea perspectivei de integrare a migranților mai în vârstă și a persoanelor LGBT, printre multe alte aspecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Raportul adoptat tratează un subiect important, care este totuși adesea trecut cu vederea.

Cetățenii europeni trăiesc tot mai mult, extinzând uneori „vârsta a treia” cu mulți ani în plus decât în trecut. Această etapă a vieții este, totuși, prea des văzută în termeni negativi, fiind afectată de ideile preconcepute ale unei societăți care ignoră fondul de experiență al persoanelor în vârstă și privește îmbătrânirea ca pe o adevărată povară care transformă persoanele active în obiecte pasive.

Acest fenomen periculos le afectează în principal pe femei, care trăiesc în medie mai mult decât bărbații și care au fost grav afectate de criza economică actuală, care a redus în mod drastic serviciile care le sunt dedicate. Multe sunt încă expuse riscului de sărăcie și sunt condamnate să trăiască dintr-o pensie inadecvată. În interesul tuturor femeilor europene, tinere și bătrâne, sper că votul de astăzi va merge spre evidențierea rolului fundamental al acestora în societatea actuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Deși sprijin pe deplin solicitarea unor condiții egale între bărbați și femei în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea, cred că ar fi trebuit să ne axăm mai mult pe serviciile oferite familiei deoarece, în marea majoritate a cazurilor, femeile sunt cele care își asumă responsabilități mai mari atunci când într-o familie există copii și persoane invalide în vârstă.

Îmbunătățirea serviciilor, atât a serviciilor economice, cât și a celor structurale, pentru a ajuta familiile – de exemplu, grădinițe pentru copii, transport public eficient, îngrijire la domiciliu pentru persoanele în vârstă și bolnavi – ar scuti femeile, în special femeile care lucrează, de multe dintre responsabilitățile pe care sunt în mod normal obligate să le suporte. Ne pronunțăm împotriva acestui raport, deoarece solicită un plan de acțiune care include în mod special integrarea persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Aprob raportul Pietikäinen deoarece prezintă îmbătrânirea societății într-o lumină nouă. De obicei, acest proces este prezentat pe nedrept într-o lumină exclusiv pesimistă. Discuțiile se concentrează asupra costurilor și a sarcinilor. Consecința este discriminarea persoanelor în vârstă, și în special a femeilor, care trăiesc mai mult, sunt mai expuse riscului de sărăcie, primesc pensii mai mici și au dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile publice și private. Potrivit statisticilor, în Uniunea Europeană, proporția populației cu vârsta egală și mai mare de 65 de ani va crește de la 17,1 % în 2008 la 30 % în 2060, iar proporția persoanelor cu vârsta egală și mai mare de 80 de ani va crește de la 4,4 % la 12,1 %. În Polonia, potrivit Biroului Central de Statistică, persoanele în vârstă vor reprezenta până la 26 % din populație în anul 2030, ceea ce înseamnă 10 milioane de persoane.

Este timpul pentru o schimbare în modul în care sunt tratate persoanele în vârstă. Acestea reprezintă un potențial uriaș care așteaptă să fie utilizat. Acest potențial include, printre altele, experiența vastă, capitalul intelectual, cunoștințele și abilitățile sociale. Cu cât devenim mai devreme conștienți de aceste calități și începem să le utilizăm, cu atât mai bine va fi pentru noi, pentru economiile noastre și pentru strategiile UE. De aceea, salut inițiativa Comisiei de a lansa 2012 ca anul pentru îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații. Haideți să promovăm economia de argint, să investim în persoanele în vârstă, să luptăm cu stereotipurile. Ar trebui să fie important pentru noi faptul că oamenii în vârstă vor să lucreze. Cultura socială standard și înțelepciunea unei societăți pot fi judecate după atitudinea sa față de persoanele în vârstă.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) În timpul unei crize economice, femeile sunt unul dintre grupurile cele mai afectate de consecințele crizei. Ele sunt principalele responsabile ca bugetul familiei să fie suficient într-o situație dificilă. Populația activă este tot mai redusă, iar numărul persoanelor care lucrează raportat la fiecare pensionar este în scădere. Politica care favorizează familia ar trebui să devină o prioritate pentru statele membre ale UE. Este dificil pentru femei să concilieze creșterea copiilor și viața de familie cu viața profesională. Auzim de multe ori de discriminare împotriva femeilor deoarece acestea au îndatoriri legate de creșterea copiilor – această discriminare este resimțită atât în timpul procesului de recrutare pentru un anumit loc de muncă, cât și atunci când există o oportunitate de promovare. Majoritatea oamenilor aflați în funcții de conducere la locul de muncă sunt bărbați. Mai târziu, această diferență afectează, de asemenea, nivelul pensiilor care, la rândul lor, afectează calitatea vieții. Un alt aspect important este, de asemenea, vârsta de pensionare. Lucrând pentru un timp mai scurt, femeile acumulează în mod automat mai puține beneficii sociale, iar acest lucru se reflectă în standardul lor de viață și poate duce la sărăcie.

Diferența de vârstă de pensionare are un efect dezavantajos asupra șanselor acestora pe piața muncii – femei și bărbați de aceeași vârstă sunt priviți diferit de către angajatori deoarece aceștia nu doresc să angajeze femei care vor atinge vârsta de pensionare în viitorul apropiat. Diferențele în plata pensiilor apar, de asemenea, din cauza diferenței de nivel de venituri și aceasta, de asemenea, ar trebui să fie eliminată.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care încearcă să protejeze drepturile fundamentale ale femeilor în vârstă în cadrul UE. Femeile în vârstă se confruntă cu un risc mai mare de a ajunge în sărăcie ca urmare a acumulării unor drepturi de pensie mai mici și a timpului de muncă pentru îndatoririle de îngrijire. Acesta este motivul pentru care am oferit sprijinul meu acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) În general, termenul „societate în curs de îmbătrânire” este echivalat cu o povară viitoare imprevizibilă pentru economiile naționale. Această dezbatere se concentrează numai asupra sistemelor de pensii și de îngrijire. Așa cum demonstrează acest raport, ca urmare a angajamentelor lor familiale, femeile au drepturi de pensie mai mici, care le plasează la un nivel superior de risc de sărăcie la o vârstă înaintată. Este o spirală care trebuie ruptă prin găsirea unei soluții la această schimbare care se manifestă în prezent în societatea noastră, cu o abordare cuprinzătoare, care va implica în special educația și politica în domeniul pieței muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Marina Yannakoudakis (ECR), în scris. – Deși acest raport din partea Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen atrage atenția asupra dificultăților practice cu care se confruntă femeile care au grijă de populația în vârstă a Europei, Grupul ECR nu poate susține raportul, întrucât considerăm că abordează aspecte care nu țin de responsabilitatea UE, ci de cea a parlamentelor noastre naționale. În special, ne opunem oricărei intervenții a UE în materie de asistență medicală, educație și formare profesională, pensii, vârsta de pensionare și aziluri.

 
  
  

Raport: Morten Løkkegaard (A7-0223/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Parlamentul European ia inițiative, într-un moment în care criza capitalistă se înrăutățește, pentru a manipula conștiința angajaților și a organiza propaganda UE în mass-media publică și privată, cu scopul de a înăbuși orice poziție aflată în opoziție față de interesele capitaliste și a crea imaginea unui acord artificial cu planurile imperialiste. Raportul promovează obiectivele de subjugare completă a agențiilor publice de mass-media la propaganda euro-unificatoare și interconectarea lor cu monopolurile mass-media private. Pentru a realiza acest lucru, propunerile implică sporirea resurselor comunitare pentru mass-media publice și private, crearea și consolidarea structurilor centrale de control și „filtrarea” știrilor. Acesta promovează educarea jurnaliștilor pentru a servi interesele capitalismului, intervenția în activitățile mass-mediei din statele membre prin intermediul Observatorului Audiovizual European și sprijinirea planurilor UE prin consolidarea birourilor de informații – și propagandă – și accelerarea intervențiilor ideologice/politice în beneficiul UE și al sistemului exploatator șubred, dovedind încă o dată că independența mass-mediei, precum și pluralismul și diversitatea acestora, sunt o încercare evidentă de a-i induce în eroare pe lucrători, care nu poate totuși să elimine singura cale de urmat pentru interesele oamenilor de rând: lupta pentru a-l combate și a-l distruge, pentru a fi siguri că acesta corespunde nevoilor actuale ale populației de rând.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Crearea unei sfere publice în Europa este, în opinia mea, esențială. Acest lucru nu este deloc o dezbatere pur teoretică, ci mai degrabă o problemă de democrație, una în care legitimitatea Uniunii Europene este în joc. Mijloacele de comunicare și, de asemenea, noile rețele sociale, sunt esențiale pentru o sferă publică europeană înfloritoare: noi, deputații europeni, trebuie să informăm publicul european cu privire la munca noastră, prin intermediul jurnaliștilor și, de asemenea, prin intermediul site-urilor noastre, prin conturile de Facebook și Twitter și așa mai departe. O mai bună comunicare cu privire la Europa este o prioritate astăzi și eu sprijin în totalitate acest raport, care atrage atenția asupra responsabilității mijloacelor de comunicare în masă în acest domeniu și, de asemenea, a instituțiilor europene, care trebuie să facă tot posibilul pentru a facilita accesul la activitatea lor și pentru a o difuza prin intermediul mass-mediei.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European are acum, mai mult decât niciodată, o mai mare importanță în viața de zi cu zi a cetățenilor din Europa. Prin urmare, este vital să se îmbunătățească relațiile existente între Parlamentul European, deputații din Parlamentul European, instituțiile europene și cetățenii Uniunii. Mai multe sondaje Eurobarometru succesive au arătat că cetățenii din UE doresc să afle mai multe despre afacerile europene și să fie mai bine informați despre Europa.

