Stenograma dezbaterilor

Marţi, 21 septembrie 2010 - Strasbourg

10. Introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor biocide (dezbatere)

  Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Klaß, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor biocide (COM(2009)0267 – C7-0036/2009 – 2009/0076(COD)) (A7-0239/2010).

  Christa Klaß, raportoare. – (DE) Dle preşedinte, dle Tajani, doamnelor şi domnilor, discutăm de mai bine de un an propunerea Comisiei de revizuire a directivei privind introducerea pe piaţă a produselor biocide, care a fost adoptată în 1998. Salutăm acum această propunere, în special pentru că transformăm o directivă într-un regulament. Europa trebuie să îşi îndeplinească responsabilităţile. Acest lucru înseamnă de asemenea că domeniile referitoare la piaţa internă trebuie să fie guvernate de reglementări clare.

Produsele biocide sunt parte a civilizaţiei noastre şi standardul nostru de viaţă depinde de acestea. Acestea sunt esenţiale pentru a menţine standardele ridicate de sănătate şi igienă pe care insistăm. Atunci când sunt folosite ca dezinfectante şi pesticide, aceste substanţe ne protejează de boli periculoase sau de purtătorii acestor boli. Având în vedere densitatea mare a populaţiei noastre, societatea noastră necesită forme speciale de igienă pentru a preveni transmiterea microbilor şi a bolilor. Cu toate acestea, mobilitatea noastră internaţională permite bolilor, viruşilor şi bacteriilor să se deplaseze rapid în toată lumea. Este important ca infecţiilor să nu li se permită răspândirea în spitale. Spălătoriile trebuie să fie capabile să controleze şi să elimine toţi microbii introduşi.

Biocidele sunt de asemenea folosite pentru a proteja lemnul, textilele, pielea, cauciucul, zidăria şi sunt o componentă a fluidelor pentru prelucrarea metalelor. Biocidele omoară mucegaiurile, microbii şi dăunătorii şi ne oferă protecţie împotriva acestora. Acestea trebuie să fie eficiente şi, ca urmare, pot fi periculoase dacă nu sunt folosite corect. De aceea avem nevoie de reglementări stricte. Beneficiile şi riscurile trebuie să fie atent cântărite unele faţă de celelalte. Mai presus de toate, biocidele nu trebuie utilizate excesiv. Trebuie să ne asigurăm că acestea sunt utilizate şi aplicate în mod responsabil. Folosirea unei cantităţi mici este foarte eficientă, dar folosirea unei cantităţi prea mari poate provoca daune.

Prin urmare, avem nevoie de o strategie pentru utilizarea durabilă a produselor biocide care să ofere informaţii despre alternative. Trebuie să fim conştienţi de un lucru. Nu este vorba în primul rând despre protecţia împotriva biocidelor, ci despre protecţia oferită de biocide. Dacă părul unei persoane este infestat cu păduchi, aceasta trebuie să fie în măsură să combată această problemă. Cu toate acestea, ar trebui să folosească în primul rând un pieptene pentru înlăturarea lindinelor. Dacă acesta nu ajută, atunci poate apela la un tratament biocid împotriva păduchilor.

Întrucât nanotehnologia este o dezvoltare nouă, trebuie să o supunem unui control deosebit de critic pentru că nanoparticulele pot ajunge sub pielea noastră şi direct în conductele de aprovizionare cu apă. Trebuie să sprijinim cercetarea şi inovarea şi nu trebuie să punem obstacole în calea acestora. Trebuie să efectuăm mai multe studii pe biocide în apă întrucât momentan avem foarte puţine informaţii disponibile.

Obiectivul prezentului regulament este de a armoniza piaţa internă şi de a introduce o procedură simplificată pentru aprobarea substanţelor şi a produselor active. Pentru prima dată, biocidele vor fi supuse înregistrării. În mod evident este calea optimă pentru a organiza şi administra corespunzător acest lucru la nivel european. Acest lucru aduce avantaje reale pentru piaţa internă şi pentru consumatori. Parlamentul European solicită aprobarea la nivelul UE a tuturor produselor începând cu anul 2017, iar astăzi sprijinim puternic această solicitare. Dacă vom începe acum elaborarea unui nou regulament, trebuie să o facem în mod corect şi să îl punem în practică în termenul cerut.

Piaţa biocidelor cuprinde numeroase tipuri diferite de produse şi aplicaţii speciale care sunt de multe ori disponibile doar în cantităţi mai mici. Avem nevoie de această varietate de produse diferite pentru a putea combate varietatea de organisme dăunătoare. Dacă reducem numărul substanţelor active, va creşte rezistenţa în rândul paraziţilor şi insectelor, având consecinţe fatale. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că preţul de înregistrare şi de autorizare este menţinut în limite rezonabile, în special în ceea ce priveşte mulţi producători mici şi mijlocii. Sunt necesare criterii stricte de excludere şi este bine ca acestea să fie introduse. Parlamentul propune criterii de excludere foarte clare şi defineşte excepţii limitate cu scopul de a fi în măsură să îndeplinească cerinţele legate de sănătatea umană şi mediu.

Credem, de asemenea, că informarea consumatorilor este importantă. Prin urmare, materialele care au fost tratate cu produse biocide trebuie să fie incluse de asemenea în domeniul de aplicare a regulamentului. În viitor, materialele vândute în Europa trebuie să fie tratate doar cu produse biocide care sunt aprobate aici. Problemele grave de sănătate care au avut loc anul trecut, cauzate de fungicidele utilizate în Extremul Orient pe pantofi şi mobilier, au arătat că avem nevoie de reglementări mai stricte şi, cel mai important, de controale mai stricte la import. Acest lucru va asigura protecţia consumatorilor şi va preveni denaturarea concurenţei. Pe această bază, am lucrat împreună pentru a ajunge la un compromis. Le solicit colegilor mei deputaţi să sprijine acest compromis.

  Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei. – (FR) Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc Parlamentului European şi în special dnei raportoare Klaß, raportorilor alternativi şi membrilor Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, pentru substanţiala lor activitate.

Cele 330 de amendamente adoptate de Comisia pentru mediu şi compromisul global adoptat săptămâna trecută stau mărturie pentru angajamentul şi interesul acestora pentru acest dosar. Aceste amendamente sprijină abordarea generală a propunerii Comisiei.

Permiteţi-mi să mă opresc asupra a ceea ce considerăm a fi principalele probleme nerezolvate.

Prima problemă: extinderea sistemului de autorizare al UE şi a procedurilor aferente. Pentru a ajunge la un acord cu privire la acest dosar, este esenţial să ajungem la un compromis cu privire la studiul sistemului de autorizare al UE şi al procedurilor aferente, în special cu privire la rolul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA).

Deşi Comisia poate în principiu sprijini extinderea sistemului de autorizare al Uniunii Europene la un grup mai mare de produse biocide, poate face acest lucru cu două condiţii.

