Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2788(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : O-0046/2010

Texte depuse :

O-0046/2010 (B7-0319/2010)

Dezbateri :

PV 08/09/2010 - 12
CRE 08/09/2010 - 12

Voturi :

Texte adoptate :


Dezbateri
Miercuri, 8 septembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

12. Proiect de lege privind ONG-urile israeliene (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind întrebarea orală adresată Comisiei de către Franziska Katharina Brantner și Nicole Kiil-Nielsen, în numele Grupului Verts/ALE, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Alexandra Thein, Ivo Vajgl, Baroana Sarah Ludford și Leonidas Donskis, în numele Grupului ALDE, Véronique De Keyser, în numele Grupului S&D, și Marie-Christine Vergiat, în numele Grupului GUE/NGL, privind proiectul de lege privind ONG-urile israeliene (O-0046/2010 - B7-0319/2010).

 
  
MPphoto
 

  Franziska Katharina Brantner, autoare. – Domnule președinte, mă aflu aici în calitate de prietenă a democrației și în calitate de prietenă a democrației israeliene. Mă preocupă democrația israeliană și acesta este motivul pentru care am depus o întrebare în primăvară cu privire la o lege care s-ar putea aplica ONG-urilor israeliene și care semăna unor legi pe care le cunoaștem din alte părți mai puțin democratice din această lume. O parte din această lege era despre includerea ONG-urilor în registrul partidelor politice și înlăturarea statutului lor de scutire de impozite. Acest lucru ne-a îngrijorat foarte tare.

Din fericire, am observat că acest aspect a fost schimbat și înlăturat, dar, din păcate, legea încă prevede un proiect de lege care să crească și mai mult transparența privind banii care vin din partea entităților politice. Acesta nu cere același lucru de la donatorii privați, ceea ce ni se pare îngrijorător, și face o trimitere specifică la Uniunea Europeană ca fiind unul dintre donatori atunci când este vorba despre persoanele care susțin această lege.

UE este una dintre țintele noii legi deoarece multe persoane din Israel, cărora nu le plac neapărat democrația sau drepturile omului, consideră că UE sprijină proiectele de ONG-uri care sunt împotriva intereselor Israelului, fără a defini de fapt care sunt acele interese.

Suntem profund îngrijorați și am dori să știm ce credeți că ar putea însemna asta pentru finanțarea UE? Cum credeți că ar trebui să reacționăm? Și nu putem măcar să ne așteptăm la aceleași reguli de transparență pentru fiecare donator – privat sau public, UE sau oricare altă țară – atunci când este vorba despre ONG-urile din Israel?

 
  
MPphoto
 

  Annemie Neyts-Uyttebroeck, autoare. – Domnule președinte, întrucât am consemnat întrebarea orală către Comisie privind „noul proiect de lege privind ONG-urile” israeliene – după cum este numit de către ONG-ul israelian care se autointitulează Monitorul ONG – proiectul a fost diluat considerabil, după cum tocmai a explicat Franziska Brantner. Eu și grupul meu salutăm aceste modificări. Nu mai este necesar ca toți cei care primesc finanțări externe în scopul activităților politice în Israel să se înregistreze în registrul „partidului politic”. Se pare că aceste organizații nu mai riscă să își piardă statutul de scutiți de impozite, iar potențialele încălcări ale legii vor fi pedepsite cu o amendă.

După cum am spus, aceste schimbări sunt de apreciat. Autoritățile israeliene și câteva ONG-uri israeliene nu au agreat poate reacția noastră la proiectul inițial însă, după cum am văzut, acțiunile noastre au avut efect.

Acestea fiind spuse, scopul prezentului proiect încă provoacă îngrijorare. În primul rând, acesta poate viza intimidarea UE și a statelor sale membre. În nota informativă pe care am primit-o de la ONG-ul pe care tocmai l-am menționat (Monitorul ONG israelian), am citit următoarele și citez: „UE și statele membre direcționează zeci de milioane de euro anual către un grup restrâns de ONG-uri israeliene extrem de politizate prin procese non-transparente. Măsura în care statele europene utilizează finanțarea ONG-urilor pentru a influența dezbaterile politice și publice israeliene nu are comparație în relațiile dintre democrații. Prin urmare, transparența mai mare în ceea ce privește finanțarea de la guvernele exterioare este esențială pentru procesul democratic israelian și dreptul publicului de a ști.”

Este inutil să spun că unele dintre acele afirmații sunt absolut false, dar sunt foarte revelatoare. Acestea arată cât de mare este neîncrederea între unii factori de decizie ai Israelului și UE și trebuie să facem ceva în această privință. Acestea arată, de asemenea, cât de încurcate se simt segmentele importante ale opiniei publice israeliene; și acesta este un motiv de preocupare. Ambele elemente fac ca o soluție pașnică în Orientul Mijlociu să fie și mai dificilă decât este deja. Întrebarea mea pentru dumneavoastră, domnule comisar, este: ce intenționați să faceți în această privință pentru a îmbunătăți situația?

 
  
MPphoto
 

  Véronique De Keyser, autoare.(FR) Domnule președinte, raportul Goldstone a avut un rezultat neașteptat.

Intenția era de a stabili adevărul despre crimele de război din timpul operațiunii „Cast Lead” din decembrie 2008 și a stârnit, de fapt, un protest în Israel. Justice Goldstone a fost supus atacurilor personale, iar ONG-urile care au avut curajul să depună mărturie au devenit ținte. La scurt timp după această furtună mediatică, au apărut câteva proiecte de legi care intenționau să controleze și mai mult ONG-urile și să slăbească orice opoziție față de politica guvernamentală.

Printre acestea se număra un proiect de lege privind ONG-urile care vroia inițial să le considere organizații politice și, prin urmare, nescutite de impozit.

În al doilea rând, un proiect de lege privind pedepsirea boicotării bunurilor israeliene, chiar și bunuri de la colonii, inclusiv boicotarea solicitată de un guvern, organizație sau cetățean de origine străină. Pentru a simplifica, dacă o persoană franceză solicită boicotarea bunurilor provenite din colonii pe internet, aceasta ar putea fi penalizată, iar dacă autoritatea palestiniană va face același lucru, aceasta va primi același tratament.

În al treilea rând, un proiect de lege privind jurisdicția universală care îi oferă Israelului competența de a decide în cauze de acest gen.

Diverse alte proiecte de lege care restricționează libertatea de exprimare sau de circulație sunt în curs de elaborare. Nu este posibil să le enumerăm pe toate, dar toate urmează aceleași linii și sunt îngrijorătoare. Acestea recurg la un atac direct asupra libertății de exprimare, care este un drept uman inalienabil și un corolar necesar al democrației.

Faptul că Knesset a modificat legea privind ONG-urile până în punctul în care a devenit aproape acceptabilă chiar și pentru ONG-uri este un lucru bun. Să sperăm că și celelalte proiecte de lege vor avea aceeași soartă, mai ales legea privind boicotarea care va fi supusă Knessetului în primă lectură la 15 septembrie.

Aș dori să atrag atenția Comisiei asupra acestui aspect: dacă spunem că bunurile importate ilegal în condițiile acordurilor noastre nu pot fi cumpărate în Europa, este ca și cum am interzice sfaturile împotriva cumpărării, de exemplu, a bunurilor contrafăcute sau a ceasurilor furate de la o tarabă din piață. Parlamentul va monitoriza îndeaproape această problemă.