După cum arată raportul, dacă se dorește ca cetățenii europeni să fie implicați mai activ în afacerile europene, trebuie furnizate informații clare și relevante prin intermediul mass-mediei și al centrelor de comunicare. Salut în special ceea ce se spune în raport despre restricția cu privire la utilizarea de „jargon UE” și limbaj prea specializat.

Informațiile pe care instituțiile le pun la dispoziția cetățenilor UE trebuie să fie clare, ușor de înțeles și relevante. În acest scop, susțin cererea formulată în raport, conform căreia Comisia ar trebui să continue cu abordarea „locală” pe care o adoptă în prezent, abordare care vizează îmbunătățirea vizibilității UE la nivel local.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) A explica modul în care Europa funcționează înseamnă a dărâma procesul simplist și sistematic din trecut care presupune repetarea veșnicelor cuvinte: „Este vina Bruxelles-ului”. La acest nivel, eforturile de a explica anumite chestiuni vor fi cu atât mai utile. Guvernele, partidele politice, instituțiile de învățământ și serviciile publice de radiodifuziune trebuie să se implice și să aibă, prin urmare, o contribuție mai mare pentru a explica publicului problemele europene. Noile mijloace de comunicare au potențialul de a revoluționa democrația europeană. Așadar, să începem!

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Problemele europene nu reușesc să își facă loc pe agenda presei naționale, ele fiind mai prezente în mass media internațională, pe care o consultă, însă, numai un grup restrâns de cetățeni. Dezinteresul față de ceea ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg a devenit evident și în ratele scăzute de participare la alegerile europene.

Asta în timp ce nu există o opinie dominantă împotriva Uniunii Europene. Probabil că atitudinea europenilor față de Uniunea Europeană ar putea fi definită cel mai bine ca indiferentă. Ne confruntăm cu o situație paradoxală în condițiile în care tot ceea ce se decide la Bruxelles și Strasbourg afectează direct viața fiecărui cetățean european.

Tratatul de la Lisabona a pus în centru cetățeanul european și a statuat implicarea acestuia în procesul de decizie la nivelul Uniunii, fie numai și prin acordarea de puteri sporite Parlamentului, singurul organism ales direct. Pe lângă propunerile înaintate în raportul dezbătut de plenul legislativului, este clar că stă în puterea fiecăruia dintre europarlamentari, dar și a politicienilor naționali, promovarea, pe înțelesul tuturor, și explicarea impactului deciziilor luate la nivelul UE în țările noastre de origine.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea propunerii alternative de rezoluție deoarece, în primul rând, aceasta recunoaște lipsa de transparență și democrație din instituțiile europene și, prin urmare, necesitatea de a dezvolta noi forme de mijloace de comunicare în masă și jurnalism online, astfel încât cetățenii să fie mai bine informați cu privire la UE și, în al doilea rând, recunoaște importanța garantării independenței mass-mediei și a libertății de exprimare.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a dobândit competențe mai largi, în special la nivel legislativ.

