Stenograma dezbaterilor

Marţi, 7 septembrie 2010 - Strasbourg

14. Prezentarea de către Consiliu a poziției sale privind proiectul de buget general - exercițiul financiar 2011

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este prezentarea de către Consiliu a poziției sale cu privire la proiectul de buget general - exercițiul financiar 2011. Acesta reprezintă o serie de declarații. Nu există nicio procedură „catch-the-eye”.

Aș dori să îmi cer scuze colegilor care au așteptat acest subiect de ceva timp. Au fost niște discursuri foarte lungi în această după-amiază.

  Melchior Wathelet, președinte în exercițiu al Consiliului. – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, este o onoare să mă aflu aici în Parlament. Este adevărat că acest Parlament este personificarea construcției europene și, prin urmare, cu emoție iau cuvântul astăzi cu privire la un subiect atât de important precum pregătirea bugetului pentru 2011; și cu atât mai mult cu cât această procedură este una absolut nouă, în care rolul Parlamentului a fost foarte clar îmbunătățit. Împreună, prin urmare, vom inaugura procedura prevăzută în Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește pregătirea bugetului pentru 2011. Acesta este motivul pentru care este chiar mai important pentru mine să fiu prezent astăzi și să țin acest discurs în Parlament.

Aș dori să reiterez faptul că, în cadrul acestei colaborări, din aceste discuții pe care trebuie să le desfășurăm în conformitate cu noua procedură prevăzută în Tratatul de la Lisabona, am avut o serie de contacte inițiale bune. Trialogurile inițiale au mers destul de bine și acest lucru este de bun augur pentru viitor.

Consiliul este conștient de faptul că Parlamentul regretă lipsa discuțiilor politice din timpul pregătirii și elaborării poziției Consiliului. Este adevărat că activitatea a fost realizată în cadrul Comisiei pentru bugete, dar trebuie să subliniez faptul că aceasta a fost desfășurată în cadrul orientărilor politice care au fost foarte clar definite de Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) la 16 martie 2010, iar Consiliul și-a adoptat în mod oficial poziția în temeiul unei proceduri scrise, la 12 august, anul curent, doar pentru a respecta primul Protocol privind rolul parlamentelor naționale. Prin urmare, acest lucru nu are nimic în comun cu domeniul politic de aplicare a poziției Consiliului. Procedura bugetară pentru 2011 este o premieră pentru noi toți, cu normele sale noi, și va trebui în mod evident să extragem învățăminte de aici în viitor.

În mod evident, Consiliul a pregătit acest buget pe baza unei serii de principii: necesitatea de a respecta perspectiva financiară 2007-2013 și de a garanta buna gestiune financiară și - acesta fiind un al doilea principiu important - necesitatea de a garanta marje suficiente, astfel încât să se poată extrage diferitele poziții politice ale Uniunii Europene și să fie făcute reale și credibile.

Pregătirea acestui buget ar trebui să fie replasată în cadrul prudenței bugetare care este necesară în fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene. Am avut un an deosebit de dificil în 2009 și această prudență bugetară, de asemenea, trebuie să se reflecte în bugetul pentru 2011.

Aș dori, dacă îmi permiteți, să analizez mai detaliat diferitele orientări pentru bugetul pentru 2011 și apoi să parcurg anumite rubrici pe care cred că este important să le subliniem aici astăzi.

Propunem un buget de 142 de miliarde de euro în credite de angajament; comparativ cu propunerea Comisiei, acesta reprezintă o reducere de 788 de milioane de euro. În ceea ce privește creditele de plată, Consiliul le-a ajustat cu 3,6 miliarde de euro, comparativ cu creditele propuse de Comisie în proiectul său, ceea ce reprezintă o reducere de 2,8 %.

În acest context, Consiliul a luat în considerare, de asemenea, indicațiile Comisiei în materie de plăți ale programelor politicii de coeziune din 2007 și 2013 și, mai presus de toate, cele mai recente informații cu privire la viteza de lansare și de croazieră planificată pentru proiecte majore. Așa cum am văzut de fapt, a existat o întârziere în punerea în aplicare a unora dintre ele.

