Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 6 octombrie 2010 - Bruxelles

14. Ţări terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre (dezbatere)

  Preşedinta. – Următorul punct este raportul elaborat de doamna Fajon, în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, referitor la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie [COM(2010)0256 – C7-0134/2010 – 2010/0137(CNS)] (A7-0256/2010).

  Tanja Fajon, raportoare. – (SL) Domnule preşedinte, stimaţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, doamnă comisar Malmström, stimaţi reprezentanţi ai Consiliului, desigur, doamnelor şi domnilor, voi încerca să folosesc patru minute acum şi, dacă va fi necesar, două la sfârşit.

Albania şi Bosnia–Herţegovina au îndeplinit toate condiţiile şi sunt pregătite pentru liberalizarea vizelor. Comisia Europeană a confirmat acest lucru, după cum a făcut într-adevăr săptămâna trecută, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, fără niciun vot împotrivă. Aşteptările publicului din Albania şi din Bosnia–Herţegovina că mâine, în acest Parlament, vor primi undă verde sunt legitime, iar aceşti oameni merită acest lucru.

Aş dori să le urez bun venit domnului Sven Alkalaj, ministrul afacerilor externe al Bosniei-Herţegovina, şi doamnei Jozefina Topalli, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului albanez care se află în galerie şi care urmăresc îndeaproape această dezbatere. Era timpul să trimitem un mesaj acestor două ţări: suntem pregătiţi pentru voi, aţi îndeplinit condiţiile. Vom doborî zidurile vizei care au separat mult prea mult timp ţările din Balcanii de Vest.

Ne-am străduit mult timp să atingem acest ţel comun al nostru şi aş dori să le mulţumesc tuturor celor care au luat parte la acest proces, în special Comisiei Europene şi Consiliului. Mă bucur că propria mea ţară, Slovenia, a jucat un rol foarte important aici.

Pentru oamenii din Bosnia-Herţegovina şi Albania, Uniunea Europeană pare uneori mult mai departe decât este de fapt. Prin liberalizarea vizelor, vom face un pas important către construirea încrederii între oameni şi continuarea reformelor urgente de care încă este nevoie pentru a deveni membri de sine stătători.

Albania şi Bosnia-Herţegovina şi-au securizat graniţele, au asigurat siguranţa paşapoartelor biometrice şi au făcut progrese importante în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Anul trecut, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Muntenegru, iar bucuria lor a fost de nedescris. Acest lucru este de înţeles deoarece, cu în jur de douăzeci de ani înainte de aceasta, cetăţenii din Balcanii de Vest călătoreau către vest fără vize. Mi se pare că acesta nu este doar un dar diplomatic. Este acum datoria noastră, datoria Uniunii Europene, de a ne îndeplini promisiunea. Ceea ce este în joc aici este credibilitatea noastră şi credibilitatea Uniunii Europene.

Permiteţi-mi să vă reamintesc că, în noiembrie anul trecut, Parlamentul însuşi, împreună cu Consiliul European, este cel care a promis să se ocupe de liberalizarea vizelor pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina, aplicând o procedură accelerată, de îndată ce aceste ţări vor îndeplini condiţiile.

Prin urmare, fac apel la dumneavoastră să sprijiniţi raportul meu, astfel încât să putem trimite un mesaj cu adevărat pozitiv ambelor ţări. Aceşti oameni o merită mai mult ca niciodată şi consider că vom fi în curând urmaţi de guvernele noastre europene.

Doamnelor şi domnilor, stimaţi reprezentanţi ai Comisiei şi ai Consiliului, să depunem un efort şi să avansăm poate pentru a face posibil ca cetăţenii din Albania şi Bosnia-Herţegovina să circule liber până la Crăciunul catolic, aşadar până la sfârşitul acestui an, pentru ca aceştia să îşi poată vizita rudele şi prietenii în timpul sărbătorilor. Am făcut aceasta anul trecut în cazul Fostei Republici Iugoslave, al Serbiei şi al Muntenegrului şi cred că, având voinţa pe care o avem, vom putea să facem asta şi anul acesta.

Un ultim lucru pe care aş dori să îl adaug este că acordul nostru de mâine în Parlament va fi recunoaşterea muncii foarte asidue pe care au depus-o ambele ţări, Bosnia-Herţegovina şi Albania. Acestea au îndeplinit toate condiţiile, ceea ce este criteriul cel mai important pentru noi, şi consider că recunoaşterea va fi un bun stimulent pentru toate ţările din Balcanii de Vest deoarece aceasta va arăta că munca din greu chiar este răsplătită.

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Domnule preşedinte, aş dori să încep prin a-i mulţumi raportoarei, doamna Fajon, pentru activitatea sa foarte dedicată, entuziastă şi asiduă privind acest dosar. Mi-a făcut mare plăcere să lucrez cu dumneavoastră – şi cu raportorii alternativi, de asemenea – în eforturile noastre comune de a acorda un regim fără vize cetăţenilor din Albania şi Bosnia-Herţegovina.

Propunerea pe care am discutat-o astăzi confirmă faptul că voinţa politică a Uniunii Europene şi angajamentul nostru pentru liberalizarea cerinţelor în materie de vize pe termen scurt pentru ţările din Balcanii de Vest. Aceasta este o parte din Agenda de la Salonic şi un punct de cotitură al politicii noastre de integrare pentru Balcanii de Vest.

Prin sprijinirea regimului liber, nu doar transmitem un mesaj politic. Acel mesaj este important, însă noi facilităm, de asemenea, contactul dintre oameni, crescând oportunităţile de afaceri şi schimburile culturale, dând oamenilor ocazia să se cunoască – dând oamenilor din Bosnia şi Albania ocazia să cunoască Uniunea Europeană şi vice versa.

Ne aflăm astăzi aici ca urmare a muncii asidue a autorităţilor şi a oamenilor din aceste două ţări şi aş dori să aduc un omagiu acestei munci. Îi felicit pentru eforturile depuse şi rezultatele importante obţinute. Dialogurile orientate către rezultate privind liberalizarea vizelor dintre cele două ţări şi Comisia Europeană a acţionat ca o iniţiativă şi un impuls foarte puternic, accelerând reformele de atingere a standardelor UE în domeniile centrale ale justiţiei, libertăţii şi securităţii.

Cele două ţări au făcut progrese importante în îmbunătăţirea securităţii paşapoartelor, consolidând controlul la graniţă şi cadrul instituţional pentru a combate crima organizată şi corupţia, precum şi în domeniul relaţiilor externe şi al drepturilor fundamentale. Comisia a monitorizat îndeaproape paşii făcuţi.

În propunerea noastră din mai anul acesta, Comisia a identificat un număr limitat de indicatori de referinţă restanţi atât pentru Albania, cât şi pentru Bosnia-Herţegovina, care necesitau mai multă monitorizare. Această abordare a urmat-o întocmai pe cea adoptată în 2009 pentru Muntenegru şi Serbia.

În cazul Albaniei, indicatorul de referinţă deschis legat de dezvoltarea unei politici de sprijinire a reintegrării persoanelor întoarse în Albania, consolidarea capacităţilor de luptă împotriva crimei organizate şi a corupţiei şi, în sfârşit, punerea în aplicare eficientă a confiscării bunurilor crimei organizate.

În ceea ce priveşte Bosnia-Herţegovina, cerinţele deschise au constituit consolidarea capacităţilor de luptă împotriva crimei organizate şi a corupţiei, avansarea către un schimb îmbunătăţit de date electronice deţinute de poliţie i armonizarea codului penal între nivelurile statului şi ale entităţilor.

În baza informaţiilor detaliate oferite de cele două ţări, misiuni–expert realizate cu participarea valoroasă a experţilor statelor membre în această vară şi, mai târziu, cu alte informaţii disponibile, Comisia a putut prezenta, la 14 septembrie, evaluarea noastră privind îndeplinirea restului de indicatori de referinţă rămaşi deschişi. Aceasta a arătat că ambele ţări au luat toate măsurile posibile pentru a îndeplini toţi indicatorii de referinţă rămaşi deschişi prezentate în propunerea din luna mai a acestui an.

În consecinţă, Comisia consideră că sunt îndeplinite toate condiţiile prealabile enumerate în foaia de parcurs, iar în baza acestui fapt propunem acordarea regimului fără vize. Daţi-mi voie să subliniez că regimul fără vize al celor două ţări presupune şi responsabilităţi. Pentru a preveni abuzul, este esenţial ca Albania şi Bosnia-Herţegovina să ia toate măsurile necesare pentru a limita fluxul de persoane care fac solicitări de azil nefondate. Acest aspect a fost evidenţiat foarte puternic prin contactele dintre Comisie şi cele două ţări şi ştiu că cele două ţări au depus deja eforturi în această privinţă.

