Märksõnaregister 
 Eelnev 
 Järgnev 
 Terviktekst 
Menetlus : 2010/2776(RSP)
Menetluse etapid istungitel
Dokumendi valik : O-0096/2010

Esitatud tekstid :

O-0096/2010

Arutelud :

PV 08/09/2010 - 15
CRE 08/09/2010 - 15

Hääletused :

Vastuvõetud tekstid :


Arutelud
Kolmapäev, 8. september 2010 - Strasbourg Uuendatud versioon

15. Töötajate vaba liikumine ning ajutised piirangud Rumeenia ja Bulgaaria kodanike suhtes Euroopa Liidu tööturul (arutelu)
Sõnavõttude video
PV
MPphoto
 

  El Presidente. − El siguiente punto es el debate sobre la pregunta oral a la Comisión sobre la libre circulación de los trabajadores – Restricciones temporales aplicadas a los ciudadanos rumanos y búlgaros en el mercado de trabajo de la Unión Europea, de Rovana Plumb, Iliana Malinova Iotova, Pervenche Berès, Stephen Hughes, Alejandro Cercas, Gianni Pittella y Jutta Steinruck, en nombre del Grupo de la Alianza Progresista de Socialistas y Demócratas en el Parlamento Europeo (O-0096/2010 – B7-0455/2010).

 
  
MPphoto
 

  Rovana Plumb, Autor. − În prezentarea privind starea Uniunii, Preşedintele Comisiei, domnul Barroso, a subliniat ca fiind prioritară creşterea gradului de ocupare la nivel european.

Mai mult decât atât, ne-am asumat cu toţii atingerea obiectivelor strategiei Uniunii Europene pentru următorii zece ani privind creşterea gradului de ocupare şi reducere a sărăciei. Astăzi, plenul Parlamentului a adoptat liniile directoare privind ocuparea şi am invitat Consiliul să ţină cont de ele.

Dacă într-adevăr vrem să atingem obiectivele pe care ni le-am asumat, dacă într-adevăr vrem ca Europa să devină liderul competitivităţii, dacă

într-adevăr vrem o Europă corectă pentru bunăstarea cetăţenilor ei, atunci dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor trebuie să fie respectat.

Libera circulaţie a lucrătorilor este una dintre libertăţile fundamentale ale Uniunii, iar o piaţă internă puternică nu poate fi realizată decât prin deschiderea totală a pieţei forţei de muncă.

Potrivit comunicării Comisiei din noiembrie 2008, fluxurile de mobilitate au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice în Uniunea Europeană. Mobilitatea forţei de muncă din România şi Bulgaria a produs efecte benefice asupra economiilor statelor membre gazdă, fără să afecteze semnificativ salariile şi locurile de muncă ale resortisanţilor naţionali.

Criza economică nu mai poate fi invocată ca un motiv pentru aplicarea, menţinearea acestor restricţii pe piaţa forţei de muncă. Menţinerea acestor restricţii reprezintă o măsură de descurajare a lucrătorilor din România şi Bulgaria să desfăşoare activităţi lucrative pe teritoriul respectivelor state memebre şi un factor care determină eludarea reglementărilor legale privind obligativitatea obţinerii unui permis de muncă, ducând la creşterea incidenţei muncii ilegale. Rezultatul direct al muncii ilegale este blocarea accesului la drepturile ce decurg din sistemul european de coordonare a regimurilor de securitate socială.

România şi Bulgaria consideră că, în contextul economic european actual, eliminarea barierelor în calea liberei circulaţii a lucrătorilor pe teritoriul Uniunii va contribui semnificativ la creşterea capacităţii de răspuns a Uniunii Europene la noile provocări.

Domnule comisar, vreau să vă întreb, pentru că vreau ca această Comisie Europeană să fie un aliat al nostru şi să ofere un ajutor frontal instituţional, ce măsuri veţi întreprinde pentru a încuraja statele membre care încă mai aplică restricţii să dechidă total piaţa forţei de muncă?

 
  
MPphoto
 

  John Dalli, Member of the Commission. − Mr President, free movement of workers is a fundamental principle in the EU. Together with free movement of goods, services and capital it is a pillar of the single market and it has contributed to making European integration a success.

As you are well aware, for the first seven years of the EU membership of Bulgaria and Romania, Bulgarian and Romanian workers cannot fully benefit from free movement of workers. This is due to the transitional arrangements in place, as provided for by the Accession Treaties, which allow the other Member States to delay the application of EU law on free movement to Bulgarian and Romanian workers for a maximum period of seven years.

When Bulgaria and Romania joined the EU in 2007, already 10 of the 25 Member States decided to open their labour markets to Bulgarian and Romanian workers. Today this number has increased to 15 and only ten Member States continue to apply restrictions. It is worth noting that, among the ten Member States, several apply less strict conditions or procedures in comparison to those in place before Bulgaria and Romania joined the EU.

It is important to bear in mind that the decision as to whether to apply the transitional arrangements and restrict labour market access is the sole responsibility of the Member State concerned. The Commission does not have any formal role to play in ending the restrictions.

However, the Commission is, as a matter of principle, in favour of fully applying free movement of workers. In addition, the Commission has always worked to ensure that the Member States which apply restrictions do so in line with the conditions laid down in the Accession Treaty.

The Commission has also repeatedly stressed that the transitional arrangements are, by definition, temporary and that Member States should gradually open their labour markets, instead of delaying the application of free movement of workers until the end of the seven-year period.