În această privință, aș întreba Europa: ce facem noi în Europa referitor la acest proces de pace israelo-palestinian? Unde era Înalta noastră Reprezentantă? În ce stadiu ne aflăm cu acest proces atât de important?

 
  
MPphoto
 

  Marie-Christine Vergiat, autoare.(FR) Domnule președinte, la începutul acestui an, guvernul israelian a adoptat un proiect de lege care aduce direct în discuție finanțarea acordată de Uniunea Europeană ONG-urilor din Israel.

Am cosemnat personal la această întrebare și sunt mulțumită de faptul că aceasta ne permite să evaluăm munca excelentă a ONG-urilor israeliene care luptă zilnic pentru pace, democrație și, la modul mai general, pentru drepturile omului pe teritoriul statului Israel. De prea multe ori, aceste ONG-uri sunt cele de care se uită în conflictul israelo-palestinian, deși acestea depun o muncă remarcabilă, după cum am spus deja, și sunt hărțuite intens.

Guvernul israelian s-a retras sub puțină presiune, mai ales din partea noastră, fără a schimba direcția politicii sale. Într-adevăr, autoritățile israeliene caută să pună în aplicare un veritabil arsenal legal pentru a preveni orice tip de critică a politicii lor, inclusiv din străinătate.

Eu, de asemenea, mă concentrez pe dispozițiile care caută să interzică activitățile de boicotare și, chiar mai rău, pe o dispoziție care să aducă în discuție principiul jurisdicției universale care este consacrat în multe tratate internaționale la care Israelul este semnatar. Din păcate totuși, știm că guvernul israelian face uneori o abordare „variabilă geometric” a dreptului internațional. De fapt, știm că aceste propuneri reprezintă reacțiile guvernului israelian la raportul Goldstone.

Domnule comisar, Uniunea a stabilit un parteneriat privilegiat cu Israelul pe care nimic nu pare să poată să îl pună în discuție. Ni se pare totuși, în această Cameră, că există limite. Trebuie să punem capăt hărțuirii din partea guvernului israelian față de ONG-urile care îi critică politica și solicităm fără reținere ca acesta să retragă aceste propuneri care nu sunt demne de un stat care se pretinde a fi o democrație.

Ne puteți garanta că, chiar dacă această legislație este adoptată, deși sper că nu se va întâmpla aceasta, Uniunea Europeană va continua totuși să finanțeze necondiționat aceste ONG-uri în Israel? Ne puteți spune ce intenționează să facă Comisia pentru a convinge guvernul să retragă aceste măsuri și să salveze dreptul la asociere, care este un stâlp fundamental al democrației? Ne puteți asigura că vor fi numiți ofițeri de legătură în Israel care să aibă responsabilitatea drepturilor omului ca parte a procesului de creare a Serviciului european pentru acțiune externă astfel încât ONG-urile să facă negocieri pe loc?

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Domnule președinte, organizațiile societății civile joacă un rol important în societățile deschise și democratice. Israelul are tradiția neîndoielnică a unei societăți civile libere, deschise și vibrante care joacă un rol pozitiv în multe sectoare, inclusiv în monitorizarea drepturilor omului, atât în Israel, cât și pe teritoriile palestiniene ocupate, și care pune accentul pe problemele de mediu și culturale.

UE cooperează cu organizații neguvernamentale israeliene de mulți ani și este deosebit de interesată de a continua această cooperare productivă, mai ales datorită faptului că ONG-urile israeliene au reputația unui profesionalism excelent în domeniile lor. Din acest motiv am urmat cu interes dezbaterea în Knesset privind proiectul referitor la „dezvăluirea surselor de finanțare din străinătate”. Am exprimat aceste preocupări bine cunoscute autorităților israeliene cu multe ocazii.

După cum este enunțat în Raportul privind politica europeană de vecinătate al Comisiei, prima versiune a proiectului, din februarie anul trecut, conținea cerințe noi privind activitățile societății civile care – dacă ar fi fost adoptate – ar fi îngreunat semnificativ munca ONG-urilor în Israel.

O versiune nouă și revizuită substanțial a fost discutată în vară de către membrii Knesset, guvern și reprezentanții societății civile. În august a fost adoptat un nou proiect în primă lectură în cadrul Knessetului.

În ultimul proiect de lege, au fost stabilite dispozițiile care înlătură scutirile de taxe pentru ONG-uri, inclusiv obligația de a le trece în registrul partidelor politice. Acestea sunt cu siguranță modificări binevenite.

Cu toate acestea, în viziunea noastră, obligațiile de raportare impuse ONG-urilor tot vor deveni inutil de stricte, nu în ultimul rând deoarece cerințele administrative actuale pentru ONG-urile din Israel asigură deja o transparență corespunzătoare a finanțărilor publice. Mai mult, aceste criterii noi de transparență vor acoperi doar finanțările publice din străinătate, în timp ce sursele externe private nu vor trebui să fie dezvăluite – după cum s-a subliniat, pe bună dreptate. Această abordare îi va discrimina pe cei care lucrează cu finanțări publice externe, inclusiv din partea UE.

În planul de acțiune PEV, Israel și Uniunea Europeană au convenit să se implice într-un dialog regulat privind problemele societății civile și să promoveze legăturile dintre UE și societatea civilă. Cel mai recent grup de lucru UE-Israel privind drepturile omului s-a reunit la 2 septembrie și a discutat, de asemenea, în detaliu, subiectul finanțării ONG-urilor.

Proiectul va trece prin mai multe discuții și lecturi la Knesset în următoarele luni. Vom continua să urmărim îndeaproape evoluțiile.

 
  
MPphoto
 

  Hans-Gert Pöttering, în numele Grupului PPE.(DE) Domnule președinte, domnule Füle, doamnelor și domnilor, legislația propusă privind organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) din Israel ne-a dat multe motive de îngrijorare. Ne-am făcut griji că va fi restricționată semnificativ capacitatea ONG-urilor din Israel de a acționa.

În timpul unei vizite a unei delegații a președinților de comisie din partea Parlamentului European, la care am participat în calitate de președinte al grupului de lucru privind Orientul Mijlociu, într-o reuniune foarte pozitivă cu viceprim-ministrul Dan Meridor, le-am transmis preocuparea noastră colegilor noștri din Knessetul din Ierusalim, mai ales. Aș dori să văd că oameni inteligenți, echilibrați, precum Dan Meridor, joacă un rol public mult mai proeminent decât ministrul de afaceri externe, de exemplu, cu poziția căruia nu sunt deloc de acord.

Așa cum au spus toți vorbitorii, proiectul include unele îmbunătățiri. Salut foarte mult ceea ce a spus domnul Füle, însă mai există încă niște întrebări fără răspuns. Ori de câte ori se impun restricții asupra sarcinilor și sferei de influență ale organizațiilor pentru drepturile omului și ale altor ONG-uri, trebuie să ne facem auziți. Legislația nu a fost adoptată încă și se așteaptă o decizie în cadrul sesiunii Knessetului din octombrie. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape situația.

În calitate de prieten adevărat al Israelului, aș dori să spun că guvernul și parlamentul israelian trebuie să fie tratate la fel ca oricare alt guvern sau parlament. Israelul se numește pe bună dreptate o democrație. Prin urmare, acesta trebuie să accepte și criticile pe care noi simțim că este potrivit să i le facem.