Este important ca dumneavoastră să continuaţi campaniile de informare, cu scopul de a informa şi explica în mod corespunzător cetăţenilor semnificaţia călătoriilor de scurtă durată şi care presupune, în special, avertizarea împotriva utilizării necorespunzătoare în scopuri care nu sunt incompatibile cu călătoriile cu vize.

Acum suntem aici – şi acesta este un pas foarte important – sper că Consiliul va putea finaliza examinarea acestei propuneri în cursul următoarelor săptămâni şi că vom avea o adoptare formală care va fi confirmată pentru luna noiembrie.

  Sarah Ludford, raportoare pentru avizul Comisiei pentru afaceri externe. – Domnule preşedinte, aş dori să mă alătur doamnei comisar Malmström în a-i mulţumi sincer Tanjiei Fajon pentru angajamentul şi răbdarea sa în realizarea acestei sarcini dificile. Am fost un membru modest al echipei sale, care a fost sub conducerea sa în ultimele optsprezece luni, participând la ceva ce şi ea, şi eu am considerat că este un exerciţiu extrem de important.

S-a raportat – şi citez dintr-o traducere engleză a raportului – că ministrul afacerilor externe francez, Pierre Lellouche, a spus că politica vizelor este o chestiune de securitate. Se pare că acesta a declarat în „Assemblée Nationale” alaltăieri că „poziţia mea şi cea a guvernului este că problema vizelor este o chestiune de securitate. Nu este doar un cadou diplomatic oferit pe parcurs”. După cum spuneam, citez dintr-o traducere engleză.

Da, suntem de acord, însă voi reveni în scurt timp la problema securităţii. Desigur – şi Tanja Fajon s-a ocupat de acest lucru – acesta nu este un cadou diplomatic. Dar se pare că el a continuat să spună că Franţa va solicita garanţii de securitate din partea celor două ţări. Însă exact acest lucru l-a făcut Comisia, în baza obişnuitei, atent pregătitei foaie de parcurs care a beneficiat de întregul sprijin al Consiliului de Miniştri, precum şi al Parlamentului.

Astfel că toate punctele prezentate de către doamna comisar Malmström au fost în totalitate pertinente şi ea are, de asemenea, dreptate în a adăuga că aceasta trebuie să fie simplă şi sunt sigură că va fi simplificată pentru cetăţenii săi de către autorităţile naţionale ale celor două ţări şi că aceasta este un drept de care nu trebuie să se abuzeze, că aceasta este un drept pentru călătoriile de scurtă durată în scopuri de turism, de exemplu, de afaceri şi aşa mai departe şi nu pentru alte scopuri, inclusiv de muncă.

Dar revenind la acel aspect al securităţii în sens larg. Uniunea Europeană înseamnă securitate în sensul cel mai vast şi aceasta face parte din întregul exerciţiu de deschidere a minţilor, de combatere a naţionalismului, de luptă împotriva conflictelor etnice, de construire a unui continent fondat pe pace şi prosperitate şi de aceea dorim să deschidem şi ochii cetăţenilor acelor ţări.

Suntem cu toţii implicaţi în asta şi sperăm să îi pregătim să devină membri ai Uniunii Europene deoarece Uniunea Europeană este un proiect de securitate. Am făcut această înţelegere. Le-am spus că, dacă trec prin aceste obstacole, vor primi călătorii fără vize. Dacă Franţa sau oricare alt stat membru a avut îndoieli în ceea ce priveşte această expediţie, acestea nu ar fi trebuit să îşi acorde sprijinul pentru foaia de parcurs a liberalizării vizelor. Ele trebuie să îşi respecte promisiunea.

  Anna Maria Corazza Bildt, în numele Grupului PPE. – Domnule preşedinte, mă bucur că astăzi putem în sfârşit să spunem oamenilor din Albania şi Bosnia: „Nu aţi fost uitaţi”.

Sper că votul în plenara de mâine va arăta un angajament puternic al acestui Parlament pentru liberalizarea vizelor pentru Albania şi Bosnia. Grupul PPE îndeamnă Consiliul să îşi respecte promisiunea din declaraţia comună adoptată de către Preşedinţia suedeză de acordare a regimului fără vize cât mai curând posibil.

Acum că – potrivit Comisiei Europene – indicatorii de referinţă au fost îndepliniţi, oamenii din Albania şi Bosnia ar trebui să poată vedea lumina de la capătul tunelului şi să obţină călătorii fără vize către spaţiul UE-Schengen înainte de Crăciun.

PPE a fost pe deplin dedicat accelerării procesului de liberalizare a vizelor, tratând egal toate ţările din Balcanii de Vest. Am urmat o direcţie consecventă, realistă şi credibilă pe tot parcursul, sprijinind autorităţile şi asumându-ne răspunderea pentru procesul de reformare, respectând între timp preocupările legitime privind securitatea ale cetăţenilor europeni.

Regret profund că s-au ridicat aşteptări false cu termene nerealiste şi mă bucur că cealaltă parte a acestui Parlament s-a alăturat în sfârşit căii noastre realiste acceptând că, din păcate, nu existau scurtături posibile. Am fost gata când ele au fost gata. Acum ele sunt gata şi felicităm autorităţile din Bosnia şi din Albania pentru realizările lor în continuarea reformelor.

Consolidarea statului de drept, combaterea criminalităţii şi a corupţiei sunt importante pentru oamenii din regiune şi contribuie la anularea diferenţelor faţă de Uniunea Europeană. După cum a spus doamna comisar Malmström, contactul între oameni şi înlăturarea sentimentului de izolare sunt importante pentru încurajarea stabilităţii în regiune într-o perspectivă europeană.

Am avut experienţa asediului Sarajevo şi am fost în războiul din Bosnia timp de mulţi ani. Pledoaria pentru oamenii care s-au simţit prinşi şi lăsaţi în urmă este foarte aproape de inima mea şi a stat la baza angajamentului meu din momentul în care am intrat în acest Parlament în 2009.

  Monika Flašíková Beňová, în numele Grupului S&D. – (SK) Aş dori mai întâi să îi mulţumesc colegei mele, Tanja Fajon, pentru acest raport.

Nu poate fi negat faptul că un aşa-numit zid al vizelor s-a ridicat în ultimele două decenii între Uniunea Europeană şi anumite ţări din Balcanii de Vest. Din fericire, o secţiune din acest zid a fost doborâtă anul trecut când am ridicat viza pentru cetăţenii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Acest lucru trebuie să continue totuşi, iar avantajele circulaţiei fără vize în Europa trebuie să fie garantate şi cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina, Albania şi poate, pe viitor, din Kosovo, de asemenea.

În primul rând, trebuie spus că guvernele acestor ţări au făcut progrese enorme în ultimul an, îndeplinind aproape toate solicitările Comisiei. În al doilea rând, doamnelor şi domnilor, nu putem fi atât de naivi încât să credem că regimul actual va împiedica infractorii să treacă graniţa. Aceştia ştiu mereu să găsească o cale. Nu vorbim astăzi despre infractori şi nici măcar despre politicieni, oameni de afaceri sau antreprenori. Vorbim despre oamenii obişnuiţi din Balcani. Nu vorbim despre protejarea locurilor de muncă sau despre dreptul de reşedinţă. Discutăm astăzi despre dreptul fundamental al viitorilor cetăţeni ai Uniunii Europene de a călători liber în Uniune şi de a crea legături sociale şi profesionale cu partenerii din statele membre ale UE. În al treilea rând, liberalizarea regimului vizelor va ajuta la stabilizarea Balcanilor de Vest şi la consolidarea cooperării politice şi economice, la sporirea sprijinului din partea locuitorilor pentru UE şi pentru perspectivele de integrare europeană, la extinderea orizonturilor oamenilor şi la a pune capăt forţelor extremismului antieuropean.

Singura reţinere pe care o am în ceea ce priveşte raportul este în legătură cu Kosovo. Sunt de acord cu doamna Fajon că oamenii obişnuiţi din acest domeniu nu ar trebui să fie ostaticii situaţiei politice actuale, însă, în acelaşi timp, este necesară formularea clară a deciziei privind circulaţia liberă pentru cei din Kosovo într-un mod în care liderii acestora să nu înceapă să interpreteze acest lucru în mod eronat ca fiind o recunoaştere de facto a declaraţiei statalităţii lor. Trebuie să depunem acum toate eforturile pentru ca regimul fără vize să fie introdus cât mai repede pentru cetăţenii din Bosnia-Herţegovina şi Albania. Bosnia-Herţegovina a făcut progrese dramatice în ultimele luni, după ce Uniunea a hotărât în iulie anul trecut că aceste ţări nu au îndeplinit condiţiile de liberalizare a regimului de vize. Atâta timp cât aceste avantaje sunt acordate doar câtorva naţiuni, va exista mereu riscul destabilizării regiunii, precum şi pericolul ca mozaicul politic şi etnic să se spulbere în bucăţi şi mai mici. Guvernele acestor ţări au lucrat intens în ultimele luni pentru a-şi elimina carenţele, recuperând timpul pierdut şi oferind niveluri de calitate egale cu cele ale ţărilor vecine.

