Stenograma dezbaterilor

Luni, 20 septembrie 2010 - Strasbourg

23. Aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (prezentare succintă)

  Președinte. – Următorul punct este raportul elaborat de Marielle Gallo, în numele Comisiei pentru afaceri juridice, referitor la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (COM(2009)0467 - 2009/2178(INI)) (A7-0175/2010).

  Marielle Gallo, raportoare. – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Parlamentul nu trebuie să rateze oportunitatea de a vota acest raport din proprie inițiativă, care nu este raportul meu, ci rezultatul a numeroase compromisuri pentru a deschide o dezbatere majoră. De aproape zece ani spunem în mod repetat în toate documentele noastre că economia europeană trebuie să fie una bazată pe cunoaștere. Explozia erei digitale înseamnă că trebuie să ne ridicăm la înălțimea acestei provocări prezente la nivel global.

Industriile creative și inovatoare asigură în prezent 7 % din PIB al Uniunii Europene și 14 milioane de locuri de muncă. Ele sunt și trebuie să rămână atuul major al economiei europene în confruntarea cu concurența acerbă. Prin urmare, trebuie să le protejăm, căci dacă nu o facem, vor dispărea.

Prin ce mijloace le putem proteja? Prin ce mijloace putem încuraja creatorii să inoveze? Care sunt mijloacele prin care se asigură diversitatea culturală europeană și răspândirea sa globală? Ce mijloace ne oferă garanția că cercetătorii, creatorii, artiștii, inginerii și intelectualii noștri sunt remunerați? Care sunt mijloacele care permit funcționarea și dezvoltarea sectorului economic al industriilor creative și inovatoare? Prin ce mijloace sunt încurajate întreprinderile mici și mijlocii și tinerii creatori să fie întreprinzători și să transforme economia europeană pentru anul 2020?

Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări este evident: dreptul proprietății intelectuale. Toată lumea este de acord cu privire la dreptul proprietății intelectuale referitor la bunurile materiale. Totuși, unii dintre noi nu ne-am trezit încă în privința a ceea ce se întâmplă de la apariția internetului. Încă nu am înțeles că toate bunurile care circulă pe suport digital - muzică, filme, cărți, jocuri video, software – trebuie, de asemenea, protejate.

Nu trebuie să ne fie teamă de internet. El reprezintă o oportunitate extraordinară de care trebuie să ne bucurăm. Garantăm accesul la internet pentru toți cetățenii Uniunii Europene; este un drept. Totuși, în ceea ce privește internetul, trebuie să aplicăm și legislația care protejează proprietatea intelectuală, pentru că și aceasta reprezintă legea. Dacă nu o facem, va fi o junglă și se va aplica legea junglei.

Vrem într-adevăr să se întâmple asta? Vrem să distrugem sectorul industriilor creative și inovatoare sacrificându-l cu nesăbuință? Noi, legiuitorii europeni, vom ceda și vom recurge la demagogie și populism, sau vom fi capabili să reflectăm asupra problemelor și să ne asumăm propriile responsabilități?

Vă adresez această întrebare deoarece scopul raportului de față este să transmită un mesaj Comisiei, astfel încât să ne putem combina eforturile în vederea găsirii unor soluții adecvate. Haideți să ne debarasăm de răspunsuri populiste. Haideți să încercăm să depășim măruntele noastre neînțelegeri politice și să lucrăm în interesul general. Să nu dăm frâu liber Comisiei. Soarta industriilor creative și inovatoare și a persoanelor care depind de ele este în mâinile noastre. Să nu ne împiedicăm de acest hop; dezbaterea începe abia acum.

  Piotr Borys (PPE). – (PL) În primul rând, aș dori să-i mulțumesc dnei Gallo pentru un raport bun și cumpănit. Raportul confirmă faptul că Uniunea Europeană sprijină drepturile de proprietate intelectuală și drepturile de autor și protejează sectorul cel mai creativ din Europa. Această provocare se corelează bine cu comunicarea Comisiei asupra Agendei digitale europene, care se referă, de asemenea, la chestiuni precum operele orfane sau operele care nu se mai tipăresc.

Aș dori să menționez că raportul de astăzi este unul echilibrat și bine cântărit. Nu are o abordare foarte restrictivă cu privire la problema pirateriei și a bunurilor contrafăcute, scopul său principal fiind să introducă un sistem bazat pe prevenție, astfel încât să sensibilizeze cetățenii - care adesea încalcă legea în mod neintenționat - asupra faptului că drepturile de autor sunt o chestiune fundamentală, de importanță vitală. Aș dori să spun că astăzi - și mă refer aici și la raportul dlui Echeverría - avem nevoie de un model de afaceri bun, care să protejeze drepturile de autor și de proprietate intelectuală, dar în același timp să permită operelor literare sau cinematografice să fie achiziționate la prețuri rezonabile.

Cred că raportul ar trebui să servească ca punct de pornire pentru discuțiile ulterioare, dar aș dori să mulțumesc raportoarei pentru faptul de a fi reliefat cu foarte mult succes în raportul său chestiunea legată de protecția atât a drepturilor de autor, cât și a unui sistem care menține cel mai înalt nivel de creativitate.

  Ioan Enciu (S&D). - Consider că raportul în dezbatere este binevenit și se încadrează inițiativei generale a Parlamentului European pentru consolidarea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală. Apreciez foarte mult munca doamnei Galo, raportoarea în cauză.

Doresc să evidențiez, însă, câteva aspecte de principiu, care ar fi trebuit incluse în raport. În primul rând, să se facă o diferențiere clară a impactului socio-economic pe care îl poate avea încălcarea drepturilor de autor. Nu este acceptabil ca infracțiuni grave, cu un posibil impact major asupra sănătății și integrității individului, să fie incluse în aceeași categorie cu cele cu impact limitat, de natură economică. Și, nu în ultimul rând, să existe prevederea ca furnizorii de servicii de internet să nu fie trași la răspundere pentru acțiunile întreprinse de clienții lor și să nu fie obligați să desfășoare activități de monitorizare și filtrare a traficului din rețelele proprii.

  Toine Manders (ALDE). – (NL) Aș dori să-i mulțumesc raportoarei pentru natura cooperării noastre. Într-adevăr, dnă Gallo, toate partidele s-au reunit în Comisia pentru afaceri juridice și au ajuns la un compromis. Aceasta a condus în cele din urmă la o discuție extrem de neclară și de emoțională, la care am participat în cadrul grupului meu. La sfârșit, am depus o rezoluție alternativă ca o cale de mijloc între susținătorii și oponenții raportului.

Sper ca această rezoluție să fie adoptată mâine, dar este păcat că discuția a fost atât de tergiversată și că nu s-a găsit încă o soluție. Cu toții ne dorim mai multă inovație, mai mult comerț electronic și o piață internă, totuși, nu ne dorim protejarea drepturilor de proprietate intelectuală care reprezintă, de fapt, fundamentul inovației noastre. Cred că este mare păcat, astfel încât fac un apel către toată lumea să voteze așa cum trebuie mâine – ceea ce, aș îndrăzni să afirm, este rezoluția alternativă depusă de Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.

Este nevoie de o abordare europeană și fac apel și la comisarul Barnier să prezinte propunerile pentru un cadru juridic european în privința drepturilor de proprietate intelectuală, căci există o cerere imensă de acordare a licențelor multiteritoriale, de exemplu. Acest lucru este imposibil în prezent, ceea ce împiedică dezvoltarea pieței interne.

  Eva Lichtenberger (Verts/ALE). – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, nu este o coincidență faptul că nu ne este ușor să ajungem la un acord în această privință, având în vedere că noi combinăm două chestiuni incompatibile. Dacă ne-am fi concentrat asupra protecției mărcii comerciale, probabil că am fi putut ajunge la un acord reușit. Totuși, faptul că amestecăm acest subiect cu cel al internetului este, de asemenea, în mare măsură, incorect, pentru că în cazul acesta este nevoie de strategii diferite și mai noi în comparație cu cele impuse de dreptul material. Nu este ușor să se transfere aceste strategii de la un caz la altul.

Trebuie, de asemenea, să ne fie foarte clar că pentru orice urmărire judiciară pe internet vom plăti cu încălcarea drepturilor civile, pentru că nu putem să vedem sau să găsim aceste lucruri în mod automat.

În al treilea rând, mie îmi este extrem de limpede că dacă postez materialele culturale de divertisment pe internet sub amenințarea pedepsei, astfel încât practic risc să fiu trimis la închisoare de fiecare dată când mă uit pe internet, nu voi putea utiliza oportunitățile pe care le oferă internetul pentru artă, cultură și creativitate. Prin urmare, aș dori să lansez îndemnul de a continua să dezbatem această chestiune. Ar fi o abordare mai inteligentă.

  Martin Ehrenhauser (NI). – (DE) Dle președinte, este firesc ca lupta împotriva bunurilor contrafăcute să aibă prioritate, inclusiv aici, în această adunare. Cu toate acestea, trebuie să spun că nu sprijin acest raport realizat de către colega mea miercuri deoarece, printre altele, împărtășesc preocupările foarte multor tineri și cetățeni că aici se încearcă - de exemplu, la articolul 22 - legitimarea blocării internetului prin mijloace netransparente.

Este, de asemenea, regretabil că termenii de piraterie și contrafacere au fost utilizați ca sinonime de către Comisie chiar și aici, în acest raport. Aceasta va crea și mai multă incertitudine juridică. Termenul de piraterie nu este adecvat atunci când se utilizează servicii de schimb pe internet fără caracter comercial. Acest lucru i-ar transforma, de fapt, pe milioane de cetățeni în delincvenți, așa cum este indicat, pe drept cuvânt, în raportul alternativ întocmit de către Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

Poziția mea este, de asemenea, categoric împotriva înființării unei noi autorități. Sunt de părere că structurile care funcționează în prezent vor putea să abordeze această chestiune în mod foarte chibzuit.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle președinte, proprietatea - fie ea intelectuală sau materială - este un element de bază al economiei de piață. Prin urmare, este important să reflectăm la modul de reglementare a acestei chestiuni dând dovadă de un înalt grad de consens reciproc. În orice caz, avem nevoie de un ghișeu unic. Trebuie să devină mai ușor pentru consumatori, pentru persoanele care desfășoară activități independente și pentru întreprinderile mici și mijlocii să dobândească licențele corespunzătoare în această privință.

Disponibilitatea licențelor pentru drepturile de proprietate intelectuală la nivel european este deosebit de importantă. Avem nevoie de o piață internă pentru proprietatea intelectuală. Mai presus de toate, este nevoie ca limba originală să fie disponibilă peste tot, în întreaga Europă. Fiecare limbă este un important produs cultural și ar trebui să fie posibil ca licențele care sunt acordate pentru o limbă să aibă valabilitate în întreaga Europă și, prin urmare, să poată fi utilizate de către toți cetățenii. Avem nevoie de interoperabilitate și neutralitate tehnică pentru a putea utiliza proprietatea intelectuală în mod corespunzător. Este nevoie, în special, de sancțiuni pentru cei care încalcă dreptul concurenței și dreptul comercial.

  Christian Engström (Verts/ALE). – Dle președinte, sunt mai multe probleme cu acest raport, dar voi reliefa o problemă fundamentală: lipsa de coerență. Raportul debutează cu afirmația că nu deținem datele și cifrele necesare pentru a legifera, prin urmare, ar trebui să dispunem de acest Observator al proprietății intelectuale pentru a obține datele și cifrele respective. Raportul continuă prin a critica Comisia pentru că nu a propus o legislație. Merge mai departe propunând măsuri nelegislative etc.

Sunt de acord cu ceea ce s-a spus la început: nu deținem datele și cifrele care ar trebui să ne fie disponibile nouă, în calitate de legiuitori; aceasta este problema fundamentală și motivul pentru care instituțiile europene nu au avut succes în găsirea unei bune politici în privința acestor chestiuni. Prin urmare, recomand rezoluția grupurilor Verzilor, S&D și GUE/NGL, care afirmă că ar trebui neapărat să obținem datele și cifrele, apoi să ne gândim la ceea ce ar trebui să facem, iar ulterior putem să legiferăm.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, diferitele reglementări din statele membre din domeniul proprietății intelectuale împiedică protejarea proprietății intelectuale peste tot la același nivel ridicat. Aceasta este în detrimentul libertății pieței interne și pune piedici în calea inovației și a investițiilor în acest domeniu. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală este asociată din ce în ce mai des cu crima organizată. Din nefericire, internetul oferă o platformă ușor de utilizat pentru atingerea acestui scop.

Un înalt nivel de protecție uniform poate, prin urmare, să fie atins printr-o abordare comună bine direcționată întreprinsă de Uniunea Europeană. Armonizarea reglementărilor naționale este, în consecință, un fapt lăudabil și o condiție prealabilă necesară pentru funcționarea pieței interne.

Multe mulțumiri raportoarei, care a abordat aici un subiect important. Sunt sigur că vom mai dezbate acest subiect de multe ori în adunările noastre.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) În calitate de raportoare pentru aviz a Comisiei IMCO, sunt dezamăgită de faptul că dna Gallo, colega mea, nu s-a limitat la textul recomandărilor noastre. Între timp, firește, ca răspuns la întrebarea mea, Comisia Europeană a confirmat că va aborda propunerea de a crea o protecție europeană pentru mărcile comerciale înregistrate începând chiar de anul viitor. Mulțumesc, dnă comisar. Trebuie să combatem produsele contrafăcute, în special din Asia, cu toate resursele disponibile pe care raportul Gallo le propune pe bună dreptate. Bineînțeles, îmi pare rău că o asemenea diferență ireconciliabilă s-a creat între membri cu privire la lupta împotriva descărcării de pe internet a operelor protejate de drepturi de autor. Comunicarea în masă pe internet a operelor protejate de drepturi de autor trebuie reglementată, dar acest lucru ar trebui făcut prin măsuri echilibrate și nu prin incriminarea liceenilor. Legea drepturilor de autor nu este elaborată în mod adecvat în Europa și nu prevede norme moderne pentru a-i sprijini pe autori și pentru ca publicul să poată utiliza pe scară largă operele lor. Dimpotrivă, mai degrabă oferă întâietate intereselor deținătorilor drepturilor de autor și administratorilor colectivi, în detrimentul autorilor de drept și al utilizatorilor operelor lor. Mă îngrijorează faptul că acest raport nu are nici măcar ambiția de a formula o măsură echilibrată atât de necesară pentru legea drepturilor de autor în domeniul digital.

  Președinte. - Comisia poate da satisfacție tuturor, sunt sigur de acest lucru. Dle Barnier, aveți cuvântul.

  Michel Barnier, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, întotdeauna ascult cu foarte mare atenție discursurile deputaților din Parlamentului European. Comisia nu le poate ști pe toate și are întotdeauna nevoie de aceste analize și propuneri. Din acest motiv, aș dori să ofer mulțumirile mele cele mai sincere dnei Gallo și Parlamentului European pentru interesul pe care continuă să-l demonstreze - acest raport fiind o dovadă în plus a acestui fapt - în ceea ce privește îmbunătățirea și întărirea respectului față de drepturile de proprietate intelectuală.

Sunt conștient de faptul că acest raport a făcut obiectul a numeroase dezbateri și este normal să fie așa. Totuși, cred că oferă un punct de vedere echilibrat al tuturor intereselor aflate în joc. Aș dori să reamintesc încă o dată, în special ca o completare la comentariile dlui Borys și ale dlui Rübig, că protecția eficientă a proprietății intelectuale permite, de fapt, încurajarea creativității și inovației și păstrarea locurilor de muncă în Franța.

Permiteți-mi să adaug, totuși, că atunci când vorbim de protecție și remunerare echitabilă pentru creație, ne referim nu doar la creația culturală sau industrială, ci și la o anumită noțiune de democrație. Mă gândesc aici la munca jurnaliștilor din presa scrisă, care merită, de asemenea, să fie protejată și remunerată în mod corespunzător. Apoi - cred că dl Borys a fost cel care a făcut referire la problemele de sănătate - suntem conștienți care sunt riscurile asociate în general cu produsele contrafăcute.

Aș dori să subliniez, doamnelor și domnilor deputați, angajamentul Comisiei de a colabora foarte strâns în lunile ce urmează cu toate grupurile parlamentare pentru a intensifica lupta împotriva contrafacerii și pirateriei, pe care dna Roithová tocmai le-a menționat. Comisia își va continua lupta împotriva încălcărilor proprietății intelectuale prin măsuri atât legislative, cât și nelegislative. Sunt, de asemenea, de părere că orice luptă trebuie însoțită de măsuri pozitive, precum promovarea și dezvoltarea unor produse legale.

Aș dori să subliniez nevoia, din punctul meu de vedere, de a crește gradul de sensibilizare în rândul cetățenilor și, firește, al tinerilor - dar nu numai al lor - asupra acestor fenomene, utilizând - și aici aș dori să reiterez solicitarea dlui Engström - informații statistice incontestabile referitoare la consecințele și amploarea contrafacerii și pirateriei, precum și o analiză, cât mai justă cu putință, a impactului acestora asupra societății și economiei. Este un aspect pe care dl Enciu tocmai l-a menționat.

Comisia va acorda o atenție deosebită dezvoltării Observatorului și a celorlalte măsuri anunțate în comunicarea noastră din septembrie 2009 în materie de cooperare administrativă și de dialog inter-industrial.

Doamnelor și domnilor deputați, toamna viitoare voi prezenta un plan de acțiune care va trata toate aceste chestiuni privind contrafacerea și pirateria, în toate dimensiunile lor. Acest plan de acțiune se va baza în mod concret, în termeni de comunicare, pe cercetare și formarea personalului care asigură controlul frontierelor în fiecare dintre statele membre, pe activitatea și expertiza Observatorului pe care îl vom pune la punct într-o manieră foarte credibilă și foarte concretă.

Vom acorda, de asemenea, o atenție specială îmbunătățirii cadrului legislativ, în legătură cu respectarea proprietății intelectuale și - firește, mă adresez aici dlui Jahr - a unui cadru legislativ european. Soluția se va baza pe o abordare echilibrată, proporționată, care respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor. Mai mult, aș dori să-i spun dnei Lichtenberger că, așa cum am mai afirmat în fața comisiilor dvs., nu avem intenția de a incrimina un anumit tip de comportament, în special cel al tinerilor. Nu despre asta este vorba.

Comisia pregătește în toamnă un raport referitor la Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, doresc să-i confirm dlui Manders, care mă întreba despre această chestiune, dar, în special, să-i comunic raportoarei Gallo, care a insistat asupra acestui aspect, că pe baza acestui raport vom depune - așa cum cred că va fi necesar - câteva amendamente la acest text în vederea îmbunătățirii respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Europa.

  Președinte. – Vă mulțumesc, dle comisar. Intervenția dvs. a fost foarte bine primită.

Acest punct a fost închis.

Votarea va avea loc mâine (marți, 21 septembrie 2010), la ora 12.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Nu am fost de acord cu raportul Gallo, considerându-l drept o propunere regresivă și impracticabilă, care merge împotriva deschiderii internetului și a drepturilor fundamentale și care lasă multe chestiuni într-o zonă legislativă neclară. În plus, creează confuzii între contrafacere și schimbul de fișiere electronice. Grupul S&D a venit cu o propunere alternativă de rezoluție, care se axează pe nevoia de a proteja drepturile și interesele artiștilor și ale lucrătorilor din industriile creative și, în același timp, pe nevoia de a asigura accesul larg la bunuri și servicii culturale pentru consumatorii europeni. Este o viziune constructivă și progresistă pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, care urmărește dezvoltarea unui cadru echitabil, echilibrat și orientat înspre viitor pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în Europa atât în beneficiul creatorilor, cât și în cel al consumatorilor. Fapt important, făcea distincția între modul în care era tratat schimbul de fișiere electronice cu caracter comercial și cel cu caracter necomercial, opunându-se incriminării acestuia din urmă. Rezoluția alternativă caută, de asemenea, să garanteze neutralitatea internetului, să protejeze datele cu caracter personal și alte drepturi fundamentale, să asigure căi de atac judiciare; să se opună măsurilor nejudiciare de aplicare a drepturilor de autor; să respingă introducerea legii celor trei abateri consecutive (Hadopi) în întreaga Europă și să propună crearea de modele de afaceri inovatoare alternative. Vă rog să remarcați că acesta este un raport nelegislativ. Comisia urmează să vină în curând cu propuneri legislative.

  Adam Gierek (S&D), în scris. – (PL) Proprietatea intelectuală este un concept vast care acoperă dreptul privind brevetele, mărcile comerciale și logo-urile, precum și drepturile de autor. Raportul se limitează la abordarea chestiunii pirateriei care implica încălcarea drepturilor de autor, ceea ce înseamnă, în general, marca comercială a unei alte părți. Raportul se referă la respectarea drepturilor de autor prin crearea Observatorului, la punerea în aplicare a procedurilor administrative și la acordurile internaționale în domeniu. Mărcile comerciale sunt utilizate pentru a face distincția între bunuri și servicii care aparțin unor operatori economici diferiți. Entitățile care se angajează în practici comerciale ilicite pot încerca să exploateze reputația pe piață a unui anumit produs sau serviciu. Toate metodele propuse pentru combaterea pirateriei presupun dezvoltarea unui tip de sistem de control finanțat de către contribuabil. Ceea ce trebuie să facem, de fapt, este să întărim autoritățile vamale, în special pentru a îmbunătăți detectarea unor amenințări cum ar fi produsele dăunătoare de protecție a plantelor, medicamentele contrafăcute, produsele alimentare și hrana pentru animale nocive. Pe de altă parte, liberalii încearcă să slăbească orice stat care produce mărfuri ieftine în timp ce, pe de altă parte, îl forțează să protejeze monopolurile. Aceste chestiuni ar putea fi lăsate spre rezolvare asociațiilor sectoriale. Singurul rol al statului ar trebui să fie soluționarea eventualelor dispute. Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană trebuie să elaboreze și să pună în aplicare o legislație în materie de brevete, modele de utilitate și mărci comerciale, precum și o legislație privind drepturile de autor. Trebuie, de asemenea, să îmbunătățim monitorizarea granițelor externe ale Uniunii Europene, a fluxului excesiv de bunuri din țări terțe, care sunt în competiție cu produsele europene, și a calității acestor bunuri.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (Mario Gallo, A7-0169/2010). Acest raport, deși conține o serie de idei și concluzii valoroase, este, din nefericire, un exemplu tipic al lipsei de planificare și chiar al indeciziei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală la nivel comunitar. Bineînțeles, un exemplu încă și mai grăitor în acest sens ar fi Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă” (COM 2009(467), la care raportul face referire, printre altele. Fapt deosebit de alarmant, Comisia nu a reușit încă să realizeze o analiză temeinică a efectelor Directivei 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală. Lipsa persistentă a unui brevet comunitar este o barieră majoră în construirea unui sistem comunitar eficient de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Ultima mea observație se referă la propunerea de a crea un centru european de monitorizare a produselor contrafăcute și a pirateriei. Nu este nevoie de mai multe organisme, birocrație și costuri. Comisia are suficiente resurse pentru a face față sarcinilor care urmează să-i fie încredințate centrului însuși.

  Iosif Matula (PPE), în scris. – Apreciez elaborarea acestei rezoluții, ale cărei prevederi țin în mare măsură de domeniul culturii și educației, comisie din care fac parte. Este recunoscut faptul că inovațiile științifice și tehnice, dar și industriile culturale au o contribuție decisivă la competitivitatea economiei europene. Comunicarea cunoștințelor, diseminarea informațiilor și facilitarea accesului cât mai larg al publicului la progresul tehnologic și la produsele culturale trebuie să stea la baza politicii europene de educație și dezvoltare. Pentru aceasta, trebuie oferite condiții mai bune din punctul de vedere al costurilor pentru consumatori, inclusiv accesul la servicii cu abonament nelimitat sau cu costuri scăzute, în special în instituțiile de învățământ, cele culturale și cu caracter necomercial. Am face, astfel, o distincție utilă între utilizarea în scop educativ și utilizarea în scop comercial, ceea ce ar conduce, evident, la stimularea inovației la nivel european. Concomitent, este important să educăm publicul tânăr pentru a înțelege mizele proprietății intelectuale. Un alt aspect esențial este protejarea veniturile autorilor de opere, demers pentru care este nevoie de reguli stricte privind utilizarea acestor produse sau servicii de către terți. Și, nu în ultimul rând, este necesară acordarea unei mai mari atenții operelor orfane, aspect care nu se regăsește în proiectul de rezoluție.

  Sirpa Pietikäinen (PPE), în scris. – (FI) Hoția rămâne hoție. Furtul unei înregistrări online este asemenea furtului dintr-un magazin de discuri. Cu toate acestea, atitudinea față de pirateria pe internet sau față de furt este încă mult mai permisivă și mai indulgentă decât cea față de furtul din magazine. Pirateria pe internet trebuie luată serios în considerare. Rețelele de informații sunt un mijloc practic, eficient și natural de diseminare a conținutului digital, dar acest fapt nu înseamnă că, fără a se face niciun fel de plată, conținutul lor creativ trebuie să fie disponibil gratuit pentru toată lumea. Din nefericire, unii dintre cei care se opun acestui raport par să creadă că da. Viitorul sectorului creativ, și este la fel pentru orice alt sector, depinde de faptul de a fi plătit sau nu pentru munca făcută. Când onorariile muzicienilor, actorilor sau regizorilor de film cad în mâinile piraților, rezultatul este sărăcirea culturală, căci artiștii profesioniști nu-și vor mai putea câștiga existența. Este oare ceea ce dorim? O altă opțiune pe care raportul, spre meritul acestuia, o propune este să dezvoltăm reguli echitabile pentru ca rețelele de informare să protejeze drepturile de autor. Acestea ar trebui să se bazeze pe un principiu străvechi, consemnat prin lege din tipuri imemoriale: să nu furi.