Dezbateri

Luni, 20 septembrie 2010 - Strasbourg

24. Prevenirea dezastrelor naturale și a celor provocate de om (prezentare succintă)

  Președinte. – Următorul punct este raportul elaborat de João Ferreira, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, referitor la comunicarea Comisiei: O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om (COM(2009)0082 - 2009/2151(INI)) (A70227/2010).

  João Ferreira, raportor. – (PT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, de mai multe ori în decursul ultimului an titlurile și emisiunile de știri au fost consacrate furtunilor, inundațiilor, valurilor de căldură, incendiilor și altor dezastre, cu consecințe grave asupra populației, terenurilor, economiei și mediului.

Dar acesta nu a fost singurul an când s-a întâmplat asta. În decursul primilor șase ani de derulare a Fondului de solidaritate, Comisia a primit 62 de solicitări de sprijin financiar din partea a 21 de țări diferite. Dintre acestea, aproximativ o treime intră în categoria dezastrelor majore. Alte dezastre nu au avut drept rezultat cereri de mobilizare a fondului, deși au avut un impact considerabil și, în multe cazuri, de lungă durată asupra populațiilor afectate, mediului și economiei.

Dezastrele sunt extrem de nedrepte. Aproape întotdeauna, ele au impactul cel mai mare asupra celor mai puțin capabili de a se proteja, fie că este vorba de persoane sau state. Din acest motiv, raportul afirmă că o abordare comunitară a prevenirii dezastrelor trebuie să aibă drept preocupare centrală o reducere a discrepanțelor existente între regiuni și între statele membre în această privință, contribuind în mod special la îmbunătățirea mijloacelor de prevenție în regiunile și statele membre cu o mare expunere la riscuri și o capacitate economică redusă.

Dezastrele naturale și, prin extensie, dezastrele provocate de om, pot și ar trebui să fie prevenite.

Adesea, dezastrele sunt acutizate de politici ce creează o relație inechitabilă între oameni și mediul înconjurător.

Acest raport recunoaște că unele dintre politicile sectoriale ale UE, precum politica agricolă comună, pentru a da un exemplu, au contribuit la o expunere la riscuri sporită pentru anumite regiuni și locuitorii lor, în acest caz, prin încurajarea abandonării producției și deșertificarea rezultată.

Prin urmare, este important să se avanseze pe calea remedierii și schimbării acestei situații. Promovarea utilizării raționale a terenului și dezvoltarea economică și socială în echilibru cu natura reprezintă un factor vital în prevenirea dezastrelor.

Acest raport conține numeroase orientări și recomandări; dezbaterile care au avut loc în cadrul diferitelor comisii, discuția cu raportorii și cu raportorii alternativi în ceea ce privește diferitele puncte de vedere și propunerile pe care le-au făcut toate partidele în privința versiunii finale a raportului au avut o contribuție foarte mare. Aș dori să le mulțumesc tuturor pentru contribuție și pentru interesul manifestat, precum și pentru deschiderea față de o discuție care s-a dovedit a fi profundă și constructivă.

Aș dori să reliefez pe scurt câteva dintre recomandările făcute în raport, după cum urmează: crearea unui cadru financiar adecvat pentru prevenirea dezastrelor, care să întărească și să unească instrumentele financiare existente; definirea unui set de acțiuni care să servească drept țintă pentru acordarea unui sprijin special din partea statelor membre în vederea remedierii situațiilor de risc; consolidarea sistemelor de alertă rapidă din statele membre, precum și stabilirea și întărirea legăturilor între diferitele sisteme de alertă; crearea unui sistem public de asigurări agricole; crearea unui Centru european de monitorizare a secetei și deșertificării; lansarea unei inițiative speciale pentru păduri și prevenirea incendiilor.

În final, trecând mai departe de la capitolul prevenire și ținând cont de experiența câștigată în urma unor dezastre recente, devine imperativ să revizuim reglementările, astfel încât Fondul de solidaritate să permită o mobilizare mai flexibilă și mai promptă a acestui instrument.