Faptul că Uniunea Europeană va permite în curând ambelor ţări – şi mai ales Bosniei–Herţegovina – călătorii fără vize, va reduce riscul unei instabilităţi etnice şi politice şi mai mari, va consolida cooperarea politică şi economică, va spori sprijinul locuitorilor pentru UE şi pentru perspectivele integrării europene, va extinde orizonturile oamenilor şi va stopa forţele extremismului antieuropean.

  Nathalie Griesbeck, în numele Grupului ALDE. – (FR) Domnule preşedinte, doamnă comisar, şi eu aş dori să o felicit pe colega noastră deputată, doamna Fajon, pentru raportul său excelent şi aş dori, de asemenea, să spun că, deşi vorbim despre un prim pas sau o primă etapă foarte importantă, scutirea de vize propusă în acest raport este totuşi punctul de cotitură al progresului pe calea integrării.

După cum aţi spus, doamnă Fajon, acesta este de fapt un moment important pentru toţi cetăţenii implicaţi, şi mai ales pentru tineri, pentru care libertatea de circulaţie este un factor foarte important pentru capacitatea lor de a deveni cetăţeni deschişi faţă de restul lumii. Împărtăşesc în totalitate dorinţa dumneavoastră de a vedea adoptat acest raport foarte repede, astfel încât să putem avansa până la Crăciun.

Cu toate acestea, nu aş dori să ne oprim aici şi aş dori ca procesul să ne permită să mergem mai departe. Nu puteam lăsa cetăţenii din Kosovo să fie singurii cetăţeni din Balcani care să nu poată circula liber şi sper că Comisia va analiza această problemă fără întârziere.

Astfel, păstrându-ne cerinţele europene – şi, în calitate de cetăţean francez, o sprijin în totalitate pe baroana Ludford atunci când spune că poziţia guvernului nu este singura opinie din Franţa – propun să continuăm fără teamă pe această cale a liberalizării.

  Marije Cornelissen, în numele Grupului Verts/ALE. – (NL) Domnule preşedinte, am marea încredere că mâine o mare majoritate a acestui Parlament va vota în favoarea călătoriilor fără vize pentru Bosnia-Herţegovina şi Albania. Şi pe bună dreptate. În ciuda tuturor felurilor de probleme politice, acestea au muncit intens pentru a respecta aceste criterii. De fapt, ele au progresat în această privinţă mai mult decât au făcut-o Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei atunci când le-au fost acordate scutirile de la obligaţia de a deţine viză. Prin urmare, nu îmi fac griji în privinţa Parlamentului nostru. Am spus că criteriile sunt criterii şi că, de îndată ce o ţară este în conformitate cu acestea, le vom oferi cetăţenilor săi călătorii fără vize. Acest lucru este important pentru tineri, pentru oamenii de afaceri şi pentru toată lumea.

Ceea ce mă îngrijorează totuşi este Consiliul de Miniştri. Există numeroase zvonuri că ţările ar avea îndoieli. Sper că aceste zvonuri sunt nefondate. Dacă Consiliul nu va reuşi în curând să permită călătoriile fără vize, acest lucru ar transmite mesajul greşit. Se va considera că aplicăm standarde duble. Percepţia ar fi aceea că criteriile de fapt nu contează deloc, deoarece totul depinde de fapt de jocuri politice. Că de fapt Consiliul nu are încredere în părerea Comisiei. Unde vom ajunge atunci?

Problema este destul de simplă, de fapt. Comisia a indicat că Bosnia-Herţegovina şi Albania au respectat criteriile şi, prin urmare, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri trebuie să recunoască acest lucru cât mai curând posibil. Acestea ar putea să aibă o opinie proprie despre Comisie şi despre politicienii din aceste ţări, însă aici este vorba despre oamenii care trăiesc aici.

  Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Domnule preşedinte, liberalizarea vizelor este o etapă importantă pentru orice ţară care doreşte o relaţie mai strânsă cu Uniunea Europeană. Facilitarea vizitării UE de către cetăţenii bona fide ai ţărilor terţe, pentru afaceri şi turism, este o parte importantă a integrării acestor ţări în propria noastră Uniune.

Experienţa pozitivă a extinderii liberalizării vizelor către Muntenegru – pentru care am avut privilegiul de a fi raportoare a acestui Parlament –, către Serbia şi către Macedonia le-a acordat un impuls suplimentar aspiraţiilor acestor ţări de a deveni membre UE. Cu toate acestea, trebuie până la urmă să le dăm tuturor ţărilor din Balcanii de Vest şanse egale de a îndeplini acest statut, dacă se califică pentru el. Până la urmă, aceasta nu este cu nimic altceva decât ceea ce aveau pe timpul fostei Iugoslavii.

Extinderea liberalizării vizelor acum la Albania şi Bosnia-Herţegovina este, prin urmare, un progres natural al unei politici strategice de durată pe care o salut în numele grupului meu. Însă ar trebui să insistăm asupra tuturor acelor ţări care ating şi menţin standarde ridicate de securitate a paşapoartelor biometrice. Liberalizarea vizelor este un privilegiu, şi nu un drept automat care poate fi luat de bun.

În ceea ce priveşte Kosovo, încă mai există preocupări privind calitatea securităţii paşapoartelor şi crima organizată. Până când nu se va răspunde în întregime la aceste întrebări, Kosovo va trebuie să rămână neapărat în afara domeniului de aplicare a politicilor noastre. Însă eu, personal, nu mă opun în principiu ideii ca Kosovo să obţină într-un final liberalizarea vizelor. Chiar dacă cinci ţări UE nu o recunosc, acesta nu ar trebui să constituie în sine un motiv să nu i se acorde lui Kosovo ca teritoriu dreptul la liberă circulaţie în Uniunea Europeană. Niciun stat membru UE nu recunoaşte Taiwanul, un teritoriu pentru care sunt întâmplător preşedintele grupului de prietenie al acestui Parlament, însă, cu toate acestea, se aşteaptă – şi pe bună dreptate – ca Uniunea noastră să acorde în scurt timp privilegii de scutire de la obligaţia de a deţine viză cetăţenilor taiwanezi. Aşadar, Kosovo, ca şi Taiwan puţin, ar trebui să beneficieze până la urmă de aceleaşi privilegii, la momentul potrivit.

  Cornelia Ernst, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş dori să îi mulţumesc doamnei Fajon pentru excelentul său raport care chiar ne-a făcut să avansăm în această problemă. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică este foarte clar în sprijinirea liberalizării vizelor pentru întregul teritoriu al Balcanilor de Vest şi, în acest caz, suntem, desigur, şi în favoarea înlăturării cerinţelor de viză pentru Bosnia-Herţegovina şi Albania, în special pentru ca deschiderea faţă de aceste ţări să înceapă şi deoarece acest lucru le va oferi şanse mai bune pentru dezvoltarea lor globală. Sper că aceste şanse chiar vor fi exploatate.

Personal, aş dori să văd foarte curând instituit un astfel de regim şi pentru Kosovo – sau măcar să se iniţieze discuţii. Există o necesitate urgentă pentru acest lucru, întrucât Kosovo este, de altfel, o mică insulă din Balcanii de Vest care este de fapt izolată. Ceea ce mă îngrijorează totuşi – şi aş dori să menţionez acest aspect – este faptul că impunem, în acelaşi timp, introducerea de date biometrice. Doresc să clarific foarte bine acest aspect: utilizarea datelor biometrice este la fel de controversată ca întotdeauna şi, mai presus de toate, utilizarea datelor de acest gen nu este sigură. Spun acest lucru în baza veştilor din Germania din urmă cu câteva zile, conform cărora codurile PIN pot fi, şi au fost, sparte. Trebuie să se ştie că astfel de lucruri se pot întâmpla.

Să facem tot ce putem pentru a ne asigura nu doar că se ridică cerinţele de viză pentru aceste ţări, ci şi că dezvoltarea socială şi economică este pusă în mişcare aici. Există o nevoie urgentă pentru acest lucru în ambele ţări, iar oamenii au câştigat-o. Noi, cei din UE, ar trebui, de asemenea, să lucrăm în direcţia acestui obiectiv.