Aș dori să adaug că nu înțeleg de ce Ambasada Israeliană la Bruxelles a lansat o declarație de presă ieri conform căreia astăzi discutăm un subiect inexistent, iar dezbaterea nu ar trebui să aibă loc din cauza procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Aș dori să mă adresez guvernului israelian și să clarific că ne opunem tuturor declarațiilor făcute de către Președintele Iranului privind securitatea Israelului, că ne opunem terorismului de orice gen și că atunci când vor fi omorâți oameni în Hebron, vom condamna puternic acest lucru. Cu toate acestea, trebuie să îi spunem Israelului și faptul că construirea de așezări nu trebuie să reînceapă mai târziu de 26 septembrie. În schimb, Israelul trebuie să pună bazele continuării procesului de pace. Israel are o mare responsabilitate în acest domeniu și sperăm foarte mult că va exista o pace stabilă și de durată în care atât Israelul, cât și statul palestinian vor avea granițe securizate. Demnitatea amândurora, a israelienilor și a palestinienilor, este importantă.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Richard Howitt, în numele Grupului S&D. – Domnule președinte, în săptămâna în care se reiau discuțiile despre pace și în ziua care marchează începutul Anului Nou evreiesc – le urezshana tova tuturor evreilor din lume – regret profund faptul că Knessetul israelian încă mai intenționează să impună restricții de raportare dificile și inacceptabile tuturor organizațiilor pentru drepturile omului la primirea de fonduri externe, inclusiv din partea Uniunii Europene.

Am auzit de la ONG-urile afectate, atât în grupul nostru de lucru din Orientul Mijlociu, cât și în Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului, că acestea întreprind activități privind drepturile omului pe bună credință, dar sunt intimidate și hărțuite cu acuzații de părtinire politică.

Astfel de restricții asupra ajutorului internațional pentru ONG-urile pentru drepturile omului există în țări precum Birmania, Tunisia și Rwanda. Acestea nu ar trebui să fie introduse într-o țară precum Israel și sunt contrare obligațiilor Israelului de a sprijini libertatea de asociere în temeiul convențiilor Organizației Internaționale a Muncii.

Există prea puține voci pentru pace și drepturile omului de ambele părți ale conflictului din Orientul Mijlociu. Aceia care vorbesc totuși sunt adesea doborâți de alții care iau calea violenței.

Societățile democratice pluraliste care operează în condiții de pace și stabilitate prețuiesc societatea civilă, chiar și atunci când mesajul acesteia poate fi uneori dificil. După cum spunea George Orwell, „libertatea este dreptul de a spune oamenilor ceea ce nu vor să audă”.

 
  
MPphoto
 

  Chris Davies, în numele Grupului ALDE. – Domnule președinte, mă refer la scrisoarea din partea ambasadorului israelian, domnul Curiel, către președintele Subcomisiei noastre pentru drepturile omului.

Intenția mea era să salut și într-adevăr să sprijin declarația acestuia că ar trebui să fim pregătiți să susținem principiul transparenței în finanțarea organizațiilor. Ne-am aștepta la asta acolo, de ce nu și în Israel.

Apoi mi-am îndreptat privirea către unul dintre ultimele paragrafe ale acestei scrisori, în care acesta și-a exprimat respingerea față de orice comparație făcută între societatea civilă pluralistă israeliană și alte câteva țări. El folosește aceste cuvinte: „Angajarea pe o cale atât de greșită ne poate duce pe toți la o viață trăită pe seama propriilor prerogative ale Europei, foste și actuale”. Dacă aceasta nu este o trimitere la Holocaust, nu știu ce e. Implicațiile sunt clare: voi, europenii, nu aveți dreptul să criticați Israelul din cauza trecutului vostru. Aveți mâinile murdare de sânge.

Eu nu am fost responsabil de acțiunile naziștilor. Nu eram născut atunci, mulți dintre cei prezenți nu erau născuți atunci, iar această Uniune Europeană a fost stabilită pentru a încerca să garantăm că un astfel de rău nu va mai exista niciodată. Resping ideea că trebuie să închidem ochii la comportamentul respingător al Israelului – blocada economică din Gaza, ocuparea teritoriului palestinian și încălcarea drepturilor omului – mult prea des.

Resping ideea că ar trebui să ne forțăm să nu întrebăm de ce un popor care a suferit atât de mult în secolele trecute provoacă acum atâta suferință poporului palestinian.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Nicole Kiil-Nielsen, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, unii spun că dezbaterea de azi nu mai este pe subiect. Cu toate acestea, în timp ce grupurile de presiune atacă finanțarea UE pentru ONG-urile israeliene din 2005, condițiile de muncă ale societății civile din Israel continuă să se deterioreze.

De la publicarea raportului Goldstone, mulți reprezentanți ai organizațiilor au fost defăimați, intimidați și arestați. În prezent, se discută paisprezece proiecte de lege. Toate acestea au ca scop restricționarea independenței și libertății de asociere. V-aș reaminti că apărătorilor israelieni ai drepturilor omului nu li se mai permite accesul pe teritoriile ocupate fără o autorizație de la armată.

Proiectul de lege afectează democrații și pacifiștii israelieni, care au putut beneficia de instrumentul european pentru democrație și drepturile omului deoarece acesta, chiar și în forma sa modificată, vizează în mod specific finanțarea organizațiilor internaționale, și nu finanțarea privată.

Nu vom mai accepta ca acei oameni care au curajul să denunțe umilirile zilnice suferite de palestinieni, expulzările familiilor, demolarea caselor, confiscarea terenurilor și privarea de apă să fie reduși la tăcere.

 
  
MPphoto
 

  Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Domnule președinte, asemenea tuturor statelor suverane, Israelul are tot dreptul să supravegheze, să monitorizeze și să reglementeze așa cum crede de cuviință activitățile ONG-urilor naționale și internaționale care operează pe teritoriul său, mai ales dacă acestea sunt de natură politică și ar putea sprijini terorismul sau ar putea proveni dintr-o țară care sprijină terorismul.

Israel este o democrație parlamentară caracterizată de o societate civilă puternică în care toate umbrele de păreri non-violente pot fi prezentate și discutate în mod deschis. ONG-urile care operează în Israel au o libertate incomparabilă cu alta în tot Orientul Mijlociu, care este în general un mediu represiv pentru societatea civilă. Rusia a adoptat o legislație draconiană împotriva ONG-urilor, în ciuda faptului că este membră a Consiliului Europei, însă Rusia este mare și are petrol și gaz, în timp ce Israel este mic și sărac în resurse, ceea ce explică poate motivul pentru care Rusia scapă fără probleme de control în acest caz.

Prin urmare, dezbaterea de azi pare să fie în mod suspicios un alt exercițiu de critică a Israelului de către suspecții obișnuiți, de genul celui de care acest Parlament se bucură prea des – ignorând faptul că proiectul de lege propus Knessetului a suferit modificări și îmbunătățiri considerabile. În timp ce între Israel și palestinieni tocmai au fost reluate discuțiile directe, noi, în Parlamentul European, riscăm să ne condamnăm singuri la pierderea credibilității prin dezbateri inutile de acest gen.

 
  
MPphoto
 

  Kyriacos Triantaphyllides, în numele Grupului GUE/NGL.(EL) Domnule președinte, proiectul propus vizează să se încadreze în strategia mai vastă de a lipsi de legitimitate lupta de apărare a drepturilor omului în Israel prin cenzurarea vocilor divergente din interiorul țării și prin completarea acestui gen de acțiuni de intimidare, precum arestările de la protestele împotriva războiului din Gaza din trecut.