Dle președinte, dle comisar, chestiunea dezastrelor a făcut deja obiectul unor rezoluții în Parlament, cu numeroase ocazii. Unele dintre recomandările din acest raport au fost deja incluse în aceste rezoluții anterioare. Acest lucru nu face decât să le reliefeze caracterul urgent. Aceste recomandări trebuie urmărite și puse în practică. Din păcate, s-a făcut foarte puțin în acest domeniu, iar Comisia este responsabilă în mod special pentru această întârziere.

Îndemn Comisia să considere vastul consens pe care acest raport l-a atras atunci când a fost votat și discutat în comisie - și care sper că va fi confirmat la momentul votării în această ședință - ca fiind un semn clar că această rezoluție urmează să fie luată în serios și că măsurile stabilite în cadrul acesteia merită să fie puse în practică.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE). – (PT) Dle președinte, dle comisar, acest raport este unul de mare importanță, cu precădere în acest moment, când dezastrele naturale și cele provocate de om au loc tot mai frecvent și cu costuri omenești, socio-economice și de mediu tot mai ridicate. Este, prin urmare, vital să acționăm rapid și eficient, în special în privința prevenirii lor, care reprezintă punctul central al acestui raport.

Am avut onoarea de a fi raportoare pentru aviz a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală pe această temă și aș dori să profit de această ocazie pentru a-l felicita pe dl Ferreira, care a făcut posibilă realizarea unei lucrări valoroase în ceea ce privește integrarea elementelor avizului Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală în acest raport al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Principalele noastre îngrijorări în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală sunt legate de impactul pe care inundațiile, secetele și incendiile, în special, îl au asupra producției agricole și fondului forestier.

Ne amintim că Portugalia a fost lovită anul acesta de asemenea evenimente, cu inundațiile din Madeira care au cauzat daune materiale în valoare de 1,3 miliarde EUR și incendiile de pădure din vară care au cauzat daune estimate la 385 de milioane de euro.

Date fiind aceste fapte, credem că este stringent să punem la punct nu numai metodele de prevenire reliefate în acest raport, ci și, în ceea ce privește intervenția, un sistem european de asigurare comun și obligatoriu și fonduri mutuale pentru agricultură, precum și reforma Fondului de solidaritate al UE.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Uniunea Europeană a cunoscut o creștere semnificativă în ceea ce privește numărul și gravitatea dezastrelor naturale. Drept dovadă stau inundațiile și incendiile de pădure din această vară. Pe lângă pierderile de vieți omenești, aceste catastrofe au cauzat daune considerabile în multe state membre, afectând, printre altele, infrastructura, obiective economice, terenuri agricole și elemente de patrimoniu natural și cultural.

Subliniez rolul deosebit de important pe care îl are politica de coeziune în prevenirea riscului de dezastre naturale și consider că este necesar să luptăm pentru reducerea disparităților existente între regiunile europene, în special prin contribuții la îmbunătățirea prevenirii în regiunile și statele membre expuse la risc și care dispun de o capacitate financiară redusă. Singura soluție pentru ca aceste state să poată face față daunelor provocate de dezastre este finanțarea comunitară.

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, s-a spus că dezastrele naturale și cele provocate de om s-au înmulțit în ultimii ani, cauzând daune materiale imense și, este adevărat, pierderi de vieți omenești. Anul trecut a fost cel mai nefast an din punct de vedere al inundațiilor în țara mea. Doresc să mulțumesc comisarului Barnier și Comisiei pentru flexibilitatea de care au dat dovadă punându-ne la dispoziție fonduri din Fondul de solidaritate – 13 milioane de euro.