  Mario Borghezio, în numele Grupului EFD. – (IT) Domnule preşedinte, vom vota împotriva acestui raport nu în ultimul rând pentru că raportoarea propune exercitarea de presiuni asupra Comisiei şi Consiliului pentru a spori procesul de liberalizare a vizelor pentru Kosovo. Ne dăm seama despre ce discutăm? Ne dăm seama că pentru Kosovo este dificil să reintegreze miile de romi care au căutat azil în Germania? Acesta este un exemplu de situaţie delicată pentru întreaga Uniune Europeană.

Ne dăm seama că liberalizarea vizelor – care am auzit că va fi folosită doar de către studenţi şi de oameni respectabili, deşi, personal nu sunt deloc de acord cu această declaraţie optimistă – va însemna doar că Europa devine un teren propice pentru romi? Chiar nu avem nevoie de aceasta, având în vedere problemele grave cu care ne confruntăm cu integrarea şi rezolvarea problemei extrem de grave a rromilor.

În ceea ce priveşte Albania, aş dori să evidenţiez faptul că Comisia a propus din nou în mai ca Albania şi Bosnia-Herţegovina să poată permite cetăţenilor lor să circule în spaţiul Schengen cu paşapoarte electronice. Propunerea nu a fost totuşi dusă mai departe din cauza carenţelor Albaniei cu privire la reintegrarea albanezilor repatriaţi.

Consider că problemele de securitate şi de control există şi apasă puternic pe liberalizarea vizelor. Trebuie să ne gândim cu mare atenţie la acest lucru: vizele sunt necesare, şi încă cum!

  Daniël van der Stoep (NI). – (NL) Domnule preşedinte, delegaţia Partidului Danez pentru Libertate (PDL) este împotriva scutirii de obligaţia de a deţine viză pentru Bosnia-Herţegovina şi Albania, două ţări care sunt afiliate, în calitate de membru şi, respectiv, de observator, Organizaţiei conferinţei islamice. Aceasta este o organizaţie care păstrează sharia la baza drepturilor umane şi care ţine ostatice Naţiunile Unite prin antisemitismul său manifest. Cum am putea oare să facem cadouri simbolice ţărilor care susţin că legea sharia este baza drepturilor umane? Sharia este o lege care guvernează fiecare aspect al vieţii într-o societate islamică, de la dreptul civil şi al familiei la dreptul penal. Aceasta stipulează cum trebuie să mănânci, să te îmbraci şi cum trebuie să foloseşti toaleta. Asuprirea femeilor este bună, consumul de alcool este rău. Acest lucru mă depăşeşte.

Ar putea cineva să îmi explice cum poate această lege să existe la un loc cu drepturile umane şi fundamentale atât de preţuite de această Uniune Europeană? Aceste două ţări aproape ar putea fi considerate cele mai corupte ţări din Europa şi totuşi Parlamentul consideră că este necesară răsplătirea lor cu scutirea de obligaţia de a deţine viză pentru simplul fapt că au fost mai puţin corupte decât Zimbabwe. Acest lucru este ascuns în spatele declaraţiilor precum „Ei bine, le va permite să îşi viziteze familiile sau să facă studii în străinătate”. Acest lucru este, desigur, o mare prostie, deoarece această posibilitate există deja. Doar că trebuie să obţină un document care să le dea permisiunea pentru aceasta. Este o mare prostie să le scutim de cerinţa de a deţine viză în baza faptului că, altfel, acestea ar putea rămâne blocate în ţările lor mici şi amărâte. Câtă prostie! Oraşele olandeze au fost deja asaltate de hoarde de polonezi, români şi bulgari. Aceste lucruri sunt suficiente să te năucească. Această scutire de obligaţia de a deţine viză nu va face decât să înrăutăţească lucrurile. Cât este de trist!

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Emine Bozkurt (S&D). – (NL) Domnule preşedinte, aş dori să îi adresez o întrebare domnului van der Stoep. Aţi spus că acestea sunt ţări care folosesc legea sharia ca bază a drepturilor umane. Aţi putea, vă rog, să ne spuneţi ce propuneri specifice au dezbătut parlamentele Bosniei–Herţegovina şi al Albaniei cu scopul de a introduce sharia şi la ce date au avut loc aceste dezbateri? Faceţi o presupunere pe care nu o puteţi sprijini cu dovezi, nu-i aşa? Sper că veţi putea să ne răspundeţi, dar să ne anunţaţi.

  Daniël van der Stoep (NI). – (NL) Domnule preşedinte, doamna Bozkurt este desigur foarte conştientă de faptul că nu sunt la curent cu detaliile exacte a tot ceea ce se întâmplă în Bosnia-Herţegovina şi Albania, şi nici nu mă interesează, să fiu sincer. Aş dori să îi reamintesc faptul că Declaraţia de la Cairo spune în mod explicit că sharia este baza drepturilor umane şi că Bosnia-Herţegovina şi Albania sunt semnatare ale acelei declaraţii. Aţi putea să îmi explicaţi cum de nu vi se pare nimic rău în asta? Dacă ai sharia la baza drepturilor omului, ei bine, atunci nu eşti în toate minţile, nu? Asta este tot ce pot spune despre acest aspect.

  Agustín Díaz de Mera García Consuegra (PPE). – (ES) Domnule preşedinte, aş dori mai întâi să o felicit pe doamna Fajon pentru realizarea unui raport care a implicat atâta angajament într-un mod atât de hotărât.

Aş dori, de asemenea, să o felicit pe colega şi prietena mea, doamna Corazza Bildt, pentru hotărârea şi pasiunea ei în asumarea angajamentului pentru scutirile de viză pentru Bosnia-Herţegovina şi Albania, două ţări care au disperată nevoie de ele.

Ca şi dumneavoastră, şi eu am fost în Sarajevo şi Mostar în timpul războiului, şi eu am asistat la dislocarea în masă a lui Miloşevici şi la solidaritatea albanezilor. Din acest motiv mă bucur azi aici, domnule preşedinte, deoarece, din fericire, se face dreptate. De la Summitul de la Salonic din iunie 2003, atunci când Uniunea Europeană a făcut în sfârşit pasul de a se angaja să scutească Balcanii de Vest de obligaţia de a deţine viză, după prima etapă în care cele două ţări nu îndepliniseră cerinţele, putem acum să reafirmăm şi să salutăm angajamentul că, în sfârşit, albanezii şi bosniacii vor putea călători pe teritoriul UE.

Domnule preşedinte, doamnă comisar, necesitatea de a aduce stabilitate în Balcani, mai ales în ţările care vor adera cu siguranţă la Uniune în viitor, şi de a facilita mobilitatea unei populaţii care este în prezent izolată trebuie, în opinia mea, să constituie una dintre obligaţiile politice ale Parlamentului.

  Emine Bozkurt (S&D). – Domnule preşedinte, doresc să mulţumesc raportoarei, Tanja Fajon. În Bosnia-Herţegovina, de la războiul din anii ʼ90, oamenii se simt închişi într-o cuşcă. Acum, în sfârşit, uşa se va deschide pentru ca ei să iasă.

Mâine este ziua în care Parlamentul European va putea da un semn clar că oamenii din Bosnia-Herţegovina şi Albania sunt vizitatori bineveniţi în Europa. Comisia Europeană a concluzionat că ambele ţări au îndeplinit indicatorii de referinţă pentru liberalizarea vizelor. Reformele sunt importante pentru aceste ţări, dar şi pentru UE. S-au făcut progrese semnificative în securizarea graniţelor şi îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea crimei transfrontaliere – precum traficul uman şi de droguri – şi va fi posibilă întoarcerea persoanelor care stau ilegal pe pământ european.

Experienţa liberalizării vizelor a arătat că liderii din Bosnia-Herţegovina erau dispuşi şi capabili să fie de acord cu procesarea rapidă a reformelor necesare. Cooperarea şi eficienţa acestor reforme va servi, să sperăm, ca exemplu pentru alte reforme necesare pentru integrarea UE, dar va fi, de asemenea, importantă pentru oamenii care vor putea în sfârşit să îşi viziteze familiile, mai ales în ceea ce priveşte marea diasporă pe care o are Bosnia-Herţegovina în Europa. Este, de asemenea, esenţial ca tinerii şi studenţii să îşi imagineze viitorul european. Aceştia vor avea şansa de a privi dincolo de zidurile propriei ţări. Să sperăm că le vor spune noilor lor lideri că integrarea UE ar trebui să fie prioritară pe agendă.

Ultimul lucru pe care ni-l dorim este o gaură neagră în Europa. Comisia Europeană – şi noi, cei din Parlament – vrem să înlăturăm această izolare. Am promis ţărilor liberalizarea vizelor atunci când vor îndeplini criteriile. Cu aprobarea Comisiei şi a Parlamentului European, două treimi din instituţiile europene vor recunoaşte eforturile şi progresele acestora. Aş dori să văd că şi Consiliul îşi ţine promisiunea, astfel încât, în sfârşit, oamenii din Bosnia şi Albania să vadă că există lumină la capătul lungului tunel.

  Jelko Kacin (ALDE). – (SL) Felicitări, Tanja. Doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, să spunem clar de ce nu au reuşit Albania şi Bosnia-Herţegovina anul trecut să asigure liberalizarea vizelor pentru cetăţenii lor. Este din cauză că acestea au eşuat în a face o temă politică ce ar fi demonstrat responsabilitatea lor faţă de propriii cetăţeni. Anul acesta totuşi, parlamentele şi guvernele acestor ţări au luat cu succes restanţele. Cu toate acestea, au reuşit doar pe ultima sută de metri deoarece în mintea unora de acolo încă există îndoieli.

Noi, cei din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, aşteptăm cu nerăbdare liberalizarea vizelor şi am dori să le spunem cetăţenilor din Albania şi Bosnia-Herţegovina că îi considerăm prietenii, partenerii şi vecinii noştri dragi. Aceştia vor fi bineveniţi atunci când vor veni să ne viziteze pe noi şi pe rudele lor care construiesc, prin munca lor intensă şi împreună cu noi, o Uniune Europeană mai unită, mai bună, mai bogată şi mai mare.

Decizia de liberalizare a vizelor care urmează să fie luată în Parlamentul European este realizarea noastră comună, un mesaj politic important şi sincer uman. Liberalizarea vizelor este menită să fie în beneficiul oamenilor din aceste ţări, nu să le răsplătească politicienii. Cu toate acestea, guvernele ambelor ţări trebuie să persevereze în eforturile lor de a convinge miniştrii de interne ai statelor membre UE că se angajează pe deplin punerii în aplicare şi respectării consecvente a normelor şi obligaţiilor pe care şi le-au asumat.

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – (DE) Domnule preşedinte, în numele grupului meu, aş dori şi eu să îi mulţumesc doamnei Fajon pentru munca sa excelentă şi să îi mulţumesc doamnei comisar Malmström, deoarece consider că ambele au jucat roluri importante şi au făcut paşii potriviţi. Votul de mâine din Parlament va face promisiunea unui viitor european mai tangibil pentru cetăţenii din Albania şi Bosnia-Herţegovina. Va fi în sfârşit posibil să le asigurăm acestora ceea ce Serbia, Muntenegru şi Macedonia au de anul trecut. Acest consens larg de mâine în Parlamentul European va stabili, de asemenea, o provocare clară pentru Consiliu de a clarifica la următoarea sa şedinţă din noiembrie că şi acesta va da undă verde continuării acestui proces, întocmai cum a făcut deja Comisia şi cum va face mâine Parlamentul.

După cum s-a spus deja, nu putem permite câtorva state membre să înceapă de acum să ezite şi să lanseze noi argumente, precum necesitatea de noi garanţii de securitate, atunci când ştim foarte bine că singurul motiv pentru acestea sunt dezbaterile lor politice interne – nu există un fundament în realitate pentru criteriile pe care Albania şi Bosnia-Herţegovina le-au îndeplinit deja. Cu alte cuvinte, mâine vom provoca Consiliul să acorde undă verde, aşa cum au făcut deja Comisia şi Parlamentul.

În calitate de raportoare pentru Kosovo, trebuie să spun, de asemenea, că totuşi – iar acest aspect se adresează parţial doamnei Flašíková Beňová, care, din păcate, cred că nu mai este în Cameră – Kosovo este un stat independent. Acest fapt este adevărat în ciuda statelor membre UE care nu l-au recunoscut încă şi care nu vor să vadă realitatea. Acesta este un fapt; este realitatea. În calitate de raportoare pentru Kosovo, solicit, de asemenea, Comisiei să acorde într-un sfârşit o foaie de parcurs Kosovo-ului pentru ca acesta să poată începe lucrul şi pentru ca liberalizarea vizelor, libera circulaţie să se afle în curând şi la orizontul cetăţenilor din Kosovo.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Propunerea prezentată – un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului – va permite cetăţenilor din Albania şi Bosnia-Herţegovina să călătorească fără viză în toate ţările Uniunii Europene.

Într-un moment în care câteva organizaţii islamice ameninţă Europa cu atacuri teroriste, acesta este, în opinia mea, un gest surprinzător şi pozitiv, destinat poate întregii lumi islamice. Cu toate acestea, în afara cadrului regulamentului, există o trimitere la Kosovo care a apărut în expunerea de motive. Potrivit aproape două treimi din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Rezoluţia nr. 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi cu Carta Naţiunilor Unite capitolul 1 articolul 2 punctul 7, Kosovo este astăzi o parte legitimă a Republicii Sârbe, chiar dacă se află sub un fel de protectorat special. Prin urmare, doamnă comisar, consider că trebuie să respectăm cu scrupulozitate dreptul internaţional în cazul Kosovo şi să nu separăm cetăţenii Serbiei în funcţie de locul de reşedinţă sau de criterii etnice, ci să permitem locuitorilor provinciei sârbe Kosovo să circule în toate ţările Uniunii Europene cu un paşaport, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai Serbiei.

  Philip Claeys (NI). – (NL) Domnule preşedinte, liberalizarea vizelor pentru ţări precum Bosnia-Herţegovina şi Albania este o idee deosebit de neînţeleaptă. În declaraţia sa explicativă, doamna Fajon a spus, în exact aceste cuvinte, că este vorba în principal despre studenţi şi tineri care vor veni să îşi viziteze prietenii şi familia. Sunteţi într-adevăr naivă sau doar imitaţi naivitatea, încercând astfel să negaţi conştient realitatea? De exemplu, susţineţi în raportul dumneavoastră că înlăturarea obligativităţii vizei va contribui la eliminarea instabilităţii etnice şi politice. Trebuie să recunoaştem faptul că singurul lucru pe care îl vom face va fi să importăm mare parte din această instabilitate în Uniunea Europeană.

Permiteţi-mi să vă citesc un citat dintr-un raport al Europol, Eurojust şi Frontex privind starea securităţii interne în UE. Acest este un document din 7 mai 2010. „Albania, Kosovo, Serbia şi Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sunt ţări de tranziţie către UE a imigranţilor ilegali şi a victimelor traficului de carne vie pentru exploatare sexuală, a producţiei de canabis, de heroină, de cocaină, de ţigări, de droguri sintetice şi precursori, de euro contrafăcuţi şi de arme de foc. Grupurile de crimă organizată vorbitoare de albaneză sunt proeminente, mai ales în traficul de heroină şi de femei pentru exploatare sexuală”. Am încheiat citatul. Prin urmare, în loc să restrângem controalele, vom aboli acum vizele, ne vom deschide uşile şi vom agrava şi mai mult problema infracţionalităţii importate.

  Andrey Kovatchev (PPE). – (BG) Salut raportul doamnei Fajon şi propunerea Comisiei de a înlătura regimul de vize pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina. Practica a arătat că, din nefericire, vizele nu sunt mereu cea mai eficientă metodă de a opri imigraţia ilegală şi crima organizată. Cei care suferă cel mai mult de pe urma restricţiilor de circulaţie sunt oamenii obişnuiţi şi în special tinerii. Acestea împiedică viitorii cetăţeni ai Uniunii Europene să vadă şi să aprecieze tot ceea ce am realizat împreună în Europa şi să întâlnească şi să se împrietenească cu alţi europeni din grupul lor de vârstă. Aş dori să subliniez pentru câţiva dintre cei care tocmai au fost critici faptul că regimul fără vize pentru Macedonia, Muntenegru şi Serbia nu a avut consecinţe negative. Uniunea Europeană şi-a luat un angajament de a oferi Balcanilor de Vest o perspectivă europeană clară, aşa că haideţi să ne respectăm partea de promisiune şi să le acordăm acestor ţări un regim fără vize.