Optzeci la sută din legislația națională provine din deciziile luate de Parlamentul European, dar cetățenii nu sunt conștienți de această influență asupra vieții lor de zi cu zi. Mijloacele locale de comunicare în masă nu fac schimbarea mai ușoară, oferind prea mult spațiu evenimentelor naționale. Este important să se îmbunătățească schimbul de informații europene între jurnaliști și să se extindă gama de limbi folosite de canalul Euronews și comunicarea dintre deputații din Parlamentul European și electorat.

Noile tehnologii, dacă sunt utilizate corect și cu înțelepciune, sunt de mare ajutor în diseminarea știrilor. Internetul a ajutat la difuzarea știrilor, în special în rândul tinerilor, care simt astfel că sunt mult mai implicați în viața socială. Mulți dintre aceștia creează bloguri, forumuri și site-uri despre Uniunea Europeană, care conduc la o dezbatere constructivă. Critica este un drept și o datorie a cetățenilor, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe fapte reale și nu pe bârfă.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Accesul publicului la informare și comunicarea între electorat și factorii decizionali reprezintă elemente importante în orice societate democratică și o condiție fundamentală pentru ca cetățenii să își exercite dreptul de participare la viața publică. Conștient de importanța creării bazelor unei sfere publice europene ca „o prezență sporită [în mijloacele sociale de comunicare în masă ale statelor membre] a chestiunilor europene în sferele naționale”, eu votez în linii mari în favoarea acestui raport (alternativ, cu amendamentele propuse de grupul meu și de alte grupuri din Parlamentul European). „Sfera publică” transparentă și independentă, care nu trebuie confundată cu „manipularea mijloacelor sociale de comunicare în masă” sau cu monitorizarea „mascată”, cum cred că se întâmplă în mod repetat în țara mea: aș dori să vă amintesc de „cazul TVI” pe care l-am prezentat în acest Parlament.

Din acest raport, aș sublinia două aspecte: sarcina Observatorului European al Audiovizualului de a monitoriza și raporta ulterior Parlamentului European cu privire la conținutul emisiunilor publice și private din statele membre și propunerea de a integra mai eficient EuroparlTV în strategia de comunicare prin internet a Parlamentului European. Primul pentru că este o contribuție excelentă la măsurile politice și cel de-al doilea ca element important de comunicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă – crearea unei sfere publice în Europa, deoarece cred că este esențial să se stabilească strategii pentru a aduce publicul european mai aproape de factorii de decizie din Uniunea Europeană. Este necesar să se îmbunătățească comunicarea instituțiilor europene pentru a promova creșterea transparenței și a implicării publice în dezbaterea politică, deoarece deciziile luate la nivel european au un impact direct asupra vieții publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Deși în general este pozitivă și foarte necesară, crearea unei sfere publice europene a degenerat în indiferență și dezinteres din partea opiniei publice naționale, care nu pare să susțină investițiile masive în informații și divulgarea acestora de către instituții și, în schimb, se distanțează îngrijorător de mult de proiectul european. După cum spune raportorul, o sferă publică de informare similară va trebui să înceapă de jos în sus, de la un angajament individual și public autentic pentru construirea realității pe care o împărtășim cu toții. În ciuda acestei convingeri, rezoluția trebuie să se ocupe în principal de consolidarea mijloacelor prin care să se realizeze acest lucru, mai degrabă decât de o înțelegere efectivă a ceea ce stă la baza nemulțumirii și a dezinteresului din partea publicului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport prezintă o serie de propuneri pentru a spori implicarea cetățenilor europeni în aspecte ce țin de Uniunea Europeană. Este importantă promovarea participării publicului la procesul de integrare europeană și încercarea de a comunica cu acesta în loc de a-l informa pur și simplu. Informarea prin simpla punere la dispoziție a informațiilor nu garantează generarea unui interes din partea cetățenilor statelor membre. Prin urmare, este esențial ca „emițătorul” să respecte principiile comunicării pentru a crea un dialog cu cetățenii.