Din nefericire, unele dintre autoritățile irlandeze nu au arătat aceeași flexibilitate. La Bandon, de exemplu, s-a căzut de acord în general că trebuie puse la punct măsuri provizorii imediate prin dragarea râului pentru a fi siguri că, în cazul în care există inundații similare anul acesta, nu se vor produce aceleași pagube; dar autoritatea centrală pentru pescuit a avut obiecții, astfel că acum există din nou un grad de risc în cazul în care mai are loc o inundație.

Toate acestea ne arată nevoia, așa cum a spus și raportorul, ca Comisia să își folosească toate pârghiile, puterea și influența pe care le deține pentru a se asigura că se iau măsurile necesare în vederea atenuării acestor dezastre pe viitor. Să sperăm că nu vor mai avea loc.

  Președinte. – Mesajul este următorul: „nu abandonați Bandonul”!

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) În decursul ultimului an, multe state membre au fost grav afectate de o serie de dezastre naturale care au cauzat nu doar daune materiale grave, ci și pierderi de vieți omenești, care nu pot fi calculate în termeni financiari.

Având în vedere faptul că dezastrele naturale depășesc capacitatea unui singur stat de a face față daunelor pricinuite, aș dori să subliniez din nou nevoia de a moderniza fondul de solidaritate. Concret, este o chestiune ce ține de creșterea transparenței și de adaptarea criteriilor, precum și de facilitarea unei mobilizări mai rapide a resurselor. Revizuind în special condițiile de accesare a fondurilor din Fondul de solidaritate, trebuie să ținem cont și de aspectul regional, astfel încât asistența financiară să nu fie exclusă, în mod paradoxal, din regiunile care au cea mai mare nevoie de ea. De vreme ce elementele naturii nu țin seama de granițele naționale, aș dori să menționez și nevoia de a ne împărtăși experiențele și de a îmbunătăți coordonarea și cooperarea, în special în regiunile de frontieră.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori să subliniez faptul că afirmațiile mele ar trebui luate ca o completare la cele ale antevorbitorului meu. Pe lângă premisele financiare de care avem nevoie pentru a eradica daunele provocate de inundații și pentru a lua măsuri preventive, în regiunea mea natală - Statul Liber Saxonia - unde am avut ultima dată inundații, am constatat că, mai presus de toate, este nevoie să îmbunătățim în mod semnificativ cooperarea între statele membre. Aceasta ține de simplul fapt de a ajunge la un acord în privința unor măsuri preventive. Nu are niciun rost ca totul să fie bine în avalul râului dacă nu a fost posibil să se pună în aplicare în mod adecvat măsurile de protecție împotriva inundațiilor de-a lungul părții din amonte a râului. Este, de asemenea, important să ne asigurăm că putem comunica în mod eficient.

Prin urmare, punctul principal asupra căruia trebuie să ne concentrăm este cooperarea transfrontalieră, căci dezastrele naturale nu se opresc la granițele naționale. Doar împreună vom reuși să combatem aceste dezastre în mod eficient.

  Antigoni Papadopoulou (S&D). – (EL) Dle președinte, în calitate de raportor al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, aș dori să adaug la cele spuse aici ceea ce am scris în avizul nostru.

Contribuția noastră este aceea că, pe lângă și în plus față de ceea ce s-a spus despre sistemele de avertizare rapidă, fondurile de solidaritate și cooperarea operațională, am avut așteptări în special în ceea ce privește faptul că, atunci când vine vorba de măsuri de ajutorare, trebuie să se aplice principiul nediscriminării.

Cu alte cuvinte, ar trebui să se acorde asistență zonelor afectate pe baza nevoilor, fără discriminare pe criterii de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, proveniență națională sau socială, proprietate, statut la naștere sau alt statut al beneficiarilor care sunt victime ale acestor dezastre naturale sau provocate de om.

Amintim, de asemenea, că, în caz de dezastre sau situații de urgență, drepturile esențiale ale omului sunt în pericol și trebuie să fie protejate.

  Președinte. – Vă mulțumesc foarte mult. Vă suntem recunoscători și pentru cuvântul grecesc „catastrofă”.

  Michel Barnier, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, în numele colegei și prietenei mele, Kristalina Georgieva, care nu a putut fi aici în această seară, aș dori să-i mulțumesc dlui Ferreira pentru calitatea raportului său cu caracter exhaustiv și echilibrat, precum și foarte oportun.

Așa cum ați spus cu toții, și în special dl Mikolášik cu un moment în urmă, am constatat o creștere a numărului de dezastre în afara Europei – în Pakistan, în special, și în Haiti – dar și aici, pe teritoriul Europei, în special în Europa Centrală. În discursurile dvs. ați menționat Madeira, Irlanda, Portugalia și, dle Jahr, inundațiile din Saxonia. Cu toate acestea, nu am uitat inundațiile din 2002 care m-au determinat, pe când eram comisar responsabil cu politica regională, să concep și, în cele din urmă, să propun, cu sprijinul dlui Prodi, crearea Fondului de solidaritate, care a fost utilizat în mod frecvent de la înființarea sa.

Aceste evenimente ne reamintesc că nu trebuie să devenim mulțumiți de noi înșine, ci trebuie să ne îmbunătățim în mod constant procedurile, să ne întărim capacitatea de a reacționa la dezastre și să promovăm o politică de prevenire – prevenirea este întotdeauna mai bună decât remediul – pentru a minimiza consecințele tragice ale acestor dezastre.

Comisia se angajează să mențină această abordare echilibrată pentru a acoperi cele trei elemente: prevenire, pregătire și intervenție. Dle Ferreira, subliniați importanța instrumentelor financiare europene pentru a sprijini acțiunile statelor membre în domeniul prevenirii.

Dl Luhan a evocat fondurile regionale, care pot și ele să susțină măsurile de sprijin de la nivel național. Există Fondul de solidaritate, a cărui importanță a fost reamintită de dl Kelly și despre care cred că pot să afirm, dnă Papadopoulou, că este gestionat în mod obiectiv, deși regulile sale de utilizare pot fi întotdeauna evaluate. Acest Fond de solidaritate, cu care sunt destul de bine familiarizat, sprijină, de asemenea, acțiunile urgente de remediere publică a daunelor.

Comisia evaluează în prezent eficacitatea tuturor acestor instrumente existente. Lucrăm la o serie de măsuri preventive pe care statele membre le-ar putea adopta atunci când se caută finanțare europeană. Scopul nostru este să creștem, de asemenea, nivelul de absorbție a fondurilor, așa cum a fost și îndemnul dnei Patrão Neves, din câte îmi amintesc.

Este necesar să investim în măsurile de prevenire, deoarece sunt o altă cale de a minimiza costurile de refacere și reconstrucție. Așa cum ați subliniat, dle Ferreira, trebuie să dezvoltăm o metodologie de cartografiere a riscurilor.

Lucrăm la stabilirea unor linii directoare bazate pe inițiative naționale existente și la adoptarea bunelor practici, astfel încât să se poată stabili o abordare europeană comună a riscurilor specifice. Mă gândesc la incendiile forestiere din Grecia, Portugalia și Spania din ultimii ani și la catastrofele climatice extreme. De acum și până la sfârșitul anului 2012, vom încuraja statele membre să adopte măsuri preventive bazate pe bunele practici.

În acest an, am adoptat și o carte verde privind protecția pădurilor și vom înființa un observator în vederea analizării secetelor care afectează UE.

În concluzie, există numeroase inițiative în curs de desfășurare pentru a ne spori cunoștințele în ceea ce privește dezastrele și impactul acestora. Așadar, vom avea ocazia să dezbatem mai bine aceste chestiuni pe viitor.

Precum știți, Comisia - și președintele său, care mi-a cerut, de altfel, în 2004, să lucrez la această idee a unei forțe europene de protecție civilă, ca urmare și ca parte a analizei consecințelor tsunami-ului și a altor dezastre – va prezenta în curând propuneri, sub autoritatea dnei Georgieva, pentru întărirea capacității UE de a reacționa în eventualitatea unui dezastru.

Vom continua să lucrăm la propuneri de îmbunătățire a metodelor de prevenire. De aceea, cred că ceea ce va face Comisia, ceea ce vă va propune dvs. și ceea ce va propune statelor membre va veni în întâmpinarea preocupărilor pe care raportul dvs., dle Ferreira, le subliniază în mod foarte util și eficace, ca urmare a tuturor acestor catastrofe.

  Președinte. – Acest punct a fost închis.

Votarea va avea loc mâine (marți, 21 septembrie 2010), la ora 12.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sprijin acest raport deoarece îl consider o chestiune de primă importanță, în special pentru populația unei țări precum Portugalia sau pentru regiuni cum ar fi Madeira și Insulele Azore, de unde provin eu, regiuni care sunt adesea afectate de incendii, furtuni și seisme catastrofale. Pentru locuitorii unor asemenea regiuni, posibilitatea de a fi mai bine protejați în cadrul unui mai bun program de asigurări, de a fi mai bine ajutați de o forță europeană permanentă și mai bine sprijiniți printr-o mai mare flexibilitate a Fondului de solidaritate marchează un pas înainte extrem de semnificativ.

Trebuie, de asemenea, să sporim și să acordăm sprijin special unui set de măsuri preventive care să acopere domenii precum cel forestier, regiunile de coastă sau activitățile agricole în zonele afectate de depopulare și cu risc de dezastre naturale. Prin urmare, fac apel la Comisie să prezinte inițiative legislative de protecție a pădurilor și de prevenire a incendiilor forestiere și a seismelor, precum și pentru crearea unui program european de asigurări agricole de stat care să fie accesibil agricultorilor. Revizuirea și flexibilizarea regulilor privind Fondul de solidaritate al UE în beneficiul regiunilor care se confruntă cu dificultăți suplimentare, cum ar fi regiunile ultraperiferice, sunt, de asemenea, necesare, așa cum a fost pe deplin demonstrat în cazul tragic al Madeirei.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Raportul referitor la prevenirea dezastrelor naturale sau a celor provocate de om, pentru care am fost raportoare alternativă, reflectă un larg consens în ceea ce privește necesitatea unei abordări proactive și cuprinzătoare din partea diverselor sectoare și actori implicați în prevenirea dezastrelor naturale. Raportul oferă, de asemenea, posibilitatea de a face schimb de expertiză în privința celor mai bune practici și a unei cooperări mai ample, în conformitate cu principiul solidarității. În pofida faptului că responsabilitatea prevenirii dezastrelor naturale cade esențialmente în sarcina statelor membre, raportul expune o serie de măsuri de bază, unele dintre acestea fiind deja incluse în raportul meu, adoptat în prealabil de către Parlament, cum ar fi întocmirea hărților de risc, întărirea și articularea instrumentelor financiare, revizuirea normelor pentru Fondul de solidaritate, cercetarea și dezvoltarea sistemelor de alertă rapidă și crearea Centrului european pentru monitorizarea secetelor și deșertificării. Aș dori să subliniez, de asemenea, importanța propunerilor expuse de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care a prezentat, printre altele, un proiect de directivă care încurajează adoptarea unei politici europene privind deficitul de apă, secetele și adaptarea la schimbările climatice, împreună cu propuneri legislative asupra protecției pădurilor și prevenirii incendiilor.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. – În ultimii ani, statele membre ale UE au fost victimele unui număr considerabil de dezastre, înregistrându-se 62 de cereri de ajutor financiar provenind de la 21 de țări diferite. Prejudiciile sunt aproape întotdeauna greu de calculat, în primul rând din cauza pierderilor de vieți omenești. Statele membre sunt primii și principalii responsabili în ceea ce privește protecția cetățenilor lor și prevenirea dezastrelor. De aceea se justifică cooperarea sporită în domeniul prevenirii, o mai bună coordonare a eforturilor și o consolidare a solidarității și a întrajutorării, mai ales că dezastrele tind să îi afecteze într-o mai mare măsură pe cei mai nevoiași, care nu au posibilitatea de a consacra resurse pentru protecția lor și a familiei sau bunurilor lor.

Susțin implementarea unei cooperări între autoritățile naționale, regionale și locale, prin asumarea responsabilităților privind ciclul de gestionare a dezastrelor, amenajarea teritoriului, cartografierea și gestionarea riscurilor, crearea unei rețele-forum de schimb de experiențe și de măsuri de prevenire, cu participarea societății civile. Totodată, este oportună și necesară crearea, la nivelul UE, a unui cadru financiar corespunzător prevenirii dezastrelor naturale și provocate de om, care să consolideze și să articuleze instrumentele existente, inclusiv în domeniile politicilor de coeziune, regionale și de dezvoltare rurală.

  Georgios Stavrakakis (S&D) , în scris. – (EL) Aș dori să încep prin a-l felicita pe dl Ferreira pentru raportul său excepțional. Referințele vaste în privința rolului vital pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în ciclul gestionării dezastrelor sunt extrem de importante, pentru că acestea sunt cele care suportă greul atunci când lovesc dezastrele. Aș dori, de asemenea, să salut referirea specifică la nevoile regiunilor insulare și de munte și la nevoia de a reduce inegalitățile între regiuni în ceea ce privește capacitatea acestora de a-și proteja locuitorii. Nu trebuie să uităm că experiența și inițiativele în acest sector au fost dobândite și dezvoltate la toate nivelurile: local, regional, național și european. Acum trebuie să intensificăm cooperarea între agenții și să coordonăm politicile. În acest cadru și, așa cum am menționat în amendamentele pe care le-am prezentat în Comisia pentru dezvoltare regională, dacă se dorește îmbunătățirea metodelor de prevenire, trebuie:

- să utilizăm experiența de preț dobândită în cadrul inițiativei comunitare INTERREG;

- să întărim și să exploatăm o cooperare transnațională, transfrontalieră și inter-regională;

- să utilizăm la maximum linia unică europeană pentru apeluri de urgență „112”;

- să simplificăm regulile de gestionare și să facem Fondul de solidaritate mai flexibil. Trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitatea de a pune în practică propunerile din raport.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Dezastrele naturale și cele provocate de om au devenit mai frecvente și intense în Europa în decursul ultimilor ani, cauzând pagube omenești și materiale considerabile. Prin urmare, sistemul european de prevenire trebuie îmbunătățit. Este crucial să identificăm cât mai repede posibil zonele expuse riscurilor, astfel încât să cunoaștem probabilitatea de a se produce inundații, persoanele care ar putea fi afectate și potențialele pagube. Această abordare, expusă în Directiva privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, va însemna că suntem mai eficienți în timpul unui ciclu de gestionare a dezastrelor. Furtunile care au lovit departamentul Var la 15 iunie 2010 servesc ca o aducere aminte că trebuie să întărim și mai mult capacitățile de intervenție ale UE. Mă gândesc în special la instrumentul de asistență pentru victimele dezastrelor naturale - Fondul de solidaritate al UE - care este extrem de inflexibil și lipsit de forță de reacție. Pragurile ce trebuie atinse înainte de a putea fi activat sunt ridicate și foarte stricte, într-atât încât evaluarea pagubelor lasă persoanele afectate în expectativă sau chiar le privează de un ajutor esențial. Este indispensabil să se stabilească care sunt condițiile pentru ca fondul solidaritate european să poată fi activat cât mai rapid posibil și pe o arie cât mai extinsă, în favoarea persoanelor și a regiunilor afectate.