Desigur, nu putem compromite măsurile de combatere a crimei organizate, a spălării de bani, a traficului uman şi a contrabandei cu droguri. Intensificarea reformelor juridice şi administrative şi îmbunătăţirea statului de drept în aceste ţări este, de asemenea, importantă. Nimeni din Europa nu ar trebui să se simtă izolat şi exclus fără a avea oportunitatea de a circula. Uniunea Europeană este fondată pe valori pe care le împărtăşim cu vecinii noştri şi cu ţările care s-au angajat pe drumul integrării europene. Mă bucur că deschidem uşile albanezilor şi bosniacilor, întrucât ne aşteptăm ca într-o zi să devină şi ei cetăţeni ai Uniunii Europene. Ridicarea regimului de vize din Balcanii de Vest va fi în beneficiul securităţii, al libertăţii cetăţenilor acelor ţări şi al întregii Uniuni Europene. Kosovo trebuie, de asemenea, să fie inclus în regimul de liberalizare a vizelor. După înlăturarea restricţiilor asupra Albaniei şi Bosniei–Herţegovina, cetăţenii din Kosovo vor fi singurii oameni din Balcani care vor avea nevoie de o viză pentru a călători în Europa. Indiferent de diferenţele noastre cu privire la Kosovo, liderii europeni trebuie să îi dea acestuia o foaie de parcurs către regimul fără vize. Consider că acest lucru le va oferi ocazia de a reduce tensiunile etnice în Balcani, iar aceştia nu vor mai fi istoricul butoi cu pulbere al Europei, ci vor deveni un model de respectare a legii, de libertăţi civile şi o garanţie a prosperităţii.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Aş dori să încep prin a o felicita pe Tanja Fajon pentru raportul său.

Parte a Agendei de la Salonic, liberalizarea vizelor cu Albania şi Bosnia şi Herţegovina ţine seama de progresele realizate în cadrul dialogurilor din cursul ultimelor şapte luni. Evaluarea s-a făcut atent, de la caz la caz, pentru o serie de criterii care se referă la emigraţia ilegală, la ordinea şi siguranţa publică şi la relaţiile externe ale Uniunii Europene cu terţele ţări.

Evident, în acest context o atenţie specială trebuie acordată şi securităţii documentelor de călătorie emise de ţările terţe în cauză. Eliminarea vizelor s-a bazat pe foi de parcurs adaptate fiecărei ţări. Trebuie aici reamintită vocaţia europeană a celor două ţări şi faptul că ele au exonerat deja toţi cetăţenii Uniunii Europene de obligaţia de a deţine viză.

În final, atrag atenţia asupra faptului că această scutire de vize ar trebui să se aplice doar deţinătorilor de paşapoarte biometrice, eliberate de fiecare din cele două ţări în cauză.

  Kinga Gál (PPE). – (HU) Domnule preşedinte, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, salutăm faptul că, în sfârşit, după aproape un an de la adoptarea poziţiei noastre faţă de Serbia, Muntenegru şi Macedonia, putem adopta o poziţie acum şi în ceea ce priveşte regimul fără vize pentru Bosnia-Herţegovina. Meritul special este al raportoarei, Tanja Fajon, şi al colegei mele, Anna Maria Corazza Bildt, pentru munca lor dedicată.

Chestiunea călătoriilor fără viză în Europa nu poate fi considerată nici un privilegiu, nici un gest diplomatic. Aceasta se bazează pe angajamente reciproce, ceea ce înseamnă că preocupările privind securitatea nu pot pune în pericol obiectivele noastre politice. Aş dori, prin urmare, să îi mulţumesc foarte mult Comisiei şi doamnei comisar Malmström personal, pentru munca pe care au realizat-o pentru a asigura durabilitatea programului asumat pentru liberalizarea regimului fără vize pentru Balcanii de Vest.

Faptul că ne aflăm la doar câteva zile de la alegerile din Bosnia-Herţegovina face ca această problemă să fie deosebit de relevantă. Rezultatele alegerilor arată, de asemenea, că diviziunile profunde dintre liniile etnice nu pot fi abolite dintr-o lovitură. Regimul fără vize este cel care oferă următoarelor generaţii, tinerilor, accesul la o perspectivă europeană, iar această perspectivă poate contribui la realizarea reconcilierii. Şi din acest motiv este nevoie de un regim fără vize în această regiune. Drumul către crearea de condiţii necesare coexistenţei paşnice duce prin Uniunea Europeană şi prin sprijinirea regimului fără vize, aducem propria contribuţie la realizarea acestui obiectiv. Din acest motiv nu ar trebui să uităm nici de Kosovo şi trebuie să elaborăm un program şi pentru această regiune, cât mai curând posibil.

  Victor Boştinaru (S&D). – Domnule preşedinte, cred că ar trebui să sprijinim regimul fără vize pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina şi felicit foarte mult raportul dnei Tanja Fajon, însă, în ceea ce priveşte Albania, trebuie să ne asigurăm că trimitem mesajul că un vot pozitiv în Parlamentul European nu constituie în niciun fel o recompensă pentru guvernul albanez. În schimb, acesta este doar o uşurare pentru cetăţenii din Albania care, de peste un an, sunt nevoiţi să suporte consecinţele unei crize politice nesfârşite. Oricum, este clar faptul că rezultatul pozitiv în Parlament va constitui doar jumătatea drumului pentru Albania, deoarece dacă aceasta nu va face progrese concrete, unii membri ai Consiliului vor fi rezervaţi.

Până acum, guvernul albanez pare să nu fi făcut niciun progres sau să fi depus eforturi pentru a rezolva criza politică, în ciuda rezoluţiei adoptate de Parlamentul European în iunie. Singurul domeniu în care s-au înregistrat progrese vizibile a fost corupţia, însă, din nefericire, în direcţia opusă celei la care ne aşteptam, cu membri de rang înalt ai guvernului albanez care sunt aduşi zilnic în atenţia publicului, cel puţin în ultimele luni.

Nu acesta este modul corect de a se comporta faţă de UE, iar Albania ar trebui să asculte avertismentul înainte să fie prea târziu.

  Georgios Papanikolaou (PPE). – (EL) Domnule preşedinte, abolirea cerinţelor de viză pentru cetăţenii din toate ţările Balcanilor de Vest este dovada reală a perspectivelor europene ale oamenilor lor. Este foarte important ca Albania şi Bosnia-Herţegovina să îndeplinească acum termenii şi condiţiile şi indicatorii solicitaţi pentru scutirea de la aplicarea regimului de vize.

Cu toate acestea, aş dori să adaug câteva puncte la ceea ce s-a spus şi să vă atrag atenţia asupra următoarelor trei comentarii: mai întâi, va trebui să fim de acum deosebit de atenţi şi de stricţi în ceea ce priveşte conformitatea cu obligaţiile din sectorul imigrării ilegale. Mai important, aş reaminti Parlamentului că, în 2009, graniţa terestră dintre Grecia şi Albania şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a înregistrat cel mai mare procentaj, adică 34 %, de imigranţi ilegali prinşi în întreaga Uniune Europeană.

În al doilea rând, nu trebuie să ignorăm preocupările privind o posibilă creştere a numărului de imigranţi economici din aceste ţări către ţările din restul Uniunii Europene dintr-un motiv suplimentar: experienţa de aici de la Bruxelles din urmă cu un an privind creşterea numărului de solicitări de azil politic din partea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, a Serbiei şi a Muntenegrului este încă recentă. La vremea respectivă, după cum ni s-a reamintit, a fost nevoie de o măsură specială a guvernului belgian imediat după ridicarea vizelor.

În sfârşit, întrebările puse aici de câteva state membre au nevoie de răspunsuri, iar Preşedinţia trebuie să îşi ţină promisiunea şi să organizeze o reuniune a experţilor pentru a examina punctele pe care unii membri încă mai consideră că sunt incomplete. Acestea sunt probleme incomplete care trebuie rezolvate pentru ca procedura să avanseze rapid.

  Carlos Coelho (PPE). – (PT) Voi începe prin a o felicita pe doamna Fajon pentru excelentul său raport şi pe colega mea, doamna Bildt care a fost raportoare alternativă pentru Grupul Partidului Popular European (Creştin–Democrat) pentru efortul depus în privinţa acestuia. S-a amintit deja că, în noiembrie 2009, atunci când am adoptat scutirea de vize pentru Serbia, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nu am putut să facem acelaşi lucru şi pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina pentru simplul motiv că acestea nu au îndeplinit criteriile. De fapt, liberalizarea obligaţiei de deţinere a vizei pentru accesul în spaţiul Schengen este supusă unei evaluări riguroase, caz după caz. Această evaluare se bazează pe criterii legate de consolidarea statului de drept, ordinea şi siguranţa publică, în special, lupta împotriva crimei organizate, corupţia şi imigrarea ilegală şi de relaţiile externe ale Uniunii Europene cu ţările terţe. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare implicaţiile pentru coerenţa şi reciprocitatea regională.

Propunerea depusă de Comisie face posibilă concluzionarea, în baza rapoartelor de evaluare, că aceste două ţări îndeplinesc, în prezent, majoritatea criteriilor de transfer de la anexa I (aşa-numita „listă negativă”) la anexa II (aşa-numita „listă pozitivă”). Există doar un număr limitat de criterii care sunt în curs de îndeplinire şi a căror punere în aplicare este monitorizată de către Comisie. Avem speranţa că acest proces se va încheia în curând.

Parlamentul European şi Consiliul s-au angajat să ia o decizie cât mai repede posibil, de îndată ce vor avea confirmarea că toate aceste criterii au fost îndeplinite. Onorăm acum acest angajament şi sperăm că Consiliul va face acelaşi lucru. După cum a spus şi colega mea, doamna Bildt, este momentul să transmitem un semnal şi să punem capăt izolării. Să sperăm ca aceste două ţări vor putea chiar să beneficieze de această exonerare în perioada Crăciunului. Acest lucru ar consolida cooperarea politică şi economică cu această regiune şi ar constitui o modalitate de a înlătura sentimentul de izolare al poporului său.

PREZIDEAZĂ: Isabelle DURANT
Vicepreşedintă

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE). – (PL) Doamnă preşedintă, ridicarea barierelor şi demolarea zidurilor reprezentate de vize vor fi un moment foarte fericit, nu numai pentru rezidenţii Albaniei şi Bosniei–Herţegovinei, ci şi pentru noi, rezidenţii Uniunii Europene, pentru că acest fapt va confirma faptul că rămânem fideli valorilor noastre de deschidere către vecini. De asemenea, acest fapt ne va asigura o vecinătate mai sigură.

Deşi salutăm faptul că s-au făcut eforturi pentru a obţine călătorii fără vize şi pentru a demola aceste ziduri ridicate în faţa unor părţi ale Balcanilor de Vest, ar trebuie să transmitem o solicitare puternică şi un apel Comisiei Europene şi doamnei comisar, precum şi colegilor noştri deputaţi, şi anume de a nu uita de ţările din Parteneriatul estic, să ne amintim acum de Ucraina, Moldova şi Georgia. Ne aşteaptă noi provocări. Acum, că am parcurs o etapă, să ne concentrăm imediat asupra următoarei. Aceste ţări – Ucraina, Moldova şi Georgia – nici măcar nu au primit foi de parcurs oficiale, lucru pe care l-am solicitat deja în timpul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Uniunea Europeană a simţit că are o obligaţie faţă de statele din Balcanii de Vest şi ar trebui să simtă acelaşi lucru şi faţă de vecinii săi, ai noştri, de la răsărit. În ambele cazuri, situaţia este similară – vorbim despre vecini care, nu cu mult timp în urmă, puteau călători liber în unele ţări ale Uniunii Europene. Acum, din păcate, sunt victimele unor limitări şi sunt în marea lor majoritate tineri şi studenţi, pentru că elitele se descurcă şi călătoresc oricum. Cu toate acestea, vorbim despre viitorul Europei, despre studenţi şi lucrători tineri. Nu numai vieţile acestor oameni ar putea fi afectate de liberalizarea vizelor, ci şi calitatea democraţiei în ţările vizate, iar acest lucru ar avea drept rezultat consolidarea vecinilor noştri direcţi şi, astfel, consolidarea Uniunii Europene. Prin urmare, reafirm apelul către Comisia Europeană şi doamna comisar să răspundă acestor provocări noi şi să prezinte o foaie de parcurs pentru ţările din Parteneriatul estic.

  Eduard Kukan (PPE). – Doamnă preşedintă, aş dori să felicit Bosnia-Herţegovina şi Albania pentru respectarea tuturor indicatorilor de referinţă pentru obţinerea unui regim fără vize. Aş vrea, de asemenea, să o felicit pe distinsa mea colegă, Tanja Fajon, pentru activitatea sa admirabilă, dedicată şi entuziasmată.

Libertatea de circulaţie este una dintre cele mai importante libertăţi pe care se bazează Uniunea Europeană. Mă bucur că extindem acest principiu pentru a include ţările vecine din sud-estul Europei. Pentru ele, acesta este un pas important şi o evoluţie pozitivă pe calea integrării europene.

Am văzut eu însumi impactul pozitiv pe care l-au avut călătoriile fără viză asupra cetăţenilor din Serbia, Muntenegru şi Macedonia de anul trecut. A avea şansa de a călători liber în UE nu este doar un avantaj practic, ci, în multe cazuri, a înlăturat, de asemenea, barierele psihologice şi a reconectat oamenii. Mai mult, acest lucru a dovedit faptul că principiul condiţionalităţii utilizat de Uniunea Europeană pentru liberalizarea vizelor a funcţionat bine şi a aduse rezultate pozitive.

Cu toate acestea, UE mai trebuie să-şi menţină credibilitatea şi angajamentul. Este important să ne asigurăm că punerea în aplicare a regimului de liberalizare a vizelor pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina nu va mai fi întârziat. Acest lucru nu numai că va aduce lucruri bune pentru locuitorii acestor ţări, ci va consolida, de asemenea, credibilitatea Uniunii Europene.

În cele din urmă, pentru a aduce mai multă stabilitate în regiune, politica deschiderii UE către Balcanii de Vest nu ar trebui să se oprească aici. Prin urmare, aş saluta, în viitorul apropiat, o strategie şi o soluţie pentru un regim fără vize care ar putea fi propus pentru Kosovo.

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Doamnă preşedintă, vă mulţumesc foarte mult pentru această dezbatere. Simt un sprijin foarte puternic faţă de propunerea Comisiei de a acorda scutire de la obligaţia de a deţine vize cetăţenilor din Bosnia şi Albania şi cred că este un lucru foarte bun. Sperăm că vom avea o majoritate mare în plenară mâine şi că vom transmite un semnal locuitorilor acestor două ţări că membrii aleşi ai Parlamentului European sprijină cu putere dorinţa lor de a circula mai liber în Uniunea Europeană.

Vă pot asigura din nou că indicatorii de referinţă au fost respectaţi. Am monitorizat foarte îndeaproape. Vom menţine, desigur, legătura şi vom monitoriza situaţia, dar au fost respectaţi. Toate ţările trebuie tratate în mod egal. Indicatorii sunt clari şi sunt foarte transparenţi. Procesul a fost cât de transparent s-a putut.

Câteva cuvinte despre Kosovo înainte de a încheia. Kosovo nu a fost uitat. Kosovo este, desigur, un partener foarte important în această privinţă. A făcut multe progrese, dar, pentru a fi credibil, Comisia trebuie să vegheze asupra tuturor indicatorilor şi condiţiilor dacă vrem să ne bucurăm de credibilitate şi legitimitate pentru acest proces. Kosovo nu este pregătit. Colaborăm cu această ţară. Ştiu că guvernul ei face eforturi mari în ceea ce priveşte readmisia şi reintegrarea persoanelor întoarse forţat. Trebuie să facă mai mult. De îndată ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom fi, desigur, pregătiţi să începem un dialog mai formal. Între timp, nu putem decât să încurajăm statele membre să utilizeze toate facilităţile oferite de codul de vize revizuit atunci când abordează cererile de vize prezentate de cetăţenii din Kosovo.

Aşadar, doamnă raportoare, vă mulţumesc pentru această dezbatere foarte fructuoasă şi foarte încurajatoare şi aştept cu nerăbdare un vot foarte puternic în plenară.

  Tanja Fajon, raportoare. – (SL) Sunt foarte încântată să văd că marea majoritate a acestei Camere, cu puţinele excepţii care şi-au recunoscut ignoranţa faţă de situaţia ţărilor din Balcani, este de părere că a sosit vremea să susţinem dărâmarea zidurilor din Balcanii de Vest.

Este adevărat, aşa cum s-a spus de mai multe ori, că infractorii, cei care au bani, au găsit deja metode să călătorească, dar mâine în Parlamentul European vom decide soarta oamenilor obişnuiţi şi a mobilităţii lor, în special a tinerilor şi studenţilor.

În spatele zidurilor vizelor a crescut o întreagă generaţie şi, aşa cum am spus, Kosovo va rămâne o problemă gravă. Trebuie să găsim o soluţie pentru aceste persoane cât mai repede posibil pentru că este clar că izolarea şi frustrarea lor va creşte. Doamnă comisar, avem nevoie de orientări clare pentru a pune autorităţile din Kosovo la treabă.

Un alt lucru este că, astăzi, locuitorii din Albania şi Bosnia-Herţegovina ştiu mult mai multe decât înainte mulţumită campaniei noastre largi de informare. Ei ştiu ce înseamnă liberalizarea vizelor, ştiu că, prin abolirea vizelor în Uniunea Europeană, nu vom renunţa la locurile de muncă sau la drepturile la azil ori la cetăţenie şi alte lucruri asemănătoare. În schimb, ceea ce le oferim este dreptul fundamental al fiecărui cetăţean european, dreptul de a circula liber. Pentru cetăţenii din Bosnia-Herţegovina şi Albania şi pentru oamenii din Balcanii de Vest în general aceasta va fi un pas major şi important pe drumul către Uniunea Europeană.

Pentru a concluziona, aş vrea să spun că ceea ce vom face mâine şi ce am făcut în noiembrie va fi important pentru noi toţi, pentru consolidarea cooperării economice şi politice, nu numai în regiune, ci şi în Uniunea Europeană. În particular totuşi, acest lucru va fi important în ceea ce priveşte relaţiile dintre oamenii care trăiesc, aş putea spune, la numai câţiva kilometri de noi. Mesajul pe care îl vom trimite este că noi suntem serioşi, iar pe ei îi aşteaptă un viitor european clar. Locuitorii din Albaniei şi Bosniei-Herţegovina aşteaptă acest lucru de la noi. Cred că acesta este mesajul pe care îl vor auzi mâine.

  Preşedinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc mâine. aşa cum s-a prevăzut.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elena Băsescu (PPE), în scris. – (RO) Susțin inițiativa de liberalizare a vizelor UE pentru Bosnia-Herțegovina și Albania. Doresc să profit de această ocazie pentru a aborda subiectul liberalizării regimului de vize pentru Republica Moldova, țară care a înregistrat un progres notabil în cadrul Parteneriatului Estic. Ca și în cazul Albaniei și Bosniei-Herțegovina, Republica Moldova a depus în ultimul an eforturi remarcabile în vederea obținerii regimului liberalizat de vize. Guvernul a început deja punerea în aplicare a măsurilor pe care UE le-a cerut țărilor din Balcanii de Vest în cadrul foilor de parcurs, promovând o politică de „implementare prealabilă”. Primele măsuri în acest sens au constat în aprobarea Legii privind regimul străinului și inițierea elaborării conceptului de Management Integrat al Frontierei.

De asemenea, s-a decis eliberarea exclusivă a pașapoartelor biometrice și a fost ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale. „Peretele” de vize subminează considerabil imaginea UE în Republica Moldova. Primul pas pe care Uniunea ar trebui să îl facă în acest sens este elaborarea, într-un timp cât mai scurt, a unei foi de parcurs pentru un regim fără vize. În contextul apropiatelor alegeri, acest lucru ar constitui un mesaj puternic de susținere pentru forțele pro-europene din acest stat.

  George Becali (NI), în scris. – Domnule Preşedinte, dragi colegi, susţin poziţia raportoarei, în sensul în care reunificarea continentului european se încheie doar atunci când toţi europenii vor putea călători liber spre Uniune. Personal, am o sensibilitate sporită atunci când discutăm subiectul Balcanii de Vest şi în special problemele Albaniei şi progresele care îi permit acesteia să elimine vizele pentru cetăţenii care călătoresc în spaţiul UE. O parte a familiei mele îşi are rădăcinile în Albania. Am salutat, în urmă cu un an, aceeaşi măsură care viza atunci Macedonia, Muntenegrul şi Serbia şi voi vota cu toată convingerea pentru dreptul real la libera circulaţie a cetăţenilor europeni din Albania şi Bosnia-Herţegovina. Ştim cu toţii cât de dure au fost războaiele care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei şi au divizat această regiune. Ştim, de asemenea, că tinerii din aceste zone suportă cel mai greu izolarea de o Uniune prosperă. Rolul nostru este să-i încurajăm. Dreptul la libera circulaţie fără vize contribuie la acest lucru.

  Kinga Göncz (S&D), în scris. – (HU) Parlamentul European îşi poate demonstra încă o dată sprijinul pentru procesul de recuperare şi aderarea la UE a ţărilor din Balcanii de Vest. Consider că este extrem de semnificativ faptul că liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii din Albania şi Bosnia-Herţegovina va însemna că aproape toţi rezidenţii fostei Iugoslavii se vor putea bucura de posibilitatea de a călători fără viză în Uniunea Europeană. Nici acordarea dreptului de a călători fără vize, nici aderarea nu pot impune alte cerinţe decât îndeplinirea criteriilor. Ambele ţări au respectat cerinţele stringente impuse instituţiilor lor interne şi de justiţie şi au demonstrat că sunt pregătiţi şi capabili să împlinească diferitele aşteptări din partea lor. Experţii UE care au efectuat inspecţii la faţa locului au declarat, de asemenea, că riscurile pentru securitate pot fi eliminate. Este inacceptabil ca guvernele să permită ca acţiunile lor să fie influenţate mai curând de aspecte politice interne decât de o evaluare imparţială a îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate. Acordarea posibilităţii de a călători fără vize transmite acestor ţări şi mesajul că vor putea depăşi obstacolele cu succes dacă pregătirile lor vor fi susţinute de un acord politic. Sunt bucuros să aflu că puterile politice din Albania şi Bosnia-Herţegovina şi-au unit forţele în vederea îndeplinirii acestui obiectiv. Sper cu sinceritate că posibilitatea aderării la UE, demonstrată de rezultatele tangibile precum cele realizate astăzi, vor accelera procesul de recuperare şi vor contribui la depăşirea tendinţelor separatiste, naţionaliste, care nu pot decât să împiedice procesul.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Am văzut deja în liberalizarea vizelor de anul trecut că multe persoane interpretează călătoriile fără vize cu faptul că li s-a arătat cartonaşul alb. Foarte mulţi oameni au utilizat condiţiile mai liberale de obţinerea a vizei pentru a călători în Uniunea Europeană. Câţi dintre aceştia s-au întors în ţările lor după expirarea perioadei de şedere acordate, nimeni nu ştie. Pentru noi, este evident că liberalizarea vizelor nu are nimic de-a face cu locurile de muncă şi dreptul de şedere, dar acest lucru nu pare să fie înţeles de persoanele în cauză. Kosovo, în mod particular, reprezintă o problemă majoră pentru noi în această privinţă. UE nu a reuşit niciodată să decidă ce consideră a fi mai important sau ce consideră corect şi adecvat – integritatea teritorială sau dreptul la autodeterminare al persoanelor – şi, pentru am ignorat problema statelor multinaţionale prea mult timp, ceea ce avem acum este un stat balcanic divizat.

Matematica stăvilirii intrărilor ilegale în UE prin intermediul unui acord de readmisie nu poate să crească în timp ce liberalizarea vizelor continuă să fie utilizată în mod abuziv. Această idee trebuie pusă în practică. Importanţa normelor privind vizele este demonstrată şi de faptul că Ankara pare pregătită să semneze în sfârşit acordul de readmisie în schimbul liberalizării vizelor pentru oamenii de afaceri turci. Aceste acorduri sunt cerute pentru ţările candidate la aderarea la UE. Împreună cu acordul privind uniunea vamală nerespectat, acest fapt arată cât de nepregătită este Turcia pentru aderare şi reprezintă o nouă palmă pentru Uniunea Europeană. Trebuie pus capăt negocierilor în cele din urmă. În schimb, scopul ar trebui să fie un parteneriat privilegiat.

  Siiri Oviir (ALDE), în scris. – (ET) Un regim fără vize are o mare importanţă pentru vieţile oamenilor pentru că consolidează contactele dintre oameni şi contribuie la materializarea ideii de liberă circulaţie, care este unul dintre drepturile fundamentale în Europa. Uniunea Europeană şi-a exprimat deja, în contextul planului de acţiune de la Salonic, dorinţa politică de a elimina cerinţa ca cetăţenii tuturor ţărilor din Balcanii de Vest să obţină vize de scurtă şedere. Faptul hotărât că, în viitorul apropiat, Uniunea Europeană va acorda Bosniei-Herţegovina şi Albaniei, precum şi cetăţenilor din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegrului şi Serbiei, ocazia de a călători fără vize va reduce riscul unei instabilităţi etnice şi politice, va consolida cooperarea politică şi economică în regiune, va creşte sprijinul oamenilor faţă de Uniunea Europeană şi va îmbunătăţi perspectivele integrării europene. În acelaşi timp, va lărgi orizonturile oamenilor şi va împiedica manifestarea forţelor antieuropene şi extremiste. Cu toate acestea, sunt nemulţumit de un fapt, şi anume că Kosovo este singura ţară pe care, din cauza unor diferenţe private, statele membre au exclus-o de la eliminarea cerinţelor privind vizele pentru cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest. Nu vrem să pedepsim Kosovo pentru diferenţele private dintre locuitorii statelor membre, dar Comisia Europeană şi Consiliul ar trebui să ia repede măsuri pentru a include Kosovo în procesul de eliminare a cerinţelor referitoare la vize, ceea ce ar încuraja organismele de stat şi guvernamentale ale Kosovo şi politicienii să întreprindă reformele structurale necesare şi ar consolida cooperarea politică şi economică cu Uniunea Europeană.