Stenograma dezbaterilor

Luni, 18 octombrie 2010 - Strasbourg

18. Viitorul standardizării europene (prezentare succintă)

  Preşedintele. – Următorul punct este raportul elaborat de Edvard Kožušník, în numele Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, referitor la viitorul standardizării europene [2010/2051(INI)] (A7-0276/2010).

  Edvard Kožušník, raportor. – (CS) Raportul pe care îl discutăm astăzi este înaintat ca precursor al unui pachet de standardizare la care lucrează în prezent Comisia. Acesta ar trebui să implice o revizuire legislativă a cadrului juridic existent în materie de standardizare europeană, pe care îl vom utiliza pentru a defini evoluţia standardizării în următoarele decenii. Prin urmare, este în interesul Parlamentului să utilizeze acest raport pentru a transmite Comisiei şi specialiştilor relevanţi concepţia noastră privind evoluţia viitoare a standardizării europene.

Forma sistemului de standardizare europeană este esenţială pentru exploatarea pe deplin a potenţialului pieţei interne, îmbunătăţind competitivitatea economiei europene şi îndeplinind obiectivele strategiei Europa 2020. Prin urmare, am acordat atenţie deplină acestui subiect în Comisia pentru piaţa internă. Am purtat discuţii intense cu toate părţile interesate, atât la nivel internaţional, cât şi european, precum şi la nivelul organizaţiilor din statele membre. Căutând cea mai bună formă de standardizare europeană, am făcut tot posibilul prin intermediul reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi al reprezentanţilor consumatorilor, persoanelor cu handicap, specialiştilor din domeniul mediului şi al altor organizaţii care reprezintă interesele comunităţii.

Pe parcursul discuţiilor privind forma viitoare a standardizării europene, am ajuns la concluzia că revizuirea conceptului trebuie să se bazeze pe punctele forte ale sistemului existent, care oferă o bază stabilă. Nu putem efectua nicio schimbare radicală care ar putea să submineze meritele de bază ale sistemului actual. Pentru a obţine un sistem de standardizare europeană care funcţionează eficient, este necesar ca organizaţiile naţionale de standardizare care joacă un rol mai puţin activ în procesul actual de standardizare să se apropie mai mult de organizaţiile naţionale mai puternice. Organizaţiile naţionale puternice de standardizare, care pot comunica eficient una cu alta, dar şi cu celelalte părţi interesate, constituie baza stabilităţii sistemului european de standardizare.

Pe viitor, trebuie să ne axăm mai mult pe implicarea mai activă a părţilor interesate în procesul de standardizare. Scopul este de a ne asigura că standardele obţinute sunt rezultatul unui consens pe scară largă şi, prin urmare, sunt în cele din urmă mai reprezentative. Un alt subiect abordat în această discuţie lungă a fost accesul mai simplu la standarde. În special, aş dori să menţionez procesul de stabilire a standardelor. Acesta ar trebui să corespundă naturii beneficiarilor şi utilizatorilor acestora. Pentru a aplica standardele cu mai multă uşurinţă, acestea trebuie să fie mai uşor de înţeles şi utilizat.

Odată cu liberalizarea tot mai mare a serviciilor, este necesar să ne gândim mai mult la standardizarea din domeniul serviciilor. Considerăm că acest domeniu este esenţial pentru a obţine o concurenţă transfrontalieră mai ridicată în ceea ce priveşte serviciile. Stabilirea de standarde europene în domeniul serviciilor este un mod de a înlătura barierele din servicii pe piaţa internă şi de a face acest lucru în mod receptiv. Înlăturarea acestor bariere şi sporirea concurenţei constituie o modalitate de a ameliora transparenţa şi calitatea serviciilor europene şi de a încuraja concurenţa, care merge mână în mână cu inovaţia. Inovaţia şi noile tehnologii constituie motorul creşterii economice în perioada posterioară crizei. Pentru standardizarea europeană, provocarea este de a obţine o cooperare strânsă între persoanele care concep standardele, inovatori, personalul academic şi cercetători. Fără implicarea intensă a acestor patru grupuri în procesul de stabilire a standardelor, Europei îi va fi greu să îşi standardizeze cunoştinţele în economia emisiilor reduse de carbon, maşini electrice, nanotehnologie şi TIC. Capacitatea de a transforma rezultatele cercetării şi dezvoltării în procesul de stabilire a standardelor va determina în cele din urmă dacă sistemul european de standardizare va continua să joace un rol cheie într-o lume globalizată.

În acest moment, aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor din comisie, dar şi colegilor din comisia parteneră ITRE, care au fost implicaţi activ în elaborarea acestui raport. Aş sublinia în mod deosebit că am reuşit să obţinem un acord comun privind forma finală a acestui raport în rândul tuturor grupurilor politice.

  Lara Comi (PPE). – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând aş dori să îmi exprim mulţumirea privind activitatea raportorului şi raportorilor alternativi, cu care am reuşit să ajungem la un echilibru bun între diferitele poziţii politice. Acest raport trimite un mesaj politic clar Comisiei Europene şi conţine orientări importante în vederea revizuirii iminente a acestuia.

Am stabilit că sistemul actual funcţionează bine şi nu necesită schimbări radicale. Îmbunătăţirile pe care le-am propus nu aduc atingere principiilor actuale pe care se bazează sistemul sau, mai degrabă, principiului delegării naţionale şi naturii sale private şi voluntare. Cu toate acestea, pentru interesul public este important să jucăm un rol mai activ şi să contribuim la crearea de noi standarde. Consider că funcţia întreprinderilor mici şi mijlocii este importantă şi relevantă în cadrul procesului de standardizare.

Acest raport este numai începutul: ne vom continua activitatea în lunile următoare pentru a garanta că standardizarea europeană coincide cu nevoile economice şi sociale ale Europei.

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Aş dori să îmi felicit colegul pentru elaborarea acestui raport important. Standardizarea este importantă în special pentru construirea unei pieţe interne comune, pentru asigurarea competitivităţii economice a Uniunii Europene şi a statelor membre în parte şi pentru a înlătura obstacolele comerciale. Susţin iniţiativa Comisiei de a elabora un pachet de standardizare, care sperăm că va fi suficient de inteligibil şi va facilita înlăturarea deficienţelor existente care ne împiedică în prezent să asigurăm siguranţa produselor şi care creează diferite niveluri de protecţie a consumatorilor în diferite state membre. Instituirea de standarde uniforme la nivel european este importantă în special în domeniul tehnologiilor şi inovaţiilor care se dezvoltă rapid. Pentru a asigura nu numai că Uniunea Europeană este competitivă, dar şi că sănătatea oamenilor este protejată adecvat şi că pe piaţă pătrund produse sigure, este necesar ca standarde uniforme să fie valide şi aplicabile în toate statele membre.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Sistemul european de normalizare face parte dintr-un sistem internaţional care stabileşte reglementări şi norme unificate, aplicate la nivel general, utilizate de sectorul producţiei din întreaga lume.

Pe măsură ce progresele sociale sporesc cunoştinţele, modifică tehnologiile, organizarea şi modul de viaţă, normalizarea ca domeniu specific care defineşte reglementările utilizate în general trebuie să fie, de asemenea, un angajament activ, deschis progresului. Dacă Uniunea Europeană doreşte să aibă o economie cu adevărat sofisticată, inovatoare, nu poate evita o activitate tot mai intensă în domeniul elaborării de noi norme care vor facilita introducerea unor noi invenţii ştiinţifice şi tehnologice pe piaţă. Din acest punct de vedere, consider că este timpul să se actualizeze mecanismele de standardizare şi normalizare europeană, care, în prezent, se bazează mai ales pe tradiţii naţionale şi pe locuri de muncă naţionale. Totuşi, în prezent, aceste mecanisme trebuie să fie mai simple şi mai eficiente.

  Csanád Szegedi (NI). – (HU) Doamnelor şi domnilor, în calitate de reprezentanţi Jobbik, suntem numiţi adesea sceptici faţă de UE şi suntem de acord cu acest lucru. Suntem sceptici în ceea ce priveşte UE, dar acest lucru nu înseamnă că nu sprijinim cooperarea dintre statele membre ale UE. Este clar că suntem împotriva principiului Statelor Unite ale Europei şi susţinem Europa naţiunilor, însă standardizarea este în general un subiect cu care suntem de acord, pe care îl susţinem. Cu toate acestea, se spune întotdeauna că protestăm mereu şi spunem „nu” la orice. Standardizarea este un domeniu pe care şi noi am dori să îl facilităm şi să îl susţinem. De asemenea, aş dori să le solicit tuturor statelor membre să sprijine standardizarea şi colegilor deputaţi să susţină acest raport al dlui Kožušník. În această privinţă putem cădea de acord deocamdată.

  Elena Băsescu (PPE). - Adoptarea standardelor europene poate contribui în mod esenţial la intrarea şi consolidarea poziţiei pe piaţa unică a IMM-urilor. În acest sens, IMM-urile au nevoie de produse de creditare simple, standardizate, care să permită utilizarea lor rapidă, în baza unui număr minim de documente, şi a unei analize financiare simplificate. Sistemul european de standardizare trebuie să pregătească şi să susţină inovaţia şi să urmărească, de asemenea, o bază comună pentru o abordare mult mai completă a standardizării. De asemenea, consider utilă aplicarea cu regularitate a principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii la nivel european. În acest fel, principiul fundamental „think small first” ar fi consolidat în cadrul politicilor publice pentru IMM-uri. În acest context, aş dori să mai menţionez că în România a fost emisă recent o ordonanţă privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei UE, care armonizează condiţiile de comercializare a produselor.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Acest raport va încuraja în continuare Comisia să urmărească cu atenţie armonizarea standardelor pe piaţa internă. Pe parcursul liberalizării treptate a comerţului mondial, acesta ne oferă o modalitate de a proteja cetăţenii europeni împotriva produselor nesigure şi de calitate slabă, în special din ţările asiatice. Le mulţumesc colegilor din Comisie pentru sprijinul acordat proiectului meu, care dă undă verde stabilirii unor standarde pentru încălţămintea sigură pentru copii. Este timpul să acţionăm, deoarece generaţia de copii de astăzi are defecte ortopedice din cauza încălţămintei ieftine, dar dăunătoare din China.

Este surprinzător că există legislaţie europeană de calitate pentru jucăriile sigure, chiar dacă un copil vine în contact cu o jucărie pentru o perioadă scurtă, însă nu există standarde adecvate pentru pantofi şi papuci de casă, pe care copiii le poartă toată ziua. Aştept reacţia Comisiei la această solicitare, care nu este prima, şi sper să ia măsuri corespunzătoare. Consider că este păcat că lobby-ul industrial din Germania şi Franţa a câştigat şi că, în cadrul comisiilor internaţionale de standardizare, Uniunea Europeană nu va vorbi cu un singur glas, ci în douăzeci şi şapte de limbi.

  Mitro Repo (S&D). – (FI) Dle preşedinte, felicitări pentru un raport excelent. Acesta formează o bază solidă pentru activităţi ulterioare. Transparenţa şi democraţia sunt cele mai importante în procesul de stabilire a standardelor, ca şi participarea mai intensă din partea părţilor sociale interesate mai slabe, a consumatorilor şi organizaţiilor de mediu. Nu trebuie să permitem ca standardizarea să devină un câmp de luptă pentru activităţi economice importante.

Sunt mulţumit că raportul ţine cont de principiul reprezentării corespunzătoare, potrivit căruia toate poziţiile părţilor interesate trebuie încorporate în mod corespunzător. De asemenea, este important ca părţile sociale interesate să fie reprezentate mai puternic. În opinia mea, acest lucru se poate realiza acordându-le drept de vot privind comisiile tehnice. De asemenea, este important să se elaboreze o a doua linie de producţie. Comisia ar trebui să acorde mai multă atenţie acestor aspecte.

  Maria Damanaki, membră a Comisiei. – Dle preşedinte, aş dori să îl felicit pe raportor pentru raportul său cuprinzător, care s-a bucurat de aprobarea generală. De asemenea, aş dori să le mulţumesc onoraţilor deputaţi care au rămas atât de târziu pentru a-l ajuta pe preşedinte să-şi îndeplinească atribuţiile şi, de asemenea, să înainteze contribuţii şi idei foarte constructive pentru dezbatere.

Acest raport constituie o contribuţie valoroasă la dezbaterea lansată acum ceva vreme de Comisia Europeană. Atrage atenţia asupra viitorului sistemului de standardizare din Europa: un element central al punerii în aplicare a pieţei interne, al sporirii competitivităţii activităţii economice europene şi un instrument important în vederea stimulării inovaţiei.

În următorul deceniu, standardizarea europeană va trebui să se adapteze unor noi provocări energetice, ecologice şi sociale, după cum aţi menţionat deja. Printre acestea se numără apariţia unor noi puteri economice, dezvoltarea tehnologiilor, schimbările climatice, gestionarea carbonului şi energiile regenerabile. Aceştia sunt câţiva dintre noii factori cu care trebuie să ne confruntăm.

Împărtăşim opinia raportorului, potrivit căruia ne putem baza pe sistemul existent. Acesta reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare. Cu toate acestea, există loc de mai bine. Raportul prezintă o serie de propuneri, în vederea îmbunătăţirii sistemului în cadrul limitelor actuale. Comisia salută accentul pus asupra importanţei principiului delegării naţionale. În acelaşi timp, raportul atrage atenţia asupra unei consecinţe negative a acestui principiu: deficitele existente în ceea ce priveşte participarea părţilor sociale interesate în reprezentarea sănătăţi şi siguranţei, a intereselor ecologice şi ale consumatorilor în procesul de stabilire a standardelor. Participarea părţilor sociale interesate este extrem de importantă deoarece îi oferă sistemului un element semnificativ de legitimitate şi responsabilitate şi îmbunătăţeşte calitatea consensului. Comisia va explora modalităţi practice de a asigura participarea eficientă ca membre ale organizaţiilor europene de standardizare pentru organizaţiile care reprezintă părţile sociale interesate şi de a contribui la obţinerea unei participări mai echilibrate a părţilor interesate în procesul de stabilire a standardelor.

Comisia împărtăşeşte opinia potrivit căreia, în privinţa rolului central al principiului delegării naţionale pentru CELEC, organismele naţionale de standardizare sunt jucători cheie în crearea modelului european de standardizare. Prin urmare, toate organismele naţionale de standardizare trebuie să poată să ofere o platformă robustă de construire a consensului. Raportul subliniază diferenţe semnificative între acestea în ceea ce priveşte resursele, expertiza tehnică şi implicarea părţilor interesate în procesul de standardizare. Aici, în statele membre, există loc de mai bine.

Deşi problema accesului la standarde nu trebuie să se limiteze la preţul standardelor, Comisia salută solicitarea ca organismele naţionale de standardizare să reducă costurile prin tarife speciale, oferind pachete de standarde la un preţ redus şi investigând modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi accesul, mai ales pentru IMM-uri.

Standardizarea europeană are un potenţial imens de a sprijini legislaţia în politicile publice. Apreciem că raportul recunoaşte acest potenţial şi subliniază nevoia de a trece la noi domenii de dezvoltare a standardelor, precum serviciile. După cum se subliniază în raport, noul model european trebuie să contribuie la inovaţia europeană şi la dezvoltarea durabilă.

În cele din urmă, aş dori să le mulţumesc tuturor părţilor implicate în acest raport foarte util şi mobilizator.

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 21 octombrie 2010, la ora 12.00.