Există programe, fonduri și ajutor la dispoziția cetățenilor UE, majoritatea dintre aceștia nefiind conștienți de ele. Aș dori să subliniez, prin urmare, necesitatea de a garanta prezența corespondenților din statele membre, care ar putea construi o punte între ceea ce se face la Bruxelles și impactul asupra țărilor și regiunilor lor. UE este în sine o entitate complexă care nu este ușor de explicat. Nu există o soluție unică și simplă pentru crearea unei sfere publice în Europa. Cu toate acestea, cadrul instituțional și tehnologic este acum mai bun ca niciodată. Tratatul de la Lisabona este un pas important în democratizarea UE și noile mijloace sociale de comunicare în masă prezintă publicului noi posibilități de participare la procesul de integrare europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Tendința de scădere a ratei participării la ultimele alegeri europene a arătat, încă o dată, cât de urgent este să dublăm eforturile de a reduce distanța dintre UE și cetățenii săi. Criza economică cu care se confruntă în prezent țările Uniunii cere în mod similar sprijin real și încredere continuă în instituțiile europene din partea cetățenilor săi. În acest context, Tratatul de la Lisabona, în special prin lansarea inițiativei cetățenilor, încurajează o Uniune mai democratică, dar acest lucru nu poate fi avut în vedere fără introducerea unei politici de comunicare globală. Prin urmare, am votat pentru această rezoluție, care promovează crearea unei sfere publice în Europa. Aceasta este în mod clar responsabilitatea noastră a tuturor: deputați europeni, membri ai parlamentelor naționale, partide politice, instituții de învățământ și servicii publice de radiodifuziune. Cu toate acestea, ar trebui să existe o oarecare precauție, pentru că a comunica mai mult înseamnă într-adevăr a comunica mai bine. Crearea unei sfere publice europene trebuie să se bazeze pe informații fiabile, faptice și independente. Pe lângă acest criteriu al calității, trebuie să se promoveze și o abordare pedagogică a comunicării informațiilor, astfel încât funcționarea instituțiilor europene să devină mai ușor de înțeles și, în consecință, mai atrăgătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. – () Deși raportul dlui Morten Løkkegaard este doar un raport din proprie inițiativă, acesta a aruncat o nouă lumină asupra rolului jurnalismului și al mijloacelor de comunicare în masă într-o societate în continuă schimbare.

Grupul nostru, susținut de Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a prezentat o rezoluție alternativă care a eliminat anumite dispoziții cuprinse în raportul inițial, cum ar fi monitorizarea de către Observatorul European al Audiovizualului a difuzării programelor de știri referitoare la UE de către posturile publice și private din statele membre sau înființarea unui grup de jurnaliști „independenți” la Bruxelles. Versiunea finală a raportului, deși mai puțin ambițioasă decât proiectul inițial, este realistă și echilibrată, motiv pentru care am susținut-o împreună cu ceilalți colegi deputați ai mei.

 
  
MPphoto
 
 

  Ramona Nicole Mănescu (ALDE), în scris. − „Doresc să îl felicit pe domnul Lokkegaard pentru realizarea acestui raport concludent. În prezent, comunicarea în cadrul Uniunii Europene constituie un aspect esențial pentru o politică europeană integrată însă, din păcate, rămâne o provocare pentru instituțiile europene. Într-adevăr, cetățenii europeni trebuie să cunoască, în mod direct, realitatea deciziilor luate la nivelul instituțiilor europene. Pentru aceasta, însă, trebuie să beneficieze de suficiente informații privind implicațiile deciziilor europene la nivel național, regional și local, iar societățile publice de difuzare media joacă un rol foarte important în acest sens.

În plus, birourile de informare din teritoriu ale instituțiilor europene trebuie să acționeze într-un mod mult mai activ și mai coordonat pentru promovarea comunicării. De aceea, consider că este esențial ca, la nivelul instituțiilor, Comisia Europeană să susțină și să încurajeze formele de comunicare europeană deja existente la nivel național. Mai mult decât atât, Comisia trebuie sa realizeze o legătură strânsă cu societățile publice de difuzare media pentru o utilizare mai eficientă a resurselor angajate prin strategia europeana de comunicare. Știm cu toții că Statele Membre sunt responsabile în ceea ce privește comunicarea, însă, este nevoie de mai multă implicare și coordonare din partea instituțiilor europene în acest aspect.”

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Dezvoltarea tehnologică a ultimilor ani obligă profesioniștii din numeroase domenii să se adapteze atât din punctul de vedere al aptitudinilor și competențelor, cât și în ceea ce privește munca prestată. Comunicarea în masă este unul dintre domeniile serios afectate de inovațiile tehnice. Astfel, granița dintre jurnalist și publicul său nu mai este la fel de bine conturată, rolurile au devenit interșanjabile. Tocmai de aceea, proiectul de raport privind jurnalismul și noile mijloace media este binevenit.

Mai mult, acesta subliniază dorința Parlamentului European de a contribui la crearea unei sfere publice la nivel de continent, de a încuraja spiritul participativ. Personal, cred cu tărie că trebuie să-i încurajăm pe jurnaliști să prezinte în mod regulat informații despre instituțiile UE și, concomitent, să evaluăm periodic modul în care noile media sprijină crearea acestei sfere publice europene. De asemenea, în contextul apariției noilor mijloace și procedee de comunicare, se impune elaborarea unui cod etic european al jurnalismului.

Totodată, este nevoie de un mai mare accent în programa școlară asupra unor cursuri de pregătire pentru acest nou tip de jurnalism. Iar ca o recunoaștere din partea Parlamentului European, susțin includerea noilor media printre secțiunile Premiului pentru jurnalism, pe care îl oferim anual.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Este dificil ca instituțiile UE să comunice cu cetățenii europeni, întrucât majoritatea acestora nu înțelege utilitatea diferitelor instituții care alcătuiesc UE. Prin urmare, este timpul să prezentăm modalități de sporire a implicării cetățenilor europeni în aspecte ce țin de UE. Trebuie să găsim modalități de comunicare care reușesc să inițieze, să stimuleze și să dezvolte mai departe dezbaterea europeană și fluxul de informații, fie prin intensificarea discuțiilor cu privire la chestiunile europene în mijloacele naționale de comunicare în masă, fie în cadrul unei sfere publice europene. Prin urmare, crearea unei sfere publice în Europa este un pas esențial către o mai bună înțelegere a evenimentelor europene de către întreaga populație a statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Marek Henryk Migalski (ECR), în scris.(PL) În opinia mea, raportul Løkkegaard referitor la jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă – crearea unei sfere publice în Europa, conține multe prevederi îngrijorătoare care restricționează libertățile mass-mediei. În special, consider inacceptabile punctele 8, 14, 20, 23, 31 și 39 și considerentele N și O. În opinia mea, raportul Løkkegaard interferează cu libertatea jurnalistică. Raportul subliniază, printre altele, faptul că posturile publice au obligația de a furniza informații despre Uniunea Europeană. Aș dori, de asemenea, să atrag atenția asupra faptului că acest raport plasează noi obligații financiare asupra Uniunii Europene, propunând, printre altele, creșterea liniilor bugetare pentru birourile de informare ale Parlamentului.

Raportul referitor la jurnalismul și noile mijloace de comunicare în masă propune, de asemenea, includerea UE ca subiect în programa școlară. În opinia mea, instituțiile UE nu ar trebui să fie implicate în definirea programei de învățământ, deoarece acest lucru ar trebui să fie responsabilitatea statelor membre. Nu sunt de acord cu raportorul nici cu privire la rolul mass-mediei în Uniunea Europeană, nici cu impunerea de sarcini financiare suplimentare asupra Uniunii Europene și statelor membre, motiv pentru care am decis să votez împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat pentru rezoluția Parlamentului European referitoare la distribuirea mai eficientă a informațiilor despre Uniunea Europeană către public. Cetățenii din Letonia nu percep diferența dintre Consiliul UE, Comisia Europeană și Parlamentul European. Nouăzeci și nouă la sută din populația Letoniei nu înțelege funcțiile și importanța instituțiilor Uniunii Europene. Trebuie să explicăm scopul activității UE fiecărui cetățean al UE. Dacă nu reușim să facem acest lucru foarte curând, prezența la urne la alegerile europene va fi minimă, iar cetățenii vor privi cu neîncredere deciziile și normele adoptate de instituțiile UE.