În mai anul trecut, Direcția Generală Relații externe a descoperit că situația ONG-urilor din Israel se deteriorase. Cu toate acestea, de atunci, Uniunea Europeană nu a condamnat public nici măcar o dată deciziile privind legislația propusă și nici nu a solicitat public Israelului să respecte libertatea de exprimare a cetățenilor săi. Uniunea Europeană nu poate declara loialitate statului de drept și să recunoască pericolele, dar să închidă totuși ochii atunci când drepturile omului nu sunt respectate. Aceasta trebuie să adopte o poziție publică solicitându-i Israelului să retragă proiectul.

Într-o perioadă în care ONG-urile fondate de Uniunea Europeană sunt atacate și sprijinul lor financiar din partea comunității este subminat, Uniunea Europeană nu poate continua să consolideze relațiile cu Israelul. Aceasta trebuie să stabilească condiții pentru a continua comerțul și suspenda acordul de asociere până când Israelul va respecta libertatea de exprimare și de asociere. Mai mult, Israelul trebuie să respecte articolul 2 din acordul de asociere privind drepturile omului și să retragă proiectul propus.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Stavros LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Bastiaan Belder, în numele grupului EFD.(NL) Domnule președinte, vă spun sincer că această dezbatere este stranie, din mai multe puncte de vedere. Pe scurt, într-o propoziție: pe baza unor întrebări parlamentare depășite, dezbatem o procedură juridică israeliană actuală care încearcă să se asigure că ONG-urile israeliene sunt cât se poate de transparente din punct de vedere financiar. Vă rugăm să aveți în vedere faptul că proiectul de lege contestat cântărește cu atenție dreptul organizațiilor de a funcționa liber într-o democrație în raport cu dreptul cetățenilor israelieni de a ști cine finanțează ONG-urile în cauză. Transparența este, de mulți ani, un motto politic european. Există vreun motiv pentru care acest principiu atât de frecvent declarat nu trebuie aplicat în mod corespunzător unei situații în care Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia acordă sume de bani substanțiale ONG-urilor israeliene? Dacă această Cameră se opune acestui lucru, după părerea mea, ea are o prestație lamentabilă, atât în Parlament, cât și în statul evreiesc. Cu o atitudine atât de suspectă din punct de vedere politic, veți înstrăina cu siguranță cetățenii cu principii ai Europei, respectiv contribuabilii.

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Domnule președinte, sunt profund deranjată de conținutul și tonul unora dintre contribuțiile la dezbaterea de astăzi. Deoarece discuțiile directe dintre Israel și Autoritatea Palestiniană au început șovăielnic, aș îndemna această Cameră să fie prudentă în remarcile sale într-un moment foarte delicat în Orientul Mijlociu.

Din experiența propriei mele circumscripții din Irlanda de Nord, vă pot spune că asemenea discuții sunt fragile. Intervențiile din exterior sunt adesea contraproductive și destabilizează progresul. Situația a fost agravată și mai mult de atacul aleatoriu de săptămâna trecută, soldat cu moartea a patru cetățeni israelieni. Sunt sigură că deputații vor condamna și ei acest atac și că vor lăuda Israelul pentru angajamentul față de negocieri.

Revenind la legislația în cauză, ar trebui să recunoaștem că Guvernul Israelian a colaborat cu Parlamentul din țara sa pentru a soluționa neînțelegerile. Proiectul de lege care va trece prin Knesset a suferit modificări semnificative. Aceste schimbări sunt exemple de democrație israeliană în acțiune și de receptivitate a acestei țări la critici rezonabile și măsurate. Celelalte măsuri se concentrează asupra aplicării principiilor deschiderii, transparenței și responsabilității pentru sectorul ONG-urilor. ONG-urile din întreaga lume le promovează periodic ca principii cheie pentru o viață publică sănătoasă într-o societate democratică.

Mai mult, cerința ca sprijinul guvernamental extern să fie recunoscut în campanii publicitare publice și pe site-uri web este comparabilă cu cerința privind finanțarea UE, de recunoaștere și promovare a primirii fondurilor UE. Aș îndrăzni să spun că refuzul ONG-urilor – și al unora dintre membrii acestui Parlament – de a accepta aceste propuneri este deopotrivă ilogic și ipocrit.

Dezbaterea respectivă reprezintă un amestec în afacerile interne ale unui stat din afara Uniunii Europene cu privire la un subiect care este deja în discuție. Mulți israelieni ar trage concluzia că acest lucru se datorează unui sentiment anti-israelian într-un moment de negocieri pașnice, când ar trebui să fim o sursă de încurajare pentru respectivii negociatori.

 
  
MPphoto
 

  Chris Davies (ALDE). – Dle președinte, îi mulțumesc dnei Dodds. Aș ruga-o pe să accepte că este o membră relativ recentă a acestei Camere. Unii dintre noi, care se pare că facem parte din această instituție de o perioadă de timp remarcabil de lungă, am asistat deja la un număr de negocieri de pace directe între Israel și Palestina și am descoperit că a nu ne amesteca nu înseamnă neapărat a contribui la proces, chiar deloc?

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Domnule președinte, recunosc, desigur, faptul că fac parte de relativ puțin timp din această Cameră, însă mă aștept ca stimabilul deputat să recunoască că m-am mai confruntat cu situații conflictuale și cu cazuri de terorism, în propria mea circumscripție din Irlanda de Nord.

Se întâmplă să am o experiență personală în astfel de cazuri de terorism și, având în vedere că am luat parte la negocieri care au dus la un viitor democratic mai pașnic pentru poporul meu din Irlanda de Nord, am învățat că intervențiile din exterior, și îndeosebi acele intervenții externe foarte distorsionate, sunt greșite și nefolositoare.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE). – Domnule președinte, după ce am ascultat această dezbatere, aș vrea să vă împărtășesc faptul că am fost, mulți ani, director general al unui ONG care a promovat aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, a pledat pentru „da” la referendum și a organizat multe programe privind educația politică, democrația etc.

De asemenea, am avut sponsorii noștri în Polonia și în străinătate. Este vorba atât despre persoane private, întreprinderi și fundații politice, cât și despre diferite programe ale Uniunii Europene, și am fost, desigur, obligați să declarăm sursele banilor precum și sumele primite. Acest lucru a fost valabil și pentru toate sumele primite de la bugetul UE. Nu am considerat niciodată acest aspect ca fiind vreo formă de discriminare sau un impediment.

Cât despre această discuție, trebuie să spun cu regret că ne pierdem în dezbateri care au la bază documente învechite. Pierdem din vedere imaginea de ansamblu, și acesta este lucrul de care avem într-adevăr nevoie. Aici este vorba despre standarde, este vorba despre democrație, democrația bazată pe cetățeni activi adesea organizați în ONG-uri pline de viață, dinamice.

Transparența este un standard al democrației, și un proiect de lege sau orice document juridic ce solicită transparență pentru orice finanțare publică sau privată ar trebui apreciat, și nu condamnat, în această Cameră.

Poate ar trebui să încurajăm și raportarea donatorilor privați. De ce trebuie transparența să împiedice activitatea, să slăbească situația ONG-urilor, să discrimineze? De ce este transparența necesară? Acestea sunt întrebările pe care ar trebui să ni le punem cu privire la orice organizație din lume care are sprijinul nostru.

Israel este un stat democratic. A existat o discuție aprinsă în Knesset despre acest proiect de lege, care s-a materializat în legea din august de anul trecut. Astfel, mulțumindu-i comisarului Füle pentru toate informațiile pe care ni le-a furnizat, nu pot decât să le urez lui, Comisiei și nouă tuturor, să continue și să dezvolte mai departe buna cooperare dintre Uniunea Europeană și Israel.

 
  
MPphoto
 

  Proinsias De Rossa (S&D). – Domnule președinte, aș dori mai întâi să răspund la afirmația conform căreia intervenția din exterior este întrucâtva dăunătoare proceselor de pace. Dacă ar fi să urmăm firul logic, Uniunea Europeană, și într-adevăr și lumea în general, ar trebui să întoarcă spatele la fiecare conflict din lume și să pretindă că nu este treaba sa. Acesta este un argument fără sens, dnă Dodds, și vă îndemn să vă revizuiți opinia în această privință.

Este complet legitim ca acest Parlament să examineze potențialele amenințări la libertatea discursului și libertatea de asociere în orice stat cu care avem o relație comercială. Tratatele noastre ne obligă să ne angajăm în activități de comerț pe baze etice. Israel, care are o relație comercială foarte strânsă cu UE, nu poate fi scutit de o astfel de cercetare amănunțită.

Salut schimbările care au fost aduse până acum la legea finanțării ONG-urilor în comisia juridică a Knessetului, ce s-au datorat fără îndoială presiunii internaționale create, însă acesta nu este decât primul pas. Legea tot trebuie să se întoarcă la comisie și să treacă printr-un al doilea și un al treilea pas. Încă nu știm cum va arăta versiunea finală.

Totuși, proiectul de lege în forma aceasta este unul draconic și neechilibrat ce va discrimina în favoarea donațiilor private din partea entităților străine, ce nu vor fi obligate să dezvăluie sursa sau scopul acestor donații. Acesta fie este, fie nu este un proiect de lege referitor la transparență. Dacă răspunsul este afirmativ, transparența trebuie să fie deplină.

Sunt sceptic în ceea ce privește rezultatul final și consider că Parlamentul, Comisia și Consiliul trebuie să rămână vigilenți și să afirme în mod clar că legislația, dacă va trece, ceea ce nu respectă cerințele transparenței echilibrate, va avea o consecință asupra relației noastre.

Aș dori să comentez pe scurt cu privire la legislația boicot propusă, ce va încerca să încrimineze orice persoană care sprijină un boicot al vânzării, în Europa, a bunurilor produse ilegal în coloniile ilegale. Aș privi această situație ca pe o încălcare a dreptului la acțiune politică.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 

  Bastiaan Belder (EFD).(NL) Domnule președinte, în urmă cu doar o clipă, colegul meu, dl De Rossa, a afirmat că o dezbatere privind proiectul de lege contestat a avut deja loc și că proiectul de lege a fost modificat. Aș putea să subliniez că dezbaterea este încă în desfășurare? În calitate de președinte al delegației în Israel, am fost informat mai devreme în cursul acestei săptămâni în privința acestui aspect, însă ceea ce m-a surprins – și acum vine întrebarea pentru dvs. – este că susțineți că respectivele amendamente au fost rezultatul presiunii din exterior. Sugerați că colegii noștri din Knesset nu au dreptul să-și schimbe părerea, așa cum a făcut președintele comisiei în cauză când a propus ca donatorii privați să fie și ei reglementați prin această lege privind transparența? Nu este acest fapt, cu siguranță, opusul presiunii din exterior? Cu alte cuvinte, credeți că presiunea din exterior este singurul lucru care poate determina membrii Knessetului israelian să-și schimbe părerea? Consider că această convingere este destul de nedreaptă.

 
  
MPphoto
 

  Proinsias De Rossa (S&D). – Domnule președinte, nu voi face declarația lipsită de noimă că doar presiunea din exterior poate încuraja parlamentarii să-și schimbe punctul de vedere, însă este evident că presiunea internațională chiar contribuie în acest sens. Știu că acest lucru s-a întâmplat în cazul Irlandei. În procesul de pace din Irlanda, aceasta a contribuit la schimbarea punctului de vedere al IRA și al partidului Sinn Féin. În mod evident, în Irlanda am exercitat și presiune internă asupra lor, însă presiunea internațională este, de asemenea, desigur, o parte importantă din procesul democratic. Suntem, la urma urmei, o singură lume.

 
  
MPphoto
 

  Frédérique Ries (ALDE). (FR) Domnule președinte, sunt, uneori, uimită de sensul unora dintre dezbaterile noastre aici în Parlament. Mi se întâmplă aceasta și azi.

Despre ce vorbim? Ce este pe ordinea de zi? Nu raportul Goldstone. Nu înțelegerile. Nu operațiunea „Cast Lead”. Nu, titlul dezbaterii este „Proiect legislativ privind ONG-urile israeliene”, un proiect care este încă dezbătut în Knesset și care nu a fost votat încă.

Parlamentul nostru a cerut așadar, în aprilie, dezbaterea imediată a acestui subiect după ce acesta fusese adus în discuție de guvernul israelian, și chiar înainte ca membrii parlamentului israelian să aibă ocazia de a-l dezbate. Fapt cu atât mai condescendent – îmi cer scuze dar acesta este singurul cuvânt pe care l-am găsit – dat fiind că acest proiect legislativ, și acest lucru a fost deja menționat, a fost modificat considerabil acum. Într-adevăr, este o insultă la adresa muncii colegilor noștri din Knesset să credem că întrebarea noastră orală de aici, din acest Parlament, este cea care a schimbat lucrurile. Arată o totală lipsă de înțelegere a mentalității israeliene și a vitalității procesului democratic, a ONG-urilor, și a membrilor Parlamentului Israelian.

Mr Pöttering a menționat o vizită pe care tocmai a făcut-o în Israel. Și eu m-am întors din Israel; m-am întors sâmbătă. M-am întâlnit cu reprezentanți aleși ai Partidului Kadima, ai Partidului Muncii, și cu unii din Partidul Likud, și vă pot asigura că lucrează cu ONG-urile de luni de zile cu privire la acest subiect. Nu ne-au așteptat pe noi. Așadar, nu înțeleg: fiecare democrație din lume – și acest fapt a fost, de asemenea, afirmat – se îndreaptă spre mai multă transparență, comportament etic și responsabilitate în serviciul public. Acest lucru este valabil pentru guverne, partide politice – în mod evident – pentru administrația public, pentru statele membre, de asemenea, pentru Comisia și Parlamentul nostru; cu toții urmează același proces de transparență, un proces care este cu atât mai necesar și de înțeles în cazul unei regiuni ca aceasta, atât de tulburată de conflictul tragic care se petrece aici.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 

  Nicole Kiil-Nielsen (Verts/ALE).(FR) Domnule președinte, aș dori să o întreb pe dna Ries, având în vedere că domnia sa nu crede că a existat vreun impact asupra Knessetului sau autorităților israeliene, să explice comunicatul de la Ambasada Israeliană despre care tocmai am vorbit și să explice anumite e-mail-uri pe care le-am primit în ultimele zile.

 
  
MPphoto
 

  Frédérique Ries (ALDE).(FR) Domnule președinte, nu am afirmat că nu au fost influențați, așa cum nici dl De Rossa nu a crezut, desigur, că activitatea noastră și numai ea a schimbat cursul evenimentelor din această țară. Spun doar că, după ce am discutat problema chiar săptămâna trecută cu membrii Parlamentului din țara respectivă, că aceștia au început procesul de dezbatere și de modificare a acestui proiect legislativ cu mult înainte și independent de intervenția noastră. Cred că unele remarci pe care le facem aici sunt deosebit de condescendente, și nu aș îndrăzni să vorbesc în numele ambasadorului care a trimis comunicatul respectiv ieri. Nu cred că se cade să fac acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Heidi Hautala (Verts/ALE). – Domnule președinte, personal, am consacrat o mare parte din cariere mea politică promovării transparenței în luarea deciziilor politice, însă pot observa cu destul de multă ușurință că acest proiect de lege este selectiv în încercările sale de a crea transparență.

În Subcomisia pentru drepturile omului, în iunie, au participat chiar ONG-uri din Israel și le-am întrebat despre această lege. Erau îngrijorate. Am auzit și alte păreri și am corespondat personal cu ambasadorul israelian la Uniunea Europeană cu privire la acest proiect de lege.

Aș spune, așadar, că activitatea pe care am depus-o în Parlament cu privire la această întrebare orală în subcomisie ne-a ajutat la crearea condițiilor pentru o dezbatere publică temeinică, care va avea un impact.

Însă ceea ce m-a impresionat mai presus de toate în cadrul respectivei audieri din subcomisie a fost atmosfera pozitivă în care ONG-urile israeliene și palestiniene lucrează una cu cealaltă. Cred că ar trebui să găsim noi modalități de a sprijini colaborarea acestora, deoarece acest lucru ar putea juca un rol foarte important în procesul de pace.

 
  
MPphoto
 

  Fiorello Provera (EFD).(IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, această dezbatere confirmă numeroase prejudecăți despre Israel, care continuă să influențeze politica Uniunii Europene în Orientul Mijlociu.

Astăzi discutăm un proiect de lege al Knessetului care nici măcar nu mai există, căci a suferit modificări considerabile. Noul proiect de lege prevede transparență totală în ceea ce privește finanțarea din străinătate a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care funcționează în Israel, dintre care unele, și acest lucru trebuie spus, sunt mai implicate în politică decât în asistența umanitară.

Nu mi se pare că această solicitare de transparență restricționează libertatea de asociere a persoanelor, însă astăzi discutăm despre acest lucru ca și cum ar restricționa-o. Nu ar trebui să ne surprindă, atunci, reținerea politicienilor israelieni față de Uniunea Europeană, și acest lucru poate explica de ce nu stăm la masa negocierilor israelo-palestiniene, chiar dacă suntem principalul donator din regiune.

Ar trebui mai degrabă să discutăm despre cum să îmbunătățim transparența și trasabilitatea procedurilor noastre pentru finanțarea ONG-urilor și a agențiilor Națiunilor Unite ce operează în regiune. Procedând astfel, am înlătura orice îndoieli referitoare la pozițiile noastre politice.

Voi încheia cu o propunere: în loc să discutăm proiectul legislativ, ce-ar fi să organizăm o dezbatere cu privire la creșterea anti-semitismului din Europa, îndeosebi după declarațiile dlui De Gucht?

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Domnule președinte, în februarie 2010, Knessetul a promulgat o lege ce abolea scutirea de impozite de care se bucurau toate organizațiile ce lucrau cu grupuri străine. Aceasta a fost urmată în aprilie de un proiect de lege ce interzicea toate organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) implicate în proceduri juridice în străinătate împotriva oficialilor israelieni. Este evident că criticii sistemului devin repede inamicul public numărul unu în Israel. Noul Front din Israel este acuzat public de distrugerea fundațiilor statutului israelian, din simplul motiv că a ajutat la elaborarea raportului Goldstone.

UE trebuie să adopte o poziție clară cu privire la această toleranță în creștere. În Israel și în statul palestinian, ONG-urile sunt o parte importantă din implicarea cetățenilor în politică, și, în consecință, merită protejate ca parte a unui sistem democratic. Ne așteptăm ca orice țară care, precum Israel, dorește să se asocieze mai strâns cu UE, să joace conform regulilor europene și să respecte standardele europene.

 
  
MPphoto
 

  Ria Oomen-Ruijten (PPE).(NL) Domnule președinte, am aflat, spre surprinderea mea, că Israelul s-a străduit ca acest aspect să nu se afle pe ordinea de zi europeană. Întotdeauna mă ghidez după principiul că, dacă crezi în legislația proprie, nu trebuie să-ți fie frică de dezbateri și că dezbaterea poate crea un climat în care ONG-urile, care sunt în joc aici, își pot continua activitatea în Israel fără piedici. În consecință, o dezbatere în această Cameră poate contribui doar la risipirea îngrijorării.

Domnule președinte, sunt încântată să remarc că s-au întâmplat foarte multe în perioada scursă din momentul depunerii întrebării orale adresate de dna Heidi Hautala la 27 aprilie până la dezbaterea de astăzi. Înțeleg din scrisoarea ambasadorului și din traducerea proiectului legislativ că s-au făcut modificări semnificative. Sunt încântată de acest lucru. Totuși, ceea ce mă îngrijorează este felul în care va fi aplicată noua legislație și dacă ea va fi aplicată selectiv sau nu. După părerea mea, transparența ONG-urilor face parte din fiecare democrație, și de aceea este atât de important ca și Israel să se asigure că nu există piedici nerezonabile în calea activității lor. Îi adresez dlui Füle următoarea întrebare: avem garanții că ONG-urile din Israel vor fi tratate egal și că această nouă legislație nu va duce la măsuri restrictive pentru ONG-urile care sunt, în întregime sau parțial, finanțate din străinătate?

Al treilea punct se referă la transparență, care este folosită ca argument – iar aceasta este bine –, dar ceea ce nu înțeleg este de ce donațiile private nu sunt acoperite de această legislație. Din punctul meu de vedere, aceasta este o omisiune semnificativă.

Domnule președinte, în toate celelalte privințe sunt de acord cu comentariul colegului meu, dl Pöttering, referitor la politica coloniilor.

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Trebuie să spun că sunt surprinsă de tonul acestei discuții. Astăzi trebuia să discutăm propunerile și opiniile noastre despre un proiect legislativ care este încă în curs de modificare și despre eventuale sugestii pe care le-am putea face colegilor noștri din Knessetul israelian, care sunt aleși așa cum suntem și noi în Parlamentul European, despre ce sfaturi bune sau experiențe valoroase am avea în legătură cu promulgarea unei astfel de legi.

Din nefericire, această discuție a degenerat într-un soi de luptă a unei secțiuni din acest Parlament împotriva Israelului în general. Ar trebui să ne amintim că Israelul se află într-o poziție foarte dificilă și într-o situație dificilă, că este singurul stat democratic din regiune și că este atacat de aproape toți vecinii săi. Aceasta în primul rând și, pentru a risipi orice îndoieli, în perioada alegerilor anterioare am fost președintă adjunctă a delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Israel. Am, așadar, o anume experiență, și chiar o experiență foarte bună, trebuie să precizez, cu colegii din Knessetul israelian, și nu am avut niciodată sentimentul că, atunci când am vizitat Israelul și am avut întrebări care nu erau poate pe placul lor, nu au vrut să răspundă la întrebările respective. În cele din urmă, mulți dintre domniile voastre care participați la această dezbatere ați lucrat cu mine în delegația în cauză sau lucrați chiar și în prezent. Așadar să mergem mai departe, să venim cu niște propuneri bune și, după părerea mea, colegii noștri din Knesset vor îmbrățișa aceste propuneri și vor fi bucuroși să adopte legea în acest mod.

 
  
MPphoto
 

  Margrete Auken (Verts/ALE).(DA)Domnule președinte, discursul anterior m-a făcut să mă gândesc la un e-mail pe care l-am primit în urmă cu ceva timp de la o organizație de cooperare americano-israeliană, care spunea că ar cam fi timpul ca oamenii să înceapă să trateze Israelul ca pe o democrație. Mi-a amintit de binecunoscuta poveste despre Gandhi, care a fost întrebat cândva ce părere are despre civilizația occidentală. El a răspuns: „Ar fi o idee bună.” Cred că ar trebui să tratăm Israelul ca pe o democrație și să facem solicitări ce sunt necesare pentru ca Israelul să fie o bună democrație.

S-a precizat în mod clar astăzi că nu putem fi pur și simplu mulțumiți de transparența în ceea ce privește finanțarea publică când aceasta nu există pentru finanțarea privată, chiar dacă toată lumea știe de unde provin fondurile private semnificative. Nu putem lua Israelul în serios dacă citează persecutarea evreilor și holocaustul ca scuză pentru tratamentul greșit acordat altora. Această banalizare a suferinței evreilor este, după părerea mea, poate unul dintre cele mai scandaloase lucruri pe care le-am auzit în această dezbatere. Aceste acțiuni violente care au fost comise nu trebuie folosite ca scuză absurdă pentru a nu respecta normele de bază importante ale democrației. Trebuie să-i facem Israelului solicitări adecvate și nu trebuie să-l tratăm ca pe o tabără pentru copii sensibili și nici nu trebuie să-i găsim scuze ca și cum ar avea unele handicapuri.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Întrebarea adresată Comisiei din partea deputaților de stânga nu are, ca să spunem așa, legătură cu mesajul și deci nu are sens. Nu numai că proiectul legislativ pe care îl vom vota luna viitoare are în prezent o formă diferită. Cred cu tărie că o țară care funcționează democratic precum Israelul are dreptul de a promulga legi atât timp cât acestea nu contravin dreptului internațional, și acest lucru nu a fost valabil nici măcar pentru propunerea originală a guvernului. Aș dori să vă reamintesc că, în țara mea, indicarea de către organizațiile voluntare a surselor lor, inclusiv a surselor de la sponsori străini și privați, este o practică standard.

Uniunea Europeană cofinanțează organizațiile neguvernamentale din întreaga lume și nu știm întotdeauna în ce scopuri este folosit sprijinul în cele din urmă. Pe de altă parte, ar trebui așadar să aplaudăm faptul că guvernul și parlamentul israelian încearcă să obțină o transparență mai mare în legătură cu sumele financiare care se varsă în mișcările politice și în organizațiile neguvernamentale active politic din străinătate. Ar trebui să fim mai degrabă îngrijorați de faptul că unele dintre ele folosesc resurse de la organizații teroriste din străinătate pentru a submina eforturile de pace și pentru a amenința siguranța cetățenilor israelieni.

Regret că unii deputați de stânga sunt deranjați de ideea unor relații bune între Israel și Uniunea Europeană. Prioritatea noastră totuși este coexistența pașnică dintre Israel și viitorul stat palestinian, și nu să împrăștiem prejudecăți și bârfe. Totuși, ceea ce mă deranjează este faptul că Comisia nu a fost invitată la negocierile interguvernamentale, iar întrebarea mea pentru Comisie este: sunteți capabili să schimbați această situație?

 
  
MPphoto
 

  Pier Antonio Panzeri (S&D).(IT)Domnule președinte, doamnelor și domnilor, se poate obiecta cu siguranță la motivele ce au determinat Parlamentul European să dezbată și să emită judecăți cu privire la un act legislativ pe care îl adoptă un parlament ales în mod democratic precum Knessetul israelian.

Astfel de obiecții sunt de înțeles, însă există cel puțin două motive de bază pentru care această dezbatere este necesară. Primul este natura unică a situației din Orientul Mijlociu, ce rezultă de pe urma unui conflict care a durat prea mult și nu implică doar Israelul. Al doilea este rolul important jucat de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) în zona respectivă, atât pe partea de ajutor umanitar, cât și în legătură cu politicile de cooperare pentru dezvoltare. În afară de aceasta, autoritățile israeliene însele ar trebui să evalueze rolul în cauză cu atenție, deoarece fără efortul depus de ONG-uri, tensiunile din regiune ar fi mult mai mari și mult mai grave.

Din acest motiv, ar fi perfect natural să-i sugerăm Knessetului, care intenționează să adopte o lege cu privire la acest subiect, să stabilească două obiective clare pe lângă schimbările deja efectuate: să asigure transparența finanțării, care se va aplica pentru toate lumea, în mod nepărtinitor, inclusiv pentru organizații precum ONG-urile imigranților, de exemplu, și să facă posibilă funcționarea în practică a tuturor ONG-urilor, căci munca lor este importantă, mai ales pentru viitorul negocierilor de pace.

 
  
MPphoto
 

  Sari Essayah (PPE). – Domnule președinte, principiul proiectului de lege este că finanțarea ONG-urilor de către guvernele din străinătate ar trebui să fie complet transparentă.

Avem o problemă cu transparența? Să sperăm că nu. În majoritatea statelor membre UE, avem legislație atât cu privire la finanțarea ONG-urilor și la transparența acesteia, cât și cu privire la finanțarea partidelor politice. În Finlanda, de exemplu, tocmai am promulgat o lege privind finanțarea partidelor politice, prin intermediul căreia am dorit să interzicem tot felul de finanțări din străinătate, cu excepția celor de la partidele-soră europene. Nu vrem ca forțe străine să poată cumpăra influență în viața politică finlandeză.

Toți politicienii am fi surprinși dacă guvernul unui alt stat membru european ar începe să finanțeze ONG-urile naționale pentru campanii politice. Am dori cel puțin să știm sursa banilor și posibilele motive.

Reprezentantul Cvartetului, Tony Blair, a atras atenția asupra standardelor duble aplicate de regulă în atitudinile europene față de Israel în discursul său de săptămâna trecută din Herzliya. Acesta ne-a sfătuit să nu aplicăm pentru guvernul israelian reguli pe care nu am îndrăzni să le aplicăm în propria noastră țară.

Așadar Parlamentul European ar trebui să sprijine legiuitorii israelieni în a asigura transparența în loc să atace cu acuzații false și să se amestece într-un proces legislativ democratic.

Suntem noi, în calitate de europeni, pe deplin conștienți de faptul că proiectele ONG-urilor finanțate de UE nu promovează întotdeauna pacea, ci mai degrabă lucrează împotriva înțelegerii reciproce și creează mai multă neîncredere și ostilitate între israelieni și palestinieni?

În consecință, această nouă legislație este importantă și pentru contribuabilii europeni, pentru a ști cum sunt cheltuiți banii noștri în zona în cauză.

 
  
MPphoto
 

  Marek Siwiec (S&D).(PL) Domnule președinte, se spune că înainte de a semna un contract cu o bancă trebuie să citim scrisul mic de la sfârșit. În întrebarea pe care o discutăm astăzi este important să citim ce s-a spus chiar la sfârșitul întrebării. Autorii întreabă cum va afecta această problemă viitorul relației dintre UE și Israel. Răspunsul meu este că va avea o influență foarte favorabilă deoarece afirmăm, astăzi, că avem un partener în Orientul Mijlociu care este o democrație și că există persoane acolo care doresc să fie atente cu banii europeni și care doresc să aibă grijă de felul în care sunt cheltuiți acești bani. Este singura țară din regiune în care oamenii sunt atât de atenți cu banii europeni. Nu departe de țara în cauză, milioane de euro dispar fără urmă, și nu știm cum sunt cheltuiți acești bani. Dacă, astăzi, putem fi mulțumiți pentru o clipă, acest lucru se datorează faptului că promovăm democrația în Israel. Afirmăm că aceasta este o țară democratică și că democrația este construită în conformitate cu standardele noastre. Parlamentul European a realizat ceva extraordinar în timpul acestei dezbateri. Cu bună credință, am apărat organizațiile neguvernamentale din Israel – organizații care nu se simt amenințate – și le protejăm de legislația care nu a intrat încă în vigoare. Aș dori ca acest fapt să fie văzut ca un mesaj pozitiv al acestei dezbateri.

 
  
MPphoto
 

  Zoran Thaler (S&D).(SL) Curentul unei legislații restrictive în Israel demonstrează existența unei prăpăstii din ce în ce mai adânci între idealul Israelului de a deveni singura democrație din Orientul Mijlociu, așa cum ne place să afirmăm cu mândrie, și situația reală care, în ciuda acestei democrații incontestabile, include și suprimarea drepturilor legitime ale populației palestiniene învecinate la auto-determinare și la propria lor țară și libertate.

De vreme ce aceasta este politica guvernului Israelian, oricine se opune, fie că este vorba despre un individ sau o organizație neguvernamentală, va deveni mai devreme sau mai târziu un inamic al dictaturii sale. Este dificil, imposibil, să fii o democrație în spatele unor ziduri înalte, oprimându-i pe alții în același timp. Aceasta este o iluzie.

De aceea Israelul va trebui să aleagă între a rămâne o democrație și a se dezvolta democrat – în sensul de a recunoaște și de a-i permite populației învecinate, palestinienilor, să-și exercite drepturile democratice – și a-și menține politica actuală de subminare a acestor drepturi și, ocazional, de alunecare către un comportament nedemocratic, lipsă de deschidere, prejudecăți, xenofobie și represiunea societății sale civile. Din nefericire, prețul inevitabil al unei astfel de politici față de palestinieni va fi chiar distrugerea democrației Israelului.

 
  
MPphoto
 

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – Domnule președinte, aș dori să-i mulțumesc comisarului Füle pentru cuvintele pe care le-a exprimat într-un mod atât de clar despre societatea civilă israeliană – care este foarte vibrantă, după cum știm cu toții –, dar și pentru critica legii care a fost modificată.

Unul dintre aspectele pe care le-am considerat foarte pozitive în procesul actual este faptul că unele părți foarte rele din lege chiar au fost modificate. Există totuși unele aspecte care ar trebui examinate îndeaproape de membrii Knessetului. Ați menționat unul dintre ele – faptul că finanțarea privată nu face parte din legea care solicită transparență. Știm foarte bine – în țările noastre deopotrivă – că există finanțare privată și că ar trebui să existe transparență. Altcineva a afirmat că partidele politice ar trebui să fie deschise în ceea ce privește persoanele private, societățile etc. care le finanțează. În propria mea țară există probleme în această privință.

Acesta este un aspect care, cu toată prietenia cu Israelul și Knesset, sper că va fi modificat în așa fel încât societatea civilă din Israel să fie la fel de transparentă precum o mare parte din Israel, însă să fie și activă în viitor în ceea ce privește pacea în regiune.

 
  
MPphoto
 

  Ivo Vajgl (ALDE).(SL) Israelul este fără îndoială un stat democratic, însă niciun stat democratic nu este imun la acțiuni sau presiuni nedemocratice.

În acest caz, ce are legătură cu presiunea exercitată asupra organizațiilor neguvernamentale în Israel, avem de-a face cu acțiuni nedemocratice și, într-adevăr, am fost avertizați cu privire la existența acestora când am vizitat Israelul ca delegație. Mai mult, acum că am vorbit cu un număr de contacte din Bruxelles, cred cu tărie că acestea au avut loc.

Aici, astăzi, dezbatem o anumită lege. Totuși, în realitate există trei legi care, fiecare în felul său, nu face decât să pună ONG-urile și pe oricine altcineva care lucrează cu ele într-o poziție echivocă. Acesta nu este un lucru bun pentru nicio democrație. Deoarece dezbaterea noastră va avea un impact și asupra negocierilor de pace, trebuie să spun că, până acum, cel mai mare rău provocat discuțiilor pentru pace a fost declarația ministrului de externe al Israelului, Lieberman, conform căruia Israelul va continua să construiască colonii în teritoriile ocupate.

 
  
MPphoto
 

  Alexandra Thein (ALDE).(DE) Domnule președinte, în primul rând vreau să-i mulțumesc Israelului pentru că a luat în serios numeroasele preocupări despre legislația sa propusă și pentru că cel puțin a diluat prevederile într-o oarecare măsură.

Organizațiilor neguvernamentale li s-a cerut, de mulți ani, să-și dezvăluie sursele de finanțare într-o modalitate complet transparentă și chiar să publice această informație pe site-urile lor internet. Legislația planificată, chiar și în forma sa diluată, vizează până la urmă doar anumite ONG-uri: în primul rând, organizațiile pentru drepturile omului și, în al doilea rând, organizațiile care primesc finanțare publică. Aceasta include, de exemplu, bani proveniți de la Națiunile Unite sau Uniunea Europeană. În schimb, grupurile de extremă dreapta sau organizațiile neguvernamentale care sunt finanțate din surse private și care, de exemplu, sprijină construcția coloniilor ilegale, nu sunt supuse niciunor restricții juridice și nu sunt obligate să-și facă publice sursele de finanțare. Problema legislației propuse se referă la acest tratament ilegal.

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Domnule președinte, dezbaterea de astăzi a ilustrat încă o dată importanța semnificativă pe care toți cei din Uniunea Europeană o acordăm societății civile. O societate civilă liberă și activă susține dezvoltarea unei democrații sănătoase.

Am luat la cunoștință numeroasele remarci pe care le-ați făcut azi și le voi transmite partenerilor noștri israelieni. Voi găsi, de asemenea, o modalitate de a informa Înalta Reprezentată și Vicepreședintă cu privire la anumite aspecte ale dezbaterilor noastre, căci ea este reprezentanta noastră în Cvartet și se asigură efectiv de faptul că Uniunea Europeană continuă să joace un rol important în procesul de pace din Orientul Mijlociu.

Înainte de a încheia, permiteți-mi să subliniez două aspecte foarte importante. Primul este că vom continua să finanțăm ONG-urile pentru proiecte eligibile ce răspund obiectivelor noastre. În al doilea rând, vom continua dialogul cu autoritățile israeliene în cadrul acordurilor politice existente. Dialogul cu acest partener foarte important trebuie să rămână deschis la toate nivelele și prin toate canalele.

În concluzie, permiteți-mi să vă asigur că Comisia va continua să urmărească această problemă și va continua să susțină pe lângă partenerii noștri israelieni necesitatea de a promova și de a facilita și mai mult, și nu a de a restricționa, activitatea sectorului activ al ONG-urilor.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. (CS) Organizațiile de voluntariat sunt o componentă legitimă și esențială a societății civile într-o țară democratică normală. Totuși, este la fel de legitim să se solicite transparență în ceea ce privește finanțele acestora, fie că este vorba de surse publice sau private. Aspectul ce trebuie abordat este, așadar, nivelul și legislația specifică pentru asigurarea acestei transparențe. Prin urmare, este deci de dorit ca acest aspect să fie abordat fără pasiune, fără prejudecăți și cu o anumită încredere în munca colegilor noștri aleși democratic în Knessetul israelian.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate