Președinta. – Următorul punct este raportul doamnei Weiler, în numele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (reformare) (COM(2009)0126 – C7-0044/2009 – 2009/0054(COD) (A7-0136/2010).
Barbara Weiler, raportoare. – (DE) Doamnă președintă, domnule președinte în exercițiu al Consiliului, domnule comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând aș dori să mulțumesc echipei de raportori alternativi din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, colegilor mei și tuturor celor care au contribuit la acest rezultat splendid. Fără cooperarea constructivă și corectă cu Comisia și cu Președinția belgiană, nu am fi obținut, cu siguranță, acest rezultat.
În calitate de raportoare sunt – după cum vă puteți imagina – foarte mulțumită de rezultat, în primul rând deoarece am adus îmbunătățiri semnificative în raport cu vechea directivă, și în al doilea rând deoarece am introdus noi modalități de a încuraja practici de plată mai bune. Am îndeplinit obiectivul. Ei bine, aș prefera să afirm că s-a stabilit cursul pentru îmbunătățirea lichidității IMM-urilor, întreprinderilor mici și mijlocii, și pentru asigurarea investițiilor în produse noi, slujbe noi și procese noi.
De ce era necesar să îmbunătățim această directivă? Legislația din 2000 era fără caracter obligatoriu și nu foarte eficientă. În ultimii ani, practicile de efectuare a plăților din aproape toate statele membre s-au deteriorat, și acest lucru s-a întâmplat chiar înainte de criza financiară și economică. Reforma a fost, de asemenea, cerută de întreprinderile mici care și-au exprimat dorințele în cadrul Legii privind întreprinderile mici. Acestea și-au dorit ca practicile de efectuare a plăților din Europa să fie organizate într-un mod semnificativ mai eficient.
Cât despre rezultate, pot spune, în primul rând, că am bătut o cale nouă. Avem reguli stricte. În principiu, facturile trebuie plătite în termen de 30 de zile, cu câteva excepții, iar acestea trebuie justificate. Am introdus o rată a dobânzii mai mare, de 8 %, pentru întârzierea efectuării plăților. Am stabilit costurile de recuperare la o sumă complet nebirocratică fixă în valoare de 40 de euro, și am făcut în așa fel încât întreprinderilor mici să le fie mai ușor să-și revendice drepturile.
Al doilea aspect referitor la noua cale se referă totuși la stimulentele pozitive și la instrumentele noi, de exemplu, numirea clienților cu bune practici de efectuare a plăților, furnizarea mai multor informații întreprinderilor mici cu privire la drepturile lor, plata în rate și promovarea unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.
Această legislație face, de asemenea, parte din abordarea „ reglementare mai bună” și se va aplica și instituțiilor UE. Suntem extrem de mândri de acest lucru deoarece – sunt sigură că vă puteți imagina – nu toată lumea a fost entuziastă cu privire la această inițiativă.
Desigur, au existat câteva conflicte și aș dori să le menționez pe unele dintre acestea. În primul rând, voi începe prin a preciza că au existat cu siguranță diferențe majore și o diversitate de opinii în Parlament. Cele 100 de amendamente sunt suficiente pentru a demonstra că a trebuit mai întâi să ne batem în această privință și în Parlament. Comisia nu a fost, desigur, mulțumită întotdeauna de străduințele noastre, inclusiv de extinderea acestei probleme la nivelul „ business to business” însă cred că, pe ansamblu, am obținut un rezultat bun.
Consiliul a fost cel care a pus problemele. Este păcat că Consiliul nu și-a îndeplinit întotdeauna obiectivul de a ajuta întreprinderile mici. Consider că acest lucru este regretabil mai ales pentru țări relativ bogate și bine structurate precum Germania și Austria.
în ceea ce privește organizațiile profesionale, pot spune doar că acestea au fost constructive deși noi nu am acceptat întotdeauna, evident, sau nu am reușit întotdeauna să ținem cont de părerile lor.
Pe scurt, următorii pași sunt că, după votul de mâine, ne așteptăm ca Consiliul să dea un vot final pozitiv pentru ca apoi statele membre să poată implementa această legislație. Nu ne așteptăm ca punerea în aplicare a acestei directive să dureze doi ani. În schimb, ne așteptăm ca statele membre să înceapă să o transpună în legislația națională la începutul lunii ianuarie a anului viitor.
Antonio Tajani, membru al Comisiei. – (IT) Doamnă președintă, cred că această dezbatere încheie o perioadă de lucru importantă. Comisia, Parlamentul și Consiliul au decis să colaboreze pentru a oferi un răspuns concret întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin punerea în aplicare a unei părți din Small Business Act. Sper că mâine va fi adoptată o directivă care va permite multor IMM-uri din Uniunea Europeană să respire ușurate.
Numărul facturilor neplătite este în creștere de prea mult timp: anul trecut s-a produs o creștere de 8 % și, în prezent, datoriile mari cumulează 300 de miliarde de euro. Aceasta este o problemă care pune IMM-urile în mare dificultate. Acestea sunt adesea în pericolul de a se închide deoarece nu pot supraviețui din cauza neîndeplinirii de către întreprinderile mari și, în special, de către autoritățile publice, a angajamentelor asumate. Cred că instituțiile Uniunii sunt pregătite să ofere un răspuns pozitiv pentru economia UE. Când legislația pe care suntem pe cale să o implementăm va fi în vigoare în întregime, circa 180 de miliarde de euro vor fi puse înapoi în circulație, ceea ce înseamnă stimularea creșterii și inițiative inovatoare în favoarea IMM-urilor.
După cum știți, accesul la credite este esențial pentru dezvoltarea și creșterea competitivității întreprinderilor noastre. În consecință, consider că decizia de a sprijini această directivă sprijinită de Comisie are importanță majoră pentru economia noastră deoarece oferă, în cele din urmă, un răspuns milioanelor de întreprinderi europene și dă speranță milioanelor de lucrători care au slujbe datorită existenței acestor întreprinderi care constituie coloana vertebrală a economiei noastre.
Aș dori să mulțumesc Președinției belgiene pentru rolul important pe care l-a jucat în mediere, și mulțumesc, de asemenea, tuturor deputaților din Parlamentul European care au muncit din greu în cursul acestei etape, începând cu doamna Weiler, domnul Baldassarre și domnul De Angelis, precum și tuturor raportorilor alternativi, care au făcut posibilă găsirea unei soluții pozitive.
Ca urmare a armonizării perioadelor de efectuare a plăților pentru instituțiile publice, care vor trebui să-și plătească facturile în termen de 30 de zile, cred că vom injecta o sumă considerabilă de bani suplimentari în cuferele întreprinderilor. Aceste reguli vor avea, de asemenea, efectul de a încuraja puternic acele autorități publice care întârzie să efectueze plățile în ceea ce privește actualizarea metodelor lor de gestionare. În realitate, când o instituție publică achiziționează bunuri sau servicii, aceasta a inclus deja fondurile pentru cheltuiala vizată în bugetul său. Prin urmare, nu ar trebui să fie dificil să-și plătească creditorii la timp. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul că perioadele mai scurte de efectuare a plăților vor duce la economii pentru autoritățile publice.
Un alt punct important din acord este acela că întreprinderile însele vor trebui să-și plătească facturile în termen de 60 de zile, cu excepția cazului în care părțile stabilesc altfel, în baza unor condiții care nu prejudiciază creditorul.
În concluzie, trebuie să subliniez faptul că statele membre vor putea să mențină sau să adopte dispoziții care sunt mai favorabile creditorului decât cele necesare pentru a se conforma acestei directive. În consecință, acest act legislativ nu împiedică statele membre să adopte perioade de efectuare a plăților mai scurte sau sancțiuni mai aspre.
Doamnă președintă, onorabili deputați, această nouă directivă demonstrează determinarea Uniunii de a acorda întreprinderilor din Europa, și mai ales, IMM-urilor, un sprijin decisiv pentru a depăși criza economică, pe care Comisia intenționează să o înfrunte printr-o serie de acțiuni. Tocmai am prezentat comunicarea privind inovarea și săptămâna viitoare vom prezenta și comunicarea privind noua politică industrială, iar inovarea și politica industrială nu pot fi puse în practică fără posibilitatea accesului la credite.
Mâine, Parlamentul, de comun acord cu Președinția Consiliului și cu Comisia Europeană, va oferi un răspuns concret acestor așteptări.
Francesco De Angelis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, doresc să-i mulțumesc doamnei Weiler pentru activitatea sa excelentă. Cu această dispoziție, Europa încheie o procedură care a îngenuncheat numeroase întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Parlamentul ia măsuri pentru a proteja IMM-urile – cele mai vulnerabile întreprinderi și cele mai expuse efectelor crizei – de problemele de lichiditate și de acces la credite. Practica curentă de întârziere a efectuării plăților împinge numeroase întreprinderi mici spre faliment, cu efecte adverse asupra ocupării forței de muncă.
De aceea este importantă dispoziția: stabilește perioada maximă de efectuare a plăților la 60 de zile, crește dobânda pentru întârzierea efectuării plăților la 8 % și scoate în afara legii condițiile contractuale care prejudiciază creditorul. Cu alte cuvinte, stabilește perioade de timp sigure, stimulente și, lucrul cel mai important, fără excepții. Aceste măsuri sunt menite să protejeze IMM-urile, să stimuleze materialul nostru economic și de producție și să impulsioneze ocuparea forței de muncă.
Acum este rândul statelor membre să ia măsuri rapide și eficiente pentru a implementa această directivă, care confirmă faptul că Europa există, este utilă și se poate face simțită.
Raffaele Baldassarre, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri juridice. – (IT) Doamnă președintă, domnule Tajani, doamnă Weiler, doamnelor și domnilor, sunt foarte încântat și mândru de faptul că am contribuit la adoptarea acestei directive în numele Comisiei pentru afaceri juridice. Este o măsură contraciclică esențială care oferă sprijin real întreprinderilor, mai ales întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), prin stabilirea unor termene de plată sigure și a unor sancțiuni corespunzătoare pentru a încuraja efectuarea la timp a plăților de către autoritățile publice, precum și de întreprinderile private din Uniunea Europeană. Dacă toate părțile implicate și-ar plăti datoriile la timp, economia europeană ar primi o injecție de capital în valoare de 300 de miliarde de euro.
Piața noastră nu va fi comună și concurența nu va fi loială până când nu se vor stabili reguli uniforme care să fie valabile pentru toată lumea. Aceasta este motivația din spatele noii directive privind combaterea întârzierii efectuării plăților: forțează autoritățile publice să fie mai eficiente și mai virtuoase în acțiunile lor și ajută piața internă și libera concurență să se dezvolte omogen în beneficiul IMM-urilor.
Această Cameră a reușit să aducă o contribuție decisivă la acest rezultat de succes, depășind tot felul de presiuni și de diviziuni pentru binele general al oamenilor și al sistemului european de producție.
Małgorzata Handzlik, în numele grupului PPE. – (PL) Domule comisar, stimați colegi, sunt onorată că avem astăzi posibilitatea de a rezuma discuția pe care am purtat-o în ultimele luni. Toată lumea implicată în activitatea privind directiva știe că nu a fost ușor să ajungem la un acord deși toate părțile erau conștiente de importanța problemei.
Cred că măsurile în privința cărora vom vota mâine sunt vești bune pentru întreprinderi și, mai ales, pentru întreprinderile mici și mijlocii, care vor putea să beneficieze de plata cu mai multă promptitudine a facturilor pe care le-au emis. Amploarea problemei întârzierii efectuării plăților nu este aceeași în toate statele membre. Totuși, nu trebuie să uităm faptul că întreprinderile operează pe piața economică comună și își desfășoară adesea activitățile în state membre diferite. Operatorii economici ar trebui să aibă o garanție că facturile lor vor fi plătite la timp, indiferent că este vorba despre Polonia, Spania, Franța sau Malta.
Doamnelor și domnilor, astăzi m-a întrebat un jurnalist dacă directiva are dinți și care sunt instrumentele principale de care dispune pentru a schimba comportamentul pe piață. Ei bine, după părerea mea, dinții săi sunt în perioada maximă și neprelungibilă de 60 de zile pe care o au la dispoziție autoritățile publice pentru a-și regla conturile. Este foarte important ca informațiile privind principalele instrumente ale directivei să ajungă la operatorii economici. Aceștia trebuie să știe că au dreptul la despăgubiri pentru costurile suportate pentru recuperarea sumelor scadente, că termenele limită pentru efectuarea plăților au fost scurtate și că dispozițiile contractuale care exclud dobânda pentru întârzieri ale efectuării plăților, care exclud despăgubirile sau care conțin termene limită prelungite și nejustificate pentru efectuarea plăților sunt pur și simplu necinstite. Doar atunci vor utiliza întreprinderile dispozițiile directivei și vor cere respectarea termenelor limită pentru efectuarea plăților și alte drepturi care li se cuvin. Căci întârzierile efectuării plăților trebuie să fie excepția și nu regula. După părerea mea, directiva este un semnal puternic din partea instituțiilor europene, potrivit căruia lucrurile ar trebui să stea întocmai astfel. Aș dori să le mulțumesc tuturor pentru cooperare și atenție.
Bernadette Vergnaud, în numele grupului S&D. – (FR)Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, aș dori în primul rând să o felicit pe raportoarea noastră, doamna Weiler, pentru activitatea sa și pentru compromisul remarcabil la care s-a ajuns cu Consiliul, căci propunerea inițială a Comisiei avea niște defecte majore.
Aș dori să revin asupra a patru puncte importante obținute în această directivă.
În primul rând, mă felicit pentru garantarea egalității de tratament între sectorul public și cel privat. Comisia se aștepta la sancțiuni mai dure pentru sectorul public, chiar dacă acesta din urmă acționează în interesul general. Aceasta s-a datorat necunoașterii realității stării conturilor publice ale statelor membre și ar fi putut duce la un dezavantaj competitiv pentru întreprinderile publice.
Un alt pas înainte este prelungirea termenelor de plată la 60 în loc de 30 de zile pentru serviciile publice de sănătate, care au proceduri bugetare complexe care le forțează să aibă termene de plată mai lungi pentru care nu pot fi trase la răspundere.
Tot în ceea ce privește termenele de plată, a fost esențial să instaurăm interdicția clauzelor abuzive în detrimentul creditorilor în contractele între întreprinderi, lucru care se întâmplă adesea între un grup mare și o întreprindere mică și mijlocie.
În cele din urmă, și acest lucru are legătură în principal cu întreprinderile mici și mijlocii care sunt victimele întârzierilor efectuării plăților,introducerea unei rate a dobânzii de 8 % în caz de întârziere și a despăgubirilor pentru o acoperi cheltuielile de colectare încurajează aceste întreprinderi să ceară daune. Până cum, acestea aveau tendința de a nu proceda astfel pentru a nu se pune în pericol.
Prin urmare, sunt încântată că pot vota acest text care, sper, va constitui un progres real pentru fiabilitatea și sănătatea întreprinderilor europene, progres care este necesar pentru o piață internă atât mai performantă, cât și mai corectă.
Jürgen Creutzmann, în numele grupului ALDE. – (DE) Doamnă președintă, domnule comisar Tajani, doamnelor și domnilor, mâine Parlamentul European va adopta o directivă privind combaterea întârzierii efectuării plăților care va intra în istorie. Este prima directivă care poate fi exprimată destul de simplu în trei propoziții: în primul rând, autoritățile publice vor trebui, în principiu, să efectueze plățile în termen de 30 de zile pe viitor în cazul în care nu s-au stabilit ținte mai scurte de efectuare a plăților și dacă nu există circumstanțe speciale care să facă o țintă de efectuare a plăților de cel mult 60 de zile necesară. În al doilea rând, când se stabilesc ținte de plată, întreprinderile au libertate contractuală în termen de 60 de zile și sunt permise ținte de plată de cel mult 60 de zile, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel în mod expres sau dacă acest lucru nu reprezintă un dezavantaj serios pentru creditor. În al treilea rând, dacă termenele de plată mai sus menționate sunt depășite, cheltuielile de recuperare de cel puțin 40 de euro și dobânda de cel puțin 8 % peste rata dobânzii de bază a Băncii Centrale Europene pot fi percepute fără înștiințare prealabilă.
Această directivă va ajuta întreprinderile mici și mijlocii din Europa în mare măsură să-și îmbunătățească lichiditatea și acestea nu vor mai trebui să accepte la fel de mult credit de la bănci. Debitorii cu o prezență puternică pe piață nu vor mai putea să forțeze întreprinderile mici și mijlocii să acorde termene de plată mai lungi, iar acesta este un lucru bun. Mai mult, statele membre individuale vor putea să păstreze termene de plată țintă mai scurte în forma obișnuită de până acum; presupunem că, în realitate, acestea vor fi păstrate, căci nu ne putem imagina că Directiva privind întârzierile efectuării plăților va duce la o deteriorare a practicilor de efectuare a plăților în statele membre.
Întreprinderile care fac afaceri pe teritoriul Europei știu că, pe viitor, solicitările lor vor fi soluționate în cel mult 60 de zile. Acesta este un pas important și un pas în plus spre finalizarea pieței interne europene. Putem fi foarte mulțumiți de adoptarea acestei legislații. Va ajuta întreprinderile mici și mijlocii și va ajuta piața internă europeană.
Malcolm Harbour, în numele grupului ECR. – Doamnă președintă, în numele grupului meu politic, și, de asemenea, în calitate de președinte al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, doresc să-i mulțumesc în special doamnei Weiler, în calitate de raportoare, și numeroșilor colegi din comisie care se află aici astăzi, pentru un exemplu excelent de lucru în echipă. Mă refer aici atât la Consiliu, cât și la Comisie.
Se vorbește mult despre reglementări inteligente în prezent, însă cred că acesta este un exemplu clasic de reglementare inteligentă. Pentru început, intră direct în miezul problemelor cu care se confruntă multe întreprinderi mici într-o economie ale cărei condiții sunt foarte dificile în prezent. Trebuie să insistăm ca statele membre să implementeze această propunere cât mai curând posibil.
În al doilea rând, Comisia a analizat în mod corect problemele și succesele directivei anterioare, și vreau să precizez aici că aceasta a fost prima directivă în care înțelegerea coordonatorilor comisiei de a invita Comisia să-și prezinte evaluarea completă a impactului oricărei propuneri a fost dusă la bun sfârșit în întregime. Am avut o evaluare a impactului foarte cuprinzătoare care a identificat cu claritate domeniile care necesită modificări.
Mai presus de toate, insistența ca mai ales autoritățile publice să se conformeze standardelor aplicate sectorului privat și să nu abuzeze de poziția lor în raport cu furnizorii mici, respectând aceste cerințe, este esențială în mod indiscutabil. Aceasta este realizarea majoră și doresc să mulțumesc mai ales Președinției belgiene – și văd că sunt reprezentați aici în seara aceasta – deoarece au rezistat cererilor din partea unor state membre care au încercat să găsească o cale de ieșire din această cerință de 60 de zile.
I-am spus Președinției belgiene că această directivă nu mai are absolut niciun rost dacă permite așa ceva. Este golită de semnificație dacă autoritățile publice sunt scutite.
Cred că acesta este un exemplu bun de reglementare inteligentă, însă permiteți-mi să conchid prin a face două observații finale. În primul rând, aceasta trebuie implementată în mod corespunzător și consecvent în fiecare stat membru; și, în al doilea rând, trebuie să ducă la o schimbare a culturii care să afirme că pur și simplu nu se mai acceptă ca clienții mari să exploateze întreprinderile mici plătindu-le târziu. Cred că acestea sunt obiectivele pe care le va realiza această directivă.
Oreste Rossi, în numele grupului EFD. – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, doresc în primul rând să-i mulțumesc domnului Tajani pentru declarația sa, pe care o sprijin din toată inima.
Se întâmplă prea des ca autoritățile publice să fie ele însele rău platnice, și acestea fac adesea ca întreprinderi de altfel sănătoase să eșueze și să deterioreze semnificativ competitivitatea întreprinderilor noastre. Acestea pot provoca o reacție în lanț îngrozitoare cu repercusiuni sociale majore care, în cele din urmă, pot avea efecte nedorite întocmai pentru autoritatea publică care a dat naștere acestei deteriorări, prin creșterea prețurilor, costurilor și, în consecință, a cheltuielilor.
În lumina tuturor acestor aspecte, nu este deloc surprinzător dacă o întreprindere mică este silită să declare faliment din cauza unei lipse de active lichide, în special în perioade de criză economică și recesiune precum cele în care ne aflăm. Prin urmare, s-a hotărât să se impună sancțiuni severe pentru asemenea întârzieri ale efectuării plăților. Noii parametri prevăzuți în raportul adoptat includ păstrarea libertății contractuale în negocierile dintre întreprinderi private, însă impunerea unor limite temporale (30 + 30 zile), stabilirea termenului în care autoritățile publice trebuie să plătească întreprinderile private la 30 de zile și introducerea unei reguli noi pentru corporațiile mari – cum ar fi cele care operează în serviciile de poștă, energie și transport – care concurează cu întreprinderi private chiar dacă sunt finanțate public, în sensul că sunt considerate egale cu întreprinderile private și sunt, în consecință, supuse regulilor pieței private.
Depinde acum de statele membre să implementeze această dispoziție cât mai repede cu putință pentru a revigora acele companii care sunt încă în dificultate în prezent, așa cum au subliniat domnul comisar și mai mulți dintre colegii mei deputați.
Csanád Szegedi (NI). – (HU) Doamnă președinte, doamnelor și domnilor, având în vedere lanțurile de datorii care afectează, de asemenea, și încătușează economia Ungariei, ar trebui, desigur, să salutăm o directivă care facilitează consolidarea unei discipline mai puternice privind efectuarea plăților și predictibilitatea proceselor financiare, contribuind astfel la îmbunătățirea situației operatorilor financiari. Pe de o parte, amendamentele prevăzute fac propunerea originală mai clară, ceea ce este o îmbunătățire, iar, pe de altă parte, spre deosebire de obiectivele originale, slăbesc forțele descurajatoare din propunerea originală, în special din partea autorităților. Derogarea de la 30 de zile nu este permisă mai ales în cazul autorităților publice. Trebuie să aplicăm o directivă în fundal care să facă acest termen limită posibil. În ceea ce privește sancțiunile, întreprinderile și autoritățile trebuie tratate egal. Obiectivul fundamental este recuperarea economiei și efectuarea cu promptitudine a plăților pentru a facilita stabilitatea financiară a întreprinderilor mici și mijlocii. În propunere nu s-au luat măsuri pentru facilitarea acestui aspect.
Abuzând de cota lor de piață semnificativă și de dominația lor, companiile multinaționale mari își forțează partenerii domestici să încheie contracte care stipulează termene de plată de 90 sau de 120 de zile, cu sancțiuni posibile abstracte dacă aceste termene nu sunt respectate. Totuși, furnizorul vulnerabil nu îndrăznește să aplice sancțiuni nici măcar când legea este în mod clar de partea sa, de teama de a nu pierde comenzi. Pentru a evita această situație ar trebui să avem reglementări statutare în fiecare caz, care să stipuleze sancțiuni obligatorii în caz de întârzieri ale efectuării plăților, cu impunerea de amenzi asupra creditorului când aceste sancțiuni nu sunt percepute. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.
Andreas Schwab (PPE). – (DE) Doamnă președintă, domnule comisar, doamnelor și domnilor, este, desigur, absolut normal în Parlamentul European să începem prin a le mulțumi colegilor noștri deputați însă, în cazul acestei directive, cred că este chiar adecvat să începem prin a ne exprima mulțumirea. În primul rând, aș dori să-i mulțumesc domnului comisar Tajani care, într-un mod rar întâlnit până acum, a cuprins cererile și preocupările justificare ale Parlamentului în activitatea Comisiei într-un mod incredibil de deschis. Aceasta a fost într-adevăr o evoluție nouă și pozitivă în cooperarea dintre Consiliu, Comisie și Parlament. În această privință, pot doar să susțin ceea ce s-a spus deja în această privință: acesta este un regulament inteligent și avem nevoie de mai multe regulamente de acest gen.
Totuși, cred că noi, cei din Parlamentul European, am putut, de asemenea, să facem în așa fel încât această directivă să sfârșească în Consiliu cu acest rezultat, care a fost deja descris de numeroși colegi deputați ca fiind pozitiv. Între Comisia pentru afaceri juridice și Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, am urmat o strategie comună la nivelul comisiilor. Am colaborat îndeaproape, inclusiv dincolo de diviziunile grupului și trebuie să spun că, în calitate de reprezentant al Partidului Popular European (Creștin-Democrat), aș dori nu numai să-mi exprim mulțumirea, ci și respectul pentru raportoare, doamna Weiler, pentru faptul că – deși a avut inițial un conținut definit diferit – în calitate de raportoare a acestei Camere, a reprezentat, în cele din urmă, votul, opinia majoritară a Comisiei, într-un mod foarte serios și emfatic. Fără acest lucru, acest succes nu ar fi fost posibil, în ciuda muncii semnificative depuse de raportorii alternativi.
În cele din urmă, aș dori să mai menționez un aspect. Există un domeniu pe care l-am menționat până acum doar foarte pe scurt și acesta se referă la cei 40 de euro care vor putea fi, pe viitor, facturați în cazul întârzierii efectuării plăților. Consider că atunci când această măsură va fi implementată în statele membre, când consumatorii vor afla despre ea, va trebui să încercăm să explicăm acest lucru de multe ori, deoarece în cazul unei livrări normale în totalitate a bunurilor, 40 de euro sunt chiar un mijloc eficient de împiedicare a întârzierilor efectuării plăților, întârzieri cărora dorim să le punem capăt în Europa. Consider că Comisia și statele membre vor trebui să continue să-și exercite influența asupra opiniei publice pentru a le permite consumatorilor să înțeleagă de ce este această directivă necesară spre binele întreprinderilor mici și mijlocii din Europa.
Alan Kelly (S&D). – Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc domnului comisar pentru comentariile sale excelente de mai devreme. Acest document legislativ este excelent și aș dori să o felicit cu precădere pe colega mea, Barbara Wiler, pentru modul în care a dus această inițiativă la bun sfârșit. Acest act legislativ este fantastic și un exemplu al tipului de legislație bună pe care o putem adopta. Va permite circulația mai bună a banilor în economiile noastre și, prin urmare, este bun pentru întreprinderi, întreprinderile mici și pentru societate în general. Mai mult, ne va ajuta în chestiunea majoră cu care ne confruntăm cu toții în prezent, și anume crearea de locuri de muncă.
Această directivă va oferi principii clare și puternice ce pot fi comunicate în piețe și statelor membre cu privire la faptul că întârzierile efectuării plăților nu vor mai fi tolerate. Acest lucru ar trebui să creeze mai multă lichiditate. Este mai probabil ca întreprinderile care sunt plătite cu promptitudine să poată să se servească de credite, să-și dezvolte afacerea și, în general, să creeze locuri de muncă. Mai mult, știu din cazuri recente de insolvență din țara mea, Irlanda, care au ajuns la tribunal, și mai ales în sectorul construcțiilor, că numeroasele întârzieri ale efectuării plăților sfârșesc prin a ajunge datorii mari și îngenunchează întreprinderile. Așa s-a întâmplat cu o companie care mi-a fost foarte aproape, și acest lucru a dus la concedieri în masă.
Salut, de asemenea, dispoziția privind numirea pozitivă. Cred că aceasta este o idee bună. Recompensează practicile bune și creează stimulente.
Să nu uităm agricultorii. Agricultorii suferă de neprimirea la timp a plăților de la procesatori și supermarketuri. Multiplii câștigă. Să sperăm că aceste legi le vor da o poziție de negociere mai puternică pentru ca acest grup vulnerabil din lanțul alimentar să poată fi, de asemenea, protejat mai bine.
Edvard Kožušník (ECR). – (CS) Pentru început, cred că trebuie să-i mulțumesc raportoarei, doamna Weiler, pentru activitatea excelentă pe care a întreprins-o deoarece lucrurile nu au fost deloc ușoare inițial. Cu toate acestea, cred că putem fi mulțumiți de forma finală.
Spre deosebire de propunerea originală a Comisiei, care mi s-a părut puțin despărțită de practică, acest amendament nou a reușit să vină mai aproape de realitatea care predomină în relațiile comerciale și contractuale. Propunerea a reușit, de asemenea, mai ales, să simplifice și să clarifice ceea ce consider o mișcare fundamentală spre o mai bună inteligibilitate a standardelor. Dacă există vreun lucru care merită subliniat, acela este că, spre deosebire de propunerea originală a Comisiei, am reușit să reținem principiul libertății contractuale în relațiile comerciale și contractuale. În același timp, este o veste foarte bună că am reușit să finalizăm cu succes o dispoziție care stipulează că instituțiile Uniunii Europene au același statut ca autoritățile publice în statele membre. Astfel, de acum înainte, aceste instituții vor trebui să plătească la timp, fapt care va fi apreciat mai ales de beneficiarii fondurilor europene. Sunt, de asemenea, foarte fericit că am reușit să ștergem dispoziția foarte ridicolă care obliga autoritățile publice care plăteau cu o zi întârziere să plătească o penalizare de bază de 5 % din suma totală datorată pe lângă rata standard a dobânzii pentru întârzierea efectuării plăților. Nu este nevoie să subliniez tipul de impact pe care l-ar avea această dispoziție asupra bugetelor publice deja pătate.
Din nou, aș dori să mulțumesc raportoarei și colegilor mei pentru efortul pe care l-au investit pentru a găsi un compromis comun cu privire la forma acestui raport. Cred că această energie a fost cheltuită bine.
Anna Maria Corazza Bildt (PPE). – Doamnă președintă, aș dori să mă alătur corului de mulțumiri și de felicitări, care sunt mai mult decât o simplă formalitate în această seară. Aș dori să-i mulțumesc domnului comisar Tajani pentru angajamentul său personal, Consiliului pentru flexibilitatea sa și, desigur, colegilor mei, pentru că au ajuns la acest compromis în primă lectură, care este atât de important pentru noi, cei din domeniul afacerilor. Mulțumesc mai ales prietenei mele Małgorzata Handzlik din PPE.
Deoarece am fost și eu femeie de afaceri înainte de a intra în această Cameră, sunt conștientă pe deplin de faptul că întârzierea efectuării plăților este o chestiune gravă pentru companiile mici. Uneori, acest lucru poate duce la faliment. Altădată, în cel mai bun caz, poate fi o sursă de incertitudine și poate prejudicia afacerea.
Limitarea perioadei de efectuare a plăților pentru autoritățile administrative publice la 60 de zile este, desigur, o realizare majoră, căci autoritățile publice, așa cum tocmai a subliniat domnul comisar Tajani, nu trebuie decât să proceseze plățile, deci este o chestiune de reducere a birocrației.
Sunt, de asemenea, bucuroasă că am introdus B2B, căci întreprinderile mici dispun acum de un cadru juridic clar, care le permite să ceară despăgubiri de la companiile mari în cazul întârzierii efectuării plăților, lucru pe care uneori nu îndrăzneau să-l facă.
Cred că am găsit un echilibru bun între respectarea libertății contractuale – care este foarte importantă – și punerea la dispoziția întreprinderilor mici a instrumentelor necesare pentru a evita să fie ținute captive de întreprinderile mai mari sau de administrația publică. În loc să-și piardă timpul alergând după datorii, acum își pot consacra resursele exercitării în mod eficace a dreptului lor de a primi plăți, dobânzi și despăgubiri.
Cred că acest acord ar trebui să fie un instrument care să descurajeze întârzierile efectuării plăților mai degrabă decât un instrument care să pună în aplicare colectarea plăților întârziate, și, așa cum a afirmat Malcolm Harbour, să creeze într-adevăr o cultură a plății la timp, ceea ce va duce la o funcționare mai bună a pieței interne și, desigur, de care să beneficieze toate părțile interesate.
Am demonstrat că Parlamentul poate lua măsuri concrete care chiar pot să facă o diferență, să creeze mai multe slujbe și să asiste IMM-urile. Acum, chestiunea primordială este ca Consiliul și statele membre să-și asume responsabilitatea pentru a se asigura că aceste reguli sunt aplicate în mod corespunzător.
Sylvana Rapti (S&D). – (EL) Doamnă președintă, mulțumirile mele doamnei Weiler care a dat, cred, o mână de ajutor întreprinderilor mici și mijlocii de pe întreg teritoriul Europei și deci Europei înseși. În acest moment critic pentru economia Uniunii, se depun eforturi foarte serioase și substanțiale pentru consolidarea întreprinderilor mici și mijlocii. Știm cu toții că întârzierile efectuării plăților sunt adesea motivul din cauza căruia aceste companii dau faliment și se pierd slujbe. Am reușit, cu foarte mare dificultate, asociată cu o și mai mare dorință de compromis pentru ca slujbele să fie salvate, să intermediem un acord destul de dur, însă care este în mod sigur necesar și corect.
Sunt sigură că înțelegeți că, în calitate de cetățean grec, această chestiune mă interesează și mă preocupă și mai mult. Faptul că Grecia a acceptat marje de plată care ar putea fi catalogate drept „înguste” demonstrează că suntem într-adevăr dedicați schimbării situației din țara mea. Regula generală a plății în 30 de zile înseamnă, în termeni foarte simpli, că procedurile noastre de audit administrativ intern pentru aprobarea plăților trebuie modificate. Excepția de 60 de zile, mai ales în sectoare precum sănătatea, ne oferă o marjă pentru gestionarea procedurilor de plată în lanț care sunt adesea dificil de verificat.
Vreau să reușim – și cred că vom reuși – deoarece datorăm acest lucru lucrătorilor și oamenilor de afaceri din Grecia și lucrătorilor și oamenilor de afaceri din Europa. Trebuie să dăm întreprinderilor mici și mijlocii o șansă să lucreze cu mai multe stimulente și să creăm o creștere sănătoasă.
Janusz Wojciechowski (ECR). – (PL) Problema efectuării cu promptitudine a plăților în tranzacțiile comerciale afectează și agricultorii și furnizorii de produse agricole. Foarte adesea, termenele limită pentru soluționare sunt amânate foarte mult, și acesta este unul dintre motivele din cauza căruia situația economică a multor ferme se înrăutățește. Adesea, agricultorii nu sunt plătiți la timp pentru produsele lor.
În recentul raport Bové, Parlamentul European s-a declarat în favoarea agricultorilor și a decis ca perioada maximă pentru efectuarea plăților pentru tranzacții de acest gen să nu depășească 30 de zile. Trebuie să ne străduim să punem eficient această perioadă în practică în toate statele membre ale Uniunii Europene. Agricultorii trebuie protejați împotriva practicilor neloiale ale întreprinderilor comerciale și, mai ales, ale lanțurilor de vânzare cu amănuntul imense.
Mario Pirillo (S&D). – (IT) Doamnă președintă, domnule Tajani, doamnă Weiler, directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale este un act puternic și important al acestei Camere, care a devenit purtătorul de cuvânt al solicitărilor juste ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Europa, care suferă de ani de zile de pe urma întârzierii efectuării plăților pentru facturile lor. Aceasta este o problemă foarte serioasă, care a împiedicat dezvoltarea companiilor și, în unele cazuri, a dus la faliment firme sănătoase, care se aflau deja sub presiune din cauza ratelor mari ale dobânzii percepute de bănci.
În baza acordului la care s-a ajuns la 13 septembrie între Parlament și Consiliu, acum companiile se pot baza pe termene limită sigure până la care se pot aștepta să le fie plătite facturile, iar aceste termene limită vor trebui respectate atât de autoritățile publice, cât și de sectorul privat. Directiva propusă va îmbunătăți cu siguranță fluxul de numerar pentru companiile din Europa, care dispun astfel de un instrument juridic important cu care își pot exercita drepturile eficient și în întregime. Nu aș dori ca acest beneficiu pentru IMM-uri să aibă un impact asupra prețurilor de achiziție.
Sper că statele membre vor ști să reacționeze la mesajul puternic transmis de Uniunea Europeană în acest moment de declin economic special prin accelerarea transpunerii directivei europene în legislațiile lor naționale.
Oldřich Vlasák (ECR). – (CS) Această propunere necesară de revizuire a directivei privind întârzierea efectuării plăților, pe care am discutat-o astăzi, este cu siguranță mai bună decât propunerea originală. Regret totuși că în compromisul final nu am reușit să asigurăm un statut egal pentru toate părțile și să menținem condiții de luptă egale atât pentru entitățile publice, cât și pentru cele private. În timp ce perioadele de efectuare a plăților pentru contracte în întreprinderi ar trebui, în principiu, să fie limitate la 60 de zile calendaristice – și această perioadă poate fi prelungită în situații excepționale – în cazul contractelor cu autoritățile publice, inclusiv municipalități și orașe, perioadele nu ar trebui să depășească 30 de zile calendaristice. Acest lucru mi se pare greșit deoarece toți jucătorii ar trebui să opereze în conformitate cu aceleași condiții.
Justificarea potrivit căreia autoritățile publice sunt în avantaj în sensul că pot obține finanțare în condiții mai avantajoase decât întreprinderile, sau că depind mai puțin de construirea unor relații stabile, poate fi valabilă pentru autoritățile naționale sau pentru instituțiile europene, însă nu este cu siguranță valabilă pentru majoritatea orașelor mai mici și municipalităților rurale, nu numai din Republica Cehă, ci din întreaga Europă. Propunerea care a rezultat este, prin urmare, în mare parte discriminatorie față de aceste orașe mai mici.
Lara Comi (PPE). – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, personal sunt de acord cu necesitatea consolidării Directivei 2000/35/CE și a identificării instrumentelor necesare pentru a pune capăt, sau cel puțin pentru a reduce semnificativ întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale.
Consecințele economice și politice ale întârzierii efectuării plăților pe piețele naționale și mai ales pe piața europeană sunt evidente pentru toată lumea. Recesiunea economică actuală a înrăutățit situația, dăunând competitivității și profitabilității și mai mult și amenințând serios supraviețuirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care formează o parte esențială din piața europeană, creează bunăstare și joacă un rol decisiv în crearea de locuri de muncă.
Această alegere politică a Comisiei Europene este un pas în direcția cea bună, aceeași la care s-a referit domnul Monti în raportul său când a vorbit despre necesitatea de a interveni pentru a face climatul economic mai favorabil IMM-urilor. Cât despre dacă autoritățile se vor conforma cu promptitudine sau dacă rata dobânzii de 8 % va avea efect descurajator, nu pot ascunde faptul că mă îndoiesc întrucâtva de rezultat, când mă gândesc la anumite regiuni din propria mea țară și din alte state membre care chiar se vor lupta pentru a respecta aceste reguli noi.
Sper că această abordare nouă poate fi o oportunitate reală de schimbare. Acum este important să monitorizăm transpunerea directivei în diverse sisteme juridice interne, cu implicarea autorităților regionale și locale, pentru a ne asigura că este aplicată uniform pretutindeni.
Regina Bastos (PPE). – (PT) Doamnă președintă, domnule comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a-mi felicita colega deputat, raportoarea, pentru munca ei, precum și prin a le mulțumi tuturor celor care au lucrat cu ea la acest raport, care a permis să se ajungă la un acord la prima citire.
Toată lumea de aici a recunoscut că directiva actuală, care reformează directiva anterioară care este mai veche de 10 ani, dorește să pună capăt unei probleme larg răspândite: Uniunea Europeană și efectuarea cu întârziere a plăților. Asemenea întârzieri sunt irezonabil de lungi în unele state membre atunci când este implicată administrația publică. Această practică are efecte negative masive asupra vieții economice, fie că este vorba despre întreprinderile mici și mijlocii sau despre piața internă, și nu mai pot fi tolerate, mai ales dacă ținem cont de criza economică și financiară cu care ne confruntăm în prezent.
Acest amendament legislativ aduce coerență și semnificație planului de readucere la viață a economiei europene și de implementare a „Small Business Act”. Această directivă va îmbunătăți în mod cert lichiditatea întreprinderilor. Creditorii vor dispune de un instrument eficace și eficient pentru a-și exercita drepturile împotriva „comportamentului rău platnicilor”. Odată cu implementarea acestei directive, practicile reprobabile ale entităților publice vor constitui excepția. Instituțiile administrative publice ar trebui să dea un exemplu bun prin plata facturilor lor pentru bunuri și servicii în termen de o lună. Acum depinde de instituțiile implicate, de Consiliu și de statele membre să se asigure că această directivă va fi transpusă cât mai curând posibil.
Sari Essayah (PPE). – (FI) Doamnă președintă, domnule comisar, întreprinderile mici suferă frecvent de pe urma dificultăților financiare provocate de întârzierea efectuării plăților și, în situația economică actuală, întârzierile efectuării plăților pot însemna chiar faliment pentru furnizorii de bunuri și servicii din cauza lichidității nesatisfăcătoare.
Acum s-a ajuns la un acord cu Consiliul în vederea actualizării Directivei privind întârzierea efectuării plăților, care urmează să stabilească un termen limită general de 30 de zile pentru plățile dintre întreprinderi și corporații publice. După părerea mea totuși, este, de asemenea, important să recunoaștem o libertate contractuală generală în tranzacțiile comerciale dintre întreprinderi, și de aceea consider că este o idee bună ca perioadele de plată în tranzacțiile comerciale dintre companii să poată fi, de asemenea, extinse la 60 de zile, dacă ambele părți doresc acest lucru.
Perspectiva prelungirii perioadelor de efectuare a plăților pentru autoritățile publice este una mai limitată, iar întârzierea efectuării plăților în administrația publică, mai ales, a devenit o problemă majoră în unele țări UE. În Grecia, de exemplu, perioada medie de efectuare a plăților a trebuit extinsă până la 165 de zile (deși situația se îmbunătățește, așa cum a subliniat colegul nostru deputat grec aici). În Spania este de 138 de zile, iar în Italia de 128.
Întârzierea efectuării plăților a adus beneficii companiilor de finanțare, deoarece întreprinderile au fost forțate să-și vândă soldul creanțelor pentru a accelera ciclul veniturilor. Aceste servicii financiare costă bani și trebuie să subliniem faptul că întreprinderile au un drept de bază de a primi sumele care le sunt datorate fără a trebui să plătească intermediari sau să suporte costuri suplimentare.
Dobânda stabilită pentru întârzierea efectuării plăților, dobânda de referință plus 8 %, este acceptabilă, însă taxa de recuperare minimă de 40 de euro s-ar putea să fie considerată excesivă pentru livrări mici și, de exemplu, repetate. Trebuie să ne amintim că penalitățile la scadență trebuie să fie rezonabile, ceea ce înseamnă că trebuie să fie corelate cu costurile rezonabile care au fost suportate în realitate de creditor. În ciuda acestor comentarii secundare, Directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților va fi în mod cert în principal în folosul întreprinderilor mici și mijlocii.
Elena Băsescu (PPE). - (RO) În contextul unei economii instabile, plățile întârziate au efecte negative asupra IMM-urilor. Îmbunătățirea sistemului în acest sens reprezintă un obiectiv ambițios și totodată necesar pentru plata la timp a angajaților și furnizorilor. Noile reguli privind întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale ar trebui să faciliteze și să accelereze recuperarea de către companii a banilor ce li se cuvin. Consider că este esențial ca toate părțile să se afle pe picior de egalitate și regulile să se aplice tuturor.
În ultimii trei ani în România peste 30 de mii de IMM-uri au dispărut ca urmare a blocajului financiar. Una dintre cauze o reprezintă întârzierea efectuării plăților de către stat a produselor și serviciilor.
În final, doresc să-mi exprim susținerea cu privire la această propunere de directivă care încurajează o mai bună supraveghere și evaluare a sistemului de tranzacții comerciale.
Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Sunt sigură că mâine vom adopta această directivă revizuită și vom deschide astfel calea spre o nouă cultură a afacerilor, în care efectuarea la timp a plăților va fi o practică comună, iar întârzierile efectuării plăților vor fi sancționate aspru. În special antreprenorii mai mici vor aprecia faptul că autoritățile de stat și instituțiile legate de bugetul de stat nu vor mai datora bani luni la rând pentru bunuri și servicii, și vor plăti, poate, în termen de 30 de zile.
Sunt mulțumită de faptul că Consiliul a acceptat noua taxă de 40 de euro pentru recuperarea plăților și de faptul că sprijină, de asemenea, o rată a dobânzii mărită pentru arierate în comparație cu 1 % în prezent. Cred doar că aceasta nu este posibilă când se recuperează sume minime care se datorează mai degrabă erorilor și care nu au un efect vizibil asupra capacității companiilor de a plăti. Din fericire, aceasta nu se aplică și pentru efectuarea cu întârziere a plăților de către consumatori.
Sunt mulțumită de faptul că Comisia mea și Consiliul au fost de acord cu faptul că nu este posibil să se introducă un sistem dual de sancțiuni pentru sectoarele public și privat, așa cum a propus Comisia. Am remarcat paradoxul potrivit căruia, de exemplu, spitalele ar trebui să plătească creditorilor lor privați penalizări mai mari decât cele pe care le-ar putea cere ele însele de la debitorii lor. Această schimbare creează un instrument de înaltă calitate și o felicit pe doamna Weiler.
Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Doamnelor și domnilor, salut raportul doamnei Weiler, care își propune să elimine lacunele și să creeze obiceiuri comerciale corecte în Uniunea Europeană, însă să nu ne facem iluzii. Aceasta este o măsură necesară, însă nu suficientă, căci cunoaștem cu toții modalitățile prin care companiile dominante pot exercita presiune. Aceasta este o măsură foarte importantă și necesară, însă nu suficientă. Controlul în continuare este foarte important, căci este bine cunoscut faptul că întreprinderile mici, inclusiv cele din sectorul agricol, sunt dezavantajate cu precădere în lanțul de aprovizionare cu alimente, după cum este menționat în raportul Bové. Sunt expuse dominației cumpărătorilor și lanțurilor de magazine mari. Raportul doamnei Weiler aduce, de asemenea, o contribuție importantă în această privință, însă monitorizarea eficientă și controlul în continuare sunt necesare. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.
Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) Doamnă președintă, în prezent, în multe state membre există o disparitate vastă în ceea ce privește condițiile de plată către întreprinderi, mai ales atunci când sunt implicate statul, întreprinderile mici și mijlocii și companiile mari. Aceia dintre noi care provin din mediul afacerilor știu că în criza economică actuală și în contextul dificultăților în creștere în ceea ce privește finanțarea, companiile se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme de lichiditate, și că în multe state membre acestea sunt chiar expuse riscului sporit de a da faliment.
Pare clar că directiva existentă, care a încercat să reglementeze această chestiune, a avut un efect limitat, iar propunerea pe care o analizăm acum reprezintă o etapă importantă în întâlnirea termenelor limită pentru efectuarea plăților, nu numai în relațiile dintre companii și instituții publice, ci și în – și acest lucru este esențial – în relațiile pe care companiile le stabilesc una cu cealaltă. Avem acum legislație care ne oferă mai multă valoare adăugată, cu un sistem clar de sancțiuni pentru întârzierea efectuării plăților, și aceasta este, de asemenea, o îmbunătățire eficientă în combaterea abuzului statutului și companiilor mari care profită de poziția lor dominantă.
Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Mediul juridic în statele membre în domeniul recuperării datoriilor variază. Prin urmare, experiența în ceea ce privește promptitudinea plății pentru bunurile și serviciile furnizate variază, de asemenea, în statele membre.
Totuși, avem un lucru un comun – întârzierea efectuării plăților creează probleme enorme pentru întreprinderile mici și mijlocii. În țara mea, există două grupuri de investitori care nu respectă adesea termenele limită pentru plata facturilor. Primul grup este alcătuit din instituțiile publice la diverse nivele, din autoritățile locale până la autoritățile municipale și instituțiile regionale, până la nivelul statului. Al doilea grup este alcătuit din antreprenorii străini majori care pun adesea subcontractanții mici în situații imposibile, mai ales în sectorul construcțiilor și în cel agricol. Firmele mici nu au de regulă genul de rezerve financiare care să le permită să-și plătească angajații timp de câteva luni fără a fi plătite pentru activitatea prestată. Să sperăm, prin urmare, că noua directivă va aduce îmbunătățirile așteptate și că reținerea intenționată a fondurilor va fi un fenomen de domeniul trecutului în Uniunea Europeană.
Giovanni Collino (PPE). – (IT) Doamnă președintă, domnule Tajani, doamnelor și domnilor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din Italia și din Europa suferă îngrozitor din cauza efectelor crizei. Ele sunt cele care se luptă cel mai mult de fiecare dată când au de-a face cu o datorie mare, căci este mai dificil pentru ele să găsească garanții. Ele sunt cele care au nevoie cel mai mult de bunuri lichide la dispoziție, deoarece dispun de mai puțin capital pe care-l pot face să crească. Ele sunt întotdeauna cele care sunt copleșite primele de dificultățile pieței, căci nu pot dispune de avantajul diversificării într-o măsură prea mare. Este în avantajul lor, mai presus de toate, că mâine vom vota raportul referitor la propunerea de directivă privind combaterea întârzierii efectuării plăților.
Autoritățile publice sunt în slujba cetățenilor și a intereselor acestora, care, în acest caz, sunt interese economice. Procedura administrativă trebuie concepută, stabilită și pusă în aplicare în funcție de aceste interese, pentru a respecta și prețui eforturile celor care sunt responsabili pentru viitorul numeroaselor familii al căror număr este egal cu cel al lucrătorilor dintr-o companie.
Datorită Parlamentului European, începând de mâine, IMM-urile vor fi protejate mai bine împotriva acelor contrapartide din sectoarele public și privat care s-au bazat, până în prezent, prea mult pe faptul că aveau posibilitatea de a amâna plata facturilor. În concluzie, doamnă președintă, aș dori să mulțumesc raportoarei și domnului comisar Tajani pentru devotament.
Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Orice persoană din mediul afacerilor sau care a fost implicată în activități comerciale este conștientă de complicațiile care pot fi cauzate de ceva atât de banal precum întârzierea efectuării plăților.
Aplaud abordarea raportoarei și sunt de acord cu evaluarea propunerii Comisiei și cu opiniile sale în ceea ce privește amendamentele și completările. Pe de altă parte, s-ar putea să fie util să se ia mai multe măsuri care să ofere un stimulent pozitiv pentru cei implicați în relații comerciale și să-i încurajeze să nu întârzie efectuarea plăților. De exemplu, statele membre ale Uniunii Europene pot fi sprijinite pentru a folosi un cod al plăților prompte sau prin publicarea unei liste albe a bun-platnicilor. Este pur și simplu necesar să avem în vedere nu numai sancțiuni în cazul întârzierii efectuării plăților, ci și să încercăm să dezvoltăm preventiv o cultură informală a plăților la timp.
Peter Jahr (PPE). – (DE) Doamnă președintă, cu noua directivă privind combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale putem aduce o îmbunătățire reală tuturor întreprinderilor din Uniunea Europeană. Pentru întreprinderile mici mai ales, este inacceptabil să trebuiască să aștepte câteva luni ca facturile să fie plătite. Prin urmare, sunt foarte mulțumit de faptul că astăzi intenționăm să stabilim termene limită fixe de plată și penalizări de reamintire pentru autoritățile contractante private și publice deopotrivă. Cu această armonizare la nivelul Europei, vom contribui într-adevăr la îmbunătățirea tranzacțiilor comerciale pe teritoriul Europei, fapt ce va fi mai ales în folosul întreprinderilor mici și mijlocii.
Trebuie să ne luptăm acum cu oaia neagră a industriei. Oaia neagră sunt toți cei care, în momentul în care plasează comanda, știu deja că nu o vor plăti niciodată.
Antonio Tajani, membru al Comisiei. – (IT) Doamnă președintă, cred că dezbaterea a arătat bunăvoința Parlamentului – chiar dacă cu o varietate de nuanțe – de a sprijini această directivă, care va oferi răspunsuri concrete pentru întreprinderi mici și mijlocii și milioane de europeni care se așteaptă ca instituțiile Uniunii să-i ajute să-și păstreze slujbele.
Deoarece am fost deputat în Parlamentul European mulți ani la rând, trebuie să spun că sunt mulțumit de efortul enorm depus de întreg Parlamentul, și mai ales de raportori, pentru a adopta repede un document legislativ atât de important. Aș dori să mulțumesc Președinției și tuturor celor care au colaborat: personalului Comisiei, cabinetului meu, personalului Președinției belgiene și asistenților parlamentari.
Totuși, nu putem să stăm deoparte, așa cum a sugerat cineva, ci trebuie să ne asigurăm că aceste reguli sunt adoptate repede de statele membre, care au cel mult 24 de luni să se conformeze, deși sperăm că unora le va lua mai puțin timp. Vă asigur, de asemenea, că Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape modurile în care directiva este transpusă și pusă în aplicare, și că va avea grijă să trimită un raport Parlamentului, în conformitate cu programul stabilit.
Vă mulțumesc încă o dată pentru că ați cooperat cu Comisia și pentru rezultatul extraordinar pe care l-am obținut într-un timp atât de scurt.
Barbara Weiler, raportoare. – (DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, când vom discuta această chestiune acasă, în județele noastre electorale, cred că vom afla cu toții că primim foarte mult sprijin – un lucru care nu reprezintă o concluzie anticipată în ceea ce privește dosarele europene – deoarece această chestiune a întârzierii efectuării plăților în ansamblul său nu este doar criticată acasă; toată lumea consideră un dat faptul că plățile ar trebui efectuate la timp. Așa stau lucrurile indiferent de partidul din care face parte cineva, și nu depinde nici de ramura industriei despre care vorbim. Avem așadar un consens vast. Aș dori, de asemenea, să le mulțumesc colegilor mei deputați care și-au arătat acordul prin acest rezultat din seara aceasta.
Aș dori să menționez încă trei aspecte. Așa cum am afirmat la începutul dezbaterii, vom pune roțile în funcțiune mâine. Totuși, va trebui să analizăm foarte atent dacă relaxarea pe care am introdus-o pentru microîntreprinderi, pentru întreprinderile din domeniul agricol, de exemplu, și pentru firmele de artizanat, chiar este suficientă pentru a obține banii care le sunt datorați. Va trebui să analizăm foarte atent felul în care va funcționa limitarea libertății contractuale. Acesta este un lucru nou pe care îl vom încerca pe piața internă europeană și pe care îl sprijinim cu toții într-o măsură mai mare sau mai mică. Va trebui să analizăm dacă rata dobânzii pentru întârzierea efectuării plăților, de 8 %, este adecvată; Parlamentul ar fi dorit ca aceasta să fie de 9 %. Vom vedea cum merg lucrurile, și aș dori să rog Comisia să fie foarte atentă pentru a se asigura că, în timpul procesului de punere în aplicare, statele membre nu diluează directiva.
Și eu întrevăd un succes sigur. Am aflat că Spania a venit deja cu o legislație nouă care ține cont de metodele noastre, și știu că acest lucru este valabil și pentru alte state membre. În orice caz, Comisia noastră va monitoriza situația sau va efectua o evaluare a impactului în conformitate cu o directivă, pentru ca statele membre să știe că, atunci când mandatul parlamentar va ajunge la sfârșit, vom ști cine a implementat practicile de plată îmbunătățite așa cum ne-am dorit noi și cine nu. Aș dori să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest rezultat, inclusiv Președinției belgiene, care nu a primit, poate, suficientă recunoaștere pentru contribuția sa. Știm cât de eficient și de constructiv ați purtat negocierile – o țară mică, însă aș spune o țară cu metode foarte eficiente și inteligente de obținere a rezultatelor în Europa.
Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.
Votarea va avea loc miercuri, 20 octombrie, la 12.30.
Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
Cristian Silviu Bușoi (ALDE), în scris. – (RO) Directiva privind combaterea plăților întârziate oferă un instrument vital pentru construirea unei relații corecte și echitabile între autorități și întreprinderile mici și mijlocii. Odată intrată în vigoare, această directivă va pedepsi autoritățile rău platnice și le va oferi oamenilor de afaceri pârghii importante pentru a-și recupera creanțele.
Era necesară o astfel de legislație care să echilibreze piața și să ofere mediului privat garanții că autoritatea este un jucător cu puteri egale, care poate fi tras la răspundere atunci când nu respectă regulile jocului. Directiva oferă un termen rezonabil de 30 de zile pentru efectuarea plăților și derogări de până la 60 de zile doar în cazuri speciale, cum ar fi spitalele, precum și compensații și dobânzi de întârziere.
Deși forma votată este mai indulgentă cu autoritățile rău platnice comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene, directiva oferă suficient sprijin atât întreprinderilor mici și mijlocii, cât și companiilor mari care, în multe dintre statele membre ale Uniunii Europene, întâmpină greutăți în a-și recupera banii pentru serviciile efectuate.
Sunt dezamăgit că a fost eliminată penalitatea de 5%, dar privesc acest pas înapoi ca pe o modalitate strategică de a obține sprijinul unui cât mai mare număr de țări ale Uniunii în dezbaterile din Consiliu.
Robert Dušek (S&D), în scris. – (CS) Raportul privind măsurile împotriva întârzierii efectuării plăților își propune să îmbunătățească funcționarea pieței interne, să îmbunătățească etica plăților și să sprijine capacitatea de plată a întreprinderilor mici și mijlocii. Tendința actuală este de a plăti factura imediat, înainte de a fi scadentă sau după expirarea perioadei de scadență. Măsurile incluse în propunerea înaintată ar putea duce la o nouă cultură de afaceri în care plățile la timp sunt regula și întârzierea efectuării plăților este considerată a fi un abuz inacceptabil al clientului și o încălcare a contractului. Un nou procent de 1% ar putea fi impus pentru rambursarea costurilor de recuperare a plăților efectuate cu întârziere – pentru persoane fizice, întreprinderi și autorități publice – pe când în cazul întârzierii plăților ratelor individuale, dobânda și penalitățile ar fi calculate exclusiv pentru întârzierea efectuării plăților. O perioadă fixă de 30 de zile este propusă ca perioadă de plată. Excepțiile sunt permise doar în circumstanțe speciale. Aici este necesar să definim în mod clar ceea ce poate fi considerat circumstanță specială. Raportoarea propune stabilirea unei perioade de 60 de zile ca perioadă maximă de plată pentru autoritățile publice, sugestie pe care o sprijin în întregime. Dobânda pentru întârzierea efectuării plăților ar trebui să fie progresivă pentru a motiva debitorul să plătească suma datorată cât mai repede posibil. Abordarea judiciară, inclusiv penalizările, ar trebui, după părerea mea, să fie suplimentate de așa numitele măsuri neobligatorii ale statelor membre: de exemplu, promovarea facturilor electronice, ajustarea regimurilor de plată pentru un volum mare de muncă ori servicii sau publicitate pozitivă.
Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Comisia ONU pentru dezvoltare durabilă duce de mult o bătălie pentru a transforma statul într-un cetățean integru atunci când vine vorba de îndeplinirea obligațiilor sale. În februarie anul acesta, a fost aprobat în Parlament un proiect de lege al Comisiei ONU pentru dezvoltare durabilă care stabilește că statul trebuie să înceapă să plătească dobândă penalizatoare atunci când întârzierea efectuării plății depășește limitele stabilite în contract sau prin lege (30 sau 60 de zile). Comisia ONU pentru dezvoltare durabilă susține, de asemenea, posibilitatea de compensare a despăgubirilor dintre datoriile statului la companii și datoriile corporative la fondurile de asigurări sociale sau la autoritățile fiscale pentru câțiva ani, încercând să facă viața mai ușoară companiilor care, nefiind plătite de stat, încă se confruntă cu obligația de a-și plăti contribuțiile sociale și fiscale. Suntem, prin urmare, de acord în întregime cu textul care a fost aprobat acum și care va stabili o perioadă medie de 30 de zile pentru ca statul să-și plătească datoriile către furnizori. Acest termen poate fi prelungit la 60 de zile în cazuri specifice. Va stabili, de asemenea, obligația de a plăti dobânzi penalizatoare în cazul întârzierii efectuării plăților. Acestea sunt reguli bazate pe dreptate absolută și pot ajuta la alinarea multor companii, mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
Liem Hoang Ngoc (S&D), în scris. – (FR) Aș dori să-i mulțumesc doamnei Weiler pentru calitatea raportului său și pentru rezultatul negocierilor sale cu Consiliul, căci înțelegerea la care s-a ajuns în primă lectură include toate elementele cheie care au fost înaintate de către Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și care au fost aprobate în votul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.
Sunt încântat mai ales de faptul că companiile private și autoritățile publice sunt acum puse pe picior de egalitate. Propunerea inițială a Comisiei conținea penalizări mult mai drastice pentru autoritățile publice, o poziție pe care grupul nostru a considerat-o inacceptabilă căci, spre deosebire de întreprinderile private, organele sectorului public nu sunt axate în primul rând pe profit, ci funcționează mai degrabă în interesul general.
Faptul că creditorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile de recuperare reprezintă, de asemenea, un real progres deoarece până acum multe companii, mai ales IMM-uri, au ales să nu ceară dobândă pentru întârzierea efectuării plăților de la debitori din simplul motiv că costul procedurilor relevante depășea eventualele câștiguri financiare.
În cele din urmă, perioada maximă de plată de 30 de zile care a fost stabilită în text pare rezonabilă, dat fiind faptul că există un anumit grad de flexibilitate, mai ales în cazul organelor de servicii medicale publice, aspect pe care grupul nostru îl consideră deosebit de important.
Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV)În această perioadă de criză economică, trebuie să ducem la bun sfârșit reforme pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, deoarece aceasta este cea mai bună șansă a noastră de a stimula economia prin cele mai directe mijloace, creând astfel locuri de muncă noi. Directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale este unul dintre cele mai pozitive exemple de acest gen. Întârzierea efectuării plăților pentru bunurile și serviciile primite este o practică care este vizibilă în statele membre. Mai mult decât atât, cu diverse ocazii organele publice care nu ar trebui, teoretic, să aibă vreo problemă în ceea ce privește plata facturilor sunt cele care acționează în acest mod. Acesta este un impediment semnificativ pentru activitățile întreprinderilor, care împiedică dezvoltarea lor. Acest fel de practică trebuie să înceteze. Cei mai mari câștigători în urma acestei directive nu vor fi doar întreprinderile care operează în întregime pe teritoriul unui anumit stat membru, ci mai ales întreprinderile mici și mijlocii, care vor putea să exporte bunuri și servicii în alte state membre fără a fi nevoie să se teamă că vor trebui să aștepte câteva luni pentru a-și primi banii. Cât despre consumatorii europeni, în general, aceștia vor câștiga datorită concurenței sporite și ofertei asigurate de noile norme. Directiva este un pas semnificativ către îmbunătățirea culturii plăților în Europa. Prin luarea unor asemenea decizii, construim o Europă care este un loc atrăgător pentru investitori și pentru propriile noastre întreprinderi. Este, de asemenea, esențial ca noi să continuăm să luăm decizii curajoase pentru a încuraja dezvoltarea.
Pavel Poc (S&D), în scris. – (CS)În multe state membre UE, este un lucru obișnuit ca sectorul public și întreprinderile mari să ceară facturi cu termen de plată în 90 de zile sau chiar mai mult. Prin urmare, întreprinderile mici și mijlocii servesc drept bănci pentru corporațiile publice și întreprinderile mari. Datoriile interne ale întreprinderilor mici și mijlocii se acumulează, dând naștere unei otrăvi economice sub forma facturilor cu perioade de plată lungi care sunt aplicate cu dificultate. Acest lucru consolidează inegalitatea economică și, mai mult, reduce semnificativ concurența. Întreprinderile mici și mijlocii sunt forțate să acopere perioade lungi de plată prin credite pe care le obțin întotdeauna în condiții mai rele decât cele care pot fi obținute de la bănci de firmele mari sau de sectorul public. Noile condiții și reguli pentru toate părțile ajută semnificativ întreprinderile mici și mijlocii să se apere de aceste credite deghizate. Rata fixă a dobânzii pentru întârzierea efectuării plăților, propusă la 8 % este un element de descurajare adecvat și pentru firmele mari, perioada de plată fixă de 30 de zile este echilibrată pentru furnizor și cumpărător, iar perioada de 30 de zile pentru verificarea livrării împiedică abuzul de procedura de verificare pentru prelungirea perioadei de plată. Mai presus de toate, în ceea ce privește normele europene, acestea împiedică sectorul public și companiile mari să distorsioneze legislația adoptată la nivel național în statele membre. Îi mulțumesc sincer raportoarei pentru acest raport extrem de valoros și pentru rezultatul excelent.
Debora Serracchiani (S&D), în scris. – (IT) Salut propunerea de directivă, care reprezintă un pas înainte decisiv în raport cu directiva care este în vigoare în prezent. Odată transpusă la nivel național, regional și local, aceasta va îmbunătăți în mod apreciabil plățile, mai ales cele efectuate de către autoritățile publice către companii, în special întreprinderi mici și mijlocii, care vor putea conta pe un flux de numerar mai sigur.
În numeroase țări din Europa, se știe că autoritățile publice plătesc târziu când se află într-o situație dificilă, provocând adesea falimentul unor companii. Un exemplu grăitor este Italia unde, până la sfârșitul lui 2009, autoritățile publice datorau companiilor aproximativ 60 de miliarde de euro iar întârzierile de plată aveau o medie de 186 de zile, cu extreme de 800 de zile. Este suficient să ne gândim la sumele datorate hotelurilor care au adăpostit supraviețuitorii cutremurului grav care a lovit regiunea Abruzzo în aprilie 2009.