Permiteți-mi, de asemenea, să subliniez că, în urma reducerii aplicate de Consiliu, creditele totale de plată au crescut încă substanțial, cu 2,91 %, comparativ cu 2010. Acest procent reprezintă o creștere cu aproape 1 % peste zero sau ținta de inflație stabilită în cadrul financiar multianual.

V-aș atrage, de asemenea, atenția asupra metodologiei adoptate de Consiliu, care este în perfect acord cu cele mai recente estimări bugetare; creditele de angajament și de plată totale sunt în mod clar în creștere, atât în valori absolute, cât și ca procent.

Nu am de gând să analizez toate elementele bugetului, rubrică cu rubrică. Aș dori doar să vă reamintesc că, la rubrica 1A, știm că politica privind tinerii este o prioritate pentru Parlament. Aceasta s-a aflat în toate documentele Parlamentului. Este adevărat că nu corespundem în totalitate propunerii Comisiei, dar aceste bugete sunt totuși în mod clar mai mari decât în 2010.

În ceea ce privește rubrica 1B, toate sumele introduse în acest buget au fost determinate într-adevăr pe baza punerii lor actuale în aplicare, prin respectarea atentă a modului în care sunt puse în aplicare astăzi.

Să nu uităm că, la rubrica 4, Consiliul este foarte nerăbdător să mențină capacitatea Uniunii Europene de a reacționa eficient la provocări politice, economice și sociale, în special la nivel internațional, și suntem pe deplin conștienți de faptul că noi cerințe de buget pot apărea în timpul procedurii bugetare actuale.

Aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că, la rubrica 5, este evident că nu am modificat cererile făcute de Parlamentul European în ceea ce privește bugetul său administrativ, însă credem că este important ca fiecare dintre instituțiile noastre să facă un efort pentru a rămâne în cadrul financiar și pentru a respecta foaia de parcurs actuală.

În încheiere, cred că a fost foarte important să vă facem părtași la această prezentare, că era vital să fie prezent astăzi Consiliul și să arătăm cum am gândit în cadrul pregătirii bugetului. Îmi dau seama că percepția Parlamentului poate fi diferită de poziția adoptată de Consiliu, dar mă aștept ca negocierile cu Parlamentul să fie constructive și fructuoase și îi mulțumesc, de asemenea, Comisiei pentru sprijinul său în cursul procedurii, care pare a fi plină de provocări.

Discursul meu nu ar fi complet fără o referire la revizuirea bugetară pe care Comisia o va publica la sfârșitul acestei luni. De fapt, prioritățile pentru bugetul pentru 2011, în special Strategia UE 2020, vor fi, fără îndoială, priorități pentru anii viitori. În acest sens, Consiliul și Parlamentul trebuie să înceapă să analizeze mai detaliat, din acest moment, viitoarea arhitectură a bugetului european și modul în care urmează să fie finanțat. Vă pot garanta că Președinția belgiană se va asigura că o importanță deosebită este acordată de Consiliu revizuirii bugetare.

În cele din urmă, pentru a reveni la bugetul pentru 2011 în sine, vă asigur că Președinția belgiană va face tot posibilul pentru a depăși obstacolele în calea acestui buget, primul care urmează să fie negociat în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Sper sincer că vom fi în măsură să demonstrăm că această dezvoltare, în ceea ce privește procedura, va fi fost un succes. Consiliul nu va cruța niciun efort pentru a se asigura că bugetul este în beneficiul unui număr maxim de cetățeni europeni, contribuabilii care finanțează în ultimă instanță bugetul nostru.

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Dle președinte, odată cu lectura Consiliului suntem acum în faza decisivă a procedurii anuale, dar aceasta nu este în niciun caz procedura de rutină, întrucât, pentru prima dată, suntem în conformitate cu Tratatul de la Lisabona și se apropie sezonul bugetar delicat.

La ultimul nostru trialog, nu s-au convenit multe, nu s-a avansat mult, dar cel puțin au fost convenite datele și modalitățile pentru funcționarea Comitetului de conciliere în 2010. Așadar, acum calendarul este fixat, lectura Consiliului a luat sfârșit, Parlamentul trebuie să își expună poziția până la 20 octombrie, iar Comisia va continua să urmărească atent punctele de vedere rezultate și aspectele sensibile ale ambelor componente ale autorității bugetare.

Dar, pe lângă buget - și acest lucru este foarte important - mai avem pe ordinea de zi un întreg pachet de adaptări ale Tratatului de la Lisabona. Prin urmare, aceasta necesită o bunăvoință reală din partea ambelor părți de a fi de acord, deoarece de această dată există o gamă largă de lucruri dificile de rezolvat pe masa negocierilor pentru luna noiembrie, astfel încât concilierea din noiembrie va fi multidimensională.

În fond, după cum se menționează de către dl ministru, există reduceri de 3,6 miliarde de euro în plățile efectuate. Când a prezentat proiectul de buget, Comisia era pe deplin conștientă de constrângerile și de austeritatea care există în statele membre și de măsura responsabilităților noastre, astfel că am elaborat bugetul de 4 miliarde de euro sub plafonul din perspectiva financiară și, mai mult, ne-am concentrat toate creșterile la rubrica 1. Acest lucru conduce la creștere economică și locuri de muncă și ar trebui să fie privit ca mici pachete anti-criză, plasate la nivel local sau sectorial.

Acesta reprezintă 96 % din creșterile care au fost concentrate la rubrica 1, ca o măsură a responsabilității noastre. Este destul de normală mișcarea coeziunii cu o viteză de croazieră în mijlocul unei perspective financiare, după un început lent.

În ceea ce privește angajamentele, salutăm faptul că Consiliul nu va reduce cheltuielile operaționale, și nici programele de preaderare, ceea ce ar putea fi un semnal pentru țările candidate și ar putea genera o măsură de redeschidere a procesului de programare și revizuirea alocării de fonduri între țări.

Un comentariu mic asupra administrației: voi fi foarte dur pe această temă și nu voi fi foarte popular printre colegii mei. Dar ceea ce este în curs de reducere sunt așa-numitele linii de sprijin administrativ, iar principala victimă este rubrica 4. Este vorba despre gestionarea programelor, inclusiv reacțiile de urgență la dezastre naturale, care devine o adevărată provocare pentru Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a fost prima care a reacționat foarte rapid la dezastrul din Pakistan. În ceea ce privește ajutorul umanitar și, de asemenea, rezervele pentru ajutoare de urgență, am lansat această procedură săptămâna trecută, dar are nevoie de gestionare. Este vorba despre liniile de administrare a gestionării pentru programe operaționale.

Un alt domeniu în care au existat reduceri a fost creșterea acordată agențiilor executive pentru cercetare, care sunt puse în aplicare progresiv, iar agențiile executive pentru cercetare gestionează Cel de-al șaptelea program-cadru, care crește cu 1 miliard de euro în 2010 și ar trebui să crească și va crește cu 1 miliard de euro în 2011.

În ceea ce privește concluziile, aș dori să solicit celor două componente ale autorității bugetare să ia în considerare cu atenție preocupările pe care le-am exprimat în negocierea acordului final multidimensional și să nu ia în considerare doar cifrele pentru 2011.

Ca de obicei, noi, cei din Comisie, suntem gata să devenim un broker onest care încearcă, în calitate de intermediar, să joace un rol constructiv pentru a obține o finalizare bună pentru 2011.

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, raportoare. – (PL) Doamnelor și domnilor, bugetul pentru 2011 nu este numai primul buget care va fi pus în aplicare în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, așa cum au arătat în mod corect antevorbitorii, dar este, de asemenea, primul buget care va fi utilizat ca bază de acțiune asupra ideilor politice noi aduse de Tratat. Este, de asemenea, al cincilea buget care trebuie pregătit pe baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2007-2013 și, pentru că este al cincilea buget, trebuie să știm deja destule despre punctele sale forte și slabe.

Apreciez eforturile depuse de Președinția belgiană pentru a-l pregăti pentru lectură în cadrul Consiliului, dar sunt foarte îngrijorată de faptul că nu mai puțin de șapte state membre au votat împotriva lecturii Consiliului. Uneori, am sentimentul irezistibil și neplăcut că, atunci când miniștrii de finanțe din anumite state membre își analizează bugetele naționale și văd rubrica „contribuție la bugetul Uniunii Europene”, încep să se gândească la modul în care o pot reduce sau chiar să o elimine, și că ei nu se gândesc la ceea ce se întâmplă de fapt cu contribuția respectivă sau pentru ce este ea utilizată, nici nu se gândesc sau doresc să discute consecințele unei astfel de reduceri. Regret faptul că această dezbatere nu are loc și a lipsit, în opinia mea, atunci când Consiliul s-a reunit pentru a vota cu privire la propunere. Cred, de asemenea, că remarcile explicative din propunerea Consiliului nu conțin suficiente detalii. De ce, mai exact, au fost reduse anumite linii bugetare și nu altele? De ce au fost reduse ele în cantitatea hotărâtă, și nu cu mai mult sau mai puțin? Sper că, în următoarea etapă a activității noastre, vom putea fi mai exacți și vom elimina lipsa de detaliu. Cu atât mai mare este obligația noastră de a asigura că procesul ulterior de stabilire a bugetului pentru 2011 este detaliat și precis și că acordăm atenție deosebită fiecărei linii bugetare într-o manieră responsabilă, ceea ce nu înseamnă doar analiza procentelor, ci și analiza a ceea ce este important, a lucrurilor pentru care dorim să cheltuim mai mult și a lucrurilor pe care dorim să le sacrificăm ca economii.

Aș dori să subliniez prioritatea Parlamentului European, care nu mai este o surpriză pentru nimeni, și care nu este singura prioritate. Este o prioritate legată de tineri, mobilitate și educație. În cazul în care Consiliul propune reduceri de 25 de milioane de euro în linia bugetară principală pentru această prioritate, și anume linia legată de învățarea de-a lungul vieții, este dificil să se vorbească de dialog aici. Sper totuși că vom reveni la dialog serios în cadrul procedurii de conciliere, pentru că ne exprimăm prioritățile noastre atât de clar încât ar fi putut fi folosite mai bine decât în propunerea unor asemenea reduceri. În Parlamentul European, ne aflăm în prezent în faza de pregătire pentru lectură. Suntem deja într-un stadiu foarte avansat și sper că lectura noastră va fi acceptată de Comisia pentru bugete până la sfârșitul lunii și că, în ședința plenară de la începutul lunii octombrie, vom arăta că putem adopta un buget adecvat și constructiv, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona. Mizez pe buna cooperare, atât cu Președinția belgiană, cât și cu Comisia.

  Helga Trüpel, raportoare. – (DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar Lewandowski, doamnelor și domnilor, sunt foarte conștientă - cum sunt, probabil, toți cetățenii europeni, și, sperăm, și politicienii - că trăim în vremuri de politici de austeritate și că nu putem evita politicile necesare de reducere a datoriilor în statele membre.

Sunt de părere că este esențial să luptăm pentru bugete echilibrate. Nu este doar o chestiune de echitate între generații, ci și de posibilitatea de a mai fi capabili să elaborăm politici reale în următorii ani și în următoarele decenii. În caz contrar, am fi forțați să ne folosim toți banii pentru plata dobânzilor și, drept rezultat, ne-am sufoca singuri din punct de vedere politic.

Desigur, Uniunea Europeană nu se află într-o situație diferită față de statele membre. Cu toate acestea, aș dori să menționez următoarele lucruri ca sursă de reflecție privind motivul pentru care nu suntem și noi într-o poziție identică. Uniunea Europeană nu a creat nicio datorie, pentru că regulile noastre nu permit să se întâmple acest lucru. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană - și acesta este un lucru pe care statele membre l-au vrut - a dobândit noi sarcini ca urmare a Tratatului de la Lisabona, în politica energetică, în politica externă și în alte domenii care, de asemenea, trebuie să fie îndeplinite. Trebuie, desigur, să ne punem într-o poziție din care să putem îndeplini în mod corespunzător aceste sarcini noi care ne-au fost acordate prin tratat.

În calitate de raportoare pentru buget a Parlamentului și a celorlalte instituții, trebuie să spun că încă nu am găsit echilibrul corect între noile sarcini și o politică bugetară responsabilă, inclusiv o politică de austeritate. Consiliul a respins toate pozițiile administrative noi, deși nu pentru Consiliul European și Parlament, ci pentru celelalte instituții, în principal mai mici, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Curtea de Conturi și Curtea Europeană de Justiție. Consider că acest lucru este incorect și nedrept. Instituțiile mai mici, în special, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, pe care o dorim funcțională, trebuie să fie în măsură să își îndeplinească propriile sarcini. Dacă vrem un control adecvat din partea Curții de Conturi, funcționarii săi trebuie să poată călători și efectua controale. În acest sens, este necesar un personal mai numeros. Cred că găsirea echilibrului corect este o sarcină politică și este, de asemenea, un mesaj important pentru statele membre și pentru cetățenii noștri.

Încă un lucru de care nu sunt sigură este problema costurilor extinderii. Finanțarea a fost redusă de Consiliu. Cu toate acestea, data aderării nu a fost schimbată. Vă rog să explicați cum se presupune că funcționează acest lucru.

Următoarea problemă este creșterea salariilor cu 1,85 %. Este adevărat că încă nu avem hotărârea instanței. Cu toate acestea, dacă vrem să elaborăm un plan bugetar solid, trebuie să fim neapărat pregătiți, cel puțin, pentru această eventualitate. Din punct de vedere al mediului, există cu siguranță oportunități pentru economii, și anume masivul proiect ITER care implică reactorul de fuziune nucleară. Poate ar trebui să avem curajul politic de a lupta pentru acest tip de cheltuieli.

  Jutta Haug, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru bugete. – (DE)Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, cei doi raportori ai noștri au oferit deja o evaluare a poziției Consiliului, iar acum este rândul meu să vorbesc în numele Comisiei. Aș dori să spun chiar de la început că eu sunt sigură că Președinția belgiană va face o treabă cât se poate de bună. Cu toate acestea, își poate face treaba numai cum îi permite Consiliul per ansamblu să facă. Din păcate, trebuie să recunoaștem că, în această privință, rezultatul este slab. Ca de obicei - și nu-mi amintesc ca lucrurile să fi fost vreodată diferite - Consiliul s-a grăbit deja și a șters și a tăiat părți din proiectul Comisiei, atât în termeni de angajamente, cât și de plăți. A făcut acest lucru peste tot la întâmplare - și aceasta este, de asemenea, procedura obișnuită. Nu s-a uitat să vadă unde acest lucru ar putea avea sens și unde nu. Rezultatul este o reducere cu peste 780 de milioane de euro în angajamente și de 3,6 miliarde de euro în plăți.

Dacă ne uităm la cine este în mod special afectat de acest lucru, vedem că, încă o dată, este vorba de agențiile descentralizate. Am înființat împreună aceste agenții prin lege. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au fost implicați, în caz contrar nu ar exista nicio agenție. Cu toate acestea, dacă nu le punem la dispoziție fondurile de care au nevoie pentru a le permite să facă exact ceea ce le-am însărcinat să facă, ar trebui să le închidem. În caz contrar, fiecare euro pe care îl acordăm acestora este într-adevăr ban irosit.

Același lucru este valabil și pentru agențiile executive. Comisia a menționat deja acest lucru. Dacă stoarcem agențiile executive, care ar trebui să pună în aplicare programele multianuale care au fost adoptate prin lege, aceste programe sunt terminate. Chiar ne dorim acest lucru?

Membri ai Consiliului țin discursuri pioase despre modul în care Europa trebuie să facă eforturi mai mari pentru a fi sau pentru a deveni competitivă. În procedura bugetară, însă, tocmai acele părți ale bugetului care sunt menite să promoveze creșterea economică și competitivitatea sunt tăiate, cu alte cuvinte, categoria Ia.

Cifrele politicii structurale sunt afectate într-un mod similar. Unde există în prezent cerințe reale pentru fonduri din partea regiunilor, finanțarea este redusă cu 1 miliard de euro. Acest lucru poate fi cu greu considerat logic și cu siguranță nu este înțelept.

Ne-ar plăcea foarte mult ca cei cu răspundere politică să analizeze atent conținutul bugetului nostru - conținutul! - și, în acest fel, să aibă în vedere Europa și valoarea sa adăugată pentru cetățeni. Atunci, ei vor găsi într-adevăr în noi un partener potrivit pentru discuții.

  Melchior Wathelet, președinte în exercițiu al Consiliului. – (FR) Dle președinte, aș dori doar să răspund la unele dintre întrebările adresate.

În primul rând, în ceea ce privește faptul că nu a fost posibil să dezbatem toate liniile bugetare propuse de Consiliu, presupun că aceste discuții vor avea loc. Cred că aceste dezbateri sunt necesare și că trebuie să discutăm care ar trebui să fie prioritățile în cadrul bugetului pentru 2011. Într-adevăr, a ajunge la un acord în cadrul Consiliului nu a fost deloc ușor. Este suficient să spunem că acest buget, la nivelul Consiliului, a făcut obiectul unui vot care nu a fost anticipat. Totuși, acest lucru se întâmplă datorită situației bugetare din fiecare țară. Acestea sunt momente dificile.

Aș dori totuși să vă reamintesc că, în ciuda contextului dificil, în ciuda dificultăților cu care ne confruntăm fiecare pe plan intern, bugetul european a crescut în comparație cu 2010. Există o creștere de 2,91 %. În concluzie, așa cum am spus, unele persoane au vrut mai mult, dar este totuși o creștere semnificativă în comparație cu 2010.

Dna Haug a ridicat mai devreme problema rubricii 1B. V-aș reaminti doar că această rubrică a crescut cu 14 %, comparativ cu 2010. Prin urmare, nu este corect să spunem că Consiliul nu recunoaște circumstanțele specifice de la rubrica 1B, când aceasta a fost majorată cu 14 %, comparativ cu 2010. Cred că a existat o creștere a gradului de conștientizare în cadrul Consiliului care nu a fost, probabil, suficient descrisă sau comentată.

De asemenea, aș dori să spun raportorului pentru bugetul pentru 2011 că, în discursul pe care l-am ținut aici, am dorit de asemenea să atragem atenția asupra activității desfășurate de Parlament; v-ați referit la o rubrică 1A din buget pe care Parlamentul a dorit să o promoveze. Am dorit să subliniez în discursul meu că Consiliul a luat act de acest lucru și a depus eforturi pentru a arăta, pe parcursul activității sale, că era deschis la discuții, în special în ceea ce privește politica privind tinerii. Desigur, discuția a fost deschisă privind această politică, deoarece Parlamentul a definit-o în mod clar ca fiind una dintre prioritățile sale.

De asemenea, aș dori să vă reamintesc că, în ceea ce privește rubrica 5 și aspectul instituțional ca atare, este adevărat că toate instituțiile trebuie să facă un efort, dar este la fel de adevărat că, în cadrul bugetului prezentat de Consiliu, nu ne-am atins de bugetul Parlamentului ca atare. Cu toate acestea, cred că este important ca fiecare instituție să facă economii și ca noi toți să dăm un exemplu, având în vedere că este un an dificil din punct de vedere bugetar.

În încheiere, vom avea, fără îndoială, mai multe întâlniri și discuții fructuoase în săptămânile următoare. Am încredere că vor fi suficient de fructuoase pentru a ajunge la un acord privind bugetul pentru 2011 și aș dori doar să vă reamintesc că nu va fi un buget ușor, pentru că trebuie să aplicăm o procedură nouă, pentru că există toate aceste politici noi de pus în aplicare - așa cum ați spus - și, de asemenea, pentru că nu putem ignora situația financiară și bugetară dificilă din statele noastre membre, fiecare având obiective bugetare de îndeplinit.

De asemenea, sper că, fiind conștienți de toate aceste dificultăți, provocări și constrângeri, vom găsi împreună un buget pentru 2011 care este acceptabil pentru toată lumea și vom arăta împreună că această nouă procedură din Tratatul de la Lisabona poate fi dusă la o finalizare reușită, prin care vreau să spun cu un buget adoptat pentru 2011.

  Președinte. – Acest punct a fost închis.