Am votat pentru acordarea unei mai mari atenții politicii de comunicare a UE; prin urmare, în favoarea informării populației cât mai mult posibil cu privire la modul și scopul în care sunt cheltuite fondurile din bugetul UE. Dacă vom reuși să progresăm cât mai mult posibil în această direcție, atunci le vom putea inspira o mai mare încredere cetățenilor UE, astfel încât aceștia să adopte o atitudine mai atentă față de alegerile de la nivelul UE. Dacă vom reuși acest lucru, dobândirea statutului de deputat în Parlamentul European se va face într-un mod mult mai profesionist.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. (LT) La 7 septembrie am votat pentru propunerea de a adopta proiectul de rezoluție a Parlamentului European referitoare la jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă – crearea unei sfere publice în Europa (A7-0223/2010). Conform rezultatelor din diverse sondaje Eurobarometru, cetățenii nu sunt informați suficient cu privire la politicile și problemele UE. Cu toate acestea, aceleași sondaje demonstrează că aceste informații sunt relevante pentru societate. Participanții la sondajele de opinie susțin, de asemenea, că această lipsă de informare este unul din principalele motive pentru care cetățenii decid să nu voteze și sunt reticenți în ceea ce privește încrederea în instituțiile UE. Cred că, pentru a fi eficientă, comunicarea trebuie să afirme în mod clar că deciziile politice luate la nivelul UE au o relevanță directă pentru viața de zi cu zi a cetățenilor UE, care percep UE ca fiind încă prea îndepărtată și ca având o influență prea scăzută în ceea ce privește soluționarea problemelor lor reale. În plus, sunt de acord că în programa școlară trebuie incluse studii despre UE pentru a îmbunătăți cunoștințele cetățenilor referitoare la acest subiect.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acest raport deoarece oferă modalități pentru cetățenii europeni și societate de a participa mai activ la viața publică la nivel național pe întreg teritoriul UE. Până în prezent nu a fost suficient de clar pentru cetățenii UE faptul că deciziile politice luate la nivelul UE au o relevanță directă pentru viața lor de zi cu zi. În mass-media din statele membre lipsesc informațiile logice și aprofundate despre UE. Sunt de acord cu raportorul că statele membre ar trebui să crească numărul de jurnaliști acreditați în instituțiile UE. Lituania, de exemplu, nu are in prezent nici măcar un singur jurnalist acreditat în instituțiile UE. Ar trebui să continuăm să formăm jurnaliști și să le dezvoltăm cunoștințele cu privire la procesul complex de luare a deciziilor la nivelul UE. Canalul de televiziune Euronews ar putea începe să difuzeze emisiuni în limbile celor mai multe dintre statele membre ale UE, iar instituțiile UE ar putea pregăti rapoarte în mass-media socială, care devine din ce în ce mai populară în rândul tinerilor. În special, sprijin solicitarea raportorului de a respecta libertatea și independența editorială a mass-mediei, în special a dreptului posturilor publice de radio și televiziune de a-și programa programele după cum cred de cuviință. Cu toate acestea, guvernele din unele state membre ale UE limitează finanțarea serviciilor publice de radiodifuziune și, prin aceasta, urmăresc să influențeze selecția personalului și conținutul programelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Comunicarea este absolut esențială în politică. Prin urmare, dacă politicile nu sunt comunicate în mod corespunzător, avem o problemă. În acest sens, Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare dificilă. A sosit timpul să găsim noi sisteme prin care cetățenii europeni să se implice mai mult în aspectele legate de UE.

Raportul analizează mijloacele prin care comunicarea poate activa și stimula dezbaterea europeană și fluxul de informații, atât prin intermediul unei discuții mai ample asupra chestiunilor europene în mass-media națională, cât și prin intermediul sferei publice europene. Deși sprijin spiritul raportului, consider că unele dintre aspecte și unele dintre cereri sunt probabil excesive.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) De la introducerea monedei euro, un set coerent de măsuri a fost introdus pentru a proteja moneda unică împotriva contrafacerii, care include inițiative legislative, instrumente tehnice și schimbări instituționale, cu accent pe o cooperare strânsă între toate agențiile implicate la nivel național și european. Conform răspunsul său recent (E-0107/10) la întrebarea mea, Comisia constată că numărul monedelor falsificate este încă extrem de scăzut, ajungând la nu mai mult de 0,2 la mie din toate monedele aflate în circulație. Mai mult decât atât, articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 prevede că datele tehnice și statistice referitoare la bancnotele și monedele falsificate descoperite în statele membre sunt colectate și indexate de către autoritățile naționale competente. Cu toate acestea, prezenta propunere de regulament consolidează instrumentele necesare pentru a combate contrafacerea, prin clarificarea procedurilor pentru stabilirea autenticității și gestionarea monedelor euro care sunt improprii circulației.

În același timp, este prevăzută aplicarea, de către autoritățile naționale, a unor proceduri comune pentru a institui mecanisme de autenticitate și de control pentru aceste proceduri. Propunerile în cauză consolidează acțiunea împotriva contrafacerii și acesta este motivul pentru care am votat în favoarea dispozițiilor relevante și a raportului în ansamblu.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului Løkkegaard referitor la rolul jurnalismului și al noilor mijloace de comunicare în masă în crearea unei adevărate „sfere publice în Europa”. Astfel cum am spus din nou și din nou, este imperios să reducem distanța dintre instituțiile europene și cetățeni. Să ne amintim în acest moment prezența la urne deprimant de scăzută în timpul alegerilor europene. Să notăm, de asemenea, că toți indicatorii privind nivelul de încredere al europenilor în integrarea europeană par să lumineze intermitent în roșu în prezent. Cel mai recent sondaj Eurobarometru este deosebit de elocvent în acest sens, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate având o părere negativă în ceea ce privește calitatea de membru al UE a țării lor. Ceea ce este interesant este faptul că, în același timp, așteptările sunt mari, deoarece peste 80 % dintre ei spun că UE este singura – și subliniez „singura” – soluție la problemele care există.

Pentru a explica mai bine ceea ce face Europa, cum și prin ce mijloace o face și, astfel, pentru a crea mai puțină dezamăgire, prioritatea trebuie să fie o mai bună comunicare și o acoperire mai mare a știrilor europene. Cu toate acestea, insist că, așa cum se subliniază în textul pe care l-am adoptat, acest exercițiu trebuie să se desfășoare într-un climat de încredere, respectând independența editorială și libertatea jurnalistică.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Majoritatea amendamentelor depuse de Grupul Verts/ALE au fost adoptate în cadrul Comisiei pentru cultură și educație, unde raportul a fost adoptat cu 24 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere.

Majoritatea amendamentelor propuse de Grupul Verts/ALE au fost incluse în amendamentele de compromis. Acesta a fost cazul la punctul 33, care prevede că instituțiile UE ar trebui să descentralizeze politica UE în materie de comunicare pentru a-i imprima o dimensiune locală și regională, și la punctul 36, care subliniază că ar trebui să se examineze diferite soluții cu scopul de a crea relații interparlamentare între parlamentele naționale sau regionale și Parlamentul European.

Astăzi a trebuit să votăm pentru o rezoluție alternativă propusă de Grupul S&D și susținută de Grupurile PPE și ALDE. Grupul Verts/EFA a susținut modificările care au fost făcute, astfel încât, în cele din urmă, am sprijinit raportul.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Se cuvine să se explice cetățenilor europeni ce fac Uniunea Europeană și toate organismele sale și care este rolul lor.

În special, ar trebui să ne asigurăm că cetățenii joacă un rol central, ceea ce înseamnă, de asemenea, să li se permită să aleagă persoanele care îi reprezintă. Chiar și astăzi, funcțiile cele mai importante, cum ar fi cea de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, cea de președinte al Comisiei și de Președinte al Consiliului sunt atribuite fără aport din partea cetățenilor. Mijloacele naționale de comunicare în masă ar trebui să fie încurajate să publice știri despre activitățile desfășurate de deputații din Parlamentul European, care sunt aleși direct de către europeni și, prin urmare, care îi reprezintă.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care propune modalități de sporire a gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la politicile UE și la procesul de luare a deciziilor, prin utilizarea diferitelor instrumente mass-media disponibile. În calitate de reprezentant ales, cred că este important ca cetățenii să poată vedea modul în care politicile UE le afectează viața de zi cu zi, motiv pentru care am sprijinit acest raport.

 
  
  

Raport: Slavi Binev (A7-0212/2010, László Surján (A7-0240/2010), Salvatore Iacolino (A7-0209/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prezentul raport este tehnic și lipsit de controverse, iar noi, cei din Grupul Verts/ALE, l-am sprijinit.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate