Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 6 octombrie 2010 - Bruxelles

17. Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante

  Preşedinta. – Următorul subiect pe ordinea de zi îl reprezintă discursurile de un minut pe teme de importanţă politică.

  Artur Zasada (PPE). – (PL) Doamnă preşedintă, aş vrea să mă refer la problemele întâmpinate în aeroporturile europene de către mamele cu copii mici şi de către persoanele în vârstă. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2006, acestor două grupuri ar trebui să li se ofere asistenţă în aeroporturi. Din nefericire, în cea mai mare parte a cazurilor, dispoziţiile regulamentului nu sunt respectate. Nici măcar într-o reclamă de televiziune, care a fost făcută cu surle şi trâmbiţe la ordinul Comisiei Europene, nu se suflă o vorbă despre mamele sau taţii care călătoresc cu copiii lor mici.

Soluţia la această problemă este simplă: ar trebui luate măsuri eficace pentru a informa cetăţenii cu privire la propriile lor drepturi. În primul rând, ar trebui schimbat titlul regulamentului adăugând informaţii pentru a arăta că vizează în egală măsură mamele sau taţii care călătoresc cu propriii lor copii mici. În al doilea rând, ar trebui propusă o nouă pictogramă pentru acest grup de călători, care să fie obligatorie în toate aeroporturile din statele membre ale Uniunii Europene.

  Teresa Jiménez-Becerril Barrio (PPE). – (ES) Doamnă preşedintă, în calitate de membră a Comisiei pentru drepturile omului, în calitate de cetăţean spaniol şi european şi în calitate de victimă a terorismului de când organizaţia teroristă ETA mi-a ucis fratele şi pe soţia acestuia în Sevilia, iau cuvântul azi pentru a condamna faptul că guvernul venezuelean şi preşedintele acestei ţări a acordat teroriştilor ETA să se antreneze pe pământ venezuelean la ordinile presupusului terorist, Arturo Cubillas, care lucrează pentru guvernul lui Hugo Chávez, în ciuda faptului că există un mandat de arestare internaţional emis pe numele său; avem de-a face cu o încălcare gravă a dreptului fundamental al tuturor cetăţenilor europeni la securitate.

Solicit măsuri ferme din partea guvernului spaniol ca răspuns la această umilire gravă a tuturor spaniolilor. Dl Zapatero nu poate continua să tacă în timp ce ambasadorul Venezuelei îi descrie pe membrii Gărzii Civile, care au fost şi sunt modele de curaj în lupta împotriva ETA, ca pe nişte torturatori. Nici nu putem să ne facem că nu vedem cum creşte cooperarea pe teritoriul venezuelean dintre ETA şi Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, care a fost deja condamnată de judecătorul Eloy Velasco. Dl Zapatero nu poate da mâna cu un lider precum dl Chávez, care transformă Venezuela într-un rai al teroriştilor.

Prim-ministrul unei ţări precum Spania, în care terorismul a cauzat atâta durere, nu poate continua să ignor această problemă şi ar trebui să dea răspunsul pe îl merită o asemenea situaţie, care este ceea ce ar face orice cetăţean dacă ar avea ocazia.

  Catherine Stihler (S&D). – Doamnă preşedintă, problema pe care doream să o ridic astăzi este că, la 18 septembrie, 36 de deputaţi din această Cameră, printre care mă număr şi eu, au fost premiaţi de către Fundaţia europeană a plămânilor pentru activitatea noastră împotriva fumatului.

Suntem, de fapt, în Anul european al plămânilor, iar petiţia încă mai poate fi semnată de colegii care sunt interesaţi de activitatea noastră împotriva industriei tutunului şi referitoare la controlul tutunului.

În prezent, numai 10 din cele 27 de state membre au interzis fumatul în locuri publice, astfel încât acestea să devină locuri fără fum de ţigară. Sunt mândră că Scoţia a fost una dintre primele ţări care a interzis fumatul în locurile publice. Ultimele dovezi arată că numărul copiilor internaţi în spitale cu astm a scăzut cu 18 % datorită interzicerii fumatului în locurile publice. Este un lucru care trebuie să se repete în întreaga Uniune Europeană.

Aş ruga Parlamentul să-i felicite pe cei 36 de colegi cărora, la 18 septembrie, Fundaţia europeană a plămânilor le-a înmânat acest premiu.

  Nessa Childers (S&D). – Doamnă preşedintă, aş vrea să salut votul de săptămâna trecută al Comisiei pentru bugete pentru îngheţarea salariilor şi indemnizaţiilor comisarilor europeni dacă nu se vor aduce modificări codului lor de conduită. Acest vot arată că Parlamentul nu va tolera repetarea unui caz precum cel al dlui Charlie McCreevy, fostul comisar pentru piaţa internă, a cărei nouă conducere este anchetată de către Comisie pe motive de posibile conflicte de interes.

Au fost adresate 201 cereri de către persoane din Comisie care încercau să obţină posturi după expirarea mandatului lor în Comisie. Numai una a fost respinsă. Codul trebuie revizuit şi nu trebuie să reprezintă un simplu set de orientări interpretate în mod larg.

  Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Actualul guvern slovac a prezentat o serie de acte legislative care subminează independenţa garantată prin constituţie a instanţelor şi judecătorilor.

Un act de modificare constituţional care vizează limitarea imunităţii judecătorilor este prezentat Parlamentului fără să solicite comentarii în prealabil şi fără să se organizeze o dezbatere de specialitate. Alunecarea Slovaciei către o deformare a democraţiei şi a statului de drept este demonstrată şi de faptul că preşedintelui Curţii Supreme şi preşedintelui Consiliului Magistraturii li s-a interzis de două ori să ia cuvântul într-o plenară a Consiliului Naţional în timpul unor dezbateri privind sistemul judiciar, inclusiv o lege privind Consiliul Magistraturii. Modificarea legii privind Consiliul Magistraturii urmăreşte să introducă posibilitatea schimbării alcătuirii consiliului chiar şi înainte de terminarea mandatului propriu-zis. Modificarea actului privind magistraţii va creşte numărul persoanelor numite pe criterii politice în comisiile de selectare şi promovare în carieră a judecătorilor de la unu la trei. Aceasta nu este decât o parte din poveste care arată clar modul în care actuala putere executivă şi guvernamentală din Slovacia încearcă să se amestece în competenţele instanţelor.

  Csaba Sógor (PPE). – (HU) Astăzi, 6 octombrie, este o dată importantă în istoria Ungariei. Acum mai bine de 150 de ani, revoluţionarii maghiari au ridicat armele împotriva celor mai puternice două armate ale Europei în numele valorilor fundamentale ale libertăţii, egalităţii şi fraternităţii care apăruseră în întreaga Europa la vremea respectivă. Cei treisprezece generali ai luptei pentru libertate înfrânte au fost executaţi în această zi în oraşul Arad, aflat în prezent pe teritoriul României. Cu toate acestea, dorinţa poporului maghiar pentru libertate s-a manifestat la fel de puternic şi împotriva comunismului, regimul opresiv al secolului XX, aşa cum au arătat evenimentele din 1956. Numai patru din cei treisprezece martiri executaţi la Arad în 1848 erau maghiari, dovadă că valorile universal transcend diferenţele naţionale. Pentru noi, maghiarii, acest lucru simbolizează dorinţa eternă pentru libertate şi unitatea naţiunii maghiare, precum şi reconcilierea şi solidaritatea între naţiuni.

  Agustín Díaz de Mera García Consuegra (PPE). – (ES) Doamnă preşedintă, aş vrea să profit de această ocazie pentru a condamna tratamentul degradant şi antidemocratic al guvernului lui Hugo Chávez faţă de cei care apără libertatea şi drepturile omului.

Reţinerea colegului meu, dl Iturgaiz, în aeroportul din Caracas nu poate fi trecut cu vederea. Nu este prima dată când acest regim lansează un atac asupra membrilor Grupului Partidului Popular European (Creştin–Democrat). Misiunea noastră în calitatea de deputaţi în acest parlament nu se limitează la UE. Ea implică promovarea valorilor pe care se bazează Uniunea, precum libertatea, democraţie şi respectarea drepturilor omului.

Este evident că această sarcină nu este primită bine de cei care încearcă să impună ideile totalitariste asupra cetăţenilor lor.

Rezultatul alegerilor parlamentare din 27 septembrie ne dau dreptul să sperăm, deşi ar trebui să fim cu toţii preocupaţi de reacţia faţă de progresul înregistrat de opoziţia din Venezuela.

La ce ne putem aştepta din partea unui guvern care afişează terorişti din celula teroristă Oker, din partea unui organism executiv printre ai cărui membri se numără un presupus criminal ETA în funcţia de şef al securităţii Institutului Naţional Venezuelean sau din partea unui guvern care ignoră cererile de extrădare pentru mulţi terorişti care au fugit de justiţie?

Bineînţeles că nu ne putem aştepta la nimic.

Doamnă preşedintă, faţă de aceste atitudini dispreţuitoare Parlamentul trebuie să reacţioneze cu putere şi să le respingă cu cât mai multă fermitate posibil.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) O Germanie divizată în două a fost cel mai tangibil simbol al absurdităţii şi caracterului inuman al unei lumi bipolare. Dacă nu ar fi fost reunificarea Germaniei, nu ar fi avut loc nici reunificarea Europei şi extinderile din 2004 şi 2007. Niciun alt popor din Europa nu a dat dovadă de mai multă înţelegere faţă de divizarea artificială şi absurdă a Germaniei decât poporul din Ungaria. Reunificarea Europei a început cu reunificare naţiunii germane. Căderea Zidului Berlinului a însemnat şi căderea zidului care separa o Europă divizată de Războiul Civil. Ca maghiar, sunt foarte mândru că cei de la conducerea ţării mele de la vremea respectivă au luat decizia curajoasă şi îndrăzneaţă de a le permite celor câteva zeci de micii de cetăţeni ai Republicii Democrate Germane care au fugit în Ungaria să treacă de cortina de fier spre Austria. Ei au anulat tratatul dintre Ungaria şi RDG, dărâmând astfel prima cărămidă din Zidul Berlinului. Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei de la vremea respectivă, şi premierul Miklós Németh au înfăptuit un act istoric, care nu ar fi putut avea loc fără eforturile reformiste ale lui Mihail Gorbaciov.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE). – Doamnă preşedintă, tocmai m-am întors din Islanda, unde am participat la prima reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Islanda. Pe parcursul celor două zile ale vizitei, delegaţia noastră a organizat un schimb de opinii extrem de bogat în informaţii cu membrii guvernului islandez şi ai parlamentului islandez cu privire la cererea lor de aderare.

Atunci când membrii delegaţiei s-au întâlnit cu ministrul islandez pentru pescuit, am profitat de ocazie pentru a ridica problema creşterii substanţiale a capturii totale admisibile de macrou. Toţi avem responsabilitatea de a susţine pescuitul, şi, de fapt, toate activităţile pescăreşti, dar ma-am referit în special la acesta. Mă bucur că, la 12 octombrie, la Londra, Islanda va începe negocierile cu statele costiere şi sper că se va ajunge la o soluţie satisfăcătoare.

Căderea în urma crizei financiare este încă foarte evidentă în Islanda. Iată de ce disputa Icesave trebuie să rămână o chestiune bilaterală, între Islanda, pe de o parte, şi Regatul Unit şi Ţările de Jos, pe de altă parte. Este extrem de important ca părţile implicare să continue negocierile pentru a se ajunge la un rezultat satisfăcător.

  Georgios Koumoutsakos (PPE). – (EL) Doamnă preşedintă, mă bucur foarte mult că domnul comisar Barnier se află astăzi aici, pentru că ştiu că problema pe care intenţionez să o ridic prezintă un interes deosebit pentru el. Dezastrele naturale au costuri incalculabile din punctul de vedere al vieţilor umane şi al infrastructurii economice. Soluţionarea lor este o provocare comună şi necesită un răspuns comun. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să poată fi capabilă să răspundă rapid şi eficient la astfel de situaţii de urgenţă. Pentru aceasta, Europa trebuie să utilizeze mai bine potenţialul său şi să incite cetăţenii să ia atitudine.

Îndelungata tradiţie europeană de activitate voluntară şi principiul solidarităţii oferă o bază solidă în acest sens. A sosit, aşadar, vremea să creăm un corp de voluntari european, mai exact în conformitate cu articolul 214 alineatul (5) din Tratatul de la Lisabona. Aş vrea să vă reamintesc că 2011 va fi Anul european al voluntariatului. Un corp european de voluntari ar consolida rolul şi imagine Europei şi va cuceri inimile şi minţile cetăţenilor europeni şi ale cetăţenilor din întreaga lume.

Parlamentului European îi revine datoria să ia măsuri urgente pentru a crea un corp european de voluntari.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Doamnă preşedintă, limitele specifice în materie de emisii de CO2 vor intra în vigoare în Uniunea Europeană în 2013. Planurile recente ale Uniunii Europene de a impune o limită mai redusă decât cea plănuită anterior, şi anume la nivelul de 0,688 tone de CO2 pe tonă de produs fabricat, pot duce la o situaţie dezastruoasă pentru producătorii de ciment din multe ţări europene, printre care şi Polonia.

Aşa cum au relatat unele mijloace de informare în masă, de exemplu jurnalul „Gazeta Prawna”, s-a calculat că preţurile la ciment vor creşte cu cel puţin 30 %, care, pe de o parte, vor lovi în clientul de rând care vrea să-şi construiască o casă, dar vor încetini, de asemenea, dezvoltarea economică oriunde cimentul este o resursă fundamentală pentru producţie. Această situaţie este extrem de periculoasă pentru noile state membre UE pentru că au o distanţă mare de recuperat faţă de ţările bogate, precum Franţa sau Germania, care şi-au construit cea mai mare parte a infrastructurii lor, precum autostrăzile, cu mult timp în urmă, când nu existau niciun fel de limite în acest domeniu. Această situaţie are, de asemenea, un efect nociv prin aceea că o parte din producţie se va muta dincolo de graniţele noastre de la est, iar CO2 se va produce oricum, iar cel care va pierde va fi economia noastră.

  Georgios Toussas (GUE/NGL). – (EL) Doamnă preşedintă, rezoluţia antidemocratică aprobată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ieri, 5 octombrie, pune semnul egalităţii între lupta clasei muncitoare şi a masei populare şi extremism şi, în numele combaterii extremismului, propune restricţionarea şi abolirea drepturile democratice de bază, precum dreptul la libera exprimare, dreptul de adunare şi asociere şi chiar interzicerea acţiunilor partidelor politice.

Această rezoluţie regretabilă rezervă un comentariu special pentru Grecia şi marea luptă a clasei muncitoare şi a masei populare care a apărut recent împotriva politicii barbare, antipopulare, a Uniunii Europene şi a guvernului ţării noastre şi ale guvernelor celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Lupta de clasă nu va fi oprită de rezoluţii şi legi reacţionare. Este un factor istoric, produsul inevitabil al sistemului, născut din barbarie şi exploatarea omului de către om. Lupta clasei muncitoare, reconstruirea unui contraatac de către mişcarea clasei muncitoare şi a masei populare din întreaga Europa poate trimite aceste rezoluţii acolo unde le e locul: la coşul de gunoi al istoriei.

Partidul Comunist Grec invită clasa muncitoare şi masa populară să condamne această rezoluţie reacţionară pe căi practice, intensificându-şi lupta împotriva atacului lansat asupra masei populare de către Uniunea Europeană şi guvernele burgheze, sprijinind astfel eforturile de construire a unei alianţe sociopolitice a claselor muncitoare şi a lucrătorilor independenţi, ceea ce va presupune modificări în beneficiul oamenilor.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – (LT) Summitul UE-China are loc astăzi la Bruxelles. Pe lângă schimbările climatice şi comerţ, printre subiectele discutate se numără situaţia apărătorilor drepturilor omului din China, pedeapsa cu moartea şi taberele de muncă forţată Laogai. Aceste subiecte sunt, fără îndoială, foarte importante, dar aş vrea să vă reamintesc o altă problemă acută a Chinei, şi anume Tibetul. Este regretabil faptul că dialogul dintre reprezentanţii lui Dalai Lama şi reprezentanţii guvernului Republicii Populare China, care a adus o urmă de speranţă, se desfăşoară într-un ritm foarte încet. A noua rundă de dialog a avut loc anul trecut în noiembrie. Reuniunile se desfăşoară fără regularitate şi sunt dominate de o atmosferă de neîncredere. Aceasta în ciuda faptului că Dalai Lama a renunţat de mult la obiectivul nu numai al independenţei, ci şi a suveranităţii tibetane.

Încă o dată, aş vrea să fac un apel către liderii Chinei să soluţioneze problema Tibetului pe calea dialogului, fără uz de forţă şi fără să-l ignore pe Dalai Lama. Uniunea Europeană ar saluta, fără îndoială, un astfel de dialog şi este gata să contribui, să medieze şi să ofere asistenţă în orice mod posibil.

  Corneliu Vadim Tudor (NI). - În România funcţionează, din nefericire, o cenzură brutală, cum nu mai există în niciuna dintre ţările membre ale Uniunii Europene: este vorba de o instituţie aberantă, intitulată Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Aceasta este o maşină infernală, de factură stalinistă, care, prin absurd, dacă marii scriitori Cervantes, Goethe, Byron, Balzac, Cesare Pavese şi Adam Mickiewicz ar mai trăi astăzi, i-ar cenzura şi pe ei. Această bandă terorizează efectiv posturile de televiziune independente. Aş compara acest CNA cu un cimitir al elefanţilor, de unde apar nişte „zombie” teleghidaţi politic de o dictatură muribundă care aplică sancţiuni financiare insuportabile pentru acele emisiuni în care partidele din opoziţie rostesc nişte adevăruri.

Ajutaţi-ne să scăpăm de „Gauleiterii” de la CNA şi să redăm României cea mai mare victorie a anului revoluţionar 1989: libertatea presei!

  Marian Harkin (ALDE). – Doamnă preşedintă, am dezbătut mai devreme dispoziţiile sociale şi Tratatul de la Lisabona, care obligă Uniunea să analizeze consecinţele sociale ale unei decizii atunci când elaborează politici. Ia UE – sau să spun Comisia – în considerare consecinţele sociale şi chiar economice ale insistării asupra faptului ca Irlanda să respecte Pactul de stabilitate şi de creştere până în 2014?

Desigur, consolidarea fiscală este foarte importantă, dar avem impresia că e singurul lucru care contează. „Respectaţi pragul de 3 % până în 2014, altfel va fi rău”: iată mesajul foarte puternic pe care îl transmite UE. Mai devreme, Preşedinţia belgiană a afirmat că austeritatea este inevitabilă, şi totuşi iată cu ce ne confruntăm: cu austeritate, corecţie fiscală cu orice preţ. Cum rămâne cu nevoia reconstruirii economiei noastre? Da, trebuie să respectăm limita de 3 %, dar avem nevoie de mai mult timp.

Accept pe deplin faptul că multe dintre dificultăţi ni le-am creat singuri şi nu caut înţelegere, dar, vă spun, austeritatea ne va distruge economia noastră mică, deschisă, în care, după doi ani de criză, în fiecare zi se închid patru întreprinderi.

  Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE). – (PL) Doamnă preşedintă, ultimele câteva zile au fost pline de relatări despre efectele letale ale utilizării substanţelor psihoactive, cunoscute şi sub denumirea de „droguri sintetice”. Această problemă este extrem de vizibilă şi în Polonia, din cauza valului în creştere de intoxicări şi chiar de decese, în special în rândul tinerilor.

Ingeniozitatea producătorilor şi comercianţilor de droguri sintetice este mai tare decât legislaţia statelor membre. Ei plasează drogurile letale pe piaţă cu mult înainte ca statele membre să reuşească să interzică vânzarea lor în temeiul legislaţiei naţionale, iar printre persoanele care le cumpără apare convingerea că drogurile sintetice, doar pentru că nu au fost interzise, nici nu sunt letale. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Drogurile sintetice sunt la fel de dăunătoare ca şi drogurile ilegale şi sunt, de fapt, şi mai periculoase, pentru că duc mai repede la dependenţă.

Având în vedere problema socială foarte importantă a drogurilor sintetice, care se agravează pe zi ce trece, trebuie să luăm măsuri hotărâte şi eficace cât mai curând posibil. Comisia Europeană ar trebui, din grija pentru sănătatea a mii de tineri, să întreprindă de urgenţă o gamă amplă de activităţi pentru a informa populaţia despre caracterul nociv al drogurilor sintetice şi despre pericolele asociate utilizării lor, şi ar trebui, de asemenea, să pregătească măsuri juridice.

  Seán Kelly (PPE). – Doamnă preşedintă, aşa cum s-a relatat în ediţia „Financial Times” din 6 octombrie, comisarul pentru cercetare, dna Geoghegan-Quinn, a fost avertizată că este nevoie urgent de inovare în Europa.

Trebuie să stimulăm finanţarea pentru cercetare de către sectorul privat printr-o varietate de măsuri, precum iniţiativele de finanţare cu capital de risc. Cu toate acestea, propunerile Uniunii Europene, menite să prevină repetarea crizei financiare, capitalul de risc forfetar – esenţial pentru încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi mici în UE – împreună cu fondurile speculative de tipul „hedge funds”.

Capitalul de risc este cel mai important dintre fondurile alternative datorită capacităţii sale de a stimula întreprinderile emergente şi de a încuraja creşterea în economia globală, după exemplele Google, Facebook şi Skype. Fondurile de risc oferă acces la capital, expertiză pentru afaceri şi, deseori, piaţa însăşi pentru întreprinderile nou înfiinţate ş IMM-urile private inovatoare. Ele oferă un sprijin stabil şi investiţii pentru o perioadă în medie de la trei la şapte ani.

Mai trebuie să eliminăm diferenţele dintre noi înşine, SUA şi Japonia. Cred că ar trebui să ţinem seama de cuvintele comisarului pentru cercetare, dna Geoghegan-Quinn.

  Sonia Alfano (ALDE). – (IT) Doamnă preşedintă, aş vrea să informez Parlamentul că, duminica trecută, în timpul vizitei Papei la Palermo, Constituţia italiană şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene au fost suspendate. Libertatea de exprimare şi de gândire şi inviolabilitatea căminelor private au fost călcate în picioare.

Cu această ocazie, poliţia italiană a insistat să fie îndepărtat un banner pe care era scrisă o frază din Evanghelie: „Casa mea se va numi o casă de rugăciune, dar aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari”, în timp ce aceleaşi forţe poliţieneşti au afişat postere care erau homofobe şi împotriva cuplurilor de drept comun. În librăria „Altro quando”, proprietarul afişase un banner pe care scria „Îl iubesc pe Milingo”. Poliţia a intrat în mediul privat şi a sechestrat bannerul fără niciun mandant judecătoresc şi utilizând metode needificatoare, nici măcar după propriilor standarde.

Este paradoxal că într-un stat laic şi democratic, aşa cum se vrea a fi Italia, libertatea de exprimare în public este suprimată de autorităţi pentru a nu ofensa sensibilităţile papei, în timp ce prim-ministrul Berlusconi poate să înjure în public fără ca aceasta să fie o problemă pentru Biserică. Cu această ocazie, toate instituţiile laice şi religioase şi-au bătut joc încă o dată de democraţie în Italia, mărind prăpastia care a apărut între instituţii şi public.

  Claudiu Ciprian Tănăsescu (NI). - În ciuda măsurilor anticriză luate de guvernele ţărilor europene, demonstraţiile şi grevele din ultima vreme arată că situaţia este încă departe de a se îmbunătăţi.

Din păcate, tocmai aceste măsuri anticriză, prin care guvernele ţintesc să umple golurile bugetare şi să plătească împrumuturile scumpe luate de la bănci, sunt cele care generează o nouă criză, tradusă prin reducerea directă a veniturilor şi scăderea calităţii vieţii cetăţenilor ţărilor europene.

Poate că a venit timpul ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene să îşi schimbe atitudinea, punând interesele cetăţenilor cu buzunarele din ce în ce mai goale mai presus decât pe cele ale băncilor care, în continuare, reuşesc ca prin minune să obţină profituri substanţiale. În fond, dacă în acest joc cineva trebuie să mai şi piardă, acesta nu trebuie să fie întotdeauna omul de rând.

  Gabriel Mato Adrover (PPE). – (ES) Doamnă preşedintă, voi vorbi şi eu despre Venezuela, pentru că există unii oameni care nu înţeleg că democraţia nu are legătură doar cu votarea. Democraţia poate face asta cu securitatea, libertatea şi egalitatea, iar într-o democraţie şi într-un sistem de libertăţi, şi proprietatea privată trebuie respectată.

Din păcate, în prezent, în Venezuela, publicul şi întreprinderile lor sunt ameninţate. În această privinţă, aş vrea să menţionez o întreprindere, Agroisleña, care a fost înfiinţată de persoane din Insulele Canare şi de pe urma căruia trăiesc 1 000 de familii. Ea a fost expropriată în mod ilegal şi, la fel ca atâtea alte întreprinderi, după mulţi ani de muncă asiduă, eşuează, din cauza deciziilor capricioase ale celor care cred că totul este posibil. Mai întâi, a fost confiscat pământ, acum sunt confiscate întreprinderi, aşa că cine ştie ce mai urmează.

A venit vremea ca oamenii din Venezuela să se simtă liberi, iar oamenii de afaceri să nu se mai simtă lipsiţi de apărare şi în permanenţă ameninţaţi. Aşa cum s-a mai spus, a sosit vremea ca Venezuela să devină o democraţie adevărată unde ştim sigur că teroriştii nu se vor putea refugia.

  Evelyn Regner (S&D). – (DE) Doamnă preşedintă, aş vrea să atrag atenţia asupra săptămânii acţiunii Federaţiei internaţionale a lucrătorilor din transporturi (ITF), care se va desfăşura la Istanbul la sfârşitul acestei săptămâni. Motivul zilei internaţionale a solidarităţii este comportamentul agresiv al unei companii de expediţii globale faţă de propriii săi angajaţi, care vor să înfiinţeze un sindicat. Din păcate, legislaţia muncii în Turcia nu se ridică încă la standardele europene, iar acest fapt este deseori exploatat la maxim de către angajatori. În conformitate cu legislaţia turcă în domeniul muncii, un sindicat poate activa într-o întreprindere abia după ce a atins o rată a sindicalizării de peste 50 %. Permiteţi-mi să repet: peste 50 %.

UPS, compania de expediţii cu sediul în SUA, a acţionat într-un mod barbar pentru a pune capăt campaniei de sindicalizare. Compania a dat afară 157 de angajaţi fără preaviz după ce s-au organizat în sindicatul lucrătorilor din transporturi TÜMTIS şi încercau să obţină recunoaştere ca sindicat din parte UPS. Mii de angajaţi UPS se luptă din mai pentru restabilirea colegilor lor şi pentru condiţii de muncă mai bune. Această legislaţie a muncii pro-angajatori şi metodele sale brutale înseamnă că Turcia este o zonă fără sindicate.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Doamnă preşedintă, la 18 octombrie, va începe un proces în oraşul turc Diyarbakir împotriva a 28 de lideri ai Partidului Democrat Turc (DTP).

Printre aceştia, 14 sunt reprezentanţi aleşi de public: 12 primari şi doi consilieri municipali. Infracţiunea lor apără în mod paşnic poziţiile lor politice, care i-ar putea costa între 15 ani de închisoare şi închisoare pe viaţă.

Interzicerea DTP şi arestările pe care le-am menţionat sunt încă un exemplu de persecuţii pe care le trăiesc minoritatea kurdă din Turcia. Aceste evenimente au fost condamnate în mod expres în rezoluţia adoptată la 10 februarie, care analizează progresele înregistrate de Turcia în 2009 în sensul apropierii de Uniune, dar nu credem că s-au făcut suficient progrese.

Dacă suntem consecvenţi şi vrem să ajutăm victimele şi să ajutăm Turcia să meargă în direcţia bună, putem face acest lucru. În tot acest timp, haideţi să sprijinim mişcare de solidaritate faţă de cauza kurdă.

Prin urmare, aş vrea să îndemn Comisia şi Parlamentul să trimită un reprezentant oficial la procesul din Diyarbakir.

  Corina Creţu (S&D). - Cel mai grav lucru care se poate întâmpla în timpul unei crize economice este ca acesteia să-i fie suprapusă o criză politică. Acest fapt se întâmplă în România, ţara care înregistrează cea mai severă scădere economică din Europa emergentă.

Măsurile de austeritate, de o duritate fără precedent, sunt aplicate de guvern, indiferent de greutăţile milioanelor de români, condamnaţi practic să sufere de frig, foame şi imposibilitatea procurării medicamentelor. Protestele sociale la care asistăm în ultima perioadă reflectă starea de spirit a cetăţenilor, disperaţi că sunt obligaţi să înfrunte greutăţile iernii cu venituri drastic diminuate. În paralel, au loc încălcări dramatice ale dreptului la liberă exprimare, cum s-a mai spus aici, în plen, în această seară.

Impunerea prin fraudă a unei legi a pensiilor îndreptată împotriva celei mai sărace categorii de populaţie mă determină să solicit instituţiilor europene să acorde atenţia necesară crizei totale în care se afundă România şi să riposteze împotriva derapajelor antidemocratice din această ţară.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE). – (PT) Doresc să subliniez aici un eveniment care a avut loc în Portugalia ieri şi care este extrem de important pentru ţară, pentru Europa şi pentru viitorul umanităţii.

Fundaţia Champalimaud a inaugurat un centru de cercetare în domeniul cancerului şi al ştiinţelor neurologice. Dl Champalimaud a fost un întreprinzător care a lăsat o treime din averea sa personală – 500 de milioane de euro – pentru cercetarea ştiinţifică din aceste domenii. Îl salut pe preşedintele Fundaţiei Champalimaud, Dr. Leonor Beleza, care a stabilit criterii clare pentru a îmbina excelenţa în cercetarea ştiinţifică cu practica clinică. Sunt sigur că obiectivul amplasării Portugaliei şi Europei în fruntea excelenţei în acest domeniu de cercetare ştiinţifică va fi îndeplinit în întregime.

Fundaţia Champalimaud va atrage oameni de ştiinţă renumiţi la nivel mondial spre Portugalia şi Europa. Începând cu estuarul Tagus, va deschide un nou capitol în cercetarea ştiinţifică portugheză şi europeană, vorbind lumii despre noile lumi.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) La Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de mâine, va avea loc un vot privind raportul socialistului britanic, Christine McCafferty, intitulat „Accesul femeilor la asistenţă medicală legală: problema obiecţiilor de conştiinţă nereglementate”.

Trebuie să condamnăm în întregime acest raport, care reprezintă un amestec grav şi fără precedent şi o ameninţare la suveranitatea statelor membre, principiul subsidiarităţii şi dreptul fundamental la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. Raportul se concentrează în mod special pe domeniul aşa-numitei sănătăţi a reproducerii la femei, pe avorturi, sterilizări şi, de asemenea, dacă îmi permiteţi să citez, pe „eliminarea durerii prin mijloace de scurtare a vieţii la pacienţii în stadiu terminal”, care înseamnă eutanasiere activă. Acest document al Consiliului Europei solicită, chiar, ca statele membre să oblige furnizorii de asistenţă medicală să ofere un tratamentul solicitat la care pacientul are dreptul prin lege, indiferent de obiecţiile lor de conştiinţă. Mai mult decât atât, el solicită crearea unui fel de registru cu persoanele care manifestă o obiecţie şi propune ca aceştia să fie într-un fel persecutaţi. Nu putem accepta să cedăm acestei tendinţe de reglementare a obiecţiilor de conştiinţă în Europa.

  María Muñiz De Urquiza (S&D). – (ES) Doamnă preşedintă, este un act iresponsabil să punem sub semnul întrebării fermitatea politicii externe a Spaniei în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului şi este greşit să acuzăm guvernul venezuelean de conspiraţii pentru formarea teroriştilor ETA pe teritoriul său, pentru că nu există dovezi ale acestei conspiraţii.

Există un dialog şi o cooperare internaţională în lupta curajoasă a Spaniei împotriva terorismului în interiorul graniţelor sale şi în afara lor, şi există dialog şi cooperare cu Venezuela, căreia i s-a solicitat să ia măsuri specifice în acest sens.

În loc să solicităm ruperea legăturilor şi confruntări, haideţi să lăsăm autorităţile poliţieneşti, judiciare şi diplomatice să-şi facă treaba, care a avut un succes fără precedent şi rezultate în lupta împotriva terorismului în Spania.

  Preşedinta. – Declar închis acest punct.