În primul rând, ECHA şi Comisia trebuie să dispună de resurse suficiente pentru a fi în măsură să preia volumul suplimentar de muncă. Fără resurse suficiente, vor rezulta întârzieri care vor compromite avantajele sistemului de autorizare al UE.

În al doilea rând, trebuie să proiectăm un mecanism adecvat pentru extinderea treptată a domeniului de aplicare a sistemului, de exemplu prin eşalonarea introducerii de tipuri de produse sau prin aplicarea unor criterii orizontale, cum ar fi condiţii similare de utilizare.

În ceea ce priveşte procedurile de autorizare ale Uniunii Europene, rolul ECHA va fi esenţial în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului. Trebuie să ne asigurăm că resursele ECHA sunt folosite pentru o activitate care aduce valoare suplimentară în ceea ce priveşte armonizarea sau care nu poate fi realizată mai eficient la nivelul statelor membre. Aş adăuga, de asemenea, că procedurile trebuie să fie proiectate pentru a face faţă domeniului extins de aplicare a sistemului de autorizare al UE.

A doua problemă: derogările de la criteriile de excludere. În ceea ce priveşte problema spinoasă a derogării de la criteriile de excludere, observ faptul că amendamentul de compromis permite un echilibru rezonabil între, pe de o parte, obiectivul garantării unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane şi, pe de altă parte, nevoia asigurării unui anumit grad de flexibilitate în cazurile în care nu există o soluţie de înlocuire.

A treia problemă: derogările naţionale în cadrul recunoaşterii reciproce. Deşi recunoaştem că derogările naţionale în cadrul recunoaşterii reciproce pot fi justificate în anumite circumstanţe, suntem de părere că astfel de derogări ar trebui examinate de către Comisie de la caz la caz. Dacă aceste derogări sunt autorizate fără a prevedea o supraveghere exercitată de Comisie, există riscul de a compromite piaţa internă a produselor biocide, pe care regulamentul este conceput să o promoveze.

A patra problemă: definirea produselor cu risc redus. În ceea ce priveşte definirea produselor cu risc scăzut, trebuie să facem un efort pentru a stabili o definiţie pragmatică ca şi condiţie sine qua non pentru o politică eficientă cu privire la astfel de produse. Mai trebuie întreprinse eforturi înaintea stabilirii unei definiţii clare a criteriilor aplicabile produselor cu risc scăzut.

A cincea problemă: articolele tratate. În ceea ce priveşte articolele tratate, susţinem amendamentele destinate controalelor la nivelul substanţelor active. În ceea ce priveşte etichetarea unor astfel de articole, susţinem abordarea generală de a impune reguli diferite, de exemplu în funcţie de faptul dacă articolele au un efect intern sau extern, în funcţie de faptul dacă produsul a fost sau nu aruncat în mod intenţionat sau a intrat în contact cu omul sau cu mediul.

A şasea problemă: organismele de tip pasager clandestin (free riders). Deşi sprijinim amendamentul de compromis privind organismele de tip pasager clandestin, avem motive serioase de îngrijorare cu privire la o serie de alte amendamente legate de conceptul de incluziune de către firmă.

A şaptea problemă: nanomaterialele. Cu privire la problema nanomaterialelor, Comisia şi-a respectat politica de a lua o decizie pe baza unor factori ştiinţifici şi dorinţa de a îmbunătăţi cunoştinţele despre aceste materiale şi aprobă necesitatea de a defini nanomaterialele şi, dacă este necesar, principiul evaluării lor separate.

În sfârşit: testele pe animale. Deşi Comisia susţine obiectivul de reducere a testelor pe animale, consideră că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul unui nivel înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.

Acum voi urmări îndeaproape dezbaterea dvs. referitoare la propunere şi la amendamentele propuse şi poate voi include în comentariile mele finale precizări suplimentare privind aceste aspecte şi alte puncte.

  Amalia Sartori, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor. – (IT) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să o felicit pe dna raportoare Klaß pentru colaborarea sa fructuoasă, care mi-a permis să completez raportul dumneaei cu unele poziţii importante adoptate de Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor.

De asemenea, sper că susţine anumite amendamente pe care le-am prezentat în vederea votului de mâine şi care au ca scop evitarea dublei evaluări a riscurilor legate de produsele care au fost deja autorizate şi, prin urmare, evaluate, cu excepţia cazului în care sunt primite noi informaţii care să justifice necesitatea unor noi controale.

Sunt încântată, de asemenea, că deşi va fi introdusă treptat, va exista posibilitatea ca autorizarea centrală să se extindă la toate categoriile de produse. În acest sens, aş dori să-l întreb pe dl comisar Tajani - deşi aţi menţionat deja unele din aceste lucruri în raportul dvs. - cum, şi în ce măsură, va fi necesar să se ofere Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA) instrumentele necesare pentru a gestiona eficient şi fără piedici numărul mare de dosare care vor fi prezentate.

  Richard Seeber, în numele Grupului PPE. – (DE) Dle preşedinte, aş dori să ofer raportoarei, dnei Klaß, şi de asemenea, dnei Sartori, cele mai calde felicitări cu privire la modul atât de fructuos în care au lucrat împreună, dar şi cu raportorii alternativi, pentru a produce un pachet care este, după cum îl percep eu, acceptabil din punct de vedere politic pentru toate grupurile. Este important să ne amintim că biocidele nu sunt un scop în sine. De fapt, acestea au multe roluri în societatea noastră modernă şi dna Klaß ne-a oferit câteva exemple în acest sens.

Motivul pentru utilizarea biocidelor este de a îndeplini cerinţele consumatorilor pentru o mai mare siguranţă a alimentelor şi o îmbunătăţire a sănătăţii. Există multe domenii în care se utilizează biocide şi, în acelaşi timp, piaţa producătorilor este foarte fragmentată. Aş dori să mă concentrez în special pe situaţia producătorilor şi, de asemenea, pe faptul că directiva veche nu a fost în măsură să îndeplinească cerinţele nici pentru o îmbunătăţire a sănătăţii pentru consumatori, nici pentru o piaţă internă care să funcţioneze bine pentru producători. Una dintre principalele probleme este că nu avem un sistem de autorizare al UE pentru biocide. De asemenea, este important de clarificat că avem nevoie de acest sistem de autorizare al UE pentru cât mai multe grupuri de biocide posibil, în caz contrar, legislaţia va fi doar o literă moartă. Aş dori să susţin compromisul atins cu privire la articolul 33, care a făcut posibil ca toate grupurile politice să fie de acord că trebuie introdus noul regulament şi, în acelaşi timp, oferă posibilitatea statelor membre de a face excepţii în cazul substanţelor deosebit de periculoase.

Consider că pachetul de compromisuri a fost foarte atent gândit. Aş dori să le solicit colegilor mei deputaţi să voteze în favoarea acestuia.

  Dan Jørgensen, în numele Grupului S&D. – (DA) Dle preşedinte, ascultând spusele Comisiei şi ale deputaţilor conservatori din partea Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat), aproape că ne vine să credem că nu a fost vorba decât de a găsi soluţii cât se poate de simple şi de eficace din punct de vedere strict birocratic. Evident, şi aceasta este o preocupare serioasă. Desigur, aceasta este, de asemenea o chestiune care permite industriei să lanseze pe piaţă produse şi să le comercializeze transfrontalier. Cu toate acestea, nu acesta este aspectul cel mai important. Ceea ce este cel mai important pentru noi, social-democraţii - şi nu vom face niciun compromis asupra acestui lucru - este sănătatea şi mediul.

Aproape în fiecare zi, apar noi rezultate ale cercetărilor care indică faptul că sarcina chimică generală la care suntem expuşi noi, ca oameni, şi la care este expus mediul nostru înconjurător, este în creştere. Vedem fete tinere care ajung la pubertate la vârsta de zece sau unsprezece ani. Observăm cum se răspândeşte cancerul. Apar noi forme de cancer. Observăm cupluri care nu pot avea copii. Multe dintre aceste lucruri sunt cauzate de substanţele chimice care ne înconjoară.

Substanţele chimice au de asemenea multe efecte benefice; recunoaştem acest lucru. Cu toate acestea, dacă ştim că există substanţe chimice care au efecte extrem de dăunătoare şi ştim, de asemenea, că există alternative la multe dintre aceste substanţe chimice, se subînţelege faptul că trebuie să înlocuim substanţele periculoase cu alternativele sigure. Acest lucru se aplică şi în cazul biocidelor. Prin urmare, cel mai important lucru pentru noi - şi se pare că am atins acest aspect prin acest compromis - a fost să înlocuim substanţele periculoase cu alternative sigure.

Am insistat, de asemenea, asupra faptului că, dacă vom permite un proces centralizat de autorizare, care poate fi un lucru practic, deoarece printre altele poate reduce birocraţia, fiecare ţară trebuie să aibă posibilitatea de a spune „nu” dacă există circumstanţe speciale într-o anumită ţară, care fac necesară interzicerea sau impunerea de restricţii privind o substanţă chimică din acea ţară. De asemenea, am spus că nu este vorba doar de a stabili care substanţe să fie introduse pe piaţă, ci şi de modul în care acestea sunt utilizate. Prin urmare, am insistat şi asupra elaborării unei noi legislaţii în viitorul apropiat, şi anume, o directivă-cadru privind modul de utilizare a produselor biocide.

În final, am insistat asupra limitării, cât mai mult posibil, a numărului de experimente pe animale. În prezent se fac prea multe experimente pe animale şi există alternative. Acesta a fost un alt obiectiv de-al nostru pe care credem că am reuşit să-l atingem.

  Corinne Lepage, în numele Grupului ALDE. – (FR) Dle preşedinte, datorită muncii tuturor, mai ales a raportoarei, am atins cel puţin un obiectiv. După discuţii foarte dificile, am ajuns la un acord cu privire la un punct-cheie al procedurii de autorizare.

Poziţia noastră în această chestiune s-a îndreptat în direcţia cea bună. În primul rând, trebuia să garantăm viabilitatea sistemului, pentru a preveni în mod clar ca Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) să nu fie brusc asaltată de cereri cărora să nu fie în măsură să le răspundă şi, în al doilea rând, trebuia să promovăm un sistem care să încurajeze produsele cu risc scăzut. S-a ajuns la un compromis echilibrat în acest sens. Ne oferă timp, deoarece alocă patru ani pentru punerea în aplicare a sistemului şi oferă un bonus pentru produsele cele mai puţin periculoase.

În rest, deşi susţinem amendamentele pentru a oferi flexibilitate sistemului, cum ar fi formulări cadru, refuzăm să permitem ca acest lucru să fie introdus cu orice preţ. Toxicitatea anumitor produse, cum ar fi pesticidele, este evidentă, şi aprob pe deplin declaraţiile făcute de către colegul nostru, dl Jørgensen, cu privire la impactul unei serii de produse asupra sănătăţii şi mediului.

De aceea, respingem orice prevedere care ar putea pune la îndoială calitatea evaluării produsului sau detracta de la sistem prin încurajarea substituirii substanţelor celor mai îngrijorătoare, şi de aceea o serie de amendamente care tocmai au fost prezentate sunt complet dezechilibrate şi nu pot fi susţinute.

Să nu ne înşelăm. Acesta este rezultatul unei poziţii care acordă prioritate intereselor pe termen scurt mai degrabă decât protecţiei sănătăţii şi a mediului. Nu trebuie să uităm că sănătatea şi mediul nu sunt doar valori pe care le apărăm; este şi în interesul economic al societăţii în ansamblu să le apere.

  Michèle Rivasi, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle preşedinte, consider că s-au realizat progrese în acest text, inclusiv referitor la două aspecte fundamentale: necesitatea etichetării în cazul în care într-un produs sunt prezente nanoparticule şi, mai important, faptul că fiecare dintre aceste nanosubstanţe va face, de asemenea, obiectul unei evaluări separate, ceea ce nu se întâmplă în prezent. De asemenea s-au făcut progrese în ceea ce priveşte posibilitatea de a exclude perturbatorii endocrini din substanţele utilizate, cu criterii de excludere specifice şi aplicabile în mod corespunzător.

Dar - există un dar - nu suntem de acord cu privire la resursele reale pentru Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), deoarece misiunea agenţiei ar trebui să fie evaluarea şi autorizarea produselor biocide.

Cu toate acestea, tocmai am extins misiunea ECHA; suntem de acord cu acest lucru, dar extinzând-o înseamnă că oferim ECHA resursele pentru a-şi face treaba cu adevărat. Nu putem să îi cerem ECHA să lucreze mai mult, să reducă timpul de evaluare a substanţelor şi, în acelaşi timp, să-i reducem resursele. Dacă facem acest lucru, riscăm să fim împotriva evaluărilor simplificate, care pot fi rapide, dar care vor fi superficiale şi, prin urmare, inadecvate.

Acesta este motivul pentru care fac apel la dvs., dnă Klaß, să vă revizuiţi propunerea bugetară cu privire la misiunile ECHA din acest dosar. După cum stau lucrurile, trebuie să spun că propunerea dvs. nu este serioasă, şi acest lucru va afecta standardul de lucru al acestei instituţii europene, care este esenţială pentru siguranţa cetăţenilor şi a consumatorilor europeni.

Aceasta este o chestiune importantă. Nu puteţi cere mai mult dacă nu există resurse disponibile, sau altfel ECHA va fi doar o agenţie administrativă care răspunde lobbyului industrial.

  Julie Girling, în numele Grupului ECR. – Dle preşedinte, aş dori să îi mulţumesc dnei Klaß. În cele 60 de secunde alocate mie, pot doar să menţionez două aspecte ale acestui dosar important şi complex. primul este problema substanţelor PBT- substanţe persistente, bioacumulative şi toxice. Biocidele sunt prin natura lor toxice: acestea ucid ceva, de obicei ceva neplăcut, care reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor şi de multe ori pentru sănătatea animalelor. Aşadar, dacă cineva este tentat să voteze în favoarea amendamentului 61, care ar face ca toxicitatea să fie singurul criteriu pentru înlocuire, atunci fiţi precauţi: veţi fi împotriva întregului raţionament de protecţie a sănătăţii publice şi a mediului.

Şi astfel ajung la cel de-al doilea aspect: substanţa Difenacum. Amendamentul 243 încearcă să limiteze utilizarea acestui rodenticid doar pentru experţi. O scurtă vizită la magazinul meu local la sfârşit de săptămână a confirmat că această substanţă activă este prezentă în aproximativ jumătate din produsele disponibile, şi toate cu instrucţiuni de utilizare clare. Rodenticidele creează rezistenţă: trebuie utilizate în rotaţie pentru a rămâne eficiente. Eliminarea unui produs va deranja acest echilibru şi ar putea duce la o catastrofă majoră pentru sănătatea publică. Vă rog să nu permiteţi ca acest lucru să se întâmple.

  Sabine Wils, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Dle preşedinte, biocidele fac parte din multe produse de curăţare, dezinfectanţi, sprayuri insecticide şi alte produse de uz zilnic cu care oamenii vin în contact în cursul vieţii lor cotidiene. În prezent există mai mult de 50 000 de produse biocide în Uniunea Europeană. Aş dori să fie perfect clar pentru toată lumea că biocidele sunt utilizate în principal de către cetăţeni. Adesea, biocidele nu sunt biodegradabile, în unele cazuri sunt substanţe cancerigene foarte toxice şi pot provoca daune persoanelor, animalelor şi mediului atunci când sunt utilizate şi eliminate. Oamenii, şi mai ales tinerii sunt mai expuşi riscului atunci când biocidele sunt utilizate în casă, de exemplu, sub formă de produse pentru întreţinerea lemnului sau ca sprayuri insecticide.

Este adevărat că producătorii spun că produsele lor nu sunt periculoase dacă acestea sunt utilizate în mod corespunzător. Cu toate acestea, având în vedere că 400 000 de tone de biocide sunt vândute şi folosite de către persoane particulare în UE în fiecare an, este important să fie luate în considerare utilizarea necorespunzătoare şi apariţia unor accidente. Întrucât nu a fost cazul, am prezentat un amendament pe această temă şi vă solicit să votaţi în favoarea acestuia. Este vorba despre amendamentul 352.

Ar trebui ca scopul prezentului regulament să fie creşterea liberei circulaţii a produselor biocide în interiorul Uniunii Europene după cum a propus Comisia? Sau acest Parlament este mai preocupat de protecţia oamenilor şi a mediului înconjurător? Este esenţial să introducem o interdicţie strictă privind substanţele deosebit de periculoase. Trebuie să luăm o decizie care să susţină cauza consumatorilor, altfel vom pune sănătatea oamenilor în pericol.

  Oreste Rossi, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, termenul de „produs biocid” este folosit pentru a desemna substanţele active sau amestecuri care conţin una sau mai multe substanţe active, prezentate sub forma în care sunt furnizate utilizatorului, destinate distrugerii, opririi, anihilării, prevenirii acţiunii sau exercitării unui efect de control asupra oricărui organism dăunător prin mijloace chimice sau biologice. Pentru a oferi o idee mai clară asupra a ceea ce vorbim aici, aproape toate fructele şi legumele care ajung pe mesele noastre au fost tratate.

Deşi aceste produse sunt acum indispensabile, deoarece majoritatea paraziţilor de plante şi animale devin din ce în ce mai rezistenţi la efectele acestora, acestea trebuie să fie ţinute sub control, deoarece au efecte adverse asupra oamenilor. De exemplu, unele dintre ele necesită o anumită perioadă de timp pentru a se descompune după contactul cu produsele alimentare şi, din acest motiv, trebuie folosite tipuri clar definite în anumite perioade ale anului.

Nerespectarea acestor termene are consecinţe grave pentru persoanele care consumă produsele tratate: de la efecte alergice bruşte la efecte asociate cu utilizarea pe termen lung, care pot include boli grave sau precursoare ale acestora. Otrăvurile adevărate, cum ar fi rodenticidele, care sunt vândute în mod liber pentru uz casnic, sunt considerate de asemenea şi produse biocide. Din păcate, chiar dacă permiterea comercializării libere a acestor produse poate prezenta riscuri, nu putem concepe interzicerea utilizării acestora într-o perioadă în care observăm o creştere considerabilă a infestărilor cu paraziţi şi rozătoare în oraşele europene.

O atenţie deosebită trebuie acordată, de asemenea, liberei circulaţii a bunurilor în interiorul Uniunii Europene, utilizării diferitelor tipuri de biocide, indiferent dacă acestea sunt permise sau nu în diferite state membre, şi în special intrării de bunuri din ţări terţe unde acestea încă nu sunt reglementate. Trebuie să garantăm că la nivelul UE aceste produse sunt folosite cu cea mai mare seriozitate şi în strictă conformitate cu timpul necesar pentru ca toxicitatea acestora să dispară.

  Catherine Soullie (PPE). – (FR) Dle preşedinte, după cum ne-a amintit raportoarea noastră, dna Klaß, produsele biocide joacă un rol esenţial, atât în sfera domestică - şi, prin urmare, privată - cât şi în relaţie cu locurile publice. Biocidele protejează în fiecare zi igiena şi sănătatea noastră.

Este important să ajungem la un text comunitar coerent. Acesta trebuie să fie coerent, în primul şi în primul rând, cu alte acte legislative europene. De exemplu, regulamentul REACH nu poate şi nu trebuie să intre în conflict cu regulamentul privind produsele biocide. Este important să se evite birocraţia administrativă şi legislativă care strangulează şi sufocă afacerile noastre.

În acest sens, aş dori să-mi exprim sprijinul pentru compromisul realizat de raportoarea noastră, dna Klaß, cu privire la problema spinoasă a criteriilor de excludere şi a substanţelor susceptibile de înlocuire. În mod similar, abordarea formulării-cadru pentru toate produsele biocide este un element esenţial al regulamentului. Va creşte în mod semnificativ eficacitatea sistemului comunitar de autorizare.

Apoi, este vorba despre un text comunitar. Introducerea conceptului de autorizare centralizată în Uniune, precum şi simplificarea procedurii şi reducerea timpului de autorizare pentru anumite teste referitoare la activităţile de cercetare şi dezvoltare, reprezintă două măsuri iniţiale pozitive în vederea armonizării pieţei europene a produselor biocide.

În cele din urmă, nu trebuie să pierdem din vedere ambiţiile noastre pentru acest text: protecţie, desigur, dar construcţia pieţei noastre comunitare şi inovarea europeană trebuie să fie de asemenea o parte integrantă a abordării noastre.

  Jo Leinen (S&D). – (DE) Dle preşedinte, dle Tajani, doamnelor şi domnilor, împreună cu substanţele chimice industriale şi agricole, produsele chimice de uz casnic reprezintă al treilea mare grup de substanţe care sunt de mare importanţă pentru mediu şi sănătatea umană, şi în regulamentul privind biocidele introducem norme care să acopere aceste produse. Cred că am făcut progrese semnificative de la vechea directivă care datează din anul 1998. Şi alţi vorbitori au menţionat acest lucru. Introducem o reglementare cuprinzătoare care se aplică nu numai pentru produsele fabricate în UE, ci şi pentru produsele importate. Acest lucru este foarte important. Îmbunătăţim etichetarea acestor substanţe şi, după cum a spus dl Jørgensen, solicităm ca testarea pe animale a acestor produse să fie înlocuită cu metode alternative. Urmărim reducerea la minimum a testelor pe animale sau chiar eliminarea acestora în acest domeniu. În plus, dorim înlocuirea substanţelor deosebit de periculoase cu substanţe care sunt mai puţin periculoase.

Toate aceste măsuri reprezintă un progres şi le putem explica cetăţenilor Europei că vor beneficia de protejarea sănătăţii umane şi a mediului. Am fost surprins de nivelul de dezacord cu privire la întrebarea dacă Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) din Helsinki ar trebui să fie sau nu responsabilă pentru monitorizarea şi autorizarea acestor produse. Vrem să se aplice aceleaşi standarde în toată Europa şi dorim ca aceste produse să poată să fie vândute pe piaţa europeană. Din acest motiv, este corect ca ECHA să îşi asume responsabilitatea pentru acest domeniu. Aş dori să îl întreb pe dl Tajani dacă ECHA are fonduri suficiente şi organizarea corespunzătoare pentru a fi în măsură să îşi asume această sarcină.

Mulţumirile mele se îndreaptă către dna Klaß şi raportorii alternativi pentru faptul că au ajuns la un consens în această chestiune.

  Frédérique Ries (ALDE). – (FR) Dle preşedinte, din punctul meu de vedere, amendamentul 18 la articolul 1 rezumă perfect ceea ce ar trebui să fie filosofia noastră: trebuie să asigurăm un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi animale şi a mediului şi, în acelaşi timp, să îmbunătăţim funcţionarea pieţei interne.

În mod evident, nimeni din acest Parlament nu doreşte să pună la îndoială utilizarea produselor biocide, care sunt foarte utile în combaterea rozătoarelor, gândacilor, păduchilor - am aflat că aceasta este perioada păduchilor în şcoli - şi dăunătorilor în general. Provocarea se află de fapt în altă parte; în opinia mea, aceasta se află în numărul lor tot mai mare, pe măsură ce producătorii introduc tot mai multe produse pe piaţă, dar refuză ideea unor soluţii mai sigure. După cum a spus raportoarea, mai mult poate însemna mai puţin.

Cealaltă provocare majoră este de a găsi politici de reducere a riscurilor, care sunt prea adesea amânate de către guverne atunci când sunt ambiţioase, şi cu toate acestea, sunt esenţiale deoarece utilizatorii tind să uite că biocidele pot fi substanţe familiare, dar sunt încă periculoase de folosit. Şi Parlamentul European trebuie să răspândească acest mesaj de precauţie.

  James Nicholson (ECR). Dle preşedinte, doresc să îi mulţumesc şi eu raportoarei pentru activitatea sa asiduă. Reglementarea biocidelor şi a produselor biocide necesită o abordare echilibrată, care ia în considerare pe de o parte, interesele producătorilor, şi pe de altă parte, bunăstarea şi siguranţa consumatorilor şi a mediului.

Aş dori să spun câteva cuvinte referitoare la un aspect al acestui raport. Am fost foarte preocupat de propunerea iniţială a Comisiei, care ar fi putut conduce la o interdicţie a rodenticidelor. Aceste substanţe sunt produsele cele mai utilizate pe scară largă în lupta împotriva infestărilor cu rozătoare şi sunt un instrument extrem de important în sectorul agricol şi agroalimentar.

Am primit multe plângeri de la agricultori şi organisme publice din circumscripţia mea şi de la alte părţi interesate, care se opun total unei astfel de interdicţii, argumentând că aceasta ar avea implicaţii negative grave pentru industriile respective. Deşi lobbyul pentru agricultură nu poate fi 100 % mulţumit de acest regulament în forma sa actuală, am fost mulţumit să observ că Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a trecut unele amendamente, care sperăm că se vor îndrepta în direcţia garantării scutirii acestor rodenticide. În acest sens, i-aş îndemna pe colegi să susţină poziţia comisiei şi să voteze pentru modificările relevante în dezbaterea de mâine.

  Paul Nuttall (EFD). – Dle preşedinte, trebuie să spun că este destul de entuziasmant să observ că există atât de mulţi deputaţi care tratează acest loc cu acelaşi dispreţ ca şi mine. Din cei 736, mai puţin de 30 dintre ei sunt aici - ceea ce înseamnă sub cinci la sută - şi este ora patru jumătate, marţi după-amiază.

Ca de obicei, normele şi reglementările UE scapă de sub control. Dar acest lucru nu înseamnă nimic în comparaţie cu şobolanii şi şoarecii care vor scăpa de sub control în momentul în care UE va elimina otrava de şobolani din gospodăriile obişnuite. Asta va face amendamentul 243 din acest raport. Prin acest proiect de legislaţie se va asigura că doar profesioniştilor li se va permite să utilizeze otravă de şobolani, care este disponibilă în mod liber în magazine. Prin urmare, dacă există şobolani în grădina din faţa casei care răspândesc boli şi strică totul, gospodăria britanică obişnuită va fi nevoită să aştepte vânătorul de şobolani al Consiliului sau să plătească pentru serviciile Rentokil.

În Regatul Unit ni se spune deja că niciodată nu suntem mai departe de 18 metri de un şobolan într-un centru de oraş. Acest act legislativ stupid nu va face decât să agraveze lucrurile. Pentru a spune lucrurilor pe nume, acest lucru înseamnă birocraţie pentru o otravă de şobolani care a fost folosită în condiţii de siguranţă de către oamenii obişnuiţi în ultimii 30 de ani - nu numai în Regatul Unit, dar în întreaga Europă şi în Statele Unite ale Americii.

Voi încheia prin a pune o întrebare: de ce faceţi acest lucru? Doriţi mai mulţi paraziţi? Doriţi mai multe cazuri de boală? Sau este vorba doar despre control şi obsesia dvs. de a încerca să conduceţi fiecare aspect al vieţii noastre?

  Horst Schnellhardt (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dle Tajani, doamnelor şi domnilor, dezbaterea de astăzi a arătat că acesta a fost un raport foarte complex şi că acum am ajuns la un compromis bun. Mulţumirile mele se îndreaptă către raportoare şi raportorii alternativi.

Compromisul compensează deficienţele directivei existente. Standardizează procesele de autorizare, ceea ce cred că este extrem de important, şi oferă protecţie completă pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

Cu toate acestea, în alte chestiuni prevederile nu sunt suficiente. S-a formulat clar în dezbaterea de astăzi că aceste produse sunt foarte importante pentru mediul nostru, pentru creşterea industriei agriculturii şi pentru sectorul alimentar. Aş dori să menţionez doar exemplul rodenticidelor. Produsele pentru combaterea şobolanilor şi şoarecilor sunt esenţiale în agricultură şi industria alimentară. Am observat dovada problemelor cauzate de şoareci şi şobolani cu care trebuie să se confrunte agricultorii pe terenurile lor. Aceşti dăunători cauzează pierderi considerabile. Oricine spune că toate produsele care ar putea ajuta în această situaţie ar trebui să fie interzise ar trebui să se gândească cu atenţie la modul de protejare al alimentelor noastre.

Acest raport reprezintă o soluţie eficientă, deoarece acţionează împotriva substanţelor periculoase. Dacă există înlocuitori disponibili, atunci aceştia trebuie, cu siguranţă, folosiţi. Acest lucru este absolut clar.

Aş dori să solicit Comisiei să se concentreze mai mult în cercetările sale pe noua formă de nanotehnologie şi să se folosească mai mult de aceasta. Aceasta ne va oferi oportunitatea de a găsi substanţe care sunt mai puţin periculoase şi mai eficiente.

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dle preşedinte, dle comisar Tajani, doamnelor şi domnilor, propunerea de regulament privind produsele biocide pe care o analizăm este concepută pentru a simplifica procedurile de autorizare şi de reînnoire pentru introducerea pe piaţă a produselor biocide.

Această simplificare va duce la o reducere a costurilor şi a responsabilităţilor administrative pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, fără a reduce nivelul de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane şi animale. A fost foarte dificil să se menţină un echilibru între aceste două aspecte, dar cred că unele dintre amendamentele de compromis propuse de către raportoare şi raportorii alternativi, cărora aş dori să le mulţumesc pentru activitatea lor asiduă, reprezintă un important pas înainte.

Tocmai pentru a rămâne în concordanţă cu cererea de simplificare, cred că procedura de evaluare comparativă solicitată în prezent pentru toate biocidele nu ar trebui să fie necesară pentru biocidele cărora li s-a demonstrat siguranţa pentru utilizare. Sper că amendamentul prezentat în acest fel în plen va fi adoptat de către colegii mei deputaţi.

  Chris Davies (ALDE). – Dle preşedinte, îmi pare bine să aud că Partidul Independenţei din Regatul Unit confirmă că nu le pasă deloc de cruzimea faţă de animale, că sunt mulţumiţi că lumea este tratată ca un mare laborator de chimie. Dacă ar fi după aceştia, toată lumea ar servi la micul dejun talidomidă şi DDT.

A fost ridicată o problemă aici pe care am văzut-o în ziarele britanice, despre efectul de a interzice rodenticide anticoagulante şi întrebarea dacă acest lucru va duce la infestări cu şobolani în oraşe. Am lucrat împreună cu Comisia; am ridicat problemele aduse în atenţia noastră de către profesionişti; şi lucrând împreună cu Comisia, au avut loc schimbări. Acestea se regăsesc acum în articolul 5 şi cred că au sprijinul Comisiei. Acesta ar trebui să se ocupe de problema majoră care a fost prezentată.

Dar există problema ridicată de dna Girling: articolul 44 cu privire la Difenacum. Aş dori să solicit Comisiei să explice dacă sprijină amendamentul 243, deoarece mi se pare că acesta contrazice într-un fel modificările propuse la articolul 5.

  Struan Stevenson (ECR). – Dle preşedinte, mă bucur că încercările de a interzice toţi anticoagulanţii şi rodenticidele au eşuat. Dacă o astfel de interdicţie ar fi câştigat sprijinul majorităţii, acest lucru ar fi dus - după cum am auzit deja - la o creştere explozivă a numărului şobolanilor şi şoarecilor în întreaga Europă, având drept consecinţe daune pe scară largă asupra culturilor depozitate, fermelor şi proprietăţilor particulare.

Se estimează că şapte la sută din toate incendiile de case şi 50 la sută din toate incendiile agricole sunt cauzate de rozătoare care distrug cabluri electrice. Din păcate, Comisia pentru mediu a adoptat o interdicţie specifică pentru un rodenticid anticoagulant de a doua generaţie utilizat pe scară largă. După cum am aflat, acest rodenticid este Difenacum. Sper ca Parlamentul să voteze împotriva amendamentului 243, astfel încât să permită continuarea utilizării acestei otrăvi de şobolani eficiente, mai ales că aceasta a fost supusă deja unei evaluări ştiinţifice riguroase şi a trecut printr-un proces de reglementare detaliat şi adecvat.

  Anna Rosbach (EFD). – (DA) Dle preşedinte, diverse alergii necunoscute până în prezent, persoane cu probleme de fertilitate, creşterea incidenţei bolilor rare, peşti şi crustacee otrăvite şi produse alimentare de la animale umplute cu reziduuri de medicamente, toate acestea sunt doar câteva dintre problemele care îi privesc pe oamenii din Europa. Din ce în ce mai multe substanţe chimice umplu viaţa noastră de zi cu zi pentru a ne face viaţa mai uşoară şi pentru a face bunurile de consum să pară mult mai atractive. Ne fac bine aceste substanţe chimice? Nu, cu siguranţă nu. Totuşi, cu acest raport, trebuie să găsim un echilibru legislativ între a conduce o întreprindere competitivă într-un mod raţional şi, în acelaşi timp, a ne concentra asupra mediului şi siguranţei oamenilor.

Este un lucru dificil de echilibrat. Nu observ o mai mare concentrare asupra protecţiei oamenilor şi a mediului. Prin urmare, pot doar recomanda să votăm în favoarea acelor amendamente care stabilesc limitele de siguranţă cele mai ridicate. Cu toate acestea, va fi o evoluţie pozitivă dacă reuşim să creştem şansa noastră de a garanta că ţările UE nu importă bunuri din zone ale lumii care nu îndeplinesc cerinţele noastre de siguranţă.

  Pavel Poc (S&D). – (CS) Deşi utilizarea lor pare a fi inevitabilă, trebuie să conştientizăm faptul că produsele biocide sunt pur şi simplu otrăvuri cu care venim în contact zilnic. Ca atare, acestea reprezintă pur şi simplu un risc pentru sănătatea umană şi o povară asupra mediului. Prin urmare, este cât se poate de logic să aderăm la cele mai înalte niveluri de protecţie pentru sănătatea umană, pentru animale şi pentru natură. Flexibilitatea excesivă reprezintă un risc considerabil, deoarece riscul nu rezidă numai în aceste materiale, ci şi în modul de utilizare a lor şi în întrebuinţarea greşită în ceea ce priveşte cantităţile care intră în lanţul alimentar. Aş considera un succes major faptul de a avea o interdicţie totală pentru produsele biocide extrem de periculoase, inclusiv substanţele cancerigene şi mutagene şi substanţele care sunt toxice din punct de vedere al reproducerii. În opinia mea, noua legislaţie este şi ar trebui să fie ambiţioasă, iar ECHA este destul de capabilă să înceapă autorizarea europeană unificată a produselor biocide până în 2015, mai degrabă decât să aştepte până în 2017.

  Holger Krahmer (ALDE). – (DE) Dle preşedinte, este bine că ne ocupăm de biocide, deoarece acestea sunt substanţe toxice periculoase. Cu toate acestea, mă întreb de ce nu folosim ca bază pentru fiecare act legislativ pus în aplicare în domeniul chimic acelaşi sistem ca REACH. Am aprobat ce mai cuprinzător act legislativ din domeniul chimic din lume. Au fost stabilite aceste principii: colectarea datelor, evaluarea acestora, autorizarea respectivului produs. De ce folosim un sistem diferit pentru legislaţia ulterioară din domeniul chimic şi definim noi criterii de excludere, care în cele din urmă duc, de asemenea, la retragerea de pe piaţă a substanţelor chimice de care avem nevoie şi pentru care, în unele cazuri, nu avem alternative?

Cred că nu vom ajunge nicăieri dacă elaborăm politica noastră privind substanţele chimice doar din perspectiva substanţelor toxice. Infestările cu dăunători pot fi mult mai periculoase, în special pentru copiii mici, din cauza riscurilor de transmitere a bolilor, decât cele câteva miligrame de biocide pe care le folosim pentru combaterea acestora. Aş dori să văd o echilibrare a situaţiei şi, cel mai important, aş dori să văd reglementări care pot fi utilizate nu numai de companiile mari care au resurse pentru a intra în discuţie cu organismele de autorizare, ci şi de companiile mai mici care furnizează produse utile pentru pieţele de nişă.

  Ashley Fox (ECR). – Dle preşedinte, scopul acestui regulament este acela de a proteja sănătatea publică şi mediul înconjurător. Regimul actual de autorizare este prea lent şi birocratic. Trebuie să ne asigurăm că autorizarea produselor noi este mai eficientă, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al duratei de timp.

Controlul dăunătorilor este esenţial pentru protecţia sănătăţii umane. Salut amendamentele care vor îmbunătăţi disponibilitatea unor produse care ucid rozătoare, dar, după cum s-a discutat deja, rămâne problema Difenacumului. Acesta este un rodenticid eficient şi utilizat pe scară largă. Ar trebui clasificat drept o substanţă autorizată. Este esenţial pentru controlul eficient al şobolanilor şi şoarecilor. Eliminarea acestuia de către Comisie din anexa I este pur şi simplu o acţiune iraţională şi invit Comisia să explice de ce s-a întâmplat acest lucru. Autorizarea produselor ar trebui să se facă întotdeauna pe baza rezultatelor evaluării ştiinţifice, nu pe baza dorinţei politicienilor de a apărea pe prima pagină a ziarelor.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Felicitări dnei Klaß, care a pregătit un raport echilibrat pe un subiect extrem de complex, deşi în Parlament s-a iscat o dezbatere deoarece unii deputaţi consideră că problema reglementării biocidelor este o problemă serioasă, în timp ce alţii vor să o reducă la o luptă împotriva rozătoarelor. Doresc să subliniez că aceasta este o problemă foarte serioasă, şi raportul excelează prin abordarea în mod simultan a protecţiei mediului, a protecţiei consumatorilor şi a preocupărilor industriei chimice. Noile reglementări privind biocidele sporesc măsurile de protecţie şi protejează femeile casnice şi lucrătorii casnici, dar nu şi dăunătorii. Prin urmare, cred că trebuie să susţinem raportul elaborat de dna Klaß şi că temerile exprimate de cealaltă parte a Parlamentului nu au niciun fundament. Da, există o nevoie de protecţie sporită şi agenţia de la Helsinki va îndeplini această funcţie cu distincţie. Ungaria şi noile state membre sunt de acord cu anul 2017.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Pe de o parte, compoziţia chimică a produselor biocide le face destul de periculoase, mai ales pentru persoanele care sunt mai sensibile, cum ar fi copiii sau femeile însărcinate. Pe de altă parte, totuşi, acestea sunt esenţiale şi pur şi simplu indispensabile pentru protejarea sănătăţii umane.

Prin urmare, este necesar să se stabilească - şi acest lucru se întâmplă într-adevăr - standarde comune tuturor statelor membre ale UE, astfel încât oamenii să se poată simţi în siguranţă şi firmele care produc aceste substanţe să aibă norme clar stabilite care să nu conducă la o reducere a competitivităţii acestora. Armonizarea legislaţiei ar trebui să acopere întregul ciclu de existenţă pe piaţă al acestor produse, de la producţie la gestionarea deşeurilor, astfel încât acestea să nu reprezinte o ameninţare pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Acest lucru ar trebui să fie într-adevăr o prioritate. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să fim preocupaţi de menţinerea unor condiţii bune pentru industria modernă.

  John Bufton (EFD). – Dle preşedinte, adoptarea raportului elaborat de dna Klaß ar conduce, fără îndoială, la o creştere explozivă a populaţiilor de şobolani, punând în pericol salubritatea în case şi ferme.

Şobolanii sunt purtători de boli, cum ar fi E.coli şi salmonella şi pot provoca daune semnificative unei proprietăţi, în unele cazuri, conducând la incendii electrice. În special fermele cad victime infestărilor cu şobolani fără o exterminare eficientă a dăunătorilor. Anticoagulanţii sunt metoda cea mai utilizată pe scară largă pentru otrăvirea şobolanilor şi de departe metoda cea mai eficientă, fiind folosită în aproximativ 95 % din cazuri pentru combaterea rozătoarelor.

În luna mai, am adresat Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns scris, solicitând recunoaşterea oficială a implicaţiilor unei interdicţii şi am căutat un cadru de sprijin pentru cei afectaţi, precum şi indicaţii cu privire la posibile alternative de combatere a dăunătorilor.

Comisia a declarat că este deschisă pentru discuţii în scopul găsirii soluţiilor corespunzătoare. Ce fel de soluţie propune Comisia? S-a făcut o evaluare a impactului cu privire la interzicerea anticoagulanţilor ca rodenticide? Va exista un cadru de sprijin viabil şi s-au identificat rodenticide alternative?

  Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei. – (FR) Dle preşedinte, permiteţi-mi să încep prin a sublinia încă o dată cât de mult apreciază Comisia angajamentul şi interesul deputaţilor din acest Parlament cu privire la dosarul aflat în discuţie.

Deşi aceasta este o propunere extrem de complexă, conţine mai multe aspecte importante şi sensibile din punct de vedere politic. Observaţiile pe care tocmai le-aţi făcut şi întrebările pe care le-aţi adresat ilustrează cât de bine au înţeles deputaţii din acest Parlament diversele aspecte ale acestei probleme.

Trebuie să reamintesc, de asemenea, preocupările Comisiei în ceea ce priveşte modificările aduse domeniului de aplicare a sistemului de autorizare al UE. Deşi Comisia poate sprijini, în principiu, extinderea sistemului de autorizare al UE la un grup mai mare de produse biocide, considerăm că acest lucru ar trebui să fie însoţit de resurse suficiente pentru Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) şi pentru Comisie, precum şi de mecanisme de punere treptată în aplicare. Doar dacă sunt îndeplinite aceste două condiţii vom fi în măsură să punem în aplicare un sistem eficient, ceea ce este obiectivul nostru comun.

În ceea ce priveşte întrebările adresate de dna Sartori şi dl Leinen cu privire la garantarea capacităţii ECHA de a prelua acest volum de lucru în viitor, asigurându-ne că resursele puse la dispoziţia ECHA sunt adecvate, aceasta este una din preocupările principale ale Comisiei în legătură cu propunerile de extindere a domeniului de aplicare a sistemului de autorizare al UE.

Lucrăm cu reprezentanţi ai acestui sector pentru a stabili mai exact numărul de produse biocide disponibile în prezent pe piaţa UE. Estimările variază de la 9 000 la 60 000 de produse. Prin urmare, este foarte dificil de prognozat volumul suplimentar de muncă pentru ECHA pe care îl presupune includerea unui număr mai mare de produse în sistemul centralizat. Obiectivul general al propunerii de regulament este îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a produselor biocide şi, în acelaşi timp, garantarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice.

Am de gând să îi răspund chiar şi dlui Schnellhardt cu privire la nanomateriale. Comisia este de acord că avem nevoie de o definiţie a nanomaterialelor. Aşteaptă rezultatul sondajului public organizat de către unul dintre comitetele noastre ştiinţifice şi speră să poată să propună în viitorul apropiat o definiţie care să îndeplinească criteriile.

În ceea ce priveşte amendamentul 243, îi voi răspunde dlui Davies. Comisia nu poate susţine acest amendament, pentru că pune sub semnul întrebării anexa I, care se bazează pe un studiu de impact în profunzime şi care tocmai a intrat în vigoare.

Prin urmare, sunt mulţumit că am făcut o treabă bună. Trebuie să continuăm dialogul constructiv între Parlament, Consiliu şi Comisie la a doua lectură.

PREZIDEAZĂ: Isabelle DURANT
Vicepreşedintă

  Christa Klaß, raportoare. – (DE)Dnă preşedintă, aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi pentru dezbaterea de astăzi. Cu toate acestea, uneori cred că nu prea ştim despre ce vorbim. Aş dori să spun încă o dată că vorbim aici despre produse de care depindem noi şi de care depinde nivelul nostru de trai, care ne ajută să respectăm norme importante de igienă, care luptă împotriva bolilor şi a paraziţilor şi care asigură protecţie pentru bunurile depozitate. Toate aceste lucruri sunt reunite sub termenul biocid. Ele sunt esenţiale pentru noi şi pentru viitorul nostru. Principalele priorităţi în toate discuţiile noastre au fost mediul şi standardele de sănătate. Este clar că depunem eforturi pentru a obţine criterii clare de excludere, cât mai puţine excepţii şi informaţii obiective pentru consumatori.

Dle Tajani, nu sunt complet mulţumită de răspunsul pe care l-aţi dat pe tema Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA). ECHA are resurse, are echipamentul tehnologic necesar, poate gestiona sistemul REACH şi poate face cu siguranţă multe în privinţa biocidelor în viitor. Acum avem nevoie doar de nişte idei inteligente. Vom avea timp pentru acest lucru în perioada lansării progresive. Haideţi să folosim acest timp pentru a veni împreună cu idei inteligente. Nu este posibil să spunem pur şi simplu că nu avem bani şi că nu putem face acest lucru. Dacă vrem să facem un lucru bun pentru piaţa internă, atunci viitorul se bazează pe un proces de autorizare la nivelul UE. Vă invit pe toţi să participaţi şi, de asemenea, solicit sprijinul Comisiei.

  Preşedintă. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc mâine, la ora 12.00.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Piaţa produselor biocide din Europa este estimată la o valoare de aproximativ 890 milioane de euro anual, ceea ce reprezintă aproximativ 27 % din piaţa mondială. Biocidele sunt utilizate zilnic în gospodării şi în industrie. Aceste materiale sunt folosite ca dezinfectanţi, conservanţi, insecticide şi rodenticide. La utilizarea biocidelor, cu toate acestea, o atenţie deosebită trebuie acordată siguranţei consumatorilor, pentru că este important ca utilizarea produselor biocide să nu constituie o ameninţare pentru sănătatea sau viaţa oamenilor sau a animalelor. Prin urmare, ar trebui să efectuăm o examinare minuţioasă a tuturor produselor biocide importate în Uniunea Europeană şi a rulajului acestora pe piaţă, în special în ceea ce priveşte produsele nou-introduse. De asemenea, este important să fim precauţi la achiziţionarea de produse biocide, iar sistemul dezvoltat în Uniune ar trebui să realizeze unificarea completă cu privire la problema legislaţiei. În plus, în cadrul structurilor Uniunii, un program de analiză a substanţelor active utilizate în produsele biocide este în curs. Uniunea ar trebui să elaboreze, pentru a acoperi toate statele membre, o listă unificată a nanomaterialelor care sunt testate şi care vor putea fi apoi utilizate în procese ale producţiei chimice. Acest lucru va însemna că nanomaterialele, care pot avea un impact major asupra dezvoltării tehnologice, nu vor fi excluse de pe piaţă, şi că mediul şi sănătatea consumatorilor nu vor fi periclitate.