The 2006 and 2008 Commission reports on the functioning of the transitional arrangements show that labour mobility, following the 2004 and 2007 enlargements, has had a positive impact on the economy and has helped meet labour demand. These findings remain valid, even in the current economic crisis. The Commission will continue to encourage Member States to re-examine their position on labour market access, including by referring to the findings of the reports.

There is no detailed information as regards the number or social situation of irregular workers coming from the Member States that joined the EU recently. This is due precisely to the hidden character of their presence in the Member States concerned.

In the 2006 and 2008 reports, the Commission underlined that restrictions to free movement of workers do not necessarily result in protecting the national labour market and may delay labour market adjustments. What is more, transitional arrangements can exacerbate the incidence of undeclared work. It has been shown that enlargement has contributed to bringing to the surface part of the underground economy constituted by previously undeclared workers from the new Member States.

There is also convincing evidence that nationals from the new Member States have had undeclared jobs due to the restrictions they face in accessing the labour market of the ‘old’ Member States. This is in line with the findings that mobility flows are mainly driven by factors related to supply and demand conditions and that restrictions to free movement of workers delay labour market adjustments.

The Commission does not intend to elaborate a specific study on the living and working conditions of the irregular labour force from Bulgaria and Romania or on its impact on the domestic labour markets, notably due to the lack of information and difficulties of collecting such data. However, the issue of ‘irregular workers’ from Bulgaria and Romania will be covered, as far as possible, in any analysis the Commission may develop in the future about the functioning of the transitional arrangements for Bulgaria and Romania if, as foreseen by the transitional arrangements, one of the two countries requests it. In addition, the Commission will continue to promote specific activities to combat undeclared work, in co-operation with the Member States.

The Commission understands that the fact that Bulgarian and Romanian workers still face restrictions can be perceived as discrimination.

I would like to stress that transitional arrangements in the area of free movement of workers were applied in the majority of previous enlargements. In addition, transitional arrangements apply, not only to Bulgarian and Romanian workers, but also to workers from eight of the ten Member States that joined the EU in 2004.

It is also worth pointing out that the current transitional arrangements offer more flexibility to Member States by allowing them to decide when to start applying EU law on free movement of workers during the seven-year-period in the light of the situation of their labour market (the previous transitional arrangements simply deferred the introduction of EU law on free movement of workers by a number of years).

However, discrimination perceived by Bulgarian and Romanian workers who cannot work freely in the ten Member States that still apply restrictions does not constitute discrimination in the legal sense of the term. Although Article 18 of the Treaty on the Functioning of the European Union prohibits discrimination based on nationality, it does so subject to specific provisions contained in the other EU Treaties. The transitional arrangements laid down in the Accession Treaty constitute such provisions.

Temporarily restricting labour market access to Bulgarian and Romanian workers on the basis of the transitional arrangements is therefore not contrary to EU law.

 
  
MPphoto
 

  Thomas Mann, im Namen der PPE-Fraktion. – Herr Präsident! Die siebenjährige Übergangszeit bis zur völligen Freizügigkeit für die im Jahre 2004 beigetretenen Mitgliedstaaten wurde in Deutschland und Österreich durch die 2+3+2-Regelung maximal genutzt. Für Bulgarien und Rumänien nimmt Deutschland in der zweiten Phase von 2009 bis 2011 ebenfalls die gesamte zulässige Zeit in Anspruch.

Kommissar Dalli hat darauf hingewiesen, dass es zehn Mitgliedstaaten sind, die noch Beschränkungen haben. Nicht ohne Grund, denn es gibt unterschiedliche Erfahrungen in den Mitgliedstaaten, niemals diskriminierend – Sie haben zu Recht auf Artikel 18 hingewiesen – und zeitlich begrenzt. Die schrittweise Gewöhnung an eine Veränderung ist eine wichtige politische Grundentscheidung. Wir haben die Erfahrung gemacht, dass eine vorzeitige Herstellung der Freizügigkeit große Gefahren für den Arbeitsmarkt in sich birgt. Es betrifft verschiedene Zielgruppen, zum Beispiel die Langzeitarbeitslosen, aber auch die Geringqualifizierten, und in meinem Land etwa die Regionen in Ostdeutschland. Der Zugang zu den Arbeitsplätzen in der EU wird also weiterhin gesteuert sein müssen, weil diese Erfahrungen unterschiedlich sind, aber es wird natürlich in Kürze zu einer Veränderung führen. Darauf sind wir aber noch nicht richtig eingestellt.

Die Forderung an die Kommission, eine Studie über den so genannten positiven Einfluss von ungesetzlichen Arbeitskräften aus Bulgarien und Rumänien zu machen, ist ein völlig falscher Ansatz. Wenn Illegale gegen geltendes Recht verstoßen, kann ein solcher Rechtsbruch durch noch so schöne Statistiken nicht verharmlost werden. Ich bin nach wie vor für scharfe Kontrollen, damit wir die Schwarzarbeit und die Illegalität bekämpfen. Das sind wir nämlich den legalen Arbeitskräften schuldig.

Wir haben eine weitere wichtige Aufgabe gemeinsam zu lösen, indem wir die volle Freizügigkeit ab dem Jahr 2012 ausführlich behandeln. Die Chancen und die Risiken gehören dazu. Nur wenn wir differenzieren, wenn wir Fakten behandeln, wenn wir eine qualifizierte, ausführliche Diskussion führen, können wir verhindern, dass es Stammtischparolen gibt, dass es zur Ausgrenzung kommt, und dass wir auf einmal nur noch gegeneinander arbeiten statt zusammen. Das ist eine klare Position der EVP-Fraktion.

Bereits im Dezember 2009 habe ich an die Kommission eine Anfrage gerichtet und die Frage gestellt, ob es denn verwertbare Aussagen gibt über die Auswirkungen der vollen Arbeitnehmerfreizügigkeit. Die Antwort hieß: Die Freizügigkeit von Arbeitnehmern wirkt sich positiv auf die Wirtschaft aus, hat keine negativen Nebenwirkungen auf dem Arbeitsmarkt. Sorry, Herr Kommissar, das ist zu dünn! Sie waren damals noch nicht im Amt. Umso wichtiger, dass Ihr Haus viel Verständnis für Befürchtungen hat, aber auch viel Wissen einbringen kann in die notwendige Diskussion über Veränderungen und in Argumentationen mit Substanz in den alten und neuen Mitgliedstaaten.

 
  
MPphoto
 

  Ивайло Калфин, от името на групата S&D. – Уважаеми г-н, комисар, бих искал с този дебат да апелираме към правителствата на страните-членки, в които все още съществуват различни ограничения за пазара на труда за български и румънски граждани, да ги премахнат възможно най-бързо. Основанията за това са свързани не само с принципите на Европейския съюз, единият от които е свободното движение на хора.

От икономическа гладна точка отвореният пазар на труда осигурява много по-висока стойност От една страна, това е заради по-голямото предлагане на специалисти в области, в които на националния пазар няма достатъчно желаещи кадри. Мога да дам за пример българските лекари и медицински работници, които работят в региони, в които страните членки просто нямат на разположение собствени кадри. Това създава проблем в българските отдалечени региони, но решава проблемите, например, на английските или френските райони. Това означава по-малко разходи и по-добри публични услуги за данъкоплатците. В областта на икономиката заетите от новите страни-членки обикновено са или специалисти с висока квалификация, които всяка икономика би желала да използва, или са работници, които запълват дефицити на пазара на труда, увеличават конкурентоспособността и предотвратяват изнасянето на предприятия извън Европейския съюз.

Тезата, че гражданите от новите страни-членки на Европейския съюз изместват местните работници с по-ниски заплати е напълно несъстоятелна и популистка. Един български гражданин, който отива на работа в друга страна има нужда от средства за жилище, за издръжка на семейството си, за да изпраща децата си на училище. Опитва се и да спестява с перспективата да се върне един ден у дома. Освен това съществува и проблемът с езиковата бариера. На колко ниска заплата би се съгласил да работи този гражданин, това е мит за вътрешна употреба. Това се потвърждава и от данните на Европейската комисия, според които мигриращите работници от новите страни-членки са се увеличили от 0,2 на 0,5 процента от населението на старите страни-членки след разширяването на Европейския съюз. Очевидно няма мигрантска вълна, напротив проблемът е, че мигриращите работници от страните-членки са много по-малко от имигрантите от трети страни.

Ограниченията на трудовия пазар не могат да бъдат обосновани с обективни аргументи. Равното отваряне на пазарите води до много повече прозрачност, носи икономически ползи и е благотворно за социалните системи на страните-членки. Очакваме от Комисията, г-н комисар, много строго да следи процесите и да информира страните-членки за ползите от отварянето на пазара.

 
  
MPphoto
 

  Adina-Ioana Vălean, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, I am somewhat satisfied that Mr Barroso announced on Tuesday that deepening the single market was at the top of his agenda. Twenty-four years after the Single European Act and eighteen years after it was due for completion, the single market is still not a fully-fledged reality. To quote Mr Barroso: ‘Only 8% of Europe’s 20 million SMEs engage in cross-border trade’.

The Monti report identifies 150 barriers within the European Union that impede the free movement of people, goods, capital and services. This so-called ‘single market’ seems to me more like a French gruyere!

Mr Barroso is now selling us the idea of a single market act and is calling for a relaunch of Mr Delors’ European idea. Let me refresh our minds about European history: if we want to create a single market effectively based on the principle of the free movement of people, goods, capital and services; if we want to avoid economic nationalism as a backlash against economic crisis; and if we want to be the most competitive economy and to boost competitiveness and create more jobs and growth, then our first and utmost priority should be to lift these unjustifiable barriers to the free movement of workers imposed on Romania, Bulgaria and the ten new Member States, which are based on irrational fears that have not proven justified.

The Commission must be extremely stringent with Member States that choose to maintain transitory restrictions. These will have to be justified on the basis of sound economic data. The alleged vulnerability, or serious disturbances, of national labour markets will have to be proven on the basis of rational figures and will have to be scrutinised on the basis of statistics and facts.

If Mr Barroso wants to relaunch the single market, then it is about time we acted according to our words. It is about time to tear down these shameful walls of economic protectionism and nationalism.

 
  
MPphoto
 

  Rui Tavares, em nome do Grupo GUE/NGL. – Nós esta semana discutimos muito aqui no Parlamento a liberdade de movimentos e, em particular, com origem nestes países, na Roménia e na Bulgária, não só em relação à questão dos trabalhadores, mas também, ontem, em relação à questão da minoria Roma ou cigana, e muitas vezes perdemo-nos nos detalhes jurídicos desta questão, esquecendo-nos de dizer que a lei deve ser apenas um enquadramento mínimo para um espírito da União Europeia que é o da liberdade de movimentos.

A lei é o limiar mínimo a partir do qual se cresce para a liberdade de movimentos e o que os governos de alguns Estados-Membros estão a fazer agora é utilizar a lei enquanto forma de contrariar aquilo que é o espírito constitucional da União, e nós aqui, no Parlamento Europeu, ficamos demasiado presos a essa análise jurídica, esquecendo-nos de que somos uma câmara política e não somos uma empresa de consultoria jurídica.

Nós devemos ser portadores de uma visão para a Europa e temos que dizer mais vezes, e de forma mais enfática, que a liberdade de movimentos é o objectivo da União. Da mesma forma eu creio que a Comissão está muito aquém daquilo que seria desejável. O papel da Comissão mudou recentemente. O Sr. Comissário diz-nos que a restrição é um direito dos Estados-Membros e que a Comissão não tem nada a ver com isso. Tem sim! A Comissão é a guardiã dos tratados e a Comissão tem que ser muito mais enfática e tem que ser muito mais apaixonada, diria eu, na defesa da liberdade de movimentos, porque sabemos que as grandes unidades regionais, como os Estados Unidos ou o Brasil, ou aquelas com quem nós competimos, como estas duas, que têm liberdade de movimentos interna, reagem muito melhor às crises, porque a sua força de trabalho pode buscar trabalho onde ele existe e nós, na Europa, desde logo, temos essa dificuldade premente de reagir a esta crise.

Os Estados-Membros ao aqui agirem pelo egoísmo nacional esquecem o interesse de todos. Quando o fazem com o mercado de capitais, a Comissão fala e de forma enfática, porque é que não fala a Comissão quando isso acontece com a liberdade dos trabalhadores?

 
  
MPphoto
 

  Gerard Batten, on behalf of the EFD Group. – Mr President, this question opens with a statement that the free movement of workers is beneficial to the economies of Member States and does not have serious negative side effects on their labour markets.

The US economist, Professor George Borjas, disagrees. He says, ‘there is no gain from immigration if the native wage is not reduced by immigration’. In 2003, a study published by the Dutch Government said ‘GDP will increase but this increase will largely accrue to the migrants in the form of wages. The overall net gain in income to residents is likely to be small and may even be negative’. A report from the House of Lords Select Committee on Economic Affairs in 2008 said ‘although possible in theory, we found no systematic empirical evidence to suggest that net immigration creates significant dynamic benefits for the UK resident population’.

Uncontrolled and unrestricted immigration into the UK has meant that the wages of native workers have been driven down, while living costs have been driven up because of extra demand on housing. The people at the bottom end of the economic scale have experienced this directly.

Massive immigration of cheap labour may benefit an expanding and developing economy in a country with vast reserves of untapped natural resources, such as America in the 19th century, but it will have the opposite effect on a developed post-industrial economy such as Britain, as has proved to be the case.

Governments should protect the interests of their own citizens first and then help other countries to develop their economies by adopting sensible international trade policies, such as Britain used to do before we joined the European Union. That is why the only sensible policy for Great Britain is that of the UK Independence Party, which is to leave the European Union.

 
  
MPphoto
 

  Traian Ungureanu (PPE). - Mr President, the current economic crisis requires resolute action towards the effective completion of the internal market. If we are not ready to open our markets, including the labour market, to all European citizens, the losses will be higher than the gains. Recent studies undertaken by the European Commission have proved that opening our labour market will be beneficial and that worries concerning job losses due to labour migration are totally unfounded.

This sort of scaremongering has been proved wrong again and again. In 2006, British experts estimated that 300 000 Romanians would flood Britain in search of jobs. They are still looking for them. Nothing of the kind happened. The truth is that there is no rational reason to maintain the labour barrier for Romanian and Bulgarian workers. Past experience shows that workers from eastern Member States fill a gap in the labour market and take jobs that are not wanted or are not fully covered by the local workforce.

Moreover, there is no way Romanians and Bulgarians will arrive in Western Europe to take advantage of its generous welfare system. Both Romania and Bulgaria have high enrolment rates in secondary and tertiary education. Both countries have a highly skilled resilient workforce. If the EU wants to make full use of its resources in these times of crisis, then political trust and economic openness should be properly established between Member States. To quote President Barroso’s speech of two days ago in this House, ‘we either swim together or sink separately.’ To paraphrase this, we either work together or get unemployed separately.

 
  
MPphoto
 

  Evgeni Kirilov (S&D). - Mr President, the Commission report clearly points out that labour supply and demand determine the volume and direction of the workers, rather than any restrictions on the labour market. Furthermore, it states that future immigration flows to the EU from Bulgaria and Romania are highly unlikely.

These restrictions stimulate the creation of bad practices, due to the vulnerability of the illegal workers who are easily exploitable. As Commissioner De Gucht said, this flow of people would not change if it was made official, but the result would be that they would pay social contributions and taxes.

Post-enlargement flows from Bulgaria and Romania have also been significantly outnumbered by recent immigration of non-EU nationals. Obviously non-discrimination and freedom of movement are fundamental rights for every European Union worker, and it is an unfortunate fact that some EU Member States, as pointed out in the report, have decided not to comply with these basic principles.

I should like to stress something which is quite important: tolerating second-class EU citizenship calls into question the integrity of the Union as a whole.

 
  
MPphoto
 

  Антония Първанова (ALDE). - Уважаеми, г-н комисар, уважаеми колеги, когато говорим за единен Европейски съюз и единен европейски пазар, не можем да поддържаме изкуствено създадени ограничения за упражняване на гарантираното право на всеки гражданин на Съюза да работи в друга държава-членка, без да бъде дискриминиран на основата на гражданството, което би било грубо нарушение по отношение на българските и румънските граждани на пазара на труда. В духа на Хартата на основните права на Европейски съюз трябва да предотвратим създаването на отделна категория, както каза и колегата ми Кирилов, не желаем да бъдем втора класа граждани на Европейския съюз. И за това трябва да премахнем временните ограничения по отношение на свободното движение на български и румънски работници.

В този смисъл се обръщам към Комисията да предложи конкретни мерки, с които да бъде постигнат значителен напредък към по-голямо отваряне на пазарите на труда от страна на държавите-членки по отношение на редовните работници от България и Румъния, без да бъдат нарушавани разпоредбите на местното трудово законодателство в съответните европейски държави.

Последните събития в Европа, свързани с миграцията на ромското малцинство от нашите две страни, възползвайки се от възможността за свободно движение с цел намиране на по-добро бъдеще ясно показват, че е време за действие от страна на Комисията. Имайки предвид доказания положителен ефект от мобилността след разширяването на Съюза и за по-ефективното функциониране на вътрешния пазар, апелирам Комисията да предложи комплекс от убедителни действия за насърчаване на държавите-членки по отношение на промени в политиката на пазара на труда, както и поемането на ангажимент от страна на националните правителства за неудължаване на настоящите ограничения за български и румънски граждани.

В заключение искам да подчертая, че за съществуването на най-мощната движеща сила на европейската интеграция, именно европейските граждани, трябва да бъде премахната всякаква дискриминационна основа в трудовите отношения.

 
  
MPphoto
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL). - Monsieur le Président, la France fait malheureusement partie des dix États membres qui ont posé des restrictions à la libre circulation des travailleurs roumains et bulgares. Si mes informations sont bonnes, c'est même la France qui a demandé que les mesures mises en œuvre au moment de l'arrivée des huit premiers pays de l'Europe de l'est soient étendues à la Roumanie et à la Bulgarie. Il faut dire que le gouvernement français de l'époque n'était guère différent de celui qui est actuellement au pouvoir et se méfiait tout particulièrement des ressortissants de ces deux États. Il a prévu, à l'époque, un véritable arsenal juridique pour refouler les ressortissants de ces deux pays car, pour les autorités françaises, derrière les Roumains et derrière les Bulgares, il y a les Roms.

Vous nous l'avez dit, Monsieur le Commissaire, la liberté de circulation est un principe fondamental de l'Union. On parle souvent, dans cet hémicycle, de nos valeurs communes, de notre attachement aux droits de l'homme. Alors, Monsieur le Commissaire, pourquoi est-ce que les hommes, et les femmes bien sûr, sont moins bien traités que les capitaux et les marchandises?

Vous nous dites que la mobilité des travailleurs a des effets positifs pour l'économie et que cela reste vrai, même dans cette période économique. Alors, pourquoi, Monsieur le Commissaire, la Commission ne met-elle pas la même énergie à convaincre les États qu'il faut lever ces restrictions, qu'elle le fait dans d'autres domaines économiques, justement?

Et enfin, Monsieur le Commissaire, vous nous dites "Ce ne sont pas des États qui discriminent ces travailleurs". La Française que je suis ne peut véritablement pas vous suivre sur ce terrain-là.

 
  
MPphoto
 

  Илиaна Ивaнова (PPE). - Уважаеми колеги, Европейският парламент с работата си винаги е подчертавал ролята си на изразител на интересите на европейските граждани. Мисля, че повечето от нас ще се съгласят, че дискриминация на каквато и да е било основа няма място в Европейския съюз, такъв какъвто искаме да го виждаме, такъв в какъвто искаме да растат нашите деца. Ограниченията за работници от България и Румъния, макар и юридически обосновани с присъединителните договори на двете страни, са по същество дискриминация на базата на националност. Не можем да говорим за неравностойно отношение към ромите и в същото време да си затваряме очите за различното третиране на работници от две пълноправни страни-членки на Съюза.

Присъединявам се към това, което казаха колегите: изследванията и препоръките на Европейската комисия наистина доказват, че ефектът от разширяването на трудовите пазари е положителен и полезен за цялостното развитие на единния европейски вътрешен пазар. Факт е обаче, че все още десетте страни-членки продължават да запазват ограничен достъпа до своите пазари на труда до 2013 година.

Уважаеми колеги, Европа е на кръстопът и в този момент трябва да избираме накъде. Към повече или по-малко интеграция. За мен безспорно посоката е една – за единна и силна Европа, но този път минава и през ясната воля на всички нас за респект към основните европейски ценности, каквото е свободното движение на хора и работници. Искрено се надявам протекционизмът да не надделява при определянето на националните политики, защото заедно ще сме много по-силни пред света, отколкото разединени. Искам да призова Европейската комисия с подкрепата, разбира се, и на Европейския парламент да си сътрудничи наистина по-активно и по-решително с държавите, които все още налагат ограничения, за да бъдат те премахнати предсрочно. Това ще спомогне, според мен, и за по-бързото възстановяване на европейската икономика от кризата, за да можем всички ние с чиста съвест да погледнем гражданите в очите и да им кажем, че в Европейския съюз, в 21-и век няма дискриминация.

 
  
MPphoto
 

  Илияна Малинова Йотова (S&D). - Уважаеми г-н председател, г-н комисар, колеги, очевидно е, че България и Румъния опровергаха страховете на европейците за огромни работнически потоци, които биха застрашили трудовите пазари. Статистиката на Европейската комисия сочи, че по-малко от 1 процент българи търсят работа в старите страни-членки. Дори в условията на тежка финансова и икономическа криза и на нови страхове от бум на безработицата, тенденцията не се промени. Ясно е, че работниците биха мигрирали там, където се търси работна ръка, а цифрите сочат, че в някои от тези десет страни безработицата е по-голяма отколкото в България и Румъния.

Запазването на ограниченията стимулира сивата икономика и недекларирания труд. Знаете ли, че само в Холандия с 8 процента са се увеличили българите и румънците, които работят на черно и това се толерира от работодателите, от холандците, защото намалява разходите им. Да не говорим за сезонните работници без трудови договори, без никакви социални права. Ограниченията няма да решат проблема с безработицата в Европа.

Сигурна съм, г-н комисар, че Европейската комисия разполага с механизми да лобира сред десетте страни за преразглеждането на ограниченията за български и румънски работници. Да, вие се позовахте на договорите, и това е така. Но нека не забравяме, че договорите бяха подписани в друга ситуация, а сега тя е нова и нейното име е криза. Крайно време е за нова дискусия и в Съвета по този въпрос и вие бихте могли да я инициирате. Очакваме от вас не само да ни бъдете съюзници, но да предложите и конкретни действия. Вие бдите над договора на Общността и не допускайте прилагането на двойни стандарти по отношение на България и Румъния, каквито тенденции очевидно има и те се чуват дори в тази зала.

 
  
MPphoto
 

  Renate Weber (ALDE). - Mr President, I confess I would be better off speaking in my own language, but listening to the Commissioner’s answer I have decided to forget about my prepared notes and to speak in English. This is firstly because I think we would like the Commissioner to understand us directly, rather than via the interpreters; and secondly because otherwise I suppose that we will mostly be hearing Romanian and Bulgarian during this late debate in the Chamber tonight.

Commissioner, you mentioned that several studies have shown that after the accession of the countries from Eastern and Central Europe, the problems were not in the countries where the workers were accepted. In fact it was quite the opposite: they actually had a positive impact and GDP increased, so there is no fear about an influx of workers from these countries. The fact that you also mentioned countries other than Romania and Bulgaria is no comfort at all for us. In fact it is quite the opposite: it shows that there is discrimination against even more EU citizens.

I have to confess that I was surprised when you said that it is up to the Member States. If we cannot speak about a single market without mentioning the labour market, and if we all admit that this is fundamental right, then how can it be up to the Member States? We know that the enforcement of fundamental rights lies within the European Union’s sphere of responsibility, so the principle of subsidiarity does not apply.

So I honestly think that the Commission should do much more to convince the Member States to lift these restrictions, which are a discredit the European Union.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Libera circulaţie a persoanelor este unul din principiile fundamentale ale Uniunii. Realizarea pieţei interne se bazează pe libera circulaţie a lucrătorilor, iar mobilitatea forţei de muncă este o condiţie esenţială pentru reducerea şomajului în Uniune.

Criza economică nu trebuie folosită drept pretext pentru a aplica în continuare măsurile tranzitorii, ce restricţionează libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari.

De asemenea, atrag atenţia că statele membre trebuie să acorde prioritate cetăţenilor din statele membre UE, în faţa forţei de muncă provenite din afara Uniunii.

Barierele existente în calea liberei circulaţii a lucrătorilor din România şi Bulgaria pot conduce la muncă nedeclarată şi la dumping social. Ridicarea acestor bariere îi va proteja în egală măsură atât pe lucrătorii migranţi, cât şi pe lucrătorii autohtoni.

Faptul că în statele în care există aceste bariere au existat chiar solicitări din partea comunităţii de afaceri pentru deschiderea completă a pieţei muncii, arată că patronii şi sindicatele au înţeles că ridicarea acestor bariere înseamnă venituri egale pentru muncă şi cunoştinţe egale, şi, mai ales, înseamnă că fiecare lucrător va plăti taxe şi impozite şi, mai ales, va contribui la sistemul de asigurări sociale şi de sănătate.

Uniunea Europeană înseamnă în primul rând cei 500 de milioane de cetăţeni europeni şi respectarea drepturilor acestora. Solicit Comisiei şi statelor membre să dea dovadă de voinţa politică necesară pentru eliminarea barierelor în calea liberei circulaţii a lucrătorilor.

 
  
MPphoto
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D). - Noi discutăm în seara asta despre o problemă, o soluţie şi o atitudine pe care greu pot s-o înţeleg din partea Comisiei.

Deficitul de forţă de muncă din Europa de Vest şi populaţia îmbătrânită este, dacă vreţi, compensată de forţa de muncă din estul Europei, oameni care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, care parcurg mii de kilometri ca să vină să lucreze, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, în ţările din Vest.

Sunt munci pe care cetăţenii spanioli, italieni, francezi nu vor să le facă şi sunt făcute de aceşti lucrători; practic, probleme din Europa de Vest sunt rezolvate de lucrătorii care vin din ţările din estul Europei. Este greu de înţeles, însă, atitudinea Comisiei, pentru că aceste probleme ar trebui reglementate şi drepturile acestor lucrători ar trebui respectate.

Nu este foarte clar pentru nimeni acum, ce se întâmplă, de exemplu, cu contribuţiile sociale ale celor care muncesc în Spania sau Italia, după ce aceştia se întorc în ţara de origine.

 
  
MPphoto
 

  Corina Creţu (S&D). - Aşa cum s-a spus aici, la aproape patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, asistăm la această cortină care sfidează nu doar proiectul integrării, ci şi o realitate sintetizată în recomandarea Comisiei Europene, care, încă de acum doi ani, sublinia impactul pozitiv al mobilităţii pe piaţa forţei de muncă, după aderarea României şi Bulgariei.

Libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu fundamental, iar starea de fapt nu face decât să confirme absurditatea restricţiei impuse românilor şi bulgarilor. Economia europeană resimte impactul îmbătrânirii populaţiei şi al insuficienţei forţei de muncă în anumite domenii, iar migraţia lucrătorilor devine o soluţie necesară.

În acelaşi timp, am discutat în această săptămână despre criza romilor din Franţa, care ar fi putut fi evitată şi dacă aceşti cetăţeni europeni şi-ar fi putut găsi un loc de muncă şi n-ar fi fost ţinuţi la periferia societăţii, inclusiv prin interdicţiile la angajare. Din păcate, în loc să trateze cauzele, unii îşi închipuie că pot rezolva ceva intervenind cu măsuri poliţieneşti asupra efectelor. Este o lipsă de realism care se împleteşte decepţionant cu ipocrizia dublului standard.

Prostituţia, cerşetoria şi infracţionalitatea sunt consecinţe şi ale unei sărăcii adâncite de imposibilitatea angajării. Singura soluţie viabilă este tratamentul egal şi nediscriminatoriu pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). - Mnohé správy a štatistiky dokazujú, že voľný pohyb pracovníkov je pre hospodárstvo prospešný a nemá vážne nežiaduce vedľajšie účinky na pracovné trhy. Osobne sa domnievam, že najväčšia možná miera slobody pohybu vrátane možnosti práce v inom členskom štáte, ktorá platí pre všetky osoby v rámci vnútorných hraníc Únie, je nevyhnutnou podmienkou pre optimálne a homogénne fungovanie vnútorného trhu.

Majúc na mysli rovnosť všetkých občanov Európskej únie podporujem otváranie pracovných trhov pre pracovnú silu zo všetkých členských štátov, a teda aj pre občanov EÚ z Rumunska a z Bulharska, a vyzývam Komisiu, aby nepristupovala k zbytočnému predlžovaniu existujúcich opatrení vzťahujúcich sa na týchto pracovníkov. Uvedený postup by podľa môjho názoru nebol v súlade s duchom a cieľmi Zmluvy o Európskej únii a o fungovaní EÚ ani s právne záväznou Chartou základných práv Európskej únie, ktorá v článku 45 jasne stanovuje, že každý občan Európskej únie má právo na slobodný pohyb a pobyt na území členských štátov.

 
  
MPphoto
 

  Elena Băsescu (PPE). - Doresc să-mi exprim speranţa că restricţiile privitoare la accesul lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Europa, nu se vor menţine şi după 2011.

Consider că nu trebuie să permitem ca unele temeri nejustificate din punct de vedere economic şi social să fie exploatate politic şi să ducă la restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor.

Migraţia forţei de muncă din noile state membre a contribuit la creşterea economică în UE şi a avut un efect limitat asupra salariilor şi şomajului pe pieţele liberalizate. Mai mult, în perioada crizei, lucrătorii mobili au fost chiar mai afectaţi decât cei din ţările gazdă, ei fiind primii rămaşi fără slujbe.

În final, pe fundalul dezbaterilor cu privire la problema romilor din Franţa, consider necesară efectuarea unei analize referitoare la gradul de integrare a lucrătorilor migranţi din noile state membre. Trebuie să fie urmărită inclusiv adaptarea acestora la normele locale, acolo unde accesul pe piaţa muncii a fost liberalizat.

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Este imperios necesar ca politicile Uniunii Europene în materie de liberă circulaţie a lucrătorilor să recunoască drepturile sociale fundamentale ale cetăţenilor europeni şi ale noilor veniţi în Uniune, atât în ţările lor de origine, cât şi în ţările gazdă deopotrivă.

Uniunea Europeană trebuie să adopte imediat un cadru comun de norme, care să reglementeze admisia lucrătorilor din noile state membre pe piaţa muncii.

Atâta timp cât politicile sociale nu oferă garanţii în aceste domenii, un număr mare de cetăţeni şi lucrători din întreaga Uniune vor accepta cu greu orice propunere legislativă de promovare a unor canale legale de liberă circulaţie pe piaţa forţei de muncă europeană.

Comisia trebuie să aplice în mod unitar drepturile şi obligaţiile ce revin din calitatea de cetăţean al Uniunii Europene, atât pentru vechile state membre, cât şi pentru noile state membre. Mă refer acum la dreptul la liberă circulaţie al lucrătorilor din România şi Bulgaria.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). - Recentes expulsões colectivas realizadas pelo governo francês de cidadãos da Roménia e da Bulgária mostram as consequências graves das restrições temporárias que afectam os cidadãos dos novos Estados-Membros da União Europeia. Além da gravidade do racismo e da xenofobia ao nível do Estado, que está a atingir de forma inadmissível os cidadãos Roma ou ciganos, o que os governos da França e de outros países membros da União Europeia pretendem esconder com estas medidas é o falhanço das suas políticas neoliberais que estão a criar desemprego e pobreza.

Por isso, a questão central que também aqui se coloca é saber se a Comissão Europeia, o Conselho, os governos estão dispostos a apostar numa política de crescimento do emprego com direitos e de progresso social que assegure o bem-estar para todos e acabe com as discriminações entre cidadãos que também são europeus. Esse é o desafio que aqui fica, Senhor Comissário.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). - Mr President, this is an interesting subject. Freedom of movement should be an essential right for all Europeans. Many workers from across the Union have benefited from that freedom and many countries have benefited accordingly.

In my own country, during the Celtic Tiger years, we benefited hugely from the influx of labour, particularly from the eastern countries. They made a great contribution and helped to create the Celtic Tiger, but now the Celtic Tiger is dead and Ireland is seen as a negative country. Many people are leaving the country and many young people in particular cannot find employment.

Looking at it in the long term, the only way to guarantee true freedom of movement of workers would be to have common remuneration rates right across the European Union and common social benefits. That is a long way off and, particularly in these recessionary times, it is almost foolish to be talking about it. Ultimately that is the way to guarantee the situation and ensure the freedom that we long to achieve.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE). - Herr Präsident! Richtig ist, die Freizügigkeit von Arbeitnehmern in der Europäischen Union ist ein wichtiger Gradmesser für die innere Vervollkommnung der Europäischen Union. Richtig ist auch, die Freizügigkeit von Arbeitnehmern wird in naher Zukunft eine Selbstverständlichkeit sein.

Aber wenn in den Mitgliedstaaten große Einkommens- und vor allen Dingen Regelungsunterschiede herrschen, sind angemessene Übergangsfristen notwendig. Denn es geht darum, Vertrauen zwischen den Menschen zu schaffen, ja, Übergangsfristen sind für das freundliche Zusammenwachsen der Menschen unabdingbar. Übergangsfristen sind allerdings zeitlich begrenzt. Dazu stehen wir! Über die zeitliche Ausdehnung der Fristen lohnt sich aber eine sachlich begründete Diskussion.

 
  
MPphoto
 

  John Dalli, Member of the Commission. − Mr President, to conclude, the transitional arrangements are there to help Member States avoid labour market disturbances following the accession of new Member States, and not simply to delay application of the free movement of workers to those nationals until the end of the transitional period.

As Mrs Parvanova has said, the biggest asset we have is our citizens, and we must keep pushing for free movement in order to be able to attain an effective single market in the labour sector.

Mr Kalfin also mentioned health workers as an example of the movement of workers. I must say, at this point, that we are seeing health workers being poached from the new countries by countries that are maintaining these restrictions, and this is sometimes to the detriment of the new Member States. Therefore I agree with Mr Kalfin that we should appeal to Member States to lift restrictions as soon as possible.

The Commission will not only continue to monitor how Member States apply these transitional arrangements, but will also continue to promote specific activities to combat undeclared work, in cooperation with the Member States.

More importantly, it will continue to encourage Member States to re-examine their decisions on restricting access to the labour market for Bulgarian and Romanian workers in the light of the situation of their labour markets.

 
  
MPphoto
 

  El Presidente. − Se cierra el debate.

Declaraciones por escrito (artículo 149 del Reglamento)

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. – Raportul Comisiei din noiembrie 2008 arată că impactul general al fluxurilor de mobilitate de după extinderea UE din 2007 a fost pozitiv. În momentul de faţă, statele membre care menţin restricţii pe piaţa internă a muncii ar trebui să-şi revizuiască atitudinea. Deşi, conform acordurilor de tranziţie la tratatul de aderare semnate de România şi Bulgaria, nu constituie o discriminare restricţionarea dreptului la muncă, la atât timp după aderare nu este normal şi moral, în spaţiul de libertate, siguranţă şi justiţie, să se menţină restricţii de acest gen. Este momentul în care Comisia trebuie să întreprindă acţiuni de convingere a statelor membre care mai menţin restricţii, să renunţe la ele. Cum putem explica cetăţenilor europeni de naţionalitate româna şi bulgară că aici, noi, aleşii lor, putem să oferim drepturi egale la muncă tuturor imigranţilor legali şi nu putem să facem nimic pentru ei. Comisia şi statele membre trebuie să acţioneze conform spiritului unionist european şi să pună în aplicare libera circulaţie a cetăţenilor ei.

 
  
MPphoto
 
 

  Jaromír Kohlíček (GUE/NGL), písemně. – Volný pohyb pracovních sil je stále v Evropské unii palčivou otázkou. Proč právě v případě Bulharska a Rumunska má Komise zvažovat opatření k otevírání trhu? V současné ekonomické krizi lze jistě daleko lépe nalézt výmluvy, které otevření trhu práce „zdůvodní“.

To, že všechny tzv. nové členské země EU jsou zeměmi občanů druhé kategorie, je známým faktem. Otázka na Komisi by měla spíše znít: Co proti tomu hodlá Komise podniknout? Mimochodem, při výběru pracovníků zajišťujících chod institucí EU po technické stránce se dodnes požaduje znalost dvou z 11 jazyků původní patnáctky. Nebo se toto pravidlo již změnilo? Pokud se podíváme, vážené kolegyně a kolegové, na náš poslanecký průkaz, uvidíme v něm – více než 6 let od rozšíření EU o země střední Evropy – stále pouze 11 jazyků „staré“ patnáctky. To také není diskriminace nových členských zemí? To je také v souladu s Lisabonskou smlouvou a s Listinou základních práv EU?

 
Õigusteave - Privaatsuspoliitika