Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Dezbateri
Miercuri, 8 septembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

3. Concluziile reuniunii speciale a Consiliului ECOFIN din 7 septembrie (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este reprezentat de declarațiile Consiliului și ale Comisiei privind concluziile reuniunii speciale a Consiliului ECOFIN din 7 septembrie.

 
  
MPphoto
 

  Didier Reynders, președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Doamnă președintă, reuniunea Consiliului ECOFIN care tocmai a avut loc la Bruxelles ne-a permis să facem progrese pe două planuri, prin adoptarea semestrului european, în cadrul consolidării bugetare și al noilor proceduri de monitorizare a bugetului și, de asemenea, prin adoptarea acordului la care s-a ajuns cu ocazia negocierilor tripartite dintre Comisie, Parlamentul European și Consiliu, desigur, privind totalitatea documentelor referitoare la supravegherea financiară.

În aceeași ordine de idei, am lansat două dezbateri, pe care le vom continua la sfârșitul acestei luni în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN și care sperăm că vor progresa în următoarele șase luni: una dintre ele referitoare la fondurile de soluționare a crizelor bancare, sau taxă impusă băncilor, iar cealaltă referitoare la taxa pe tranzacțiile bancare.

Aș dori să spun câteva cuvinte privind aceste două chestiuni. În ceea ce privește semestrul european, acesta reprezintă un prim pas, care ne va permite prezentarea în fața Comisiei, la 1 ianuarie al anului viitor, a noii proceduri bugetare. Înainte de a continua cu această procedură, vom solicita statelor membre să prezinte, în primăvară, anumite date bugetare, parametrii folosiți pentru a pregăti bugetele, orientările generale – fără a face o examinare amănunțită a fiecărei rubrici. Sperăm, de asemenea, să putem adăuga dispoziții suplimentare, printre altele, și prin asta mă refer la dispoziții legate de sancțiuni. În orice caz, Președinția va sprijini procesul de impunere a acestor sancțiuni, la inițiativa Comisiei, și, dacă este posibil, va acorda un rol specific comisarului pentru afaceri economice și monetare.

În ceea ce privește supravegherea, aș dori să mulțumesc încă o dată raportorilor și tuturor deputaților care au participat la această tentativă de a ajunge la un consens asupra diferitelor texte, Comisiei, domnului Michel Barnier și echipelor sale, precum și Președințiilor succesive. Mă refer aici la Președințiile spaniolă și suedeză care ne-au precedat. Dispunem acum de texte care ne vor permite, începând cu 1 ianuarie anul viitor, să stabilim noi structuri de monitorizare și supraveghere și să înființăm Comitetul pentru riscuri sistemice. Acest proces ne va permite să progresăm în condiții favorabile, cu o nouă arhitectură pentru sistemul financiar și pentru supravegherea sa.

Aș dori doar să subliniez faptul că, deși a fost un proces lung, încă nu am terminat; dimpotrivă, acesta este începutul unui nou mod de organizare europeană și, cel mai probabil, începutul unor dezbateri îndelungate care se vor finaliza prin adoptarea a diferite texte pe care domnul comisar Barnier va avea ocazia să le prezinte în săptămânile ce urmează. Vom încerca să respectăm un program strict referitor la această problemă.

M-am ocupat acum de cele două puncte care au făcut obiectul deciziilor formale luate de ECOFIN. Mai mult, după cum spuneam, au avut loc dezbateri referitoare la alte două probleme: prima referitoare la fondurile de soluționare a crizelor bancare, sau taxa impusă băncilor, iar a doua – dezbaterile trebuie să rămână bine separate – referitoare la taxa pe tranzacțiile financiare.

Consider că, în ceea ce privește taxa impusă băncilor și fondurile de soluționare a crizelor bancare, dezbaterea care a avut loc în cadrul reuniunii ECOFIN a dus la elaborarea unui număr de orientări care îi vor permite Comisiei să prezinte propuneri mai detaliate și mai specifice. Am convingerea că, prin aplicarea aceleiași abordări proactive ca în cazul supravegherii financiare, vom putea concluziona această dezbatere în lunile care urmează prin crearea unor mecanisme care vor asigura o coordonare reală în întreaga Europă. Unele țări au impus deja o taxă sectorului bancar, însă pentru noi este important să avansăm într-un mod coordonat. Sunt de acord cu faptul că încă mai există câteva probleme care trebuie abordate. De fapt, acestea vor fi discutate la nivelul ministerelor finanțelor în cadrul reuniunii informale a Consiliului de la sfârșitul acestei luni.

În ceea ce privește taxa pe tranzacțiile financiare, dezbaterea este mult mai intensă. Încă suntem departe de a ajunge la un consens, dar este normal. A fost o dezbatere inițială aprofundată la care s-au pus întrebări specifice referitoare la capacitatea de punere în aplicare a unei astfel de taxe, dar și la capacitatea de a o aplica în UE sau de a o discuta cu alți parteneri. Vom relua această problemă la sfârșitul acestei luni cu ocazia pregătirii pentru reuniunile G20 deoarece, pentru majoritatea participanților, este în mod evident important să o discutăm cu partenerii noștri, nu numai cei de cealaltă parte a Atlanticului, dar și cei din țările emergente.

Pentru a încheia, voi spune doar că încă trebuie depuse eforturi susținute cu privire la această problemă, iar apoi vor trebui făcute alegeri. Dacă o taxă de acest tip va fi introdusă într-o zi, cum se vor folosi încasările? Unii le vor distribui propriilor bugete naționale, alții vor finanța măsurile necesare combaterii schimbărilor climatice, în timp ce alții – și în Belgia, de exemplu, am făcut deja asta – le vor folosi pentru a finanța dezvoltarea.

Iată, doamnă președintă; asta am avut de raportat cu privire la reuniunea Consiliului care tocmai a avut loc la Bruxelles.

 
  
MPphoto
 

  Michel Barnier, membru al Comisiei.(FR) Doamnă președintă, onorabili membri, după intervenția domnului Reynders, aș dori, la rândul meu, să spun câteva cuvinte despre abordarea noastră privind această reuniune a Consiliului ECOFIN. Voi face aceasta în numele colegilor mei comisari, Olli Rehn și Algirdas Šemeta, care au participat cu mine la această activitate.

După cum a subliniat ministrul belgian, patru aspecte au marcat această reuniune. Întrucât Parlamentul a avut o contribuție semnificativă la aceasta, dați-mi, vă rog, voie să încep cu un subiect important pe care eu îl consider structural și pentru care am depus multe eforturi încă din februarie, de când ne-ați acordat încrederea dumneavoastră. Este vorba de supraveghere.

Asta deoarece supravegherea este piatra de temelie, cadrul în care, treptat, cu fiecare săptămână, cu fiecare produs, cu fiecare piață sau actor, vom putea trage învățămintele crizei și pune în practică o reglementare inteligentă și o supraveghere eficientă, astfel încât, la finalul călătoriei – și încă nu am ajuns acolo – niciun actor, niciun produs, nicio piață și niciun teritoriu să nu scape de reglementarea inteligentă și de supravegherea eficientă.

Dați-mi voie să mulțumesc sincer referitor la acest subiect – și am încrederea că Parlamentul, la rândul său, va putea adopta, peste câteva săptămâni, rezultatul negocierilor tripartite – raportorilor dumneavoastră, domnul García-Margallo y Marfil, domnul Skinner, domnul Sánchez Presedo, domnul Goulard, domnul Giegold, domnul Tremosa i Balcells și domnul Balz și președintelui comitetului, domnul Bowles, care a condus cu mare hotărâre aceste negocieri. Aș dori să adaug că președintele belgian în exercițiu, domnul Reynders, a jucat un rol foarte personal și proactiv, contând nu doar pe lucrul echipei sale, ci și pe ceea ce Președințiile spaniolă și suedeză au realizat înaintea lui.

De asemenea, doresc să subliniez, doamnelor și domnilor, faptul că motivul inițial al propunerii Comisiei privind supravegherea a fost activitatea întreprinsă în mod foarte inteligent de către Jacques de Larosière de a trage prima învățătură principală din experiența crizei. Ca urmare, la 1 ianuarie, vom avea câteva organisme europene. Comisia va lucra asiduu, fiind de obligația sa, pentru a pregăti instituirea acestor trei autorități și Comitetul european pentru riscuri sistemice. Am vorbit despre ecrane de radar și turnuri de control europene. Acestea sunt evident necesare deoarece, după cum știm, jumătate dintre băncile din țările Europei pe care le reprezentați, au sediul în alte țări. Prin urmare, în general avem de-a face cu instituții financiare care sunt transnaționale în natură și care, în consecință, prezintă dimensiuni și riscuri sistemice.

Aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi Președinției și adresa sincere mulțumiri Parlamentului și raportorilor dumneavoastră pentru munca esențială depusă pentru transformarea acestei „prime etape” într-o reușită, după cum a spus domnul Reynders. Acum începe construcția.

Veți vedea că vom completa acest cadru săptămână după săptămână. Începând cu săptămâna viitoare, voi înainta regulamentul privind instrumentele derivate și regulamentul privind vânzarea în lipsă, iar apoi, puțin mai târziu, cel privind agențiile de rating al creditelor.

Există două puncte supuse dezbaterii care privesc și sectorul financiar, în legătură cu idei privind contribuțiile și impozitarea. Unul este mai avansat decât celălalt și sunt de acord cu președintele belgian în exercițiu că nu ar trebui să amestecăm cele două subiecte, deoarece sunt diferite, deși amândouă se referă la finanțarea de către sectorul financiar.

Primul este această idee a fondurilor de soluționare. Acestea reprezintă o dezbatere deja începută în Consiliu. Trebuie să spun onorabililor membri că aceste dezbateri în Consiliu sunt foarte folositoare, după cum am aflat eu însumi ieri, deoarece mesele rotunde ajută la crearea unei viziuni mai clare asupra lucrurilor. Am lansat această dezbatere sub Președinția spaniolă la Madrid, la o reuniune informală a Consiliului, prezentând ideea unui set de instrumente pentru prevenirea crizelor din sectorul bancar și financiar prin două idei simple. Prima este că va fi mereu mai ieftin să previi decât să tratezi – iar asta este adevărat și pentru crizele de mediu și financiare – în timp ce, conform celei de-a doua idei simple, contribuabilii nu ar trebui să mai fie în prima linie, ci băncile ar trebui să plătească pentru bănci.

Apoi, în baza acestor idei, am prezentat conținutul unui set de instrumente, care includea și fonduri de soluționare. În această privință, aș dori să subliniez munca la fel de importantă pe care doamna Ferreira a depus-o în numele dumneavoastră. În octombrie voi emite o comunicare bazată pe părerile Parlamentului și ale doamnei Ferreira și pe reacțiile din partea Consiliului de Miniștri. De ce în octombrie? Pentru că până atunci vom face progrese și privind importantul proces Basel, cu obligativitatea capitalizării calitative și cantitative a fondurilor proprii.

Știți cu toții că atunci când vorbim despre contribuțiile băncilor sau despre prevenire în bănci, toate piesele trebuie puse laolaltă și trebuie să fim atenți la ceea ce numim „dozarea” acestor măsuri, pentru a garanta că sunt eficiente și că nimeni nu scapă de ele. Lucrurile nu se vor desfășura ca de obicei, însă, în același timp, nu trebuie să penalizăm economia fără a avea în vedere efectul cumulativ al tuturor acestor măsuri.

Prin urmare, în octombrie, voi emite o comunicare despre prevenirea viitoarelor crize, responsabilitatea băncilor și fondul de soluționare, idei care avansează, întrucât Germania tocmai a implementat această idee. Suedia a procedat deja astfel. Vom încerca să construim un sistem coordonat cu un nucleu comun, care va evita coordonarea slabă, sau chiar concurența, și dubla impozitare dublă a instituțiilor bancare.

După cum a spus domnul Reynders, o dezbatere tocmai a început. Aceasta, referitoare la impozitarea tranzacțiilor financiare la nivel global, este mult mai dificilă. Dezbaterea a început în cadrul G20. Nu toată lumea a fost încântată. Mulți dintre noi consideră ca aceasta este o idee legitimă și că, într-un fel modest, dar eficient, tranzacțiile financiare ar trebui să fie capabile să contribuie la finanțarea unui număr de provocări mondiale importante pentru a face lumea un loc mai corect și, prin urmare, mai stabil și mai sigur. Această lume în care trăim va fi mai sigură doar dacă va fi mai corectă, ceea ce nu este cazul astăzi.

Suntem foarte conștienți de toate provocările – precum mediul, schimbările climatice și alimentele – și de crizele care, mai mult, au afectat cel mai tare țările cele mai sărace. Mulți dintre noi consideră că este o idee legitimă, însă nu exagerăm dacă spunem că mai are cale lungă până la ajungerea la un consens în Consiliul de Miniștri. Va trebui să continuăm lucrul asupra ei. Colegul meu comisar, domnul Algirdas Šemeta, a scris o notă informativă inițială și, în baza activității Consiliului de Miniștri, vom elabora o nouă comunicare privind impozitarea sectorului financiar în special. Această comunicare este programată pentru luna octombrie.

Nu voi repeta ceea ce a declarat domnul Reynders referitor la programul de stabilitate și convergență, eforturile depuse de către Comisie și activitatea realizată de grupul operativ. Voi menționa doar ideea – care mi se pare utilă – a unui semestru european, care va pune în perspectivă analiza bugetară a fiecăreia dintre țările noastre, păstrându-le în același timp suveranitatea, și care va oferi o imagine definitivă – un alt ecran de radar european – asupra orientărilor generale ale politicilor economice ale țărilor. Consiliul va lucra, de asemenea, în baza documentelor și rapoartelor Comisiei referitoare la acest domeniu.

La cină, domnul Reynders a ridicat spre discuție două puncte pe care le voi descrie pe scurt. Unul dintre ele, care mă privește pe mine și pe toți cei care suntem prezenți aici, este funcționarea IASB, Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate. Am dori să vedem o reformă a guvernanței sale și o mai mare transparență. De asemenea, i-am comunicat Președinției că sunt dispus să întocmesc un raport de interes pentru Parlament despre regulamentul transatlantic, pentru reuniunea informală a Consiliului din septembrie.

Nu suntem singuri în cadrul G20, și nici măcar între americani și europeni, dar este extrem de important pentru noi să ne asigurăm că există un paralelism între măsurile luate de către congresul SUA sub autoritatea președintelui Obama și cele luate de Europa în ceea ce privește supravegherea și reglementarea.

În prezent elaborez un fel de tablou de bord care să compare ceea ce se face acum în Statele Unite cu ceea ce facem în Europa, pentru a garanta un astfel de paralelism. Este vorba despre realizarea acelorași obiective fără a folosi neapărat aceleași metode sau măsuri. Cred că acesta va constitui un instrument util pentru miniștri și pentru deputații în acest parlament.

 
  
MPphoto
 

  Corien Wortmann-Kool, în numele Grupului PPE.(NL) Doamnă președintă, în numele Partidului Popular European, aș dori să spun că suntem foarte mulțumiți de acordul la care s-a ajuns cu privire la un sistem de supraveghere bancară europeană. Acesta este un moment important. Inițial, câteva state membre s-au menținut pe poziții, însă raportorii noștri au fost consecvenți și, datorită unui comisar convingător și insistențelor Președinției belgiene, am putut obține acest rezultat. Un alt rezultat pozitiv a fost introducerea semestrului european. Ambele reprezintă pași importanți pe calea consolidării guvernanței economice în Europa.

În cadrul Consiliului ECOFIN ați discutat, de asemenea, diferite forme de taxe impuse băncilor, deoarece și băncile trebuie să contribuie la combaterea impactului crizei. Ați încercat pe bună dreptate să realizați acest lucru la nivel de G20, dar cu puține rezultate. Din acest motiv, Grupul PPE susține concluzia conform căreia, dacă nu reușim să realizăm acest lucru pe plan internațional, atunci putem – chiar trebuie – să luăm inițiativa în Europa și să aplicăm o taxă pe operațiunile bancare sau o taxă impusă băncilor. Cu toate acestea, trebuie să acționăm în mod coordonat, deoarece statele membre aplică deja astfel de taxe pe cont propriu și aceasta amenință piața noastră internă.

Prin urmare, domnule comisar Barnier, v-aș încuraja insistent să vă folosiți dreptul la inițiativă pentru a aplica, în toată Europa, o taxă impusă băncilor coordonată, una care să fie introdusă în fiecare țară conform acelorași criterii. În această privință, precum și în cea a supravegherii europene, veți beneficia de sprijinul acestei Camere.

Cât despre taxa pe tranzacțiile financiare, acesta este un subiect excelent și va trebui să lucrați din greu pentru a-i oferi o poziție mult mai proeminentă în agenda G20. Cu toate acestea, aș vrea să lansez un avertisment împotriva unei Europe pe cont propriu. Știu că domnul Schulz, colegul meu deputat, ar dori să pună în aplicare o astfel de taxă pe tranzacții în Europa, însă dezavantajele acesteia ar depăși avantajele, deoarece avem de-a face cu un sistem global. O astfel de taxă ar determina tranzacțiile să ocolească Europa. Ar trebui, prin urmare, să depunem eforturi pentru introducerea reușită a unei taxe asupra operațiunilor bancare și să continuăm operarea în contextul G20.

 
  
MPphoto
 

  Udo Bullmann, în numele Grupului S&D.(DE) Doamnă președintă, domnule Reynders, domnule comisar, vă felicit pentru supravegherea realizată. Parlamentul a lucrat din greu la această problemă și dumneavoastră ați jucat, de asemenea, un rol, motiv pentru care rezultatele sunt atât de bune.

Trebuie să căutăm mereu noi sarcini de realizat și, din păcate, trebuie să subliniez că alte domenii sunt încă departe de a obține rezultate bune. Permiteți-mi să spun doar că reglementarea privind administratorii de fonduri speculative tot nu este suficientă pentru a progresa. În acest stadiu, aș solicita ambelor părți, Consiliului și Comisiei, să se pună la treabă. Până la urmă, fără eforturile dumneavoastră, regulamentele nu vor fi de mare folos. Avem nevoie de drepturi egale pentru toți. Administratorii din afara Uniunii Europene trebuie să fie mereu supuși acelorași condiții ca și omologii lor europeni. Altfel, acționăm în defavoarea Europei.

Scopul nostru nu este de a trimite în detenție o industrie întreagă. Cu toate acestea, dacă nu reușim să facem îmbunătățiri considerabile, care să împiedice oaia neagră să jefuiască întreprinderile funcționale, nu vom avea o reglementare bună. Vreau să trag acest semnal de alarmă: să nu vă închipuiți că veți obține o victorie ușoară dacă îi veți ridica pe membrii acestei adunări unii împotriva celorlalți. Dacă nu veți introduce o reglementare eficientă, întreaga Europă va afla cine au fost cei care au cedat în favoarea grupurilor de interese, lucru care va da un alt ton acestor discuții.

Câteva cuvinte despre taxa pe tranzacțiile financiare: Părerea mea asupra acesteia este diametral opusă celei a Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat). Europa așteaptă răspunsuri. Va trebui să oferiți aceste răspunsuri. Să nu vă întoarceți de la summitul G20 și să ne spuneți: „Din păcate, nu am realizat nimic, deci nu se mai poate face nimic acum.” Dimpotrivă, trebuie să acționăm în Europa și de aceea este necesar să planificăm și să punem în aplicare niște măsuri decisive împreună cu poporul european. Țineți minte un lucru pentru negocierile dumneavoastră de la summitul G20: avem nevoie de un răspuns de la dumneavoastră, altfel va trebui să existe un răspuns european.

 
  
MPphoto
 

  Sylvie Goulard, în numele Grupului ALDE.(FR) Doamnă președintă, aș dori să mulțumesc Comisiei și Președinției belgiene pentru ajutorul acordat în realizarea supravegherii financiare a UE.

Știu că acum ne mulțumim unii altora, dar aș dori totuși să subliniez faptul că, din fericire, Parlamentul a evidențiat, în decembrie anul trecut, modul în care statele membre, deși pretindeau că vor să soluționeze criza folosind soluții europene, au avut grijă să pună în aplicare toate plasele de siguranță și clauzele de salvgardare imaginabile pentru a se asigura că aceste autorități europene nu pot acționa în lipsa unor acorduri interguvernamentale. Consider că toți am lucrat foarte bine împreună, dar să lăudăm pe cine merită.

În calitate de raportoare a Comitetului pentru riscuri sistemice, aș dori să subliniez în special un aspect extrem de pozitiv. Domnul Barnier a vorbit adesea despre radare și turnuri de control, însă orice aparat de zbor are și un pilot, iar acel pilot este președintele Băncii Centrale Europene, care Parlamentul speră că își va menține rolul.

Cu toate acestea, aș vrea să îmi exprim ușoara nemulțumire cu privire la supravegherea entităților pan-europene și, mai ales, să vă rog să continuați lupta în această privință. În textele sectoriale, trebuie să oferim în continuare – așa cum s-au angajat să facă împreună cele patru grupuri principale din Parlament – Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) și Autorității bancare europene (ABE) puteri asupra acestor entități, asupra agențiilor de rating. Teoretic, acest fapt are loc deja și așteptăm ca Comisia să își continue lucrul și să le extindă la casele de compensare și, eventual, la grupurile transfrontaliere. Provocarea din acest domeniu a fost simplă: am putea fie să avem o piață internă supusă reglementării și supravegherii UE, fie să ne mulțumim cu o coordonare slabă, ceea ce ar putea duce la răutăți –sau târguieli, cum le spune Președinția belgiană – între statele naționale.

 
  
MPphoto
 

  Sven Giegold, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Doamnă președintă, mai întâi, acesta este într-adevăr un moment important pentru Europa, deoarece se pare că am ajuns la un acord privind supravegherea. Am realizat multe lucrând împreună în această privință. Aș dori să mulțumesc Președinției belgiene, Comisiei, domnului Barnier și colegilor mei membri ai diferitelor grupuri. Am făcut într-adevăr un uriaș pas înainte, demonstrându-le tuturor celor care au spus că Europa nu va mai progresa că s-au înșelat. Cu toate acestea, trebuie să introducem regulamente stricte pentru piața internă. Ne aflăm acum pe drumul cel bun.

În al doilea rând: Consiliul ECOFIN a luat deja câteva decizii importante referitoare la monitorizarea bugetelor statelor membre. Aș dori să mulțumesc Comisiei pentru progresele făcute. Ați prezentat mai multe propuneri. Așteptăm acum mai multe propuneri legate de coordonarea macroeconomică. Având în vedere criza, acestea sunt necesare de urgență.

Cu toate acestea, aș dori să discut acum despre taxa pe tranzacțiile financiare. Tot ceea ce am auzit până acum din partea Comisiei a fost o cacofonie de semnale contradictorii. Pe de o parte, domnul Barnier și domnul Barroso sprijină, din fericire, ideea unei taxe pe tranzacțiile financiare. Totodată, domnul Šemeta respinge propunerea. Va solicit să abordați această problemă într-un mod colegial. Trebuie să adoptăm o poziție unitară. Pur și simplu nu este de ajuns ca domnul Šemeta să prezinte un raport cu niște rezultate care au fost îndelung contestate în cercurile academice.

De exemplu, în studiul realizat de Institutul Bruegel la solicitarea Parlamentului European putea fi găsite unele informații relevante. Acest studiu respinge argumente relevante prezentate de către domnul Šemeta. Mă întreb, de asemenea, de ce nu este prezent aici. A fost criticat de mai multe ori în Parlament în această privință. Astăzi, mai mult ca oricând, ar trebui să facă față acestei dezbateri. Mă întreb, de asemenea, dacă nu va trebui acum să rămână peste program – până la urmă, asta s-a și decis: contribuția sa va trebui revizuită. Se va concretiza aceasta într-o propunere care să fie prezentată de Comisie, o inițiativă pe care să intenționeze să o prezinte, sau va fi doar încă un document de studiu? Acest lucru chiar nu este suficient! Un alt lucru care nu este suficient este amânarea deciziei Consiliului până când Franța va ajunge la Președinția Grupului G20. Acest lucru nu este acceptabil!

Cu toate acestea, și principalele țări care au respins această propunere, Regatul Unit, Suedia și Spania, au de răspuns la câteva întrebări. Se știa deja că Regatul Unit și Suedia nu vor fi de acord. Spania este totuși membră a Eurogrupului. Țara este guvernată de către social-democrați. Poate aceștia ar trebui să încerce să stabilească mai multă coerență între poziția bună adoptată în acest Parlament și pozițiile adoptate de către guvernul spaniol în Consiliu.

În sfârșit, tot ceea ce pot să spun este că aș dori mai multă claritate din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat) din acest Parlament cu privire la poziția sa. Tocmai ați făcut comentarii foarte critice la adresa taxei pe tranzacțiile financiare, cu toate că mare parte din grupul dumneavoastră este în favoarea ei. Nu sunt convins că vorbiți într-adevăr în numele majorității grupului. Trebuie să acționăm unitar în această situație, altfel cetățenii noștri vor deveni sceptici dacă vom aplica măsuri de reducere a costurilor pe de o parte, dar nu vom avea venituri din taxele pe veniturile de capital în Europa, de cealaltă parte.

 
  
MPphoto
 

  Kay Swinburne, în numele Grupului ECR. – Doamnă președintă, aș dori să încep prin a felicita Președinția belgiană pentru abilitățile sale de negociere și pe domnul comisar Barnier și echipa sa pentru găsirea unor soluții privind supravegherea. Însă aș dori să mă refer la acele probleme nerezolvate ale tranzacțiilor financiare din cadrul reuniunii ECOFIN de ieri.

Se pare că petrec o mare parte din timpul meu în Parlament solicitând oamenilor să facă cercetări și să realizeze evaluări ale impactului și studii. Reuniunea ECOFIN de săptămâna asta a trecut și nu a făcut decât asta. În loc să trateze concepte pur politice și să emită legislații în grabă, reuniunea Consiliului și contribuțiile comisarului Šemeta au fost bazate pe fapte și cifre. Un bun exemplu de principii de reglementare mai bune puse în practică. Cu toate acestea, atunci când o evaluare independentă arată că un stat membru ar putea sfârși prin a aduna peste 70 % din venitul generat în urma unei taxe pe tranzacțiile financiare, ar fi scandalos să se afirme că o asemenea taxă ar trebui aplicată, cu atât mai puțin la nivel european.

Această taxă nu înseamnă bani ușori, așa cum ar dori media să credem. Nu băncile și intermediarii financiari vor fi cei care vor plăti o taxă pe tranzacții. Pensionarii care se bazează pe profiturile lor pe piață și companiile din economia reală vor fi cei care vor plăti pentru fiecare tranzacție acoperită împotriva riscurilor. Este timpul să acceptăm limitele simplistei taxe pe tranzacțiile financiare și, dacă obiectivul nostru este într-adevăr de a schimba comportamentul băncilor fără a ne distruge economiile, să privim, în schimb, către soluția mai complexă a unei taxe pe activitățile financiare sau a taxelor impuse băncilor propusă de FMI.

În loc să oprim procesul prin solicitarea unor taxe irealizabile și nedorite la nivel european, cărora li se opun multe state membre, nu doar al meu, trebuie să privim aceasta ca pe o oportunitate de consolidare a finanțelor publice slabe din statele noastre membre și să le permitem să folosească banii așa cum consideră de cuviință, refăcându-și rezervele sărăcite de măsurile de salvgardare a băncilor și de gestionarea crizei.

 
  
MPphoto
 

  Miguel Portas, în numele Grupului GUE/NGL.(PT) ECOFIN a decis lansarea semestrului european, al cărui scop este de a asigura coerența între politica economică europeană și politicile bugetare naționale. Întrebarea mea este următoarea: s-au gândit la varianta democrației? Sunt întru totul în favoarea coordonării. Accept obiectivele stabilite pentru deficit și aș dori chiar să văd astfel de obiective aplicate și în cazul creării de locuri de muncă. Accept amendamentele la bugetele naționale, deși aș fi preferat ca sancțiunile să nu fie stupide și să nu agraveze problema, așa că rămân destul de deschis privind acest aspect.

Ceea ce mi se pare complet inacceptabil este ca Bruxelles să decidă asupra modului în care statele membre trebuie să își îndeplinească angajamentele, deoarece asta ar însemna o expropriere a prerogativelor fundamentale ale parlamentelor naționale. ECOFIN va avea mai mult decât o aprobare prealabilă; el va stabili orientările care vor guverna fiecare buget național. L-am auzit pe domnul Reynders spunând: în regulă, dar nu vom intra în detalii privind acest aspect. Vă mulțumim pentru generozitate, însă problema fundamentală este că principalele orientări se vor aplica pentru 27 de guverne. Dintre aceste 27 de guverne, Germania va fi mereu cea care îi va spune Greciei ce are de făcut, nu invers.

Doamnelor și domnilor, deputații în parlamentele naționale nu sunt niște spații goale care trebuie umplute. Aceștia nu pot să fie pur și simplu privați de libertatea de alegere privind bugetele lor, care este o alegere politică vitală.

 
  
MPphoto
 

  Hans-Peter Martin (NI).(DE) Doamnă președintă, domnule comisar, aș dori să încep prin a vă adresa un compliment. Este evident că aveți bunăvoință. Întrebarea este simplă: vi se permite să fiți binevoitor? În ceea ce privește procesul pe care îl realizați cu atât de mult devotament, v-aș ruga să clarificați urgent problema pentru cetățenii noștri prin evidențierea cauzei eșecului, în ciuda întregii bunăvoințe demonstrate, și prin explicarea motivului pentru care am progresat foarte puțin cu privire la cele patru aspecte centrale ale acestei probleme.

Se pare că trebuie clarificat motivul pentru care supravegherea piețelor financiare în Statele Unite este mai strictă și mai importantă în domenii cheie decât ceea ce încercați să realizați acum. Avem nevoie, de asemenea, de răspunsuri clare privind modul în care intenționați de fapt să abordați problema băncilor-umbră și trebuie să știm la ce rată a succesului ne putem aștepta în acest caz. Avem nevoie de clarificări și referitoare la capital. Care este intenția Comisiei? Sunt destule detalii aici, dar cum intenționați să vă asigurați împotriva unui nou declin?

Doresc să adresez o întrebare în calitate de reprezentant al unui stat membru mic: ce putem face pentru a controla problema băncilor care sunt prea mari ca să greșească? În Austria avem o problemă cu o bancă, Hypo Group Alpe Adria, în cazul căreia, dacă ar fi să se retragă împrumuturile, gradul de îndatorare al statului ar fi atât de mare, încât ne-am regăsi în aceeași situație ca a Greciei. Va lansa Comisia un semnal de alarmă în această privință? Ce va face această instituție? Cum intenționează să împiedice Austria să devină o altă Grecie pentru Uniunea Europeană?

 
  
MPphoto
 

  Jean-Paul Gauzès (PPE).(FR) Doamnă președintă, domnule comisar, mai întâi de toate aș dori, desigur, să adaug felicitările mele pentru rezultatele bune obținute în domeniul supravegherii.

Așa cum ne-a amintit domnul Goulard, efortul Parlamentului nu a fost în van, iar în decembrie s-a întâmplat ceva nou și unic: cei patru coordonatori ai principalelor grupuri au dat o declarație care spunea că Europa trebuie să joace un rol mai important în această supraveghere. Datorită dinamismului dumneavoastră, domnule Reynders, s-a găsit o soluție bună. Evident, Comisia a lucrat din greu și susțin programul privind serviciile financiare care ne-a fost anunțat de către comisarul Barnier.

Este un eveniment fericit că s-a întâmplat asta, că s-a ajuns la acest acord, deoarece, până la urmă, este în joc credibilitatea financiară a UE, credibilitatea în ochii cetățenilor noștri care ne-au tot întrebat, de la începutul crizei: „Ce face UE? La ce rezultate concrete ați ajuns?”. Le putem spune că ne gândim și că lucrăm la această problemă, că organizăm negocieri tripartite și reuniuni, însă ei vor rezultate.

În joc este și credibilitatea UE în ochii partenerilor noștri internaționali, în special ai Statelor Unite. Am interacționat recent cu reprezentanți ai sectorului financiar al SUA și, în cele din urmă, ceea ce îi deranjează la UE este această impresie de incertitudine juridică: modificăm regulamente; introducem clauze de revizuire și clauze de caducitate; nu construim nimic concret. Consider că legislația trebuie să fie definitivă, deși supusă amendamentelor. Mai mult decât orice, nu trebuie să lăsăm impresia că vom modifica textele după doi sau trei ani.

Doamnă președintă, domnule Reynders, aș dori să vorbesc în numele meu: în această după-amiază va avea loc o negociere tripartită importantă între comisarul Barnier și colegii mei, referitoare la regulamentul privind fondurile speculative. Este esențial să găsim o soluție în curând. Sunt foarte conștient de angajamentul Președinției belgiene și de angajamentul dumneavoastră personal. Trebuie să ajungem la un acord în următoarele câteva săptămâni, pentru ca data viitoare când veți raporta despre activitatea ECOFIN să puteți spune: „S-a ajuns la un acord asupra regulamentului privind fondurile speculative”. Ne bazăm pe asta și știu că și dumneavoastră vă bazați pe asta. Trebuie să facem acum pasul final pentru a putea găsi soluția potrivită.

 
  
MPphoto
 

  Anni Podimata (S&D).(EL) Doamnă președintă, domnule comisar, deciziile Consiliului ECOFIN de ieri, coroborate, desigur, cu acordul asupra unui nou sistem eficient de supraveghere financiară, reprezintă pași esențiali către noua guvernanță economică pe care o vizăm. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o provocare mare astăzi. Nimeni nu poate sau nu ar trebui să oprească impunerea unei discipline bugetare și a unei supravegheri mai stricte.

Provocarea constă în a proiecta un nou model economic care să răspundă cererii cetățenilor europeni de ocupare deplină a forței de muncă și de creștere echitabilă. Prin urmare, trebuie să asigurăm un echilibru între disciplina bugetară și salvgardarea resurselor necesare pentru creșterea sustenabilă și ocuparea deplină a forței de muncă, prin investiții publice și private.

Trebuie, în consecință, să abordăm echilibrele macroeconomice și diferențele de competitivitate dintre statele membre care vor duce, în mod inevitabil, la inegalități economice și sociale. Înainte de toate, avem nevoie totuși de un model al împărțirii echitabile a costului recuperării, iar justiția fiscală și impozitarea tranzacțiilor financiare ar putea juca un rol catalizator.

Europa poate și trebuie să joace un rol principal în această problemă. A procedat astfel în combaterea schimbărilor climatice făcând angajamente unilaterale. Ea poate și trebuie să coordoneze eforturile pentru a încuraja reglementări similare la nivel internațional.

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE). – Doamnă președintă, doresc să le mulțumesc și să sprijin Comisia și Consiliul pentru munca privind garantarea unei finanțări adecvate din partea sectorului financiar.

Există totuși câteva probleme. Noi încurajăm instituirea unui fel de nivel de stabilitate coordonată și a unui fond, dar când vine vorba despre taxa pe tranzacțiile financiare, vorbim despre o problemă cu totul diferită și mult mai complexă.

Pentru a evita evaziunea fiscală, cel puțin, această taxă va trebui să fie globală. Mai mult, o taxă pe toate tranzacțiile nu doar că va fi practic imposibilă, dar riscă, de asemenea, să volatilizeze piețele și să le facă mai puțin lichide.

Am câteva întrebări referitoare la taxe. Scopul lor este de a produce bani pentru cauze generale, în buzunarele cui intră venitul și cine are responsabilitatea distribuirii banilor? În cazul unei taxe destinate unui scop specific, știm vreodată când este suficient? În sfârșit, întrebarea cheie este cine va colecta taxa – statele membre sau UE? Dacă va fi la nivelul UE, departe de cetățenii săi, cum prevenim creșterea constantă a taxelor? În lumea reală, niciodată nu este destul când vine vorba de nevoia politicienilor de mai mulți bani.

 
  
MPphoto
 

  Derk Jan Eppink (ECR).(NL) Doamnă președintă, dați-mi voie să îi urez bun venit domnului Reynders. Sper că sunteți bine. În ceea ce privește taxa impusă băncilor, în principiu, nu am niciun fel de problemă cu aceasta. Mă întreb doar cum ar trebui să funcționeze în practică. Îmi amintește de un autobuz: toată lumea vrea să urce în el, dar vrea să meargă în direcții diferite. În ceea ce privește taxa pe tranzacții financiare, consider că este un bun exemplu de idee rea. La bază este un fel de taxă Tobin. Deși nu mai putem să o numim astfel, deoarece, în prezent, până și domnul Tobin însuși este împotriva acelei taxe. Aceasta alungă capitalul, iar situația Suediei a ilustrat foarte bine acest lucru. Apare și întrebarea: ce vom face cu veniturile dintr-o asemenea taxă? Îl vom folosi pentru a contribui la resursele proprii ale UE? Această problemă provoacă disensiuni prin natura sa, așa că sfatul meu pentru dumneavoastră, domnule Reynders, este: sunt sigur că există intenții foarte bune la baza planului dumneavoastră, dar, vă rog, renunțați. Puneți planul la păstrat, sau mai bine, lăsați-l afară să moară de hipotermie. Desigur, nu putem chiar să continuăm pe cont propriu. Doresc să revin acum asupra spuselor domnului Schulz, deși acesta nu pare să mă asculte în acest moment. Ieri a afirmat că ar dori să forțeze Comisia Europeană să ia inițiativa asupra taxei pe tranzacțiile financiare. Vrea să scoată oamenii în stradă. Sfatul meu ar fi să nu o ia pe acea cale. Vom lua inițiativa ca cetățeni europeni împotriva acestei taxe, pentru că oamenii obișnuiți de pe stradă sunt cei ce vor fi nevoiți să o plătească.

 
  
MPphoto
 

  Othmar Karas (PPE).(DE) Doamnă președintă, domnule comisar, domnule Reynders, am cinci aspecte de discutat: Mai întâi, trebuie să spun că mi se pare regretabil faptul că o reuniune ECOFIN atât de importantă ca cea de ieri a avut loc în același timp cu declarația Președintelui Comisiei referitoare la situația Uniunii. Mă așteptam la o mai bună coordonare. Dacă vrem să ne îndreptăm cu toții în aceeași direcție, trebuie să avem la cunoștință subiectele și evenimentele importante care privesc Uniunea Europeană. Trebuie să ne coordonăm eforturile, să ne ascultăm și să vorbim între noi. O astfel de programare paralelă este total nefolositoare și face un deserviciu ambelor evenimente.

A doua problemă pe care vreau să o menționez este supravegherea. Aș dori să mulțumesc Președinției Consiliului, domnului comisar și Parlamentului. Fără decizia Parlamentului din iulie, nu s-ar fi făcut progrese în timpul verii și nu am fi avut supraveghere. Fără decizia Parlamentului din iulie, președintele Băncii Centrale Europene nu s-ar fi aflat la conducerea autorității de macro-supraveghere. Aceste aspecte au fost consolidate prin cooperarea activă dintre Parlament și Președinția belgiană, cu sprijinul Comisiei. Doresc să vă mulțumesc călduros pentru aceasta.

Cel de-al treilea punct este legat de europenizarea elaborării bugetului. Trebuie să fim conștienți de faptul că al doilea pilon al uniunii monetare va funcționa numai dacă vom continua uniunea economică și monetară și vom europeniza politicile bugetară și de impozitare, ca prim pas, în loc să le coordonăm pur și simplu.

Cel de-al patrulea punct este că, deși avem nevoie de o taxă impusă băncilor, nu putem permite ca aceasta să devină un butoi fără fund. Taxa ar trebui să aibă un obiectiv european, să fie protejată în scopuri europene și ar trebui instituit Fondul monetar european.

A cincea mea remarcă se referă la taxa pe tranzacțiile financiare. Cei în favoarea taxei și cei împotriva ei probabil că se simt acum ca și cum s-ar fi învârtit în jurul cozii fără folos. Domnule Reynders, tocmai ați adăugat că aceasta a fost cea mai serioasă dezbatere referitoare la această problemă. Totuși, vorbim despre ea de un an. Am pus întrebări. Am adoptat hotărâri. Mai întâi păreți să transferați responsabilitatea către G20, apoi Comisiei și, în cele din urmă, statelor membre. Dorim răspunsuri la aceste cinci întrebări. Care va fi baza evaluării? Care va fi procentajul prelevat? Cine va impune taxa? Cine va obține banii și în ce scop? Prezentați-ne un proiect, apoi vom discuta problema mai aprofundat și, la sfârșit, vom face ceva practic.

 
  
MPphoto
 

  Elisa Ferreira (S&D).(PT) Doamnă președintă, domnule comisar, coordonarea eforturilor pentru semestrul european care a fost discutat ieri la ECOFIN este o etapă pozitivă în sine, dar e doar o parte din proces. Creșterea și ocuparea forței de muncă trebuie să fie prioritare, la fel și îndeplinirea Pactului de stabilitate și de creștere. Crearea Fondului Monetar European este vitală. Datoria publică trebuie abordată împreună cu toate celelalte obligații de participare din domeniul monetar. Este esențial ca dezvoltarea acestui proiect să nu ia calea periculoasă a sancțiunilor și contez pe comisarul Barnier și pe experiența acestuia să îndrume Comisia în această privință.

În al doilea rând, aș dori să îl felicit cu sinceritate pentru activitatea de supraveghere financiară realizată. Consider că, împreună cu Parlamentul și cu Președinția belgiană, în special, comisarul Barnier a reușit să ajungă la un bun acord: unul care ne respectă și care apără interesele publicului european. Speranța mea este că și celelalte probleme din agendă vor urma această metodologie și că vor fi la fel de reușite.

În al treilea rând, aș dori să spun că sper din tot sufletul că, atunci când vine vorba despre criza bancară, mai ales cea a băncilor sistemice și transfrontaliere, orice progres va ajuta la consolidarea poziției europene.

În sfârșit, domnule comisar, este esențial să revedem agenda pentru G20, mai ales dacă vrem să continuăm lupta împotriva fraudei, a evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale și dacă vrem să existe o contribuție mai eficientă și mai decisivă din partea băncilor și a serviciilor financiare...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare.)

 
  
MPphoto
 

  Vicky Ford (ECR). – Doamnă președintă, salut acest acord privind arhitectura de supraveghere. Știu că nu le-a fost ușor colegilor mei să ajungă la acest acord. A fost un act delicat de echilibrare a protecției piețelor împotriva riscurilor transfrontaliere, menținând totuși și responsabilitatea guvernelor naționale.

Comisarul a descris aceasta, pe bună dreptate, ca pe o piatră de temelie. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu Comisia pentru a garanta că viitoarele pietre de construcție nu vor răsturna acest echilibru fragil.

În fond, nu ajută la nimic faptul că statele membre acceptă standardele la nivel internațional, fără ca apoi să le aplice la nivel intern. Sper că astfel vom respecta toți normele internaționale.

În timpul dezbaterii, mulți dintre colegii mei au declarat că este important ca la conducerea CERS să fie directorul BCE. Am promis să îl ascultăm atunci când ne-a avertizat cu privire la riscuri. Ieri, acesta a avertizat Consiliul în legătură cu riscul unei taxe pe tranzacțiile financiare și ne-a spus că aceasta ar putea fi un dezastru pentru Europa. Să ne asigurăm, în calitate de politicieni, că ne vom ține promisiunea și chiar o vom asculta pe persoana pe care susținem că o vom asculta.

 
  
MPphoto
 

  Sophie Auconie (PPE).(FR) Doamnă președintă, domnule ministru, domnule comisar, doamnelor și domnilor, după cum au arătat și colegii mei membri – și domnul Gauzès mai devreme și în cadrul dezbaterii de ieri privind situația Uniunii – avem nevoie de mai multă Europă.

Mai multă Europă pentru creștere și dezvoltare, pentru reglementarea piețelor și reducerea inegalității. Aceasta este părerea președintelui grupului meu, domnul Daul, și o susțin în întregime. Consider că statele membre și-au dat în sfârșit seama că trebuia să fim mai îndrăzneți în problemele economice și bugetare. Mai îndrăzneți și, mai presus de toate, responsabili: răspunsurile protecționiste naționale sunt o cale sigură către dezastru.

Avem nevoie de mai multă supraveghere financiară la nivel european; acordul încheiat cu Consiliul privind pachetul de supraveghere financiară, pe care îl vom vota la următoarea sesiune plenară, este o veste excelentă în acest sens.

Cu toate acestea, pe lângă supravegherea sistemului, trebuie să stabilim o coordonare reală a politicilor noastre bugetare și economice. Trebuie să creăm un federalism atât bugetar, cât și economic. Ne paralizează existența unei politici monetare comune, dar cu politici bugetare independente. Cred că federalismul a început cu acest nou semestru european care cere statelor membre să prezinte Consiliului strategiile bugetare înainte de vara fiecărui an, pentru ca acesta să-și exprime opinia.

Totuși, așa cum se întâmplă adesea la nivel european, ceea ce se întâmplă în practică influențează normele cu mult mai mult decât textele. Din punctul meu de vedere, aș dori ca această coordonare să fie mai mult decât un exercițiu formal și să ducă la o strategie veritabilă pentru politicile noastre economice, industriale și sociale. Regret faptul că parlamentele naționale și Parlamentul European încă nu s-au implicat în întregime în acest proces de coordonare.

Așadar, domnule ministru, având în vedere că sunteți reprezentantul Consiliului, mă adresez dumneavoastră în special. parlamentele, în calitate de autorități bugetare, trebuie să joace un rol esențial în emergența unei politici economice europene, întrucât acesta este singurul mod de a-i garanta eficiența și legitimitatea.

 
  
MPphoto
 

  Antolín Sánchez Presedo (S&D).(ES) Doamnă președintă, doresc să felicit Președinția pentru adoptarea cu unanimitate de voturi de către Consiliu a compromisului la care s-a ajuns cu Parlamentul și Comisia cu privire la pachetul de supraveghere.

Am lucrat cu Președințiile spaniolă și belgiană și am reușit să ne îndeplinim sarcina printr-un compromis care pune bazele solide ale unei reforme financiare și reprezintă un punct de reper în integrarea Uniunii.

Un alt pas pozitiv este adoptarea semestrului european începând cu anul viitor, deși asta implică mult mai mult decât simpla realizare a unui program de operațiuni: este nevoie de un conținut substanțial și de o dimensiune parlamentară.

Trebuie făcută o reformă mai puternică a guvernanței economice. Aceasta este necesară pentru a mobiliza capacitatea de creștere economică folosită insuficient și pentru a construi Uniunea socială și economică de care avem nevoie.

Ne trebuie, de asemenea, un sistem european solid și credibil de prevenire, gestionare și soluționare a crizelor. Acesta trebuie să fie compatibil cu redresarea economică, să prevadă pericolele morale, să țină cont de restul sarcinilor reformei financiare și să evite denaturările din sfera pieței interne. Trebuie să ne coordonăm la nivel intern pentru a-l putea realiza înainte de G20.

Voi încheia. În ceea ce privește taxa pe tranzacțiile financiare, așteptăm o comunicare din partea Comisiei care ar putea, de asemenea, să ia în considerare o taxă pe activitățile financiare. În acest caz, miza este lupta împotriva volatilității, distribuția echitabilă a sarcinii financiare, atenuarea impactului crizei asupra finanțelor publice, stabilirea de noi resurse pentru Uniunea Europeană și contribuirea la obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Dacă vrem să fim un partener mondial, nu putem acționa separat.

 
  
MPphoto
 

  Peter Skinner (S&D). – Doamnă președintă, aș dori să le mulțumesc foarte mult domnului Reynders și domnului comisar Barnier pentru sprijinul acordat cu privire la pachetul de supraveghere, care a fost uneori ca și cum ai încerca să treci o cămilă prin urechile acului, dar până la urmă ne-am descurcat. Sper că lucrul nostru asupra Solvabilitate II și asupra măsurilor sale de aplicare va fi mai productiv și mult mai rapid. Am încrederea că așa se va întâmpla.

Astăzi s-au menționat deja multe aspecte pozitive – și multe negative – dar sunt de acord cu progresul care s-a făcut și cu obiectivele stabilite. Cu toate acestea, Europa – și, trebuie să spun, nu doar zona euro – are nevoie de regulamente de îmbunătățire a performanței, dar și de măsuri de protecție.

Am sentimentul că națiunile sunt marginalizate, iar asta trebuie să înceteze. Este autodestructiv pentru UE ca întreg. Agenda internațională este esențială. Uniunea Europeană trebuie să joace un rol semnificativ și crucial în crearea standardelor globale.

Problema este că dacă vom crede că este suficientă crearea de standarde doar în Europa, vom face o greșeală gravă. Din acest motiv susțin observațiile domnului comisar Barnier cu privire la tabelul comparativ al reglementărilor realizate în Uniunea Europeană și în SUA. Biroul meu a pregătit deja un astfel de tabel. M-ar bucura foarte mult să vă împărtășesc conținutul acelui tabel, domnule comisar. Sper că va fi de ajutor.

În cele din urmă, aș dori să întreb: în ce stadiu se află negocierile cu Consiliul Economic Transatlantic, dialogul de reglementare de la nivel superior? Unde ne așteptăm să ajungem în viitor? Ne aflăm în fața unor probleme pe care nu putem să le rezolvăm singuri.

 
  
MPphoto
 

  Liem Hoang Ngoc (S&D).(FR) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, Consiliul ECOFIN a aprobat ieri principiul semestrului european. În calitate de federalist, nu pot decât să salut acest progres. Cu toate acestea, una este coordonarea politicii bugetare, iar alta este definirea conținutului ei. Din acest motiv, consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere este o greșeală gravă.

Tratamentul de austeritate impus în mod dogmatic în toată Europa deja își face simțite primele efecte. Spania și Irlanda întâmpină tot mai multe dificultăți, iar sondajul Markit, publicat la sfârșitul lui august, arată că acest tratament este responsabil pentru stagnarea creșterii europene și, nu peste mult timp, de stagnarea creșterii în Germania.

Seria de măsuri represive evidențiate în programul următoarei reuniuni informale a ECOFIN este și mai gravă. Impunerea de sancțiuni financiare automate asupra statelor care deja întâmpină probleme bugetare este un act iresponsabil. Aceasta va alimenta, în mod inevitabil, criticile în rândul statelor membre cu privire la contribuțiile lor naționale la bugetul UE.

Ieri, pe străzile din Franța, două milioane și jumătate de cetățeni au avut primele reacții împotriva pachetului de austeritate. În loc să protejeze programele de securitate socială și să stabilească armonia socială în UE, necesară redresării, Consiliul și Comisia le distrug. Ei măsoară impactul deciziilor similare doar prin prisma nivelului în creștere de euroscepticism al cetățenilor?

În vederea integrării europene și pentru binele cetățenilor pentru care este întreprinsă, trebuie luat la cunoștință faptul că, doamnelor și domnilor, consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere este o aberație economică. Este și o greșeală politică gravă.

 
  
MPphoto
 

  Sławomir Witold Nitras (PPE).(PL) Sunt foarte mulțumit de compromisul pentru stabilirea unui sistem de supraveghere financiară. Piețele europene aveau într-adevăr nevoie de aceste mecanisme. Un lucru de care eu, personal, sunt foarte încântat este accentuarea rolului acordat Băncii Centrale Europene. Cred că suntem mai în siguranță cu noile măsuri. Experiența Băncii Centrale Europene ne permite să privim cu optimism spre viitor, iar instituirea sistemului european de organisme de supraveghere financiară ar trebui privită ca un pas în direcția bună. Ne-am străduit să începem coordonarea politicii privind cheltuielile și nu suntem interesați doar de colectarea de taxe în Europa. Acest sistem de raportare va fi foarte important. Vă rog să vă amintiți că guvernele naționale, care iau decizii și se obligă să respecte normele privind deficitul bugetar, nu sunt singurele organisme din țara lor care au voie să cheltuie bani.

 
  
MPphoto
 

  George Sabin Cutaș (S&D). - Nu doar Pactul de stabilitate și de creștere are nevoie să fie reformat, ci și modelul economic și social în ansamblu.

Modelul economic și social, o particularitate a Uniunii Europene, se dovedește astăzi nesustenabil. Văzut inițial ca un motor de creștere economică, dar și de protecție socială, acesta a eșuat în a concretiza aceste așteptări. 10 % din europeni nu au locuri de muncă, iar o parte din statele membre încă se confruntă cu recesiunea.

Pe de altă parte, avem deficitele privind controlul fluxurilor economice în Uniune, care au fost clar evidențiate de criza economică. Supravegherea la nivel macroeconomic a economiilor europene devine astfel o necesitate, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă sunt strâns legate prin intermediul pieței unice și a monedei comune.

Salut, prin urmare, concluziile ECOFIN privind stabilirea unei baze de supraveghere macrofinanciară în Uniunea Europeană, cu ajutorul creării Comitetului european pentru riscuri sistemice și a autorităților de supraveghere a industriilor bancare de asigurări și de valori imobiliare, și, de asemenea, al monitorizării bugetelor naționale în cadrul unui semestru european.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL).(PT) Doamnă președintă, deciziile luate ieri de către Consiliul ECOFIN sunt inacceptabile. În timp ce speculatorii continuă să își acorde salarii scandaloase și impozitarea efectivă a tranzacțiilor financiare rămâne iluzorie, iar paradisurile fiscale se înmulțesc, aceștia au profitat de oportunitatea oferită de criză pentru a lansa cel mai mare atac asupra democrației de până acum. Au încercat să transforme membrii parlamentelor naționale în marionete europene pentru a împinge bugetele naționale către examinarea preliminară de către liderii europeni, ca și cum natura restrictivă evidentă a Pactului de stabilitate și de creștere și criteriile sale iraționale nu ar fi fost de ajuns.

Așa-numita „coordonare economică” stabilită în tratate nu poate justifica această călcare în picioare, fie la nivel european, fie la nivel național, a suveranității statelor membre în aceste momente dureroase ale dezvoltării lor economice și sociale. Au mers prea departe cu apărarea intereselor grupurilor economice și financiare și asta va avea consecințe grave pentru cei defavorizați din Uniunea Europeană. Din acest motiv protestăm aici și avem certitudinea că lupta lucrătorilor și oamenilor din Uniunea Europeană se va intensifica.

 
  
MPphoto
 

  Liisa Jaakonsaari (S&D).(FI) Doamnă președintă, vă mulțumesc pentru discurs. Cu doar câțiva ani în urmă, a existat o doctrină de liberalizare extremă în Europa, care propunea ca politica să intervină doar în activitățile piețelor, iar piețele să decidă totul.

Ne aflăm acum într-o situație în care politica este importantă. Politica decide asupra problemelor și este foarte important că am avansat acum în supravegherea financiară. Este foarte important că denaturările care au avut loc în statisticile bugetare devin transparente. Totul este transparent și cred că transparența este un cuvânt cheie în reformă.

Ceea ce a spus inițial domnul Schuman se dovedește a fi adevărat: Uniunea Europeană se va dezvolta în urma crizelor. Uniunea Europeană își câștigă credibilitatea din rezultate concrete, nimic mai puțin. Acum facem acești pași foarte concreți.

 
  
MPphoto
 

  Michel Barnier, membru al Comisiei.(FR) Doamnă președintă, aș dori să mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră în parte pentru ceea ce ați spus cu privire la rezultatul colectiv la care s-a ajuns în domeniul supravegherii.

Aș dori să revin asupra ceea ce doamna Ferreira tocmai a spus despre faptul că cetățenii noștri sunt tulburați, afectați de toate aceste crize financiare, economice și sociale, fără a uita de crizele alimentară și de mediu. Cred că trebuie să le demonstrăm cetățenilor noștri că învățăm lecții din urma crizei, deoarece ei sunt oamenii care ne aleg și lor le suntem responsabili. Iată ceea ce tocmai am făcut referitor la supraveghere; trebuie doar să comunicăm și să explicăm, lucru pe care am și început să-l facem. Aici mă gândesc la raportul doamnei McCarthy privind CRD III și remunerarea. Cred că, atunci când vine vorba despre toate problemele care au șocat, tulburat și afectat cetățenii noștri și reprezentanții aleși, noi, Parlamentul, Consiliul și Comisia, trebuie să demonstrăm că oferim răspunsuri la nivelul UE, și răspunsuri specifice la acestea.

Referitor la taxa privind tranzacțiile, comisarul Šemeta a îndeplinit o sarcină foarte importantă și utilă analizând diferitele opțiuni și consecințele instituirii acestei taxe în situația în care ar fi aplicată doar la nivel regional. Cred că aceasta este o sarcină importantă. Doresc să îi spun domnului Giegold că, la întâlnirea G20 din Toronto, președintele Comisiei a luat o poziție clară, în numele nostru, în favoarea unei taxe echitabile și substanțiale asupra serviciilor financiare. Vom confirma această poziție în octombrie. Prin urmare, nu aveți prea mult de așteptat, domnule Karas. De asemenea, aș dori să îi spun doamnei Figueiredo că această dezbatere continuă. Nu ne ajută cu nimic să avem singuri dreptate. Trebuie să convingem populația Europei și, domnul Reynders poate explica asta mai bine decât mine, încă mai sunt multe, groaznic de multe de realizat la nivelul UE-27. Apoi, va trebui să convingem și celelalte regiuni ale lumii.

Asemenea doamnelor Wortmann-Kool, Swinburne și Ford, cred că, pentru ca această taxă să fie cu adevărat eficientă, ea trebuie instituită pe o bază cât mai largă posibil. De aceea trebuie să convingem celelalte regiuni ale lumii.

Dacă tot vorbesc despre lume, aș dori să spun câteva cuvinte despre guvernanța mondială. Îi pot confirma domnului Skinner că vom pregăti acest tabel comparativ. Mai mult, de îndată ce acest exercițiu se va încheia pentru SUA și UE, consider că ar trebui extins la celelalte regiuni ale lumii pe care tocmai le-am menționat: China, India, Brazilia, dar și Africa, care poate contribui și este foarte afectată. Prin urmare, mă voi asigura că voi folosi toate informațiile menționate de domnul Skinner. Referitor la guvernanță, despre care au vorbit și doamna Podimata și domnul Martin, încă nu avem aceleași metode sau aceeași legislație deoarece economiile noastre sunt foarte diferite. Domnul Martin a citat celebra strategie a lui Volcker „prea mare pentru a eșua”. Analiza noastră este diferită în Europa: pentru fiecare bancă, indiferent de mărimea sa și de gama de activități, trebuie să existe o bună supraveghere internă și externă și o bună guvernanță, iar diversitatea activităților sale nu ar trebui neapărat îngrădită.

Parlamentul joacă un rol clar esențial cu privire la supraveghere. Doamna Goulard a vorbit despre lucrul realizat la solicitarea dumneavoastră pentru a îmbunătăți credibilitatea agențiilor. Domnul Nitras a făcut referire la rolul cheie al Băncii Centrale Europene, al cărei președinte va fi primul la conducerea Comitetului pentru riscuri sistemice, având sarcina de a garanta credibilitatea acestei instituții. Domnul Karas a mai menționat că, datorită dumneavoastră și deciziei originale și excepționale pe care ați luat-o în iulie de a amâna prima lectură a voturilor până în toamnă, am avut timp să convingem Consiliul și să progresăm în privința acestuia. Nu am uitat toate acestea și aș dori să vă mulțumesc din nou.

Aș dori să închei prin a menționa, după cum a spus și doamna Auconie, că avem nevoie de „mai multă Europă”. Dați-mi voie să îmi exprim convingerea, doamnelor și domnilor, că trebuie să reglementăm. Trebuie să supraveghem și să tragem învățăminte din criză. Trebuie să îmbunătățim finanțele publice deoarece datoriile de astăzi sunt impozitele generațiilor viitoare. Trebuie să avem guvernanță. Voi încheia spunând câteva cuvinte referitoare la această problemă.

Guvernanța nu este de ajuns. Trebuie, de asemenea, să sprijinim un proiect economic. Asta este ceea ce Președintele Barroso a dorit să vă spună ieri într-un mod foarte hotărât și ceea ce vom urmări. Acesta este și contextul în care va trebui să interpretați propunerile pe care le vom face în toamnă, prin Actul privind piața unică, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne și pentru a garanta creșterea de 1 % sau de 2 % pe care Europa ar putea să o obțină dacă piața internă ar opera mai bine.

În încheiere, voi vorbi despre coordonarea economică pe care mulți dintre voi ați menționat-o. Aș dori să vă reamintesc că, la sfârșitul acestei luni, comisarul Rehn și Președintele Barroso vor face câteva propuneri destul de puternice de măsuri în domeniul guvernanței. Referitor la semestrul european menționat de domnul Portas, domnul Giegold, domnul Karas, domnul Sánchez Presedo, domnul Cutaș și doamna Auconie, aveți cu siguranță voința politică de a sprijini această nouă metodă de coordonare, a ecranelor de radar, a imaginilor în timp real, a acțiunii proactive către guverne, respectând totodată, doamnă președintă, prerogativele și suveranitatea parlamentelor naționale.

Cred că acest lucru este foarte important. Am fost membru al Parlamentului francez și senator timp de 20 de ani. Mi-ar fi plăcut ca, atunci când votam bugetul țării mele, să fi avut o viziune generală independentă și obiectivă asupra a ceea ce se întâmpla în celelalte țări, cum reușeau acestea – câteodată singure și folosind diferite metode – să respecte obiectivele și disciplinele convenite.

Prin urmare, aș dori să știți că, în ceea ce privește toate aceste probleme de coordonare și de guvernanță, Comisia are voința politică necesară și că ușa domnului comisar Rehn este mereu deschisă.

 
  
MPphoto
 

  Didier Reynders, președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, aș dori mai întâi să vă mulțumesc și să mulțumesc tuturor vorbitorilor care s-au exprimat în favoarea acordului privind supravegherea financiară. După cum au spus multe persoane, acesta a fost un efort comun al Parlamentului – mai ales al raportorilor săi –, al Comisiei și al Consiliului.

După cum am spus cu o clipă în urmă, ne aflăm la începutul unui proces și, pentru a demonstra că această supraveghere chiar reprezintă o valoare adăugată și, poate, primul învățământ tras din criza financiară, trebuie să ne asigurăm că persoanele care se vor ocupa de această supraveghere sunt alese cât se poate de obiectiv – și cred că procedurile adoptate vor fi conforme cu aceste principii – iar apoi, dacă dorim, după cum au solicitat mulți membri ai acestei Camere, să ne îndreptăm către o supraveghere cu acoperire europeană tot mai mare, trebuie să demonstrăm eficiența acestei supravegheri în diferitele domenii. Vom putea progresa chiar și mai mult doar demonstrând eficiența supravegherii la nivel european. Repet, totuși: stabilirea acestei noi arhitecturi este probabil prima și cea mai importantă lecție învățată din criza financiară. Depinde acum de noi să o facem să funcționeze cât mai bine posibil și să consolidăm, repet, pas cu pas, caracterul cu adevărat european al acestei noi supravegheri.

Al doilea comentariu pe care doresc să îl fac – domnul Gauzès tocmai a făcut aluzie la asta – este că, în această după-amiază, vom negocia din nou la nivel tripartit; vom mai discuta despre fondurile de investiții. Cred că fiecare trebuie să ia măsuri și să susțină acest proces pe care tocmai l-am încheiat cu succes în domeniul supravegherii financiare. Este adevărat că încă mai există niște rețineri în Consiliu și că în Camera noastră au loc dezbateri privind anumite aspecte referitoare la modificările la fondurile de investiții, dar asta este o problemă în privința căreia trebuie să avansăm.

Cred că, împreună cu domnul comisar Barnier, este într-adevăr de dorit să stabilim un termen limită strict pentru intrarea în vigoare a noilor texte. Referitor la fondurile de investiții – vom încerca să facem progrese începând cu această după-amiază – trebuie să adoptăm aceeași abordare și să stabilim un cadru care să fie european și care să protejeze efectiv cetățenii și consumatorii cu privire la diferite produse și activități care sunt dezvoltate în Europa.

Aș dori să spun doar că, pentru a evalua felul în care domeniul reglementării și supravegherii progresează, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN, domnul comisar Barnier și-a anunțat intenția de a compara, într-un fel, ceea ce se întâmplă de ambele părți ale Atlanticului. Aș dori să vă confirm că intenționez să îl invit pe președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare la această reuniune informală a ECOFIN pentru a aborda această problemă și pentru a discuta progresul activităților, care implică nu doar Consiliul și Comisia, ci și Parlamentul. La sfârșitul acestei luni, vom avea, așadar, oportunitatea de a discuta această problemă și cu Parlamentul. Este important să luăm la cunoștință schimbările pe care și noi le facem, de această parte a Atlanticului.

Al treilea element pe care doresc să îl discut este taxa pe tranzacțiile financiare – întrucât nu vreau să examinez din nou fondurile de soluționare a crizelor bancare. Domnul comisar Barnier va prezenta, după cum a anunțat, câteva propuneri specifice în următoarele câteva săptămâni. Referitor la impozitarea tranzacțiilor financiare, am încercat în urmă cu aproape 10 ani, sub Președinția belgiană anterioară a Consiliului, doar să propun problema spre a fi discutată. Nu am putut să o dezbatem. Belgienii au fost efectiv în unanimitate privind această problemă. A fost singurul aspect asupra căruia a existat unanimitate. De data aceasta, dezbaterea chiar s-a lansat. Am la cunoștință faptul că s-au făcut câteva solicitări insistente pentru prezentarea de propuneri concrete privind ratele, baza de impozitare și utilizarea încasărilor. Ar trebui poate să lăsăm întâi ideile să evolueze în câteva state membre pentru a putea lansa într-adevăr o dezbatere privind modalitățile practice.

Ceea ce nu vom face, ca parte a pregătirilor noastre pentru G20, este să transferăm această problemă înapoi la G20. Mai degrabă, vom încerca să identificăm un număr de parteneri – și aceștia există – cu care să putem avansa în aceeași direcție. Cu toate acestea, doresc să subliniez că această dezbatere va fi continuată în mod activ. Deja s-a dezvoltat la acest ECOFIN. O vom relua la sfârșitul lunii în cadrul reuniunii informale ECOFIN și aș dori foarte mult să putem avansa, inclusiv pe alocarea de resurse.

Să nu interpretăm greșit: scopul nu este de a rezolva crize prin intermediul acestei taxe. Scopul este poate, după cum au spus mulți, de a combate speculațiile. De asemenea, de a elibera fonduri, pe care deja le utilizăm de trei sau patru ori mai mult: în primul rând, pentru a combate schimbările climatice, în al doilea pentru subvenții pentru dezvoltare și, în al treilea rând, pentru a umple găurile din bugete. Această dezbatere nu va fi ușoară și sunt conștient că încă mai avem mult până la a ajunge la un acord privind această problemă.

Aș dori să închei, doamnă președintă, cu consolidarea bugetară. Să nu interpretăm greșit: semestrul european este doar o etapă. Vor mai fi altele și vom discuta despre sancțiuni. Politica recent adoptată implică mai întâi dezbaterea acestor mecanisme pentru statele membre din zona euro și, poate, căutarea apoi a unor moduri de a le extinde, în conformitate cu prevederile actuale ale tratatului, către statele membre din afara zonei euro.

Desigur, ideea este să ne îndreptăm către convergența macroeconomică și consolidarea bugetului, însă aș dori să vă reamintesc că pactul care ne leagă în problemele bugetare este Pactul de stabilitate și de creștere și că nici dezbaterea privind creșterea, ocuparea forței de muncă și politicile sociale și de mediu nu vor fi trecute cu vederea.

Această întreagă dezbatere bugetară nu este o simplă dezbatere privind restaurarea echilibrului în diferitele state membre. Este vorba despre a vedea care aspect al bugetelor noastre ne va permite să ne îndreptăm nu doar spre echilibru, ci și spre creștere, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea de politici sociale și participare activă – și accentuez cuvântul „activă” – în combaterea schimbărilor climatice.

Vom încerca să facem toate acestea. Președinția belgiană este evident pregătită să facă progrese asupra acestor diferite probleme și, după cum tocmai am spus acum, vom face din nou acest lucru, după-amiază, cu privire la fondurile de investiții.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  António Fernando Correia De Campos (S&D), în scris. – (PT) Consiliul ECOFIN a luat ieri două decizii corecte care corespund unor păreri pe care majoritatea din Parlament le susțin de luni de zile. Prima decizie s-a referit la supravegherea macroprudențială a sistemului financiar, sub Comitetul pentru riscuri sistemice (CERS), împreună cu supravegherea microprudențială a băncilor, a asiguratorilor și a fondurilor de pensii și la controlul bunurilor imobiliare. A doua decizie a fost asupra introducerii semestrului european ca proces de coordonare a politicii economice europene. La fel ca analiza ex-ante a dezvoltării bugetare comparative a statelor membre, semestrul european nu ar trebui considerat o măsură invazivă asupra autonomiei bugetare naționale, ci o modalitate de a discuta o perspectivă mai largă asupra economiei. Aceasta nu are loc doar din punct de vedere financiar, ci mai ales prin integrarea ocupării forței de muncă și a politicii de incluziune socială. Împărtășim această perspectivă largă și dorim să vedem că se dezvoltă în următoarele etape ale guvernanței economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Seeber (PPE), în scris.(DE) Noile regulamente pentru piața financiară internă trebuie susținute deoarece reprezintă îmbunătățiri și mai multă securitate pentru investitor. Piețele financiare funcționează peste granițele internaționale de decenii și din acest motiv autoritățile financiare trebuie în cele din urmă să înceapă și ele activitatea transfrontalieră. Cu toate acestea, aplicarea acestor rezoluții presupune ca autoritățile naționale să renunțe la câteva dintre competențele lor și să le transfere de facto către instituțiile comunitare. Însă aceasta este una dintre condițiile cheie pentru crearea unei piețe interne pe deplin funcțională.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris.(EL) Dezbaterea privind declarațiile președintelui Comisiei și ale Consiliului referitoare la deciziile Consiliului ECOFIN dovedește că întregul aspect politic al capitalului se reflectă în alegerea strategică a monopolurilor de a transfera povara crizei capitaliste asupra clasei muncitoare și a mesei populare. Injecțiile de optimism artificial sunt contrazise de propriile date ale Comisiei, care arată că redresarea capitalistă este slabă, instabilă și nesigură. Din acest motiv atacul brutal împotriva masei populare este intensificat prin mijloace și metode suplimentare: așa-numita „guvernanță economică sporită”, „semestrul european” pentru respectarea mai strictă de către statele membre a Pactului de stabilitate și de creștere, promovarea mai rapidă și mai eficientă a strategiei UE 2020 împotriva reprezentanților locali, modificările bugetului UE și monitorizarea îndeaproape a bugetelor statelor membre pentru a garanta aplicarea uniformă a reducerilor drastice ale cheltuielilor sociale. Aberațiile despre crearea unor autorități europene care pretind să controleze creditele și să impoziteze băncile și tranzacțiile la bursa de valori sunt artificii menite să inducă în eroare mișcarea populară și sporesc opoziția mesei populare. Planurile dovedesc încă o dată că războiul împotriva ocupării forței de muncă dezlănțuit în Grecia de către guvernul PASOK și UE și celelalte părți de capital nu sunt specifice Greciei; este alegerea strategică de capital pentru întreaga Uniune.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate