Index 
Dezbateri
PDF 4322k
Marţi, 19 octombrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO
1. Deschiderea ședinței
 2. Acte delegate (articolul 87a din Regulamentul de procedură): consultați procesul-verbal
 3. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal
 4. Dezbateri asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (anunțarea propunerilor de rezoluție depuse): a se vedea procesul-verbal
 5. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în ceea ce privește Serviciul european pentru acțiune externă - Proiect de buget rectificativ nr. 6/2010: secțiunea II - Consiliul European și Consiliul; secțiunea III - Comisia; secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă - Modificarea Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (dezbatere)
 6. Aspecte legate de dezvoltare în contextul Zilei internaționale pentru eradicarea sărăciei - Rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa (dezbatere)
 7. Ședință solemnă - Alocuțiunea lui Ban Ki-Moon, Secretar General al Organizației Națiunilor Unite
 8. Votare
  8.1. Raportările statistice cu privire la transportul maritim de mărfuri și pasageri (A7-0217/2010, Brian Simpson) (vot)
  8.2. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Nordjylland/Danemarca (A7-0270/2010, Barbara Matera) (vot)
  8.3. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: NXP Semiconductors/Țările de Jos (A7-0269/2010, Barbara Matera) (vot)
  8.4. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Qimonda/Portugalia (A7-0271/2010, Barbara Matera) (vot)
  8.5. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Cataluna automocion/Spania (A7-0272/2010, Barbara Matera) (vot)
  8.6. Sistemul de control și executare aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (A7-0260/2010, Carmen Fraga Estévez) (vot)
  8.7. Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (A7-0262/2010, Jarosław Leszek Wałęsa) (vot)
  8.8. Femeile cu locuri de muncă precare (A7-0264/2010, Britta Thomsen) (vot)
 9. Explicații privind votul
 10. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal
 11. Aprobarea procesului-verbal al ședinței precedente: a se vedea procesul-verbal
 12. Poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile - Bugetul rectificativ nr. 3/2010: secțiunea III - Comisia - BAM (măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor) (dezbatere)
 13. Revizuirea bugetară (dezbatere)
 14. Timpul afectat întrebărilor (întrebări adresate Comisiei)
 15. Combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (dezbatere)
 16. Catastrofa reziduului nămolos din Ungaria (dezbatere)
 17. Baze de date referitoare la originea rasială și etnică în UE (dezbatere)
 18. Ordinea de zi a următoarei ședințe: a se vedea procesul-verbal
 19. Ridicarea ședinței


PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

1. Deschiderea ședinței
Înregistrare video a intervenţiilor
 

(Ședința a fost deschisă la ora 9.05)

 

2. Acte delegate (articolul 87a din Regulamentul de procedură): consultați procesul-verbal

3. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal

4. Dezbateri asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (anunțarea propunerilor de rezoluție depuse): a se vedea procesul-verbal

5. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în ceea ce privește Serviciul european pentru acțiune externă - Proiect de buget rectificativ nr. 6/2010: secțiunea II - Consiliul European și Consiliul; secțiunea III - Comisia; secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă - Modificarea Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 
 

  Președintele. – Următorul punct este dezbaterea comună privind următoarele:

- raportul doamnei Gräßle și al domnului Rivellini, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și Consiliului de modificare a Regulamentului Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene în ceea ce privește serviciul european pentru acțiune externă (COM(2010)0085 - C7-0086/2010 - 2010/0054(COD)) (A7-0263/2010),

- raportul domnului Rapkay, în numele Comisiei pentru afaceri juridice, referitor la modificările Statutului funcționarilor Comunităților Europene și al Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (COM(2010)0309 - C7-0146/2010 - 2010/0171(COD)) (A7-0288/2010) și

- raportul domnului Gualtieri și al domnului Surján, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2010 al Uniunii Europene pentru anul financiar 2010, Secțiunea II - Consiliul European și Consiliul, Secțiunea III - Comisia, Secțiunea X - Serviciul european pentru acțiune externă. (13475/2010 - C7-0262/2010 - 2010/2094(BUD)) (A7-0283/2010).

 
  
 

Dragi colegi, aș dori să subliniez faptul că unii dintre distinșii noștri oaspeți de la Comisie și Consiliu sunt în prezent blocați în trafic, însă se află pe drum și ar trebui să ajungă în câteva minute.

Suntem pe punctul de a încheia ultima etapă a unei fascinante aventuri legislative și interinstituționale: negocieri cvadrilaterale privind instituirea unui Serviciu european pentru acțiune externă ambițios, eficient, responsabil și orientat spre viitor.

Astăzi vom discuta textele legislative referitoare la Statutul funcționarilor, Regulamentul financiar și bugetul rectificativ. Vom vota asupra acelor texte mâine. Ele reprezintă reușita unei luni de negocieri intense între instituțiile europene care au lucrat împreună pentru a atinge un țel comun: asigurarea faptului că glasul Uniunii Europene este auzit și respectat pe scena mondială mai largă. Noi, cei din Parlamentul European, ne-am luat responsabilitățile în serios. Am fost de părere că, în domeniul acțiunilor externe, precum și în alte domenii, trebuie să predomine interesele și metodele comunitare.

Suntem nerăbdători să ținem această dezbatere finală astăzi. Suntem și mai nerăbdători să lansăm SEAE la 1 decembrie 2010, la numai un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 

  Ingeborg Gräßle, raportoare.(DE) Domnule președinte, domnule Chastel, baroneasă Ashton, domnule Šefčovič, domnule comisar Lewandovski, doamnelor și domnilor, în ceea ce mă privește, aștept cu nerăbdare ca acest serviciu să își înceapă activitatea și sper să reușească pe plan internațional, acesta fiind scopul pentru care a fost înființat.

Instituțiile au arătat că pot face față provocărilor. Parlamentul a fost o parte din soluție. Am luat decizii rapide – unele poate au fost luate prea repede. Acest serviciu este un teritoriu necunoscut – terra incognita – și se îndepărtează de unele principii fundamentale precedente ale legislației în materie de buget și personal. Acest lucru ne va confrunta cu provocări importante pe termen lung. Pentru mine, în calitate de membră a Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru control bugetar, natura hibridă a acestui serviciu rămâne o preocupare constantă, nu doar în ceea ce privește eficiența sa, dar și în ceea ce privește abilitatea noastră de a-l monitoriza. Raportul Comun Rivellini-Gräßle încearcă să rezolve aceste probleme. Am încercat să găsim cea mai bună soluție posibilă pentru serviciu, pentru Parlament și pentru contribuabili. Am explicat procese și am delegat responsabilități. Am consolidat influența Parlamentului în ceea ce privește sarcinile în domeniul politicii externe, am sporit transparența prin obligații clare de raportare și am sporit responsabilitatea. Am specificat clar ambasadorilor UE că trebuie să joace un rol principal în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și este foarte important ca și propriul lor serviciu să se asigure că le este clar acest lucru. Am creat sinergii prin utilizarea în comun a sistemului de contabilitate și îi acordăm auditorului intern al Comisiei competența de a monitoriza modul în care sunt gestionate fondurile de care aceasta are nevoie pentru a-și desfășura activitatea în mod eficient. Fondul european pentru dezvoltare și integrarea acestuia în buget rămân pe ordinea de zi, precum și descărcarea de gestiune a Consiliului.

Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil acest rezultat: coraportorilor și raportorilor alternativi care au semnat, de asemenea, compromisul. Aș dori să le mulțumesc sincer partenerilor la negocieri ai Președinției belgiene. Au făcut o treabă bună.

Mai rămâne tema importantă pe care trebuie să o facă serviciul. Nu se prevăd economii în baza eficienței sporite ca urmare a concentrării economice. Serviciul avea în vedere economii de 10%, ceea ce nu este mult, dar este departe de atingerea acestui obiectiv atunci când este vorba de poziții de conducere. Toată lumea vorbește despre o misiune inexistentă. Cât de profesionist poate fi un serviciu dacă nici măcar nu știe exact ce atribuții are? Încă nu s-a profitat de ocaziile de a defini sarcinile mai în detaliu și este foarte important să se revină asupra acestui aspect foarte curând. Trebuie acordată o importanță deosebită integrării personalului. Tratamentul preferențial acordat până acum diplomaților din statele membre ne dă motive de îngrijorare. Dacă se vor promova în mod repetat anumite poziții și se va scoate din nou vechea hartă mondială a coloniilor, va trebui să discutăm în mod serios despre serviciu. Ar trebui să îi asigurăm serviciului sprijinul nostru esențial și supravegherea de către Comisia pentru control bugetar. Îi doresc să aibă succesul de care avem nevoie pentru Europa pe plan mondial.

 
  
MPphoto
 

  Crescenzio Rivellini, raportor.(IT) Domnule președinte, baroneasă Ashton, doamnelor și domnilor, cred că s-a făcut o treabă excelentă în ceea ce privește Regulamentul financiar aplicabil Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) sau, ca să fiu mai precis, principiile și standardele de bază care guvernează bugetul Uniunii pentru acest nou serviciu diplomatic. SEAE, creat de Tratatul de la Lisabona, va include membri ai personalului Consiliului, al Comisiei și al serviciilor diplomatice naționale care vor reprezenta Uniunea Europeană în toate problemele de politică externă.

În structura sa inițială, SEAE continua să prezinte unele deficiențe cauzate de structura sa complexă, descentralizată, cu ramificații în toată lumea. În special, responsabilitatea actorilor financiari solicitați pentru gestionarea bugetelor de sute de milioane de euro rămase neclarificate și care era susceptibilă să contribuie la o creștere a fraudei și corupției în detrimentul bugetului Uniunii.

Deși Tratatul de la Lisabona extinde cu mult competențele Parlamentului și îl recunoaște ca fiind singura instituție care reprezintă cetățenii Europei, dezbaterea asupra înființării noului SEAE a fost monopolizată la început de Comisie și Consiliu, care au făcut tot posibilul pentru a-l structura conform orientărilor interguvernamentale, contrar metodei comunitare. După lungi consultări cu Președinția belgiană și Comisia Europeană, s-a ajuns la un acord prin care măsurile inițiale au fost răsturnate, iar rolul Parlamentului a fost intensificat, astfel încât acesta să fie implicat de drept în centrul dezbaterii europene.

Problemele despre care voi vorbi în continuare sunt fundamentale. Comisia trebuie să prezinte un document de lucru anexat la proiectul de buget cu o prezentare cuprinzătoare, inter alia, a tuturor cheltuielilor administrative și operaționale legate de acțiunile externe ale Uniunii, inclusiv de politica externă și de securitate comună și de politica europeană de securitate și apărare. Articolul 1 enumeră instituțiile Uniunii Europene. Listele responsabilităților trebuie atașate rapoartelor de activitate anuale realizate de directorii generali ai Comisiei. Șefii delegațiilor au obligația de a participa la ședințele comisiilor parlamentare relevante, împreună cu directorii generali. SEAE și Comisia Europeană trebuie să aibă un auditor și un contabil comun; această măsură va fi revizuită în 2013. Statele membre trebuie să își asume obligația de a sprijini pe deplin Uniunea Europeană în urmărirea tuturor formelor de răspundere a personalului temporar care lucrează pentru Serviciul european pentru acțiune externă.

Ulterior, va trebui să discutăm unele probleme importante care vor fi invocate în cursul revizuirii trienale a Regulamentului financiar. Acestea includ descărcarea de gestiune pentru instituții și includerea Fondului social european în bugetul general. Rezultatul negocierilor a fost bun, mai ales pentru Parlament, în sensul că rolul său central a fost sporit considerabil. Faptul că regulamentul enumeră toate instituțiile – ceea ce înseamnă că descărcarea de gestiune pentru celelalte instituții este doar o chestiune de timp – este un rezultat excelent, așa cum este și faptul că prevede existența unui singur auditor și contabil în comun între cele două instituții. Le mulțumesc tuturor pentru munca realizată.

 
  
MPphoto
 

  Bernhard Rapkay, raportor.(DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, și când spun „doamnelor și domnilor” vă includ pe dumneavoastră, baroneasă Ashton, domnule Šefčovič, pe echipa dumneavoastră și Președinția Consiliului, deoarece, până la urmă, am avut de-a face cu cooperarea colegială, fără de care cu siguranță nu am fi obținut acest rezultat.

Sunt mulțumit de rezultat, cel puțin în ceea ce privește partea pentru care am fost responsabil și pentru care am în înțeles bine situația de ansamblu. Cu toate acestea, aș spune că acesta nu este chiar atât de surprinzător, pentru că nu suntem chiar la început. Domnule președinte, a fost foarte inteligentă ideea dumneavoastră de a reuni toți raportorii în mod regulat pentru un schimb de idei începând încă de la o etapă timpurie – perioada rapoartelor Brok, Verhofstadt și Gualtieri. Prin urmare, pentru persoanele relevante era clar ce va trebui făcut mai târziu, iar pentru cei care trebuiau să facă această muncă mai târziu, era clar ceea ce s-a făcut deja în ceea ce privește lucrările pregătitoare. Din acest motiv, era în principal o chestiune de aplicare la Statutul funcționarilor a aspectelor organizatorice ale problemelor asupra cărora s-a convenit între Parlament și Consiliu cu privire la înființarea Serviciului european pentru acțiune externă în domeniile de competență specifice incluse în acest Statut al funcționarilor. Când spun organizatorice, mă refer la faptul că organizarea este politică, iar politica este organizare. Acesta este, desigur, un lucru pe care l-am descoperit în mod repetat în cursul negocierilor amănunțite, deoarece era deja clar în acel moment că este posibil ca o persoană să interpreteze ceva într-un mod, iar altele să îl interpreteze oarecum diferit. Cu toate acestea, spiritul de cooperare ne-a dus, cred, la găsirea unor soluții foarte raționale la aceste probleme.

De fapt, ce trebuia să facem atunci în ceea ce privește ajustarea politicii și ce trebuia să prevedem în Statutul funcționarilor? În primul rând, trebuia să integrăm egalitatea de tratament a celor trei componente ale personalului. Doresc să menționez acest punct deoarece, după cum știți, tratatul prevede că personalul SEAE trebuie să conțină funcționari din Comisie, Consiliu și din serviciile diplomatice ale statelor membre. Ultimul dintre aceste elemente, în special, a pus într-adevăr o problemă și era ceva nou. A trebuit să rezolvăm contradicția aproape antagonică dintre abordarea comunitară și cea interguvernamentală. Este de la sine înțeles faptul că statele membre și Consiliul sunt mai mult de partea abordării interguvernamentale, în timp ce noi o preferăm pe cea comunitară. Cred că se poate spune că atunci am căutat împreună o soluție la aceasta. În acest sens, putem deci să fim foarte mulțumiți.

Ceea ce trebuia și trebuie în continuare să luăm în considerare este echilibrul de gen și echilibrul în ceea ce privește originea geografică. Vrem să avem un serviciu care să fie modern, inclusiv cu privire la problema egalității de gen. Mă bucur, baroneasă Ashton, că pe lângă ceea ce am integrat în Statutul funcționarilor ca fiind obligatoriu, ne-ați asigurat că veți face încă o declarație personală care va face parte integrantă din întregul pachet. Acest fapt reprezintă deja un progres considerabil în ceea ce privește atât aspectul egalității de gen, cât și celălalt aspect al echilibrului geografic.

Avem nevoie de drepturi și obligații egale, iar acest lucru include loialitatea – desigur din partea tuturor celor trei componente – față de instituția Înaltului Reprezentant, în prezent în persoana baronesei Ashton. În această privință am avut de făcut puțină muncă suplimentară în ceea ce privește dreptul de veto al serviciilor diplomatice în legătură cu posibilele prelungiri ale contractelor personalului provenind de la serviciile diplomatice. Totuși, am rezolvat și această problemă.

Există o chestiune care nu ar trebui să fie subestimată. Am convenit că acest aspect nu poate fi inclus în Statutul funcționarilor. Acesta este faptul că noul serviciu diplomatic european are nevoie și de o oarecare identitate proprie. Toți cei care lucrează acolo trebuie să lucreze în același scop și, prin urmare, o formă comună de instruire și continuarea instruirii este, de asemenea, extrem de importantă. Aceasta a fost importantă în special pentru unii dintre colegii mei negociatori și pot înțelege acest lucru. Am spus doar că nu am reușit să facem asta. Era clar că nu ar fi posibilă introducerea sistematică a unui aspect de acest gen în Statutul funcționarilor. Cu toate acestea, aici trebuie din nou să îi mulțumesc Înaltei Reprezentante, deoarece am fost informat că și dumneaei dorește să spună ceva despre acest lucru și că îl consideră o obligație și o necesitate majoră; aceasta va face, de asemenea, încă o declarație de angajament în această privință care, deși nu va constitui o componentă a Statutului funcționarilor, ne va asigura pe noi și pe cei care îl consideră deosebit de important pentru viitoarea activitate a Serviciului pentru acțiune externă comun.

Având în vedere toate acestea, am realizat o muncă foarte bună, iar acum serviciul este pregătit pentru un debut promițător la 1 decembrie.

 
  
MPphoto
 

  Roberto Gualtieri, raportor.(IT) Domnule președinte, baroneasă Ashton, stimați comisari, doamnelor și domnilor, Parlamentul aprobă crearea unei noi secțiuni a bugetului pentru Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE) și furnizarea de fonduri suplimentare pentru personal. Această poziție se datorează dorinței Parlamentului de a vedea SEAE înființat deoarece Europa are nevoie de el urgent, dar, desigur, acest lucru nu înseamnă că va renunța la rolul său de autoritate bugetară în dezbaterea privind natura organismului care se va ocupa de gestionarea crizelor sau privind prioritățile politicii privind personalul, după cum arată rezerva pe care am stabilit-o în bugetul pentru 2011.

Statutul pe care urmează să îl adoptăm consolidează rezultatele acordului de la Madrid și, în unele cazuri, merge mai departe, fapt pentru care aș dori să îi mulțumesc domnului Rapkay, doamnei Gräßle și domnului Rivellini. Trebuie să le mulțumesc și baronesei Ashton și domnului Christophersen pentru bunăvoința și deschiderea lor în cursul discuțiilor noastre.

Statutul funcționarilor asigură că întregul personal SEAE va avea aceleași drepturi și îndatoriri, indiferent de originea sa, și solicită Înaltei Reprezentante să asigure echilibrul geografic și de gen. Aceste măsuri vor avea caracter obligatoriu, iar Parlamentul se va asigura că vor fi respectate. În același timp, se evită utilizarea cotelor care ar fi nu doar dificil de pus în aplicare, ci și greșită. Statutul funcționarilor asigură un sistem de control puternic și menține SEAE strâns legat de Comisie.

Salut succesul pe care l-am obținut referitor la stabilirea de linii bugetare pentru principalele misiuni ale politicii de securitate și apărare comune, care reprezintă un pas înainte major pentru capacitatea Parlamentului de a exercita controlul asupra politicii externe și de securitate comune.

Cu votul de mâine vom avea, prin urmare, un SEAE mai puternic, mai comunitar și supus unui control și mai atent al Parlamentului. Vom fi stricți și exigenți în realizarea acestei cercetări, dar, în același timp, vom face acest lucru în mod responsabil și cu spirit constructiv, întrucât suntem hotărâți să ajutăm Înalta Reprezentantă la îndeplinirea imensei sarcini de a oferi Europei o politică externă reală care să fie în serviciul valorilor și intereselor sale.

 
  
MPphoto
 

  László Surján, raportor.(HU) Domnule președinte, mă bucur să vad că această dezbatere are loc în prezența Consiliului și a comisarilor. Când am planificat bugetul pentru 2010, am ridicat problema resurselor pentru serviciul diplomatic extern. Răspunsul a fost că nu este nevoie de resurse în acea privință, întrucât această problemă poate fi rezolvată prin redistribuirea resurselor bugetare. Ei bine, în calitate de membri ai Comisiei pentru bugete, nu am crezut de fapt acest lucru. Adevărul este undeva la mijloc. A fost într-adevăr posibilă rezolvarea mulțimii de costuri prin redistribuirea resurselor bugetare, dar, prin adăugarea a două amendamente, există un cost suplimentar de aproximativ 44 de milioane de euro. Acest cost suplimentar reprezintă în mare acoperirea unui sfert din cheltuieli, deși am văzut că înființarea serviciului este încă la nivelul de 10 %. În mod evident, fondurile care sper că vor fi aprobate mâine vor fi suficiente pentru o perioadă oarecum mai mare decât cea pentru care sunt utilizate actual. Acest lucru chiar generează sau ar fi putut genera anumite sarcini, precum modificarea sumei. Cu toate acestea, părerea noastră este că nu are sens să se procedeze astfel. Este mult mai important ca acest serviciu să fie înființat cât mai curând posibil și să înregistreze unele progrese, deoarece unul dintre mesajele importante ale Tratatului de la Lisabona este de a fi vizibili în lume.

Totuși, în timp ce eliminăm măsurile care duc la pierdere de timp, formulăm așteptări, după cum au făcut deja raportorii anteriori. Considerăm că echilibrul geografic este foarte important în domeniile care privesc înființarea serviciului, dar nu am inclus nicio dispoziție obligatorie privind rezervele, tot cu scopul de a oferi un elan întregului sistem. Am dori să avem și o garanție că fondurile disponibile sunt utilizate într-un termen rezonabil și economic, întrucât acum suntem nevoiți să ne supunem constrângerilor din toate părțile.

În sfârșit, am dori să avem o cooperare cât mai clară cu serviciilor pentru acțiune externă ale statelor membre, și asistență reciprocă din partea lor, deoarece aplicarea acestor elemente va permite executarea anumitor sarcini în țările în care un stat membru nu este reprezentat, dar în care serviciul nostru european este prezent. Acest lucru va fi, de asemenea, eficient din punctul de vedere al costurilor pentru statele membre afectate și va îmbunătăți în mod evident ambianța cooperării. Domnule președinte, sper că Parlamentul va sprijini această redistribuire a resurselor bugetare prin voturile sale.

 
  
MPphoto
 

  Knut Fleckenstein (S&D).(DE) Domnule președinte, doresc să întrerup doar pentru scurt timp dezbaterea pentru a vă informa pe dumneavoastră și pe colegii deputați că noaptea trecută trei teroriști au atacat Parlamentul cecen, omorând mai mulți ofițeri de securitate și luând ostatici. Teroriștii au fost, de asemenea, omorâți. Parlamentul ar trebui să condamne acest act de terorism în termeni categorici, deoarece terorismul nu este niciodată justificat. Transmitem condoleanțele noastre familiilor victimelor.

Am dorit să menționez pe scurt acest lucru, în special datorită faptului că vom discuta din nou despre Caucazul de Nord săptămâna viitoare. Îmi cer scuze pentru întrerupere.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. – Aș dori să îi mulțumesc colegului nostru, domnul Fleckenstein, pentru această informație. Desigur, în legătură cu ceea ce ați spus, condamnăm toate actele de teroare. Pentru noi, acesta este un act de teroare care iese în mod special în evidență, întrucât a fost îndreptat împotriva unui parlament. Suntem pe deplin de acord cu spusele dumneavoastră și simpatizăm cu familiile victimelor și cu cei afectați. Voi face o declarație oficială privind această chestiune. Nu am fost informat cu privire la aceasta până acum, dar voi da în scurt timp o declarație oficială. Vă mulțumesc foarte mult, domnule Fleckenstein, pentru că ne-ați atras atenția asupra acestui fapt.

 
  
MPphoto
 

  Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei. – Domnule președinte, aș dori să îi mulțumesc domnului Fleckenstein pentru că a adus în atenția noastră această problemă importantă. Desigur, și Comisia condamnă toate actele de terorism și sunt sigur că va reacționa în consecință.

Dacă îmi permiteți să mă întorc la dezbaterea noastră, dați-mi voie să încep prin a-i mulțumi raportorului nostru, domnul Rapkay, pentru munca excelentă depusă în prezentarea acestei propuneri distinsului dumneavoastră Parlament. Laud cooperarea excelentă din ultimele luni și săptămâni asupra acestui dosar complex. Dați-mi voie să îmi extind complimentele și către raportorii alternativi, precum și Comisia pentru afaceri juridice și Comisia pentru afaceri externe, care au lucrat asiduu și în mod constructiv pe durata întregului proces. În sfârșit, permiteți-mi să îmi exprim recunoștința față de Cathy, echipa acesteia și serviciile Comisiei pentru munca enormă depusă, care sper că va duce la înființarea SEAE în foarte scurt timp.

Activitatea din această săptămână va încheia sarcina complexă de elaborare a fundamentelor juridice și bugetare ale SEAE. Acestea se bazează pe piatra de temelie a acestui proces – decizia SEAE – și sunt în deplină concordanță cu ea. Am avut privilegiul de a participa la discuțiile privind înființarea SEAE și am fost onorat să reprezint Comisia la celebra negociere cvadripartită de la Madrid. Pot fi un martor direct în ceea ce privește importanța contribuției reprezentanților Parlamentului European, domnul Brok, domnul Verhofstadt și domnul Gualtieri, pentru încheierea cu succes a dezbaterii noastre foarte intense asupra acestei probleme. Consider că, prin participarea la dezbatere, aceștia chiar au contribuit la obținerea SEAE ca un sistem diplomatic european cu adevărat eficient și eficace.

Același lucru se poate spune despre munca raportorului dumneavoastră, domnul Rapkay. Modificările aduse Statutului funcționarului par să fie de natură pur administrativă, dar nu sunt. Acestea sunt esențiale pentru lansarea corectă a serviciului și pentru a servi cu adevărat intereselor europene. Comisia este de părere că pachetul de compromis depus de raportorul dumneavoastră, domnul Rapkay, este un rezultat foarte bun care merită sprijinit în totalitate. Modificările au dus, după părerea mea, la o îmbunătățire reală a întregului text.

Dați-mi voie să evidențiez doar câteva elemente centrale ale propunerii. După cum știți, SEAE va fi compus în etapa sa inițială din cele trei surse menționate în tratat, și anume Comisia, Secretariatul General al Consiliului și diplomații naționali. Departamentele relevante ale Consiliului și Comisiei vor fi transferate SEAE, garantându-se pe deplin menținerea drepturilor existente ale personalului care lucrează în aceste departamente. Diplomații naționali vor putea candida pentru posturile vacante. Mă bucur să spun că, începând cu 1 iulie 2013, funcționari de la alte instituții, inclusiv Parlamentul European, vor putea, de asemenea, candida la SEAE pe picior de egalitate.

Funcționarii permanenți și diplomații naționali vor avea aceleași drepturi și obligații în SEAE, iar dispozițiile relevante ale Statutului funcționarilor se vor aplica pentru a le asigura independența și loialitatea față de Uniunea Europeană. Diplomații naționali vor avea contracte care pot dura cel mult zece ani. În plus, statele membre vor oferi diplomaților naționali o garanție a reîncadrării imediate la sfârșitul serviciului în Serviciul european pentru acțiune externă.

Compromisul include și dispoziții care exprimă un angajament puternic față de realizarea echilibrului geografic și de gen în Serviciul european pentru acțiune externă. Situația va fi revizuită în 2013 printr-un raport al Înaltei Reprezentante care va fi prezentat Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Știu că unii dintre cei prezenți în acest Parlament și-ar fi dorit dispoziții mai puternice în aceste propuneri, în timp ce alții s-au opus vehement. Am convingerea că amendamentele, așa cum le-ați depus acum, constituie o soluție echilibrată. Negocierile asupra acestui dosar nu au fost mereu ușoare. Procesul pregătitor a fost destul de complex deoarece necesita o consultare cu reprezentantul personalului nostru, însă munca grea și negocierile intense au meritat și aveți în față un rezultat foarte bun al negocierilor pentru Parlamentul dumneavoastră.

Prin urmare, sper că Parlamentul European va adopta aceste amendamente mâine. Permiteți-mi să închei prin a declara angajamentul puternic al Comisiei de a asigura crearea rapidă a SEAE și disponibilitatea acesteia de a furniza tot sprijinul necesar și de a ajuta acest nou serviciu european. Sper că ziua de mâine va marca un vot istoric al acestui Parlament care va duce la înființarea Serviciului european pentru acțiune externă.

 
  
MPphoto
 

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Domnule președinte, ceea ce discutăm acum constituie un început încurajator pentru o zi lungă, bogată în dezbateri bugetare. Lansarea Serviciului european pentru acțiune externă a solicitat modificări ale regulamentului financiar, însă, pentru prima oară, acest lucru a fost realizat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Din acest motiv, Parlamentul va modifica mâine regulamentul Consiliului.

Sunt foarte bucuros că am putut ajunge la un acord în cursul negocierii tripartite de săptămâna trecută. Aceasta dovedește faptul că ne putem respecta obligațiile în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Prin aceasta am putut, de asemenea, oferi Serviciului european pentru acțiune externă o bază solidă și în timp util. Nu vreau să intru în prea multe detalii, însă aceasta permite crearea unei secțiuni separate a bugetului, asigură răspunderea optimă a șefilor de delegații și permite supravegherea acestei secțiuni a bugetului privind Serviciul pentru acțiune externă de către un contabil și un auditor intern al Comisiei. Acest lucru este supus revizuirii.

Aș dori să le mulțumesc raportorilor, doamna Gräßle și domnului Rivellini pentru abordarea lor constructivă și cooperantă.

În ceea ce privește bugetul rectificativ nr. 6, sper că ambele brațe ale autorității bugetare sunt acum în măsură să aprobe bugetul rectificativ fără a-i aduce modificări. Aceasta este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru ca Serviciul de acțiune externă să înceapă să funcționeze foarte curând.

Justificarea primei tranșe de noi posturi AD este de a face față cu sarcinile suplimentare imediate, însă până în 2013 vizăm să ne fi respectat angajamentul ca o treime din personalul AD să provină de la serviciile diplomatice ale statelor membre.

Prin urmare, invit Parlamentul să sprijine bugetul rectificativ deja aprobat în Consiliu. Aș dori să îmi exprim încă o dată recunoștința față de raportori, domnul Surján și domnul Gualtieri.

 
  
MPphoto
 

  Catherine Ashton, Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintă a Comisiei. – Domnule președinte, intervin pentru scurt timp, înainte de toate pentru a mulțumi foarte mult raportorilor, doamna Gräßle, domnul Rapkay și domnul Gualtieri, pentru volumul imens de muncă pe care aceștia și alți deputați în acest Parlament l-au depus pentru a ne aduce în punctul în care ne aflăm în această dimineață.

Știu că aceste negocieri au fost dure uneori și că dumneavoastră ați fost negociatori puternici. Consider că rezultatul care se află în fața noastră este unul bun și reflectă într-adevăr aplicarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul jucând aici un rol semnificativ și important pentru viitor.

A fost un exercițiu comun și de colaborare și sunt extrem de recunoscătoare tuturor pentru lucrul care s-a realizat. Mai ales, cred că am creat fundația serviciului într-un mod care va angaja în mod corespunzător Parlamentul pe viitor și deja mi-am luat angajamentele privind transparența și abordarea pe care doresc să o am în lucrul cu Parlamentul.

De asemenea, am precizat clar că acesta este un serviciu care trebuie să reflecte întinderea și profunzimea Uniunii Europene. Acesta este un serviciu de care îmi doresc ca fiecare deputat în acest Parlament, fiecare stat membru și fiecare membru al Comisiei să fie cu adevărat mândru. Doresc ca Europa să se reflecte în personalul pe care îl avem, în ambasadorii pe care îi numim, în oamenii care reprezintă nucleul acesteia. Veți avea multe ocazii să vă asigurați că acel angajament va fi respectat, mai ales prin revizuirea din 2013.

Știu și eu că deputații au fost preocupați să se asigure că avem facilități de instruire și capacități adecvate. Avem într-adevăr temeiul juridic pentru acest lucru și vreau să reasigur acest Parlament că vom avea grijă ca cei care au alte tradiții, alte origini, să fie reuniți pentru a crea un serviciu cu adevărat european care va reflecta încă o dată tot ceea ce s-a spus pe durata procesului de elaborare până în acest moment.

Doream să mulțumesc în mod deosebit doamnei Lichtenberger și domnului Saryusz-Wolski pentru munca depusă în ceea ce privește problema instruirii. Știu că sunt mult mai multe lucruri pe care trebuie să le discutăm și aștept cu nerăbdare să fac aceasta cu dumneavoastră și cu alții în cursul săptămânilor și lunilor viitoare, însă mă angajez pe deplin să mă asigur că instruirea este o parte a modului în care abordăm elaborarea serviciului. Spun acest lucru în contextul încetinirii economiei și al climatului în care ia ființă acest serviciu și aveți din partea mea întregul angajament că acesta va fi un serviciu eficient din punctul de vedere al costurilor.

În sfârșit, acesta permite îndeplinirea aspirațiilor și ambițiilor noastre în lume. Fiecare cetățean al Uniunii Europene este afectat de ceea ce facem noi în domeniul politicii externe, al comerțului și dezvoltării și al combaterii terorismului. Acesta este, înainte de toate, un serviciu pentru ei și mă prezint în fața reprezentanților cetățenilor Europei pentru a-mi lua angajamentul că acest serviciu vă va îndeplini ambițiile.

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Comisiei.(FR) Domnule președinte, baroneasă Ashton, doamnelor și domnilor comisari, onorabili deputați, în numele Consiliului, permiteți-mi să le mulțumesc raportorilor parlamentari care au investit atât de mult efort în munca privind diferitele dosare necesare pentru punerea în aplicare a Serviciului european pentru acțiune externă. Doamna Gräßle și domnul Rivellini pentru Regulamentul financiar, domnul Rapkay pentru Statutul funcționarilor și domnul Gualtieri și domnul Surján pentru proiectul de buget rectificativ pentru 2010.

În urma acordului politic de la Madrid și a avizului Parlamentului European publicat la 8 iulie, la 26 iulie, Consiliul Afaceri Generale a adoptat, după cum știți, o decizie de stabilire a organizării și funcționării Serviciului european pentru acțiune externă. Cu toate acestea, pentru ca acest serviciu să fie înființat corespunzător, mai trebuie să adoptăm cele trei instrumente pe care tocmai le-am menționat.

Lucrul asupra acestor dosare a fost intens atât din partea Parlamentului și Comisiei, a Înaltei Reprezentante, cât și din partea Consiliului, și cu toții am făcut un efort pentru a ajunge la un acord în cel mai scurt timp posibil, în termenele care ne-au fost impuse.

Acum putem cu toții să sărbătorim și să ne felicităm pentru finalizarea cu succes a lucrului datorită acordurilor stabilite privind diferitele dosare, în urma votului Parlamentului din cursul prezentei ședințe. Luni, 25 octombrie, Consiliul Afaceri Generale poate adopta aceste instrumente la nivel politic. Serviciul european pentru acțiune externă poate, prin urmare, să înceapă operațiunile la 1 decembrie, așa cum era prevăzut.

Toate acestea au fost în fond repetate în această dimineață de către baroneasa Ashton, comisari și raportori. În ceea ce mă privește, mă voi limita la abordarea naturii istorice a acestui eveniment care, la un an după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, reprezintă una dintre cele mai semnificative inovații ale acestuia. Prin înființarea Serviciului european pentru acțiune externă, atât coherența, cât și vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii vor fi consolidate semnificativ.

Evident, treaba nu s-a terminat. Acesta este doar începutul, iar provocarea este pe măsura așteptărilor noastre, dar sunt sigur că putem conta pe Înalta Reprezentantă, baroneasa Ashton, să facă aceasta cu energie și determinare. În orice caz, îi urez mult succes în această misiune.

Pentru a încheia, domnule președinte, aș dori să îi mulțumesc din nou Parlamentului European pentru angajamentele sale și abordarea sa constructivă care au fost decisive în această problemă.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: EDWARD McMILLAN-SCOTT
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Jacek Saryusz-Wolski, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri externe. – Domnule președinte, comisia mea, Comisia pentru afaceri externe, s-a pronunțat în favoarea unui SEAE puternic cu o majoritate copleșitoare.

„Puternic” înseamnă supus cercetării democratice și parlamentare și controlului. „Puternic” înseamnă comunitar – i.e. a reprezenta comunitatea tuturor celor 27 de state membre, a respecta dimensiunea geografică și diversitatea Uniunii de astăzi, și nu de ieri. În urmă cu o jumătate de an, echilibrul geografic nu era o problemă. Astăzi este o problemă, și va continua să fie astfel, iar punctul 7 din rezoluția noastră și articolul 6 alineatul (6) vor demonstra acest lucru. Două sute de deputați din noile state membre din această Cameră vor supraveghea, de asemenea, această chestiune. În propunerea inițială s-a pus mai mult accent pe echilibrul geografic decât era cazul, deși acest lucru nu a fost suficient. Aritmetica nu are întotdeauna dreptate, iar legile și geografia nu pot fi învinse cu o majoritate de voturi. Credem că toți bărbații și femeile sunt egali și nu că unii sunt mai egali decât alții. Acest lucru se aplică și serviciului extern al Uniunii.

Lady Ashton, așteptăm cu nerăbdare măsurile dvs. pentru corectarea discriminării actuale împotriva statelor membre noi în ceea ce va deveni Serviciul european pentru acțiune externă.

 
  
MPphoto
 

  Göran Färm, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri externe.(SV) În calitate de raportor al Comisiei pentru afaceri externe cu privire la Regulamentul financiar, punctul meu de plecare a fost acordul de la Madrid, dar și faptul că în anumite domenii erau necesare mai multe detalii. Este vorba despre a crea deschidere și transparență în buget prin efectuarea unor alocări mai exacte, mai ales când vine vorba de misiuni importante din punct de vedere politic care solicită foarte mult bugetul.

Trebuie să protejăm dreptul la informații referitoare la costurile totale, inclusiv partea statelor membre. Trebuie să protejăm controlul satisfăcător asupra gestionării puterilor delegate, astfel încât să nu pierdem din strânsoare această organizație complexă.

Acest lucru nu este valabil doar pentru influența Parlamentului; mai presus de toate, este vorba despre dreptul cetățenilor să cerceteze acest nou serviciu important pe care îl pune la dispoziție Uniunea în prezent.

Am reușit foarte bine în această privință. Ne-a luat timp și am luptat din greu pentru a obține acest lucru, însă cred că putem să spunem și că, în acest mod, am pus baze solide care vor da Serviciului european pentru acțiune externă posibilitatea de a intensifica rolul UE în lume, sub controlul complet și temeinic al Parlamentului și al cetățenilor, și acest lucru este important.

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare.(PL) Opinia Comisiei pentru dezvoltare cu privire la Statutul funcționarilor Uniunii a fost adoptată în unanimitate. Comisia pentru dezvoltare sprijină amendamentele propuse în proiectul de raport al Comisiei pentru afaceri juridice, și, mai ales, modificările care sunt menite să se asigure că recrutarea personalului pentru Serviciul european pentru acțiune externă se bazează pe proceduri obiective și transparente prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii și în condițiile de angajare a altor slujitori ai Comunităților. Mai mult, propunerea Comisiei este îmbunătățită de modificările propuse de raportorul principal, domnul Rapkay, care introduc dispoziții referitoare la personalul Serviciului european pentru acțiune externă și care au fost incluse în acordul politic. Acestea vizează cu precădere egalitatea de gen și echilibrul geografic în rândul personalului, precum și un echilibru între personalul din instituțiile Uniunii Europene și angajații care au făcut parte din corpuri diplomatice naționale. Sper că noul Serviciu pentru acțiune externă va aprecia caracterul autonom al cooperării privind dezvoltarea și nu va trata această chestiune ca pe un „morcov” – un instrument pentru realizarea politicii externe. Acesta a fost cel mai important obiectiv al activității Comisiei pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 

  Véronique De Keyser, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru dezvoltare.(FR) Domnule președinte, baroneasă Ashton, la fel ca mulți alții, grupul meu dorește echilibru referitor la personalul Serviciului pentru acțiune externă cu privire la origine geografică, gen și echilibru între țările mari și mici.

Totuși, avem din nou de-a face cu cruciade interguvernamentale și cote, și, în cele din urmă, candidații ar trebui judecați în funcție de meritele lor. Suntem conștienți de faptul că nici criteriile actuale privind ocuparea forței de muncă nici selecțiile de personal nu promovează echilibrul cerut și că acesta nu poate fi atins, așa cum ați afirmat, atât de ușor. Și totuși, orice dezechilibru preocupă anumite persoane și, mărturisesc, chiar și în rândurile noastre, știm că există riscul de a fi exploatat de cei care doresc să vă pierdeți puterile, baroneasă Ashton, și nu să vă sprijine în provocările care ne așteaptă, și știm că vor fi ceva.

Din acest motiv grupul meu vă spune direct că vă sprijină și că are încredere deplină în dvs., baroneasă Ashton. Trebuie să vă punem la dispoziție mijloacele de a reuși. Este timpul ca Serviciul pentru acțiune externă să fie lansat, însă este adevărat că dacă peste doi ani vă veți întoarce la noi cu o problemă majoră privind repartizarea colaboratorilor dvs., va exista o mică problemă în ceea ce privește eliberarea din serviciu, și mă gândesc atât la dumneavoastră, cât și la noi când afirm că trebuie să evităm acest lucru cu orice preț. Mult noroc!

 
  
MPphoto
 

  Kader Arif, raportor pentru aviz al Comisiei pentru comerț internațional.(FR) Domnule președinte, doamnă comisar, iată-ne, în cele din urmă, după luni multe de muncă, încercând să punem bazele viitorului Serviciu pentru acțiune externă al Uniunii Europene însă, ca mulți dintre colegii mei deputați dinaintea mea, doresc să le mulțumesc raportorilor pentru calitatea muncii prestate.

Deoarece dorința noastră comună este să vedem un serviciu diplomatic european veritabil care să nu fie pur și simplu o completare a serviciilor diplomatice ale celor 27 de state membre, Regulamentul financiar și Statutul funcționarilor Uniunii, pe care le vom discuta astăzi și le vom vota mâine, sunt de importanță capitală. Trebuie să ne acorde mijloacele pentru a face față unei provocări duble: să vorbim într-un singur glas pe scena internațională, însă să garantăm consecvența în toate politicile externe ale Uniunii.

În acest sens, politica comercială nu face parte din mandatul Înaltei Reprezentante, însă în calitate de fost comisar pentru comerț, sunt sigur că poate să creeze acest dialog care este necesar pentru a ne asigura că politica comercială, așa cum este prevăzut în tratat, respectă obiectivele Serviciului pentru acțiune externă al Uniunii, cu precădere dezvoltarea sustenabilă, eradicarea sărăciei și protecția drepturilor omului.

În cele din urmă doresc să subliniez faptul că politica noastră comună va fi măsurată prin intermediul resurselor bugetare alocate; abilitatea noastră de a avea bătălii politice pe scena internațională depinde de acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Nadezhda Neynsky, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru bugete.(BG) Și eu doresc să-i felicit pe doamna Gräßle, domnul Rivellini și pe domnul Rapkay pentru misiunea imensă pe care au dus-o la bun sfârșit.

Să spunem cu claritate că înființarea serviciului diplomatic european este un proces politic complex care trebuie să reflecte echilibrul intereselor și reprezentării statelor membre, oferind totodată oportunitatea ca serviciul să opereze eficient și să transforme Europa într-un jucător cheie pe scena internațională.

În același timp doresc, de asemenea, să-mi exprim regretul cu privire la faptul că propunerea referitoare la echilibrul geografic, care a primit sprijinul majorității în Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru bugete și este, și doresc să subliniez acest lucru, în conformitate cu rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2010, nu a fost menționată suficient în raportul Rapkay.

Din acest motiv apelez la dumneavoastră, baroneasă Ashton, deoarece sunteți persoana care are poate cel mai mult de câștigat din motivația și energia întregii Uniuni Europene. Îndrăznesc chiar să cred că veți găsi o modalitate de a vă asigura că acest echilibru geografic se reflectă în mod adecvat în serviciul dvs. Mult noroc!

 
  
MPphoto
 

  Edit Herczog, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru control bugetar.(HU) În numele Comisiei pentru control bugetar, salut înființarea acestui nou serviciu care este una dintre cele mai importante transpuneri practice ale Tratatului de la Lisabona. Această nouă instituție are nevoie, desigur, de un buget. Totuși, este cel puțin la fel de important să definim și să respectăm principiile bugetare și regulile financiare datorită responsabilității bugetare și financiare. În ultimii ani, comisia noastră a purtat o dezbatere în această privință cu DG RELEX. Prin urmare, aș dori să acordăm atenție specială acestei chestiuni. Este foarte important să stabilim reglementări organizaționale și operaționale adecvate. Este foarte important să nu pierdem din vedere faptul că trebuie evitată dublarea sarcinilor, funcțiilor și resurselor, și că trebuie să avem în vedere toate opțiunile pentru a asigura eficiența cheltuielilor. O structură organizațională transparentă și simplă și gestionarea resurselor vor garanta faptul că noua organizație va opera eficient.

Membrii vor proveni din trei surse: instituțiile UE, statele membre și experții din țara beneficiară. Este extrem de important ca această instituție care cuprinde membri ai instituțiilor UE și angajați ai statelor membre să aibă egalitate deplină în această privință. Prin urmare, considerăm că instruirea este importantă și este foarte important ca principiul și practica selecției să se bazeze pe procese și cerințe uniforme. Comisia pentru bugete va verifica acest aspect în fiecare an.

 
  
MPphoto
 

  Zigmantas Balčytis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru control bugetar.(LT) Aș dori să mulțumesc tuturor colegilor mei bugetari al căror profesionalism ne-a ajutat să ajungem la un acord politic între instituțiile europene destul de repede și să punem baze temeinice pentru înființarea Serviciului european pentru acțiune externă. Sunt sigur că activitatea SEAE va deveni din ce în ce mai eficientă și va contribui la formarea unei politici externe și de securitate de înalt nivel, consolidând rolul Uniunii Europene pe scena mondială. Funcționarea SEAE trebuie să respecte principiile gestionării financiare eficace și eficiente. Anul acesta am alocat 9,5 milioane de euro în plus SEAE-ului, însă vom putea evalua adevăratele costuri după primul an de funcționare, când un raport privind toate cheltuielile aferente activității SEAE va fi prezentat Parlamentului European. Parlamentul European joacă, de asemenea, un rol responsabil în funcționarea SEAE pentru a se asigura de utilizarea eficientă a resurselor SEAE și pentru a se asigura că banii contribuabililor din Uniunea Europeană creează valoare adăugată reală pentru politica comunității și cetățenii acesteia.

 
  
MPphoto
 

  Tadeusz Zwiefka, în numele Grupului PPE.(PL) Sunt convins că nicio persoană din această Cameră nu se îndoiește câtuși de puțin în ceea ce privește rolul important pe care-l va juca Serviciul european pentru acțiune externă în activitatea Uniunii. Activitatea noastră din ultimele luni s-a concentrat asupra asigurării faptului că serviciul are baza juridică legală și instrumentele adecvate pentru ca activitatea sa viitoare să fie eficientă. Am lucrat sub presiunea timpului și negocierile au fost adesea dificile. Am ajuns la un acord cu Comisia și Consiliul cu privire la multe aspecte și sper că compromisurile la care am ajuns vor genera un rezultat final favorabil. Comisia pentru afaceri juridice a avut misiunea de a propune modificări la Statutul funcționarilor Uniunii care va trebui să corespundă nevoilor noului serviciu și care va garanta, de asemenea, că va fi independent și că va lucra la standarde ridicate. Cred că modificările adoptate ieri seară la reuniunea Comisiei pentru afaceri juridice ne oferă într-adevăr aceste garanții deși, personal, nu le găsesc pe deplin satisfăcătoare, cu precădere într-o privință. Cred că problema echilibrului geografic, care este subliniată atât de des, ar fi putut fi soluționată mult mai bine. Salut, desigur, declarațiile făcute de Înalta Reprezentantă, potrivit cărora va acorda o atenție deosebită asigurării participării în cadrul serviciului a cetățenilor din toate statele membre, și salut, de asemenea, dispoziția care stipulează că în 2013 se va prezenta un raport în cadrul căruia Înalta Reprezentantă va furniza informații referitoare la activitatea serviciului.

Se presupune că diplomația Uniunii este europeană și adevărul este că cetățenia membrilor de personal ai acesteia nu ar trebui să joace un rol special. Totuși, locul din care provenim și rădăcinile noastre formează viziunea noastră asupra lumii și acest lucru are o influență semnificativă asupra percepției noastre asupra lumii care ne înconjoară. Se știe că există încă state membre în Uniune care sunt subreprezentate în toate instituțiile. Dacă Europa vrea să fie unită în diversitatea sa, este necesar să-i dăm Europei o șansă ca această diversitate să fie păstrată și exprimată corespunzător. Acesta a fost, de fapt, subiectul discuțiilor noastre privind echilibrul geografic și nu, așa cum cred și înțeleg în mod greșit unii, garantarea cotelor fixe pentru statele membre. Le mulțumesc raportorilor pentru cooperare și îi doresc doamnei Ashton să reușească să folosească eforturile noastre în mod optim în activitatea sa.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda, în numele Grupului S&D.(DE) Domnule președinte, în primul rând doresc să le mulțumesc sincer raportorilor pentru munca excelentă pe care au depus-o și pentru compromisurile la care s-a ajuns. Desigur, nu toată lumea este mulțumită încă și înțeleg îngrijorarea, cu precădere în ceea ce privește echilibrul geografic. Totuși, îl pot asigura pe domnul Saryusz-Wolski că noi toți – nu doar deputații noi din această Cameră – trebuie să avem grijă să asigurăm un echilibru geografic mai bun și că noi toți – nu doar femeile – trebuie să avem grijă să obținem un echilibru de gen sănătos. Acest lucru este necesar și iau promisiunile în serios. Vom face cu siguranță presiuni pentru ca aceste aspecte să fie implementate.

Mai presus de toate, este vorba despre a oferi un serviciu comun de cea mai înaltă calitate Uniunii Europene. Nu văd nicio contradicție aici. Dimpotrivă, totul trebuie să se reducă la un numitor comun, deoarece acum este timpul să acționăm; acum este momentul să arătăm că dorim ca Uniunea Europeană să opereze la nivel internațional. În Iran, Înalta Reprezentantă a preluat deja rolul de conducere și este foarte important să obținem rezultate bune aici. În Orientul Mijlociu este important ca noi nu doar să acordăm finanțare, ci și să ne implicăm și ar trebui să facem acest lucru de dragul problemei cu care ne confruntăm, nu doar de dragul prestigiului. În ceea ce o privește pe Rusia, trebuie să ne asigurăm că stabilim o relație pragmatică, deși una bazată pe valori, în interesul tuturor vecinilor noștri comuni. Cu Statele Unite trebuie să negociem pe picior de egalitate. Acolo unde există probleme, trebuie să le abordăm deschis pentru a ne putea alătura Statelor Unite în lupta împotriva terorismului și în remodelarea globalizării. China este noua putere în curs de apariție, și nu dorim să împiedicăm acest lucru, însă contestăm o formă de naționalism care dezvoltă un anumit grad de agresivitate, îndeosebi în această regiune din Asia. Vrem să implicăm China mai mult în comunitatea internațională, inclusiv în instituțiile internaționale.

Și pentru Înalta Reprezentantă acesta este cu siguranță unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie abordate, respectiv a ne asigura că, în aceste noi instituții multilaterale internaționale, putem obține și reglementări adecvate și o nouă distribuire a influenței și a puterii, care să nu restricționeze Uniunea Europeană, însă care să accepte faptul că există și noi jucători globali. Toate acestea sunt misiuni importante pentru serviciul informatic, pentru care Înalta Reprezentantă are nevoie de întreg sprijinul nostru. Președinția belgiană – cu alte cuvinte dumneavoastră, domnule Chastel – tocmai a promis că va acorda sprijinul cuvenit Înaltei Reprezentante. Această promisiune este bună, și cuvintele de felicitare sunt, de asemenea, bune, însă sper că miniștrii de externe recunosc și faptul că nu are rost să luptăm unii împotriva altora și că există o singură opțiune, respectiv ca miniștrii de externe, Înalta Reprezentantă și noi, deputații din cadrul acestui Parlament, împreună, să reușim să reprezentăm Europa energic în relațiile externe.

 
  
MPphoto
 

  Cecilia Wikström, în numele Grupului ALDE.(SV)În primul rând, aș dori să mulțumesc pentru spiritul excelent de colaborare pe care l-am simțit cu toții în timp ce am lucrat la această chestiune foarte importantă.

Baroneasa Ashton nu va avea cu siguranță o sarcină ușoară acum, când urmează să fie înființat Serviciul european pentru acțiune externă. Totuși, împreună cu Consiliul și cu Comisia, Parlamentul a pus bazele unei organizări reprezentative eficiente care va putea într-adevăr să reprezinte Europa și valorile și interesele europene pretutindeni în lume.

Forța UE constă în diversitatea sa. Uniunea Europeană este alcătuită din oameni cu trecut, aptitudini și experiențe diferite. Prin crearea unui Serviciu pentru acțiune externă care să utilizeze bărbați și femei recrutați din toate statele membre vom utiliza și cel mai mare atu și cea mai mare resursă a Europei. În același timp, nu trebuie să ne îndoim de faptul că aptitudinile și calificările vor fi decisive în efectuarea numirilor pe posturi în cadrul noului Serviciu pentru acțiune externă.

Parlamentul European are un motto frumos: unită în diversitate. Acestea sunt cuvinte care poartă obligații și au o semnificație profundă. Sper că sub conducerea baronesei Ashton Serviciul pentru acțiune externă va deveni un serviciu european veritabil care va reprezenta cetățeni din toate statele membre, femei și bărbați deopotrivă. Persoanele care urmează să lucreze în cadrul Serviciului pentru acțiune externă trebuie instruite clar pentru a reprezenta întreaga Uniune. Îi urez baronesei Ashton, din toată inima, mult succes în această misiune importantă.

 
  
MPphoto
 

  Franziska Katharina Brantner, în numele Grupului Verts/ALE. – Domnule președinte, doresc să felicit pe toată lumea implicată pentru felul în care s-a procedat și pentru unde ne aflăm astăzi. Am salvat metoda comunitară și prioritățile referitoare la dezvoltare. Am intensificat controlul democratic, îndeosebi în ceea ce privește liniile PESC. Am pus fundamentele unui serviciu inclusiv bazat pe egalitate și pe un esprit de corps. Vă mulțumesc, doamnă Ashton, pentru că ați menționat măsurile de instruire în ceea ce privește egalitatea de gen și echilibrul geografic în cadrul măsurilor dvs. proactive. Doresc să le mulțumesc tuturor celor din această Cameră, doamnei Ashton și Președinției.

Însă am reușit să creăm un serviciu modern care să fie mai mult decât un al douăzeci și optulea serviciu diplomatic național? Care este valoarea adăugată a Serviciului european pentru acțiune externă?

Cred că jocul nu s-a terminat. În primul rând va fi nevoie de coordonarea eficientă a domeniilor de politică. Doresc încă să văd structuri implementate în vederea atingerii acestui obiectiv.

În al doilea rând, trebuie să intensificăm managementul crizelor și prevenirea conflictelor. Aceasta poate fi o valoare adăugată oferită de Uniunea Europeană. Acest lucru va depinde de implementarea „structurii adecvate” și de felul în care folosim posturile noi și posturile create prin sinergii la nivelul Consiliului și Comisiei. În acest sens, avem nevoie de mai mulți deputați ambasadori? Sau nu va fi rolul dvs., doamnă Ashton, să trimiteți un SMS? Trăim în secolul XXI. Rolul foștilor diplomați aparține secolului XIX. Nu ar trebui să purtăm o dezbatere pentru a vedea dacă chiar avem nevoie de acești oameni și pentru ce avem nevoie de ei?

Sper că schema dvs. de personal și prioritățile dvs. de angajare vor reflecta, așa cum ați promis, prioritățile și vor face ca serviciul să ofere într-adevăr valoare adăugată – un lucru pe care nu-l are și pe care nu-l poate realiza fiecare serviciu diplomatic național. În ceea ce ne privește, există două priorități: prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor civile. Crearea unei celule de mediere, de exemplu.

În ceea ce privește drepturile omului, vrem ca acest serviciu să sprijine drepturile omului la cel mai înalt nivel. Egalitatea de gen nu se termină odată cu prioritățile privind angajarea. Este vorba și despre integrarea principiului egalității între femei și bărbați și conferirea unui nivel ridicat de importanță misiunilor și mandatelor. În acest sens, cred că ar fi o idee bună să avem o privire generală asupra și o revizuire a misiunilor PSAC care au fost finalizate, pentru a învăța din trecut pentru viitorul serviciului dvs., doamnă Ashton. Cred că astfel vom progresa.

Urez succes tuturor și sunt pregătită să cooperez din nou constructiv în viitor.

 
  
MPphoto
 

  Zbigniew Ziobro, în numele Grupului ECR.(PL) Uniunea este o asociere a 27 de state, și acest fapt ar trebui să se reflecte în structura instituției care va reprezenta Uniunea Europeană pe plan extern. Nu trebuie să dăm impresia că unele țări nu primesc recunoaștere în ceea ce privește crearea unui serviciu nou. Serviciul ar trebui să reflecte bunăstarea culturală și tradițiile naționale diferite din Europa, inclusiv în domeniul diplomației. Prin urmare, un grup de deputați, printre care mă număr și eu, a pregătit o modificare care are în vedere introducerea unui factor de echilibru geografic. Astfel, în cazul în care candidații selectați în competiții au competențe similare, factorul decisiv pentru numire ar trebui să fie criteriul geografic. Prin urmare, nu este vorba despre o soluție rigidă care impune criterii geografice de acest tip când recrutează personal pentru viitorul serviciu, ci despre o măsură flexibilă și auxiliară. Adoptarea unei asemenea dispoziții va reduce dezechilibrele actuale și ne va permite, cu timpul, să asigurăm un nivel mai mare de reprezentanță. Aș dori să subliniez faptul că această soluție păstrează semnificația centrală a criteriului competenței, care este atât de importantă pentru cei care au creat aceste măsuri.

 
  
MPphoto
 

  Willy Meyer, în numele Grupului GUE/NGL.(ES) Domnule președinte, deoarece acesta este primul discurs de astăzi susținut de un membru al grupului meu, vă rog să-mi permiteți să încep prin a afirma, în numele Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, că sprijinim lucrătorii francezi care sunt în grevă generală ca răspuns la măsurile anti-sociale ale președintelui Sarkozy.

În prima sa intervenție, președintele a menționat că blocadele sunt de vină pentru întârzierea reprezentanților Consiliului. Sunt blocaje numeroase și este grevă generală, care, speră grupul nostru, va avea succes deplin și va duce la rectificarea acestor politici antisociale în Europa.

Aș dori să le mulțumesc colegilor mei deputați pentru munca depusă, însă îi informez că, din păcate, grupul nostru se va abține de la vot mâine. Nu vom vota împotrivă, însă nu vom putea nici să votăm pentru, deoarece suntem de părere că, din păcate, rezultatul nu corespunde cerințelor noastre. Am cerut un control general al Serviciului pentru acțiune externă de către această cameră. Desigur că nu s-a putut modifica structura, deoarece nu acesta era subiectul discuției, și nu suntem convinși de această structură, care își asumă responsabilitatea pentru securitate și politică externă.

Am dus o bătălie democratică foarte importantă în parlamentele naționale – cel puțin în al meu – cu privire la securitate pentru a avea control total, în așa fel încât orice trimitere a trupelor în străinătate să fie supusă unui control parlamentar exhaustiv.

Prin urmare, suntem foarte departe de acest control și din aceste motive nu vom vota pentru mâine. În orice caz, doresc să închei prin a vă mulțumi pentru munca depusă.

 
  
MPphoto
 

  Fiorello Provera, în numele Grupului EFD.(IT) Domnule președinte, stimați colegi, în definirea structurii noului serviciu diplomatic nu trebuie să repetăm greșelile din trecut, ci trebuie să încercăm să creăm un organ raționalizat, cu costuri reduse și, mai presus de toate, eficient. Un instrument în serviciul politicii europene – și subliniez „europene” – nu trebuie să-și selecteze personalul pe baza originii geografice și a genului, ci în funcție de calitate.

Sunt de acord cu faptul că statele membre ar trebui să fie reprezentate în structura noului serviciu și că un procent mare de femei ar fi adecvat. Totuși, niciunul dintre aceste aspecte nu poate prevala asupra criteriilor de merit și excelență profesională. Ceea ce trebuie să facem, în schimb, este să garantăm o posibilitate de acces riguroasă și egală la aceste posturi pentru toată lumea, fără discriminare.

Cât despre instruire, există structuri, precum Institutul Universitar European din Florența, care au expertiză pentru asigurarea unei instruiri excelente. Prin urmare, ideea înființării unei academii diplomatice europene de la zero mi se pare inoportună și costisitoare.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Domnule președinte, stimați colegi, pentru a putea reprezenta interesele statelor membre pe scena internațională într-un mod mai eficient, măsurile de politică externă trebuie discutate în avans și apoi comunicate lumii din afară într-un singur glas. Prin Serviciul european pentru acțiune externă încercăm acum să strângem instrumentele de politică externă ale Uniunii într-un cadru coerent. Sunt îngrămădite resursele de care dispunem deja și se adaugă resurse noi pentru a completa tabloul.

Așa cum s-a precizat în raportul colegilor noștri deputați, dat fiind caracterul inedit al acestei structuri, trebuie să se aplice dispoziții ambițioase referitoare la transparență și răspundere bugetară și financiară. Avem nevoie de o examinare detaliată a sarcinilor și a personalului angajat în SEAE.

Pentru ca suveranitatea bugetară a Parlamentului European să se extindă și asupra SEAE, serviciul trebuie încorporat într-o structură a Comisiei, iar Parlamentul European, în calitate de autoritate bugetară, trebuie să primească toate informațiile care să-i permită să examineze conturile în mod eficient. Descărcarea de gestiune a Consiliului rămâne pe ordinea noastră de zi.

SEAE își poate purta numele doar dacă toate statele membre sunt reprezentate corect în interiorul său. Pe de altă parte, desigur, calificările candidaților trebuie să aibă prioritate. Ajung astfel la procentul de femei reprezentate. Este mult prea mic pentru gustul meu și cer să se găsească femei calificate pentru aceste posturi. Ele chiar există.

 
  
MPphoto
 

  Elmar Brok (PPE).(DE)Domnule președinte, baroneasă Ashton, doamnă comisar, stimați colegi, Frank Sinatra a fost numit „Vocea”. Totuși, ce s-ar fi ales de el fără o formație mare? Dumneavoastră, baroneasă Ashton, sunteți acum vocea Europei, și, cu Serviciul pentru acțiune externă primiți o orchestră extraordinară. Sper că veți folosi această orchestră pentru a aduce vocea Europei în prim plan și pentru a ne proteja interesele. Deoarece prima prioritate a Europei este asigurarea păcii în Europa, următoarea sarcină majoră, în contextul provocărilor internaționale – de la dreptul la securitate energetică până la combaterea terorismului, globalizare și multe altele – este de a avea grijă de interesele Europei în lume. Dumneavoastră și acest serviciu veți avea un rol special de jucat în această privință. Prin urmare, progresele pe care le facem în interesul cetățenilor noștri vor depinde foarte mult de munca dvs. și a orchestrei dvs.

În cadrul acestui proces, am reușit să intensificăm cooperarea, controlul și dreptul la informare al Parlamentului, inclusiv în domeniul bugetar. Am reușit să protejăm caracterul comunitar al politicilor care sunt politici comunitare și să ne asigurăm că peste 60 % dintre angajați vor fi funcționari comunitari. Sunt sigur că, spre deosebire de Consiliu, am reușit să introducem un echilibru geografic și o paritate de gen mai bune. Guvernele nu au făcut acest lucru; am făcut ceea ce ar fi trebuit să facă ele. Mai mult, dacă acest aspect are acum caracter juridic obligatoriu și trebuie să se facă o evaluare în 2013, atunci aceasta este o realizare excelentă a acestei Camere – un compromis bun la care am ajuns la nivelul instituțiilor.

Și noi trebuie să respectăm acest instrument. Vom face acest lucru cu flexibilitatea necesară, însă vom exercita și presiune pentru a ne asigura că dvs., baroneasă Ashton, veți reuși să vă îndepliniți cu succes misiunea. Veți avea sprijinul nostru în acest sens, însă trebuie să știți că vă vom și critica dacă nu suntem de acord, deoarece cred că putem rămâne uniți în ceea ce privește această chestiune dacă cetățenii noștri au un viitor.

 
  
MPphoto
 

  Adrian Severin (S&D). – Domnule președinte, nu va exista nicio Europă unită cu succes fără o viziune echilibrată a felului în care trebuie să promovăm interesele noastre comune în afara granițelor Uniunii la nivel global.

O asemenea viziune nu va dura fără un Serviciu pentru acțiune externă ambițios, răspunzător, eficient și „comunitar”. Un asemenea serviciu nu va funcționa eficient fără personal angajat pe baza meritelor.

Cred că cei mai mulți dintre noi pot să se pună de acord asupra acestor principii. Totuși, diavolul se ascunde în detalii. Și întocmai aceste detalii, care au transformat un raport care trebuia să fie tehnic într-o sursă de dezbateri politice pasionate, riscă să ne separe considerabil.

Nu există nicio dilemă între „comunitarism” și interguvernamentalism, între merite sau cote, între state membre vechi și noi. Cu toate acestea, triumful „comunitarismului” cere ca fiecare individ din fiecare stat membru să se simtă tratat corect pe baza meritelor sale.

Triumful criteriul meritului trebuie testat prin echilibrul rezultatelor selecției deoarece Dumnezeu, cred, a distribuit meritele și păcatele echilibrat bărbaților și femeilor, bătrânilor și tinerilor, celor mari și celor mici, celor slabi și celor puternici, vesticilor și esticilor etc.

Problema este că unele persoane din Uniunea noastră – în principal, însă nu numai din rândul statelor membre – se simt discriminate. Chiar dacă această percepție este greșită, tot trebuie să o tratăm cu respect și grijă deoarece unitatea noastră este de importanță majoră.

Nu criteriile sunt puse la îndoială, ci insuficiența garanțiilor că acestea vor fi sporite în mod adecvat și a măsurilor corective care trebuie aplicate când dezechilibrele sunt evidente.

Pot doar să sper că Înalta Reprezentantă va corecta dezechilibrele din cadrul acestui proces, care se pare că au alimentat aceste percepții și sper, de asemenea, că o academie diplomatică europeană viitoare, sau un organ de acest gen, ne va ajuta să creăm un corp de diplomați europeni care să fie competenți și loiali interesului nostru comun și instituțiilor europene.

 
  
MPphoto
 

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE).(NL)Domnule președinte, în această dezbatere care se concentrează în principal pe supravegherea și organizarea Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), nu trebuie să pierdem din vedere interesul general al acestui serviciu – care, la urma urmei, este foarte mare. Acesta se poate dovedi unul dintre cei mai importanți pași către o politică externe europeană cu adevărat matură.

Chiar și în propria mea țară, care devine, mă tem, din ce în ce mai introvertită, un transfer de sarcini către acest nou SEAE este evident în noul acord al coaliției. Adevărul este că acest lucru nu a privit decât misiunile consulare până acum, însă sunt convins că ne vom da seama în curând că și alte misiuni diplomatice ar fi gestionate mai bine la nivel european.

Domnule președinte, în prezent ne concentrăm mai ales asupra laturii financiare și organizaționale a SEAE și acesta este un aspect important. Acest serviciu va fi pe deplin capabil de acțiune doar când vor exista suficientă transparență și responsabilitate financiară. Prin urmare, sunt mulțumit de acordul la care s-a ajuns în rândul instituțiilor pentru a porni într-adevăr la drum. Acesta fusese pus în pericol de faptul că Parlamentul a venit cu cerințe foarte detaliate. Într-adevăr, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa s-a opus acestora într-o anumită măsură.

Cu toate acestea, doresc să felicit raportorii. S-a obținut un pachet bun care va beneficia de sprijinul deplin al grupului meu. Sper, mai presus de toate, că după votul de mâine acest pachet va pune serviciul pe picioare și în funcțiune cât mai repede.

 
  
MPphoto
 

  Charles Tannock (ECR). – Domnule președinte, înființarea SEAE-ului hibrid sui generis a fost dezbătută amplu, însă Înalta Reprezentantă Ashton merită oarecare recunoaștere pentru că a meșteșugit un consens privind parcursul viitor într-un moment când liderii europeni erau distrași de criza zonei euro. Conservatorii britanici s-au opus creării acestui serviciu, temându-se că va eroda dreptul Marii Britanii de a exercita o politică externă independentă. Acum că serviciul este o realitate politică, ne vom implica constructiv pentru a ne asigura că interesele britanice sunt într-adevăr promovate și protejate.

Putem realiza acest lucru făcând presiuni ca funcționarii UE britanici și diplomații britanici din biroul extern să ocupe posturi în cadrul serviciului, deoarece, în mod surprinzător, Regatul Unit este subreprezentat în instituțiile UE. Deși noul serviciu trebuie să reprezinte cele 27 de state membre UE, acesta trebuie să fie construit, înainte de toate, pe merite.

În ultimul rând, statele membre taie adânc cheltuielile publice. UE trebuie să fie sensibilă la nevoia de austeritate, mai ales când vine vorba despre bugetul SEAE-ului. Neutralitatea bugetului este vitală pentru ca Serviciul european pentru acțiune externă să câștige și să păstreze încrederea și aprobarea tuturor cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL). (CS) Serviciul european pentru acțiune externă care este înființat reprezintă un instrument pe deplin nou pentru instituționalizarea politicii externe a Uniunii Europene. După părerea mea, în prezent există două probleme asociate cu acest proces.

În primul rând, este clar că politica externă și de securitate face parte din suveranitatea statelor membre. Când se iau decizii cu privire la chestiuni de principiu, puterea de veto se aplică în continuare și astfel, în cazul deciziilor majore, precum intervenția în Irak sau secesiunea Kosovo, nu a existat o politică externă a Uniunii Europene. Prin urmare, serviciul extern care a fost creat va avea în mare parte o agendă redusă și, în cazul deciziilor politice majore, nu va face decât să susțină deciziile țărilor industriale sau chiar să tacă.

Mărul discordiei este compoziția serviciului diplomatic și informațiile disponibile indică faptul că, în crearea acestei echipe, rolul noilor statelor membre a fost ignorat, pentru a mă exprima cu blândețe.

 
  
MPphoto
 

  Marta Andreasen (EFD). – Domnule președinte, deși ideea unui Serviciu european pentru acțiune externă nu a fost niciodată privită cu ochi buni în Europa, birocrația UE a reușit să o vândă, spunând că va fi neutră din punctul de vedere al bugetului.

Acum ne dăm seama că nu este neutră din punctul de vedere al bugetului și că va costa cu 34 de milioane de euro mai mult decât cele 441 de milioane de euro planificate inițial. Și această diferență apare chiar înainte ca serviciul să fie pe deplin operațional.

Raportul Regulamentului financiar cere ca contabilul șef al Comisiei și auditorul intern al Comisiei să acționeze în această calitate pentru SEAE, deși s-a convenit la Madrid că SEAE va fi o instituție separată cu proprii săi șefi la finanțe și audit. Acordurile din Madrid din iunie nu par să fi fost bătute în cuie. Acum suntem confuzi cu privire la structura SEAE.

Implementarea acestei noutăți a Tratatului de la Lisabona este destul de scandaloasă, însă trebuie să mărturisesc că nu sunt surprinsă. Totuși, la fel ca întotdeauna, contribuabilul va fi cel care va plăti pentru aceste „eficiențe”.

 
  
MPphoto
 

  Lucas Hartong (NI).(NL)Domnule președinte, ce zi tristă – tragică chiar. Discutăm despre finanțarea noului Serviciu european pentru acțiune externă (SEAE) al baronesei Ashton. Olandezilor nu li s-a acordat niciodată șansa de a-și exprima părerea cu privire la Tratatul de la Lisabona și acum acest SEAE, care va înghiți milioane, ne este băgat pe gât. Aceasta este o insultă la adresa democrației.

SEAE ne va costa milioane de euro în plus în restul anului acesta, și din nou anul viitor. Hobby-ul politic al eurocraților costă într-adevăr bani, însă ne va lăsa cu mâna goală. Permiteți-mi să subliniez în mod clar faptul că Partidul pentru Libertate din Olanda (PVV) nu va sprijini niciodată, sub nicio formă, acest monstru din seifurile Uniunii Europene. Spunem „nu” SEAE-ului, „nu” unui suprastat european și „da” libertății adevărate și democrației făurite de statele membre suverane însele.

 
  
MPphoto
 

  Jan Kozłowski (PPE).(PL) Doamnelor și domnilor, când discutăm despre structura Serviciului european pentru acțiune externă, nu trebuie să evităm sau să marginalizăm problema menținerii unui echilibru geografic adecvat în rândul personalului. În prezent, numărul de angajați din „vechile” 15 este mai mare în mod semnificativ și disproporționat decât numărul de angajați din noile state membre. Voi cita câteva cifre: înainte de ultimele numiri, dintre cei 115 de ambasadori, doar doi erau din țări care au aderat la Uniune după începând cu anul 2004. Dintre cei 29 de ambasadori care au fost numiți recent, doar patru sunt din noile state membre.

Nu trebuie să permitem ca o asemenea împărțire să devină o regulă în funcționarea Serviciului pentru acțiune externă viitor. Fără o reprezentare geografică adecvată, nu putem să avem un Serviciu pentru acțiune externă care va acționa eficient în interesul tuturor. Și nici nu vom fi mândri de un asemenea serviciu, așa cum a afirmat Înalta Reprezentantă, Lady Ashton. Sunt, de asemenea, convins că utilizarea unei perioade de tranziție, pe parcursul căreia reprezentarea redusă în mod disproporționat a noilor state membre să sporească progresiv, ne va permite să înaintăm eficient și efectiv spre o situație în care obiectivul nostru, acela de a promova Uniunea Europeană ca jucător cheie pe arena internațională, va fi atins.

 
  
MPphoto
 

  Kristian Vigenin (S&D).(BG)Sesiunea de astăzi este ultima din Parlamentul nostru în care putem discuta despre structura, finanțarea și cadrul general de funcționare al Serviciului pentru acțiune externă. De mâine, când va trebui să luăm deciziile finale, vom aștepta rezultate reale. Sunt încrezător, desigur, chiar și datorită modului în care s-a desfășurat dezbaterea de astăzi, că Parlamentul European va fi o instituție europeană care va ajuta, încuraja și transmite ideile sale noului serviciu pentru ca acesta să fie cu adevărat eficient și să creeze cu succes un rol mai activ, mai vizibil pentru Uniunea Europeană pe scena internațională.

În realitate, Serviciul european pentru acțiune externă este poate cel mai vizibil rezultat al Tratatului de la Lisabona. Toți cei care am sprijinit acest tratat am dori să vedem și acest serviciu ca pe un proiect de succes.

Permiteți-mi să vă spun, Lady Ashton, că ați moștenit o administrație disproporționată considerabil și s-a auzit, din păcate, că principalele critici au fost îndreptate împotriva dvs. Într-adevăr, la începutul acestui an, din momentul în care ați devenit Înaltă Reprezentantă și vicepreședintă, noile state membre au avut doar un șef de delegație în Uniunea Europeană.

Vreau să contest pe deplin noțiunea potrivit căreia există vreun conflict între calificări și echilibru geografic. Dimpotrivă, cred că echilibrul geografic merge mână în mână cu calificările mai înalte. De aceea sper că angajamentul dvs. va fi pus în aplicare de acum înainte.

 
  
MPphoto
 

  Alexander Graf Lambsdorff (ALDE).(DE)Domnule președinte, Serviciul european pentru acțiune externă este una din cele mai importante decizii din Tratatul de la Lisabona. Mai sunt doar șase săptămâni până când baroneasa Ashton nu va mai fi principalul ministru responsabil cu stabilirea unui minister al afacerilor externe al UE; va fi, în schimb, ministrul afacerilor externe pentru Europa și acesta este un lucru bun. Va începe la 1 decembrie și vă urez succes în această privință.

Am avut numeroase dezbateri și am realizat multe. A fost o bătălie politică productivă. Absența democrației asociate cu vechea politică externă și de securitate comună a fost eliminată, există un grad mai ridicat de răspundere și calitatea dezbaterilor publice s-a îmbunătățit. Va exista un control bugetar mai strict, condițiile prealabile pentru un spirit de echipă veritabil au fost create și diplomații naționali pot, dacă doresc acest lucru, să rămână în Serviciul european pentru acțiune externă. Nu vor exista norme geografice – este posibil ca uneori să aveți impresia că aceasta este cea mai importantă chestiune aici însă, cu siguranță, nu așa stau lucrurile. Germania îndeosebi ar beneficia considerabil de pe urma unei cote, însă, cu toate acestea, mă opun acestei măsuri. Va fi pusă la dispoziție o formă de instruire comună. Cred că există toate condițiile prealabile pentru un SEAE de succes.

Cu alte cuvinte, Parlamentul European este aproape fericit. Am fi într-adevăr fericiți dacă ați profita de oportunitate și ați stabili structura adecvată care a fost promisă pentru prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor. Atunci am avea valoare adăugată europeană chiar de la început.

 
  
MPphoto
 

  Mirosław Piotrowski (ECR).(PL) Ne supără să vedem că propunerile majorității membrilor din Comisia pentru afaceri externe cu privire la reprezentarea geografică echilibrată în formarea Serviciului european pentru acțiune externă întâmpină probleme grave și rezistență dârză directă. Sunt evidente și dificultățile în dezvoltarea principiilor pentru recrutarea personalului pentru funcțiile diplomatice ale Uniunii. Principiul solidarității și reprezentativității, care a ghidat Uniunea vreme îndelungată, nu trebuie umbrit de egoismul unora dintre statele membre mari. Repartizarea funcțiilor diplomatice se află în mâinile doamnei Ashton, care este prezentă astăzi și care face numirile exclusiv după bunul său plac. Din cele peste 100 de funcții diplomatice din întreaga lume, al șaselea stat membru ca dimensiune al Uniunii Europene, Polonia, a primit doar două. Prin urmare, ar trebui să ne întrebăm după ce criterii s-a ghidat doamna comisar când a repartizat numirile în acest mod. Aș dori să le reamintesc tuturor că, de fapt, Camera noastră este cea care decide structura bugetului pentru modelarea diplomației Uniunii.

 
  
MPphoto
 

  Raffaele Baldassarre (PPE).(IT) Domnule președinte, după adoptarea deciziei Consiliului care stabilea organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiune externă, astăzi ni se cere să punem în aplicare această decizie prin modificarea Regulamentului financiar și a Statutului funcționarilor Uniunii.

În această privință, aș dori să mă concentrez asupra unui aspect al raportului care ne-a implicat în negocieri dificile. problema echilibrului geografic în alcătuirea corpurilor diplomatice europene. În realitate, unii deputați ar fi preferat alte criterii pentru selectarea personalului, bazate pe țara de origine și cetățenie. Propunerile de acest gen au fost evitate prin intermediul unor modificări de compromis echilibrate, care au reușit să ia în considerare echilibrul geografic și de gen fără a impune criterii de selecție bazate pe țară. În realitate, selecția unor norme bazate pe țară nu ar fi fost o soluție adecvată sau de dorit.

După peste 50 de ani de integrare europeană, este creat în prezent primul corp diplomatic veritabil al Uniunii. Acesta trebuie pus în poziția de a putea să dezvolte o politică externă comună și de a servi interesele Uniunii pe scena internațională. Pentru a putea îndeplini această misiune, este esențial ca personalul său să reprezinte Uniunea și nu statele membre ai căror cetățeni sau funcționari diplomatici sunt. Aceasta este poziția pe care a adoptat-o Comisia pentru afaceri juridice ieri când a adoptat raportul Rapkay și aceasta este poziția pe care sper că o vom adopta și cu ocazia votului din ședința plenară.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: SILVANA KOCH-MEHRIN
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Zoran Thaler (S&D).(SL) Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică, o Uniune Europeană a tuturor celor 27 de state membre, nu doar a unei minorități. Urăm mult succes Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE). Noi, cetățenii Europei, avem nevoie de el, Uniunea Europeană are nevoie de el și întreaga lume are nevoie de el.

Cum garantăm faptul că SEAE va fi un serviciu pentru toți cetățenii Uniunii Europene? Cum asigurăm eficiența și succesul său, și statutul său de elită veritabilă a Europei? Doar dacă recrutează diplomați din toate, repet, toate naționalitățile Uniunii Europene.

Nu există o amenințare mai mare pentru forța și unitatea Uniunii Europene decât o situație în care UE este, reprezentată, în principal, de cetățeni de doar șase naționalități. Două treimi din serviciul actual, moștenit de doamna Ashton, au fost recrutate doar din șase țări. Ce se întâmplă cu celelalte 21 rămase? Ce se întâmplă cu noile state membre?

Prin urmare, regret faptul că nu vom adopta dispozițiile adoptate de către Comisia pentru afaceri externe și de Comisia pentru bugete, căci acest lucru ne-ar fi ajutat să rectificăm cel mai rău exemplu de dezechilibru din cel puțin ultimii zece ani, repet, zece ani.

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică a tuturor celor 27 de state membre.

 
  
MPphoto
 

  Marek Siwiec (S&D).(PL) O procedură absolut excepțională se încheie, astăzi – procedura stabilirii unei noi instituții europene. Reprezint noile state membre și am urmărit cu fascinație să văd care este esența integrării în practică, cum este cu împinsul și îmbrâncitul între diversele instituții și, în cele din urmă, cum s-a născut ceva menit să consolideze, printr-o politică externă comună, ceea ce lipsește atât de mult în Uniunea Europeană. S-a dovedit posibil, și Parlamentul a participat la acest lucru. Suntem foarte mândri de faptul că am fost implicați activ. Noul serviciu este un serviciu al întregii Uniuni Europene și nu doar al unei singure instituții.

Cu toate acestea, această integrare a vizat, în plus, integrarea țărilor noi cu cele vechi. Permiteți-mi să afirm sincer – rezultatul examinării este parțial bun. Dacă astăzi există întrebări și îndoieli, acest lucru se datorează faptului că doamna comisar, vicepreședinta Comisiei, trebuie să garanteze că toate deciziile de recrutare sunt transparente și demonstrează că sunt numiți cei mai buni oameni. Atunci nu voi lupta pentru paritatea geografică, deoarece, pentru mine, o paritate a cunoștințelor și a competențelor este mult mai importantă decât paritatea geografică, dar dumneavoastră doamnă Ashton, trebuie să demonstrați acest lucru.

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Vorbim aici, astăzi, despre un proiect care este unic; vorbim despre serviciul nostru extern european comun.

Trebuie să subliniez faptul că fiecare jucător are propriul său punct dincolo de care nu va trece și totuși raportorii au reușit să ajungă la un compromis care este acceptabil pentru toți, și am încredere că Parlamentul European îl va susține mâine. Mă preocupă mai degrabă faptul că majoritatea vorbitorilor și-au concentrat atenția doar asupra unui subiect, care este reprezentarea geografică și etnică, și puțini au vorbit despre filozofia și ideea din spatele acestui proiect. Uniunea Europeană, doamnelor și domnilor, își pierde poziția geopolitică și serviciul extern comun este calea prin care UE poate fi readusă în rândul marilor puteri.

Sunt încrezătoare că baroneasa Ashton va face o selecție care va reprezenta cu adevărat nu doar toate cele 27 de state membre ale UE, ci va reprezenta, mai întâi de toate, UE în calitate de proiect comun.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Köstinger (PPE).(DE) Doamnă președintă, Serviciul european pentru acțiune externă va avea, în viitor, un rol fundamental în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene. Pentru a fi pe măsura acestui rol, sunt necesare norme clare care să permită SEAE-ului să-și facă treaba ușor și eficient. Aș dori, în special, să subliniez garanția de monitorizare pentru tranzacțiile financiare ale SEAE, care au fost abordate clar în raportul doamnei Gräßle și al domnului Rivellini. Elementele cheie sunt, mai presus de toate, declarațiile anuale de asigurare și rapoartele de activitate care urmează să fie prezentate Parlamentului, precum și puterea de exonerare a Parlamentului European. Salut, de asemenea, abordarea de a face statele membre răspunzătoare pentru neregulile financiare săvârșite de personalul competent al statelor membre individuale. Acest raport are sprijinul meu deplin și reprezintă un pas important în direcția bună.

 
  
MPphoto
 

  Richard Howitt (S&D). – Doamnă președintă, voi începe astăzi prin a felicita Înalta Reprezentantă pentru menținerea tradiției parlamentare îndelungate de a vota împotriva liniilor propriului partid. Majoritatea politicienilor care fac acest lucru sfârșesc prin a pierde prieteni, dar sunt sigur că astăzi i-a câștigat.

Vor mai exista persoane în această Cameră care au numărat minutele în care v-ați aflat de o parte sau de alta pentru a vă acuza de părtinire, și desigur, am propriile întrebări cu privire la acest serviciu nou.

Vreau ca gestionarea crizelor să fie integrată în întregime, vreau ca drepturile omului să fie dominante și corelate cu comerțul, și simpatizez cu multe dintre spusele colegilor noștri din Europa de Est, însă am oare încredere absolută în faptul că creați acest serviciu în întregime în spiritul tratatului? Am încredere în faptul că veți continua să aduceți laolaltă și să vorbiți în numele tuturor intereselor diverse în această Uniune Europeană? Am încredere deplină în angajamentul dvs. pe viață față de principiile egalității și al reprezentativității?

Da, am, și va avea și acest Parlament în votul nostru de mâine.

 
  
MPphoto
 

  Ivo Vajgl (ALDE).(SL) Găsirea unui compromis cu privire la bazele financiare ale Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) a fost la fel de complicată precum Europa însăși.

Coordonarea intereselor în orice situație va fi o treabă grea din cauză că suntem cu toții diferiți și din cauză că avem o istorie diferită. Cu toate acestea, realitatea este că inteligența, experiența, înțelepciunea și bunăvoința sunt, cu siguranță, distribuite proporțional pe teritoriul Europei, și aceasta este fundamentul care ne leagă de fapt și care ne deschide viitorul.

Cred că ar fi un lucru foarte bun dacă, pe viitor, am acorda cât mai multă atenție politicii externe, mai exact rolului Europei în politica externă la nivel internațional, așa cum am procedat în cazul finanțelor până acum.

Acest serviciu nu va modela politica externă; politica externă va fi modelată de doamna Ashton, în colaborare cu alți jucători, printre care, vă pot garanta, Parlamentul este un acționar important. Vă doresc, desigur, numai succes în activitatea dumneavoastră.

 
  
MPphoto
 

  Franziska Keller (Verts/ALE). Doamnă președintă, vreau să revin la chestiunea valorii adăugate pe care Serviciul pentru acțiune externă o poate oferi. Cred că una dintre valorile adăugate pe care poate și trebuie într-adevăr să o ofere este cea cu privire la coerența politicilor pentru dezvoltare la care s-a angajat doamna Ashton.

Această prioritate trebuie să se reflecte în politica privind personalul, și în special în pregătire, precum și în dezvoltare în general, în drepturile omului și în prevenirea conflictelor. Sensibilitatea cu privire la aceste chestiuni nu poate fi dobândită prin proclamare, ci implică devotament temeinic și instruire temeinică. Iată ceea ce dorim să vedem începând cu 1 decembrie.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška (EFD). (SK) Serviciul european pentru acțiune externă își dezvoltă rolul în mod treptat. Astăzi dezbatem finanțarea activităților sale.

În acest context, este necesar, doamnă baroneasă Ashton, să fim conștienți de faptul că finanțarea activității tuturor instituțiilor europene este oferită de către statele membre individuale ale Uniunii Europene. Chiar și Serviciul european pentru acțiune externă va supraviețui, în cele din urmă, doar cu banii de la cele 27 de state membre ale UE, și dvs. trebuie, doamnă baroneasă Ashton, să fiți foarte conștientă de acest fapt.

Chiar dacă cerem profesionalism, calitate și experiență, mai presus de toate, atunci când selectăm diplomați pentru acest serviciu, nu putem abandona în totalitate principiul reprezentării geografice echilibrate a statelor membre individuale. Lipsa reprezentării în activitățile externe importante ale UE ar putea provoca sentimente de nedreptate sau prejudicii în rândul țărilor afectate. Prin urmare, aș dori să vă rog, doamnă Înalta Reprezentantă, să adoptați o abordare sensibilă în ceea ce privește selecția diplomaților.

 
  
MPphoto
 

  Francisco Sosa Wagner (NI).(ES) Doamnă președintă, toți suntem de acord cu faptul că Serviciul pentru acțiune externă reprezintă o oportunitate istorică pentru integrarea europeană. Cu toate acestea, trebuie să avem o perspectivă generală asupra sa, și acum nu este momentul pentru lupte interne cu privire la resursele care sunt transferate sau reținute pe termen scurt, sau pentru războaie între diversele instituții europene.

În schimb, ceea ce ne trebuie acum este o viziune generală asupra a ceea ce trebuie să fie Uniunea Europeană în lume; cu alte cuvinte, trebuie să facem exact contrariul a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câteva zile când a fost acordat premiul Nobel pentru pace, când prea multe voci s-au auzit din Europa, voci care nu au fost toate curajoase. Țin să subliniez faptul că una dintre excepții a fost președintele acestei Camere, domnul Buzek, care a prezentat o declarație răsunătoare și lăudabilă.

 
  
MPphoto
 

  Catherine Ashton, Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/ vicepreședintă a Comisiei. – Doamnă președintă, foarte concis din cealaltă parte a Camerei – și sper că am stat cât trebuia – aș dori, din nou, să le mulțumesc foarte mult stimaților deputați pentru o dezbatere pe care am ascultat-o cu un interes deosebit.

Iau cu mine puterea sentimentului cu privire la echilibrul geografic și de gen în contextul unui serviciu care este cu adevărat european, numit pe merit.

Iau cu mine necesitatea oamenilor de a vedea intensificarea gestionării crizelor și de a vedea acest aspect reflectat corect în serviciul european.

Iau cu mine ceea ce am descris ca fiind „firul călăuzitor” al drepturilor omului care trebuie să treacă prin tot ceea ce realizăm în cadrul serviciului; și iau cu mine, din nou, amintirea fundalului economic împotriva căruia doresc să unesc acest serviciu, și dorința ca stimații deputați să vadă un serviciu eficient care folosește resursele corect și eficient.

Mai presus de toate, în urma unei călătorii lungi care a durat multe luni, iau cu mine dorința ca această Cameră să vadă înființarea acestui serviciu, să reflecte necesitățile cetățenilor pe care îi reprezentați, și să fie un serviciu care să-i servească bine. Vă promit că voi încerca să mă asigur că aceste aspecte se vor reflecta în întreaga activitate a serviciului.

 
  
MPphoto
 

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, voi oferi un răspuns concis doamnei Andreasen – care este deja absentă – cu privire la principiul neutralității bugetului.

Sperăm că acest serviciu se va consacra pe termen lung, cu economii pentru serviciile diplomatice naționale, Comisie și Consiliu, și cu același auditor intern și inspector contabil pentru Comisie și pentru Serviciul pentru acțiune externă. Revizuirea până în 2013 este o soluție bună pentru moment și Regulamentul financiar nu emite judecăți în avans în legătură cu revizia. În speranța unui vot pozitiv mâine, mă voi abține de la alte comentarii.

 
  
MPphoto
 

  Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei. – Doamnă președintă, și eu aș dori să le mulțumesc stimaților deputați pentru sprijinul lor și pentru atmosfera foarte pozitivă pe durata acestei dezbateri, și este, de asemenea, foarte important să mulțumim Consiliului pentru contribuția sa importantă la întreg exercițiul. Cred că această atmosferă pozitivă ne-a adus foarte aproape de decizia istorică de mâine.

Așadar, permiteți-mi încă o dată să-mi exprim recunoștința față de raportorii și reprezentanții Parlamentului pentru faptul că au făcut posibilă atmosfera pozitivă din această dimineață. Aș dori să profit de această ocazie pentru a le ura lui Cathy și noului ei serviciu noroc și succes și pentru a ne ura nouă tuturor o politică externă europeană puternică, coerentă și coordonată, deoarece sunt sigur că, împreună cu Cathy și cu SEAE, UE își va spori și mai mult influența asupra afacerilor internaționale.

În concluzie, permiteți-mi să repet faptul că Comisia este pregătită pentru o cooperare strânsă chiar de la început și pentru cea mai bună sinergie pe care instituțiile noastre și statele membre o pot crea împreună.

 
  
MPphoto
 

  Bernhard Rapkay, raportor.(DE) Doamnă președintă, în urma discursului meu de la începutul dezbaterii, mai am doar două comentarii de făcut. Primul, pe care l-am lăsat aproape intenționat la sfârșitul dezbaterii, este faptul că doresc să le mulțumesc raportorilor alternativi pentru cooperarea prietenoasă și constructivă. Este mai ușor să negociezi știind că te poți baza pe sprijinul colegilor. Din acest motiv, acestea nu au fost cele mai dificile negocieri.

Totuși, al doilea comentariu este unul pe care aș dori să-l reiterez cu privire la problema care a fost, de multe ori, în centrul acestei dezbateri, respectiv echilibrul geografic. Doamna Neynsky a acaparat toată atenția când a afirmat că compromisul nu prevede absolut nimic în acest sens. Vreau doar să sugerez faptul că, odată ce acest compromis a fost adoptat, domnia sa a citit textul în liniște și calm. Citiți textul! Lectura textului vă va lumina mințile. Apoi veți vedea că compromisul conține, cu siguranță, declarații – și într-adevăr declarații foarte stricte, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic – cu privire la această chestiune. Apoi toate grijile dumneavoastră ar trebui, de fapt, să se risipească.

 
  
MPphoto
 

  Roberto Gualtieri, raportor.(IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, cred că adevărata satisfacție care a apărut în cadrul acestei dezbateri arată faptul că deputații au fost conștienți de cât de dificilă și în același timp importantă a fost sarcina cu care ne-am confruntat. Aceea de a uni funcțiile asociate cu politici diferite și supuse unor proceduri diferite de luare a deciziilor pentru a conferi mai multă consecvență măsurilor externe ale Uniunii Europene fără a pune în pericol natura comunitară anumitor politici, însă acceptarea contribuțiilor organelor care funcționează în domeniul politicii de securitate și apărare comună nu a fost doar o problemă de drept european sau de știință a administrației sau un test al relațiilor de putere dintre instituții. În schimb, a fost o condiție necesară pentru a pune la dispoziția Înaltei Reprezentante un instrument care ar putea să sporească potențialul Europei pe scena mondială, să consolideze rolul acesteia în calitate de putere civilizată și să acționeze mai eficient în Orientul Mijlociu, Cornul Africii, Caucaz sau Balcani.

Ei bine, cred că ne-am ridicat la înălțimea provocării de minune și deci satisfacția noastră este pe deplin justificată. Înalta Reprezentantă se va bucura, cred, de sprijinul solicitant al Parlamentului în îndeplinirea obligațiilor sale.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 20 octombrie la ora 12.30.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. – (RO) Votul arată că nu există nici egalitate între statele membre și nici solidaritate în interiorul unui grup politic. Aprobarea amendamentului socialiștilor care introduce criteriul „de merit” în selecția șefilor de delegație ai UE (diplomații care vor reprezenta Uniunea în statele terțe) ne va demonstra, odată ce va fi aplicat de către Serviciul de Acțiune Externă al socialistei Catherine Ashton, că România și alte state membre noi se vor alege cu praful de pe tobă. Îmi pare rău că, nici de această dată, nu am putut avea, la nivel de reprezentanți români în Parlamentul European, o poziție unitară în favoarea intereselor României. M-aș fi așteptat de la Adrian Severin, ca fost ministru de externe (chiar și pentru câteva luni), să susțină introducerea unor criterii clare în alocarea posturilor de șefi de delegație (numărul de locuitori, numărul de mandate în Parlamentul European și ponderea voturilor in Consiliu) în locul unui foarte subiectiv și echivoc criteriu „de merit”. Mai ales că, din câte știu eu, inteligența este distribuită uniform pe teritoriul UE și nu s-au îngrămădit toți deștepții în vest iar estul a rămas doar cu proștii. Or în materie de diplomație România are reprezentanți care merită să ocupe funcții de șefi de delegație.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. – Serviciul european pentru acțiune externă trebuie să își aducă contribuția la îndeplinirea obiectivului stabilit prin Tratatul de la Lisabona - cel de realizare a unor acțiuni externe ale Uniunii eficiente și coerente.

Actuala procedură de selecție a personalului este un proces de durată și complex, iar ocuparea posturilor se face gradual până la atingerea efectivelor corespunzătoare operaționalizării depline a serviciului. O serie de noi state UE, cu precădere ultimele două ale ultimului val de extindere, sunt subreprezentate pe partea de relații externe în cadrul DG Relex. Doamna Catherine Ashton și-a exprimat deja dorința ca SEAE să fie compus din cei mai buni funcționari selecționați pe criterii profesionale, și nu în funcție de țările de origine. Amintim doamnei Ashton că, statele UE au toate aceleași drepturi și, ca atare, este necesară a reprezentare adecvată în structurile noului serviciu diplomatic european, atât în Centrala de la Bruxelles, cât și în Delegațiile UE. Facem deci apel la doamna Ashton să țină cont de faptul că Uniunea Europeană are 27 de state membre. Ele trebuie să poată să își aducă contribuția, prin reprezentanții lor în SEAE, la atingerea obiectivelor de politică externă ale Uniunii și la asigurarea credibilității acestei instituții în fața tuturor cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris.(PL) Raportul Rapkay privind modificarea Statutului funcționarilor în contextul înființării Serviciului european pentru acțiune externă, SEAE, este un document foarte important în drumul spre crearea unei politici externe a Uniunii. În cele câteva zile care au precedat adoptarea raportului, problema echilibrului geografic s-a dovedit a fi mărul discordiei. Colegi deputați din țările cunoscute sub denumirea de state vechi au susținut că corpul diplomatic UE care este pe punctul de a fi înființat ar trebui să-i recruteze pe cei mai buni dintre cei mai buni și că recrutarea ar trebui să se bazeze doar pe criteriile cunoștințelor și experienței candidaților (pe merit), în timp ce noi, în calitate de membri ai statelor noi, am atras atenția asupra faptului că nici țările noastre nu duc lipsă de profesioniști excelenți însă, în ciuda faptului că au trecut șase ani de la aderare, cele 10 state noi continuă să fie subreprezentate puternic în structurile Uniunii. De exemplu, procentul de polonezi în Direcția Generală Relații Externe a Comisiei Europene, care va face parte din SEAE, este de doar 2 %. Conceptul de echilibru geografic, în versiunea propusă de raportor, nu este, după părerea mea, suficient de clar și nu poate fi considerat un temei juridic clar pentru luarea unor măsuri în vederea corectării acestui dezechilibru. Prin urmare, din păcate nu pot sprijini raportul deși, în afară de această chestiune, conține numeroase propuneri valoroase.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – Parlamentul European și-a folosit noile puteri într-un mod creativ și responsabil, introducând echilibre noi în arhitectura Serviciului extern. Acestea nu ar trebui să fie echilibrele Europei de ieri, ci echilibrele Uniunii Europene extinse care se reflectă în amendamentul șapte. Sunt bucuros că Înalta Reprezentantă a acceptat majoritatea propunerilor Parlamentului, inclusiv principiul supravegherii parlamentare. Este important că problema echilibrului geografic a fost abordată într-un mod comprehensibil și cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unor probleme grave, poate fi exercitat legal. Nu suntem rivalii Comisiei, ci aliații acesteia și putem reuși doar printr-un parteneriat comun. Cât despre fond, aș sublinia responsabilitatea viitoare a delegațiilor UE de a monitoriza situația drepturilor omului într-o țară anume, care va include întâlniri periodice cu câștigătorii premiului Saharov și candidații la acest premiu. Este în interesul nostru comun să facem SEAE operațional în 2011. Așteptăm cu nerăbdare raportul Înaltei Reprezentante destinat Parlamentului European privind punerea sa în aplicare peste doi ani și suntem pregătiți să facem modificările necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Krzysztof Lisek (PPE), în scris.(PL) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, sper că reglementările elaborate în mod corespunzător cu privire la Serviciul european pentru acțiune externă se vor asigura că acesta funcționează eficient și productiv. Construirea unei entități atât de complexe, care se ocupă de un domeniu de competență esențial și din ce în ce mai semnificativ al Uniunii Europene, nu este o sarcină ușoară în realitatea globală de astăzi. Este foarte important să ne asigurăm că activitatea serviciului contribuie la consolidarea poziției Europei. Pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că persoane extrem de bine calificate, cu aptitudini relevante și experiență, se alătură acestui serviciu, pentru ca reprezentanții din toate statele membre să poată participa la punerea în aplicare a politicii externe a Uniunii Europene. Salut faptul că raportul domnului Rapkay ia în considerare chestiuni precum promovarea oportunităților egale pentru genul subreprezentat în anumite grupuri de activitate și echilibrul geografic în recrutarea angajaților Serviciului european pentru acțiune externă. Un serviciu bine organizat, care folosește cei mai buni experți din toate statele membre oferă oportunitatea ca Uniunea Europeană să dobândească importanță și să-și folosească la maxim potențialul pe scena internațională.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. – (RO) Suntem în ultima etapă a deciziilor care vor permite lansarea Serviciului European pentru Acțiune Externă. Susțin un compromis asupra Statutului funcționarilor și asupra Regulamentului financiar care să îi permită Înaltului Reprezentant să aibă un serviciu funcțional în decembrie anul acesta.

Cu toate acestea, acest sprijin nu este un cec în alb. Înaltul Reprezentant trebuie să își îndeplinească angajamentul – asumat deja de mai multe ori – de a asigura o reprezentare corectă în Serviciul European pentru Acțiune Externă a statelor membre, precum România, care au un deficit de reprezentare în structurile de relații externe ale Comisiei și Consiliului ce vor fi transferate în SEAE. Nu este vorba aici de un control național asupra SEAE, ci de interesul de a avea în serviciu un personal recrutat inclusiv în baza criteriului echilibrului geografic. Acest criteriu nu este opozabil celui al competenței.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Protestele în masă și grevele ca reacție la măsurile de austeritate severe schilodesc în prezent Franța. Dacă administrația excesivă sporește și ea în această perioadă, așa cum s-a întâmplat în Grecia, cu extinderea guvernului în ciuda necesității unor pachete de salvare, atunci oamenii din Europa se vor enerva pe bună dreptate. Până în prezent UE s-a lăudat întotdeauna că are o administrație subțire – ceea ce, desigur, nu este adevărat dacă luăm în considerare agențiile separate. Cincizeci de directori generali cu o sumă regească de 17 000 de euro pe lună pentru o cifră inițială de 30 de angajați, 73 de promovări în poziția de director – putem ușor să avem impresia că acesta este un magazin cu autoservire. Desigur, este important ca un angajat SEAE să aibă calificările potrivite. În această privință, cotele de gen, de exemplu, nu servesc niciunui scop util. Totuși, așa cum spune și zicala, „cel care plătește ia deciziile”, este logic să nu jignim contribuabilii neți. Refuzul de a intensifica utilizarea limbii germane ca limbă de lucru în SEAE a creat deja niște neînțelegeri diplomatice. Nu este o idee bună să le amplificăm. SEAE va trebui să se asigure că UE nu este doar o prelungire a Statelor Unite deoarece până acum le-am permis americanilor să intervină în aspecte sensibile pentru UE, precum extinderea forțată pentru a include Turcia și, ca urmare a acestui fapt, am neglijat parteneri importanți precum Rusia. Ordinea mondială nu mai este alcătuită doar din aceste două puteri; există și puteri emergente precum China. Nu trebuie să ignorăm acest fapt.

 
  
MPphoto
 
 

  Kristiina Ojuland (ALDE), în scris. – Salut cu bucurie înființarea Serviciului european pentru acțiune externă după dezbateri temeinice și complexe. Este o măsură așteptată îndelung, menită să consolideze poziția Uniunii Europene ca actor global capabil. Totuși, sunt oarecum dezamăgită de faptul că, deși numirile în SEAE se vor face printr-o procedură de selecție temeinică, pe bază de merit și având în vedere genul și echilibrul geografic, acest lucru tot nu garantează reprezentarea proporțională a cetățenilor din toate statele membre. Trebuie remarcat faptul că deși se adună resurse umane de la Comisie, Consiliu și de la statele membre, o treime de la fiecare, unele state membre continuă să fie subreprezentate în Comisie și Consiliu, ceea ce poate duce la un dezechilibru implicit în cadrul serviciului. Sunt întru totul de acord cu faptul că serviciul ar trebui să fie alcătuit din profesioniști competenți, însă sunt și mai mult ca sigură că există candidați potriviți de ambele genuri și din toate statele membre. Faptul că Uniunea Europeană este o organizație adeptă a principiului egalității alcătuită din 27 de state membre ar trebui să se reflecte clar în structura Serviciului european pentru acțiune externă pentru a ne pune valorile în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Mircea Pașcu (S&D), în scris.(RO) Ultimii pași în crearea SEAE-ului au fost discutați astăzi și vor fi votați mâine. Au existat negocieri dure între cei trei piloni ai Uniunii: Consiliul, Comisia și Parlamentul, deci fiecare în parte, chiar dacă nu au fost mulțumite în totalitate, și-au văzut interesele principale protejate. Pe durata întregului proces, s-a pus, inevitabil, accent pe reprezentarea națională a statelor membre în procesul de recrutare. Nu a ajutat faptul că, în ciuda negocierilor în desfășurare pentru stabilirea regulilor, procesul a continuat neschimbat și, în consecință, doar reprezentanții din unele țări au primit posturile dorite de acestea.

Totuși, cred că provocarea principală pentru noul serviciu constă mai mult în esența decât în structura sa: dacă dorim ca membrii SEAE-ului să fie cu adevărat europeni, va trebuie să le punem la dispoziție o politică externă cu adevărat europeană pe care să o pună în aplicare. În această privință, atât structura multipolară a sistemului internațional, cât și criza actuală sunt obstacole importante care trebuie tratate vehement. În caz contrar, SEAE va urmări doar obiectivele naționale ale membrilor individuali.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Stavrakakis (S&D), în scris. (EL) Parlamentul European a dovedit până în prezent că sprijină în mod clar atât înființarea, cât și punerea în funcțiune rapidă a Serviciului european pentru acțiune externă. Cred că compromisul la care s-a ajuns cu Consiliul cu privire la drepturile Parlamentului este un compromis satisfăcător pentru toate părțile implicate. Este logic și trebuie să primim rapoarte de activitate de la șefii delegațiilor în timpul audierilor în fața comisiilor parlamentare competente în timpul procedurii de schimb cu Consiliul. De asemenea, SEAE trebuie să aibă același auditor intern și ordonator ca Comisia Europeană pentru controlul financiar. În cele din urmă, este important că statele membre s-au angajat să sprijine în totalitate UE în aplicarea oricărei răspunderi bugetare cu privire la funcționarii provizorii și că au fost de acord să creeze linii separate pentru cheltuielile PESC, cel puțin pentru misiunile majore. Suntem de părere că compromisul la care s-a ajuns va contribui enorm la gestionarea mai transparentă, sănătoasă și eficientă a cheltuielilor făcute de SEAE din bugetul comunitar.

 

6. Aspecte legate de dezvoltare în contextul Zilei internaționale pentru eradicarea sărăciei - Rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind problema sărăciei:

- Declarații ale Consiliului și ale Comisiei privind aspecte legate de dezvoltare în contextul Zilei internaționale pentru eradicarea sărăciei și

- raportul doamnei Figueiredo, în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale referitor la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa (http://www.europarl.europa.eu/oeil/FindByProcnum.do?lang=en&procnum=INI/2010/2039") (A7-0233/2010).

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR)Doamnă președintă, domnule comisar, stimați deputați, deoarece 2010 este Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, suntem, evident, conștienți de faptul că provocarea sărăciei nu se oprește la granițele Uniunii și nu poate fi rezolvată exclusiv în interiorul acestor granițe.

Succesiunea recentă a crizelor globale care au afectat toate țările, lovind țările sărace cel mai tare, a demonstrat cât de interconectată este lumea. Prin urmare, promovarea dezvoltării este o parte integrală a răspunsului Europei la provocările globale de astăzi și următorii cinci ani vor fi esențiali pentru politica de dezvoltare din Europa și din lume.

Articolul 208 din Tratatul de la Lisabona și consensul european privind dezvoltarea stipulează clar că obiectivul primordial al cooperării pentru dezvoltare a UE este eradicarea sărăciei în contextul dezvoltării durabile, inclusiv prin a încerca să atingem Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

Totuși, îndeplinirea tuturor Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în contextul dezvoltării durabile vine cu o responsabilitate colectivă în baza căreia toți partenerii ar trebui să onoreze angajamentele pe care le-au luat. Uniunea Europeană este convinsă că țările în curs de dezvoltare sunt, de asemenea, responsabile pentru și stăpâne ale propriei lor dezvoltări și că depinde mai ales de ele să-și asume responsabilitatea pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

Prin urmare, este important să subliniem faptul că atingerea acestor obiective implică strategii globale printre care se numără guvernanța democratică, protejarea drepturilor omului și a statului de drept, creșterea economică în favoarea săracilor, dezvoltarea comerțului, dezvoltarea umană și socială și sustenabilitatea mediului.

Uniunea Europeană încurajează țările partenere să-și intensifice rapid propriile eforturi, mai ales în ceea ce privește reducerea sărăciei și a inegalității, precum și introducerea de parteneriate cu societatea civilă, sectorul privat și autoritățile locale. Uniunea Europeană va sprijini eforturile de mobilizare a resurselor naționale pentru dezvoltare, mai ales în contextul ameliorării gestiunii financiare publice și a solidității și eficienței sistemelor lor fiscale și de vamă.

La 22 septembrie anul acesta, statele membre ONU, cu ocazia adoptării documentului final al summitului consacrat Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, și-au reînnoit și angajamentul de a colabora pentru a îmbunătăți condiția economică și socială a tuturor persoanelor și de a de a face tot ceea ce le stă în putere pentru ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului să fie atinse până în 2015.

 
  
MPphoto
 

  Andris Piebalgs, membră a Comisiei. – Doamnă președintă, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru această oportunitate de a discuta despre problema sărăciei și despre ceea ce poate face Uniunea Europeană la nivel global prin politica sa de cooperare pentru dezvoltare. În partea a doua a acestui discurs voi discuta și despre raportul doamnei Figueiredo.

Eradicarea sărăciei este cea mai urgentă provocare globală a acestor vremuri. Este o problemă care trebuie soluționată, nu doar din motive evidente de solidaritate și obligație, ci și pentru binele prosperității și stabilității din întreaga lume. Și acest lucru este în interesul tuturor. În 2000, lideri mondiali s-au adunat la ONU în New York și au căzut de acord asupra planului de dezvoltare internațională pentru următorii 15 ani, Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre diferitele obiective și ținte stabilite în programul cadru, lumea s-a angajat să reducă sărăcia extremă la jumătate. Unde ne aflăm acum, când mai sunt cinci ani până la termenul limită din 2015?

Am reușit să încurajăm progresul. În total, 120 de milioane de oameni au ieșit din sărăcie între 2000 și 2005, ceea ce corespunde unei scăderi anuale de 2,4 %, însă nu avem timp să ne complăcem. Astăzi, 1,4 miliarde de oameni trăiesc încă în sărăcie extremă și există disparități imense între regiuni, țări și grupuri de populație. În plus, criza globală recentă și actuală – de la șocul alimentelor și al prețului combustibilului la instabilitatea economică și schimbările climatice – amenință atât realizările din trecut, cât și perspectivele viitoare.

În urmă cu două săptămâni, summitul ODM a confirmat ambiția lumii de a lupta împotriva sărăciei. Deputații din Parlamentul European, sub conducerea lui Gay Mitchell, au adus o contribuție importantă la acest summit și le mulțumesc mult pentru participare și sprijin. Aș dori să mulțumesc, de asemenea, Parlamentului pentru sprijinul acordat pe durata întregului proces de pregătire care s-a încheiat cu adoptarea raportului Cashman. Atenția permanentă acordată de această Cameră ODM-urilor a făcut ca UE să aibă o poziție puternică și ambițioasă la New York. Cred că rezultatul a liniștit deputații care au participat la summit. Nu a existat niciun joc al vinei; reuniunea a adus mai degrabă o nouă energie, avânt și speranță în ceea ce privește atingerea obiectivelor. A demonstrat că ODM-urile continuă să aibă un loc important în agenda politică, circa 110 de șefi de stat sau de guvern participând la summit. Uniunea Europeană a contribuit la succesul acestui eveniment prin faptul că a conturat și dat glas unei abordări comune puternice în rândul celor 27 de state membre.

Lupta împotriva sărăciei ocupă un loc important și în agenda Uniunii Europene. Este parte a proiectului nostru european. Este un obiectiv central al politicii de dezvoltare a Uniunii Europene, așa cum se precizează în Tratatul de la Lisabona, și este o măsură sprijinită cu fermitate de cetățenii europeni, fapt deopotrivă de important.

În calitate de donator principal al Uniunii, Uniunea Europeană a adus o contribuție majoră la îndeplinirea ODM-urilor până acum. Pentru a vă da doar două exemple, numai Comisia Europeană a contribuit la școlarizarea a 9 milioane de băieți și fete începând cu anul 2004, și am racordat 31 de milioane de gospodării la apă potabilă curată. Cred că acesta este un lucru de care putem să fim mândri, însă trebuie și putem să facem mai mult.

În iunie, liderii europeni au contribuit la consolidarea ODM-urilor, stabilind un plan ambițios și un set de măsuri. Planul stabilește măsurile prioritare pentru obiectivele referitoare la care am înregistrat cel mai mic progres și pentru acele țări și regiuni care au rămas în urmă cel mai mult, inclusiv pentru cele care se confruntă cu conflicte și fragilitate. Planul confirmă, de asemenea, angajamentul nostru de a atinge ținta de 0,7 % din VNB până în 2050, în ciuda contextului economic și financiar dificil. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să evaluăm progresul în acest domeniu în fiecare an.

Transformarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului – și îndeosebi a obiectivului referitor la eradicarea sărăciei – în Realitățile de dezvoltare ale mileniului până în 2015 va rămâne, de asemenea, prioritatea principală a activității mele.

Știm cu toții că, de unul singur, ajutorul nu va fi suficient pentru atingerea ODM-urilor. Pentru a atinge aceste obiective, este extrem de important să fim mai creativi în amplificarea impactului ajutorului nostru și în promovarea unei creșteri mai sustenabile și inclusive, și în mobilizarea unor surse suplimentare de finanțare pentru dezvoltare. La fel de importante sunt calitatea și eficiența ajutorului, inclusiv prin mai multă transparență și răspundere, precum și garantarea faptului că politicile de non-ajutor sprijină mai mult ODM-urile.

Ajutorul pentru dezvoltare trebuie să fie un catalizator, nu un leac. Nicio țară nu a fost vreodată transformată doar prin ajutoare. Progresul sustenabil depinde în principal de dezvoltarea capacității unei țări de a genera creștere favorabilă incluziunii și sustenabilă. Dezvoltarea poate apărea doar din interiorul țărilor în curs de dezvoltare, și nu din afara acestora, și deci eforturile noastre de dezvoltare trebuie să se concentreze pe acest „interior”. În final, aceasta este semnificația principiului proprietății.

În noiembrie intenționez să lansez o carte verde și o consultare publică pentru a strânge păreri referitoare la modalitățile de îmbunătățire a politicilor și a instrumentelor noastre pentru a acționa mai bine asupra factorilor esențiali pentru creștere sustenabilă și favorabilă incluziunii, tratând astfel cauzele principale ale sărăciei, conferind valoare adăugată semnificativă cooperării noastre pentru dezvoltare. Cred, ca de obicei, că contribuția dvs. la această dezbatere va fi esențială.

Aș dori să-i mulțumesc doamnei Figueiredo pentru raportul său referitor la schemele de venit minim. În centrul raportului său se află dreptul esențial al oamenilor de a dispune de resurse eficiente care să le permită să trăiască cu demnitate. Acesta este cuprins în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. A inspirat câteva inițiative recente ale Comisiei în domeniul incluziunii active, îndeosebi recomandarea din 2008 a Comisiei referitoare la incluziunea activă, care a fost sprijinită de Parlament și de Consiliu. Recomandarea stabilește strategii de incluziune activă integrate bazate pe trei piloni – respectiv piețe ale forței de muncă inclusive, acces la servicii adecvate și sprijin adecvat pentru venituri. Prin urmare, Comisia salută acest raport.

În același timp, respectăm în întregime competențele statelor membre în ceea ce privește elaborarea și funcționarea schemelor de protecție socială în general și a schemelor de venit minim în particular. Venitul adecvat este o componentă fundamentală a luptei împotriva sărăciei pentru persoanele care nu pot să muncească. Reprezintă un complement necesar pentru piețele forței de muncă inclusive în combaterea sărăciei pentru persoanele care nu lucrează.

Raportul reafirmă pe bună dreptate principiul de bază al sprijinului pe venit, care trebuie să fie atât adecvat, cât și compatibil din punctul de vedere al stimulentelor. În prezent statele membre iau măsuri de consolidare fiscală pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Comisia împărtășește opinia potrivit căreia aceste măsuri trebuie să ia în considerare necesitatea de a proteja cei mai vulnerabili membri ai societății.

Comisia Europeană va prezenta o Platformă europeană împotriva sărăciei până la sfârșitul acestui an, stabilind măsuri concrete pentru sprijinirea statelor membre pentru a atinge ținta de a scoate cel puțin 20 de milioane de cetățeni europeni din sărăcie până în 2020.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo, raportoare.(PT) Doamnă președintă, sărăcia și excluziunea socială reprezintă încălcări ale demnității umane și ale drepturilor fundamentale ale omului, și, deși ne aflăm în Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, din păcate există riscul să ajungem la un număr record de persoane care trăiesc în sărăcie.

Acesta este un pas înapoi șocant pentru Europa bogată, unde profiturile sectorului financiar și grupurilor economice continuă să crească și să fie ascunse în paradise fiscale. În consecință, există un val în creștere de indignare în rândul milioanelor de lucrători, femei, tineri, victime ale reducerilor salariilor și ale lucrului precar, plătit prost, în rândul șomerilor și pensionarilor cu pensii demne de milă.

La sfârșitul anului 2008, Eurostat a afirmat că, inclusiv după contribuțiile de ajutor social, în jur de 85 de milioane de oameni vor fi supuse riscului sărăciei, însă situația va deveni și mai gravă din cauza continuării politicilor neoliberale UE și a așa numitelor măsuri de austeritate luate de mai multe state membre. Aceste măsuri implică reduceri ale salariilor și tăieri în serviciile de sănătate publică, educație și alte domenii, reduceri ale sprijinului social și creșteri ale impozitelor pe bunurile de bază, inclusiv pe produsele alimentare, lucru care se întâmplă acum în Portugalia, după Grecia, Irlanda și alte țări.

Este inacceptabil ca Comisia și Consiliul să continue să pună presiune asupra statelor membre din cauza criteriilor iraționale ale Pactului de stabilitate și de creștere. Acestea au în vedere doar aspectele financiare, nu și pe cele sociale, după ce au acordat toate fondurile pentru sprijin public băncilor și sistemului financiar, ignorând complet publicul. Cel mai rău lucru este că acum forțează lucrătorii și săracii să plătească pentru subvențiile publice urgente pe care guvernele le-au acordat băncilor, cu sprijinul liderilor UE și aplauze din partea grupurilor financiare.

Prin urmare, este necesar să schimbăm politicile pentru a ne ocupa de sărăcie și excluziune socială, așa cum ne cer milioane de demonstranți din Europa, inclusiv de aici din Strasbourg.

Obiectivele și principiile călăuzitoare ale Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale nu pot să fie doar niște cuvinte în vânt. Angajamentul pe care și l-a luat UE de a atinge Obiectivele de dezvoltare ale mileniului ale ONU nu poate fi uitat.

Politicile ar trebui să recunoască drepturi și împărtășirea responsabilității, să promoveze coeziunea și participarea persoanelor care sunt pe cale să ajungă sau trăiesc deja în sărăcie, să ia măsuri concrete și să le pună în aplicare pentru a preveni eficient și a eradica sărăcia, și să integreze persoanele fără adăpost și imigranții, și mai ales persoanele cu handicap, și nu trebuie să pună în pericol viitorul tinerilor și al copiilor.

Din nefericire, strategia Europa 2020 se limitează la a indica modalitatea de a ieși din sărăcie pentru 20 de milioane de oameni până în 2020, ceea ce reprezintă un pas înapoi în raport cu obiectivele inițiale ale așa-numitei strategii de la Lisabona.

Caracterul cu multiple fațete al sărăciei și excluziunii sociale impune necesitatea unei dimensiuni sociale a politicilor macroeconomice ca parte integrală a procesului de depășire a crizei. Aceasta înseamnă o schimbare a priorităților și a politicilor, în special a politicilor monetare, precum Pactul de stabilitate și de creștere, politici bugetare și fiscale, și politici privind concurența și piața internă. Trebuie acordată prioritate coeziunii economice și sociale și apărării drepturilor omului. Aceasta înseamnă că ar trebui să existe cel puțin un echilibru între politici economice, ocuparea forței de muncă, politici sociale și de mediu, și distribuirea corectă a banilor și a veniturilor.

În acest context, schemele de venit minim sunt un instrument eficient pentru garantarea siguranței oamenilor și pentru reducerea efectelor excluziunii și șomajului. Acestea vin în sprijinul lucrului decent, combat nesiguranța și salariile de nimic care duc la creșterea procentului de lucrători săraci. Aceste scheme de venit minim joacă un rol important în redistribuirea venitului și asigură solidaritatea și justiția socială, mai ales în vremuri de criză deoarece acționează într-o modalitate contra-ciclică în calitate de stabilizatori sociale, furnizând resurse suplimentare pentru consolidarea cererii și a consumului pe piața internă și combătând astfel recesiunea.

În consecință, schemele de venit minim bazate pe cel puțin 60% din venitul mediu din fiecare țară ar trebui să fie parte integrală a strategiei de integrare socială, implicând atât politici generale, cât și măsuri concrete pentru cele mai vulnerabile grupuri sociale în ceea ce privește locuințele, asistența medicală, educația și formarea, și serviciile sociale. Aceste măsuri ar ajuta oamenii să iasă din sărăcie și ar acționa ca mijloace de incluziune socială și de acces la ocuparea forței de muncă pentru toate persoanele care sunt în stare să lucreze, în condiții de lucru decente, și nu într-un regim de sclavie modernă, așa cum se întâmplă în cazul lucrului instabil și plătit prost care afectează milioane de lucrători, în special femei și tineri.

Provocarea cu care se confruntă Comisia este aceea de a prezenta o inițiativă și un plan de acțiune privind schemele de venit minim cu scopul de a scoate copiii, tinerii, adulții și bătrânii din sărăcie și de a-i direcționa spre progres social.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli, în numele Grupului PPE.(IT) Doamnă președintă, stimați colegi, datele referitoare la sărăcia în lume sunt alarmante, supărătoare și nemiloase. Numărul de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie este în creștere continuă, iar prăpastia dintre cei care trăiesc în penurie și cei care se bucură de un nivel de trai ridicat se adâncește din ce în ce mai mult.

Potrivit celui mai recent raport ONU referitor la starea orașelor lunii, în prezent 827 de milioane de oameni trăiesc în orașe sărăcăcioase și această cifră va continua să crească cu o medie de 6 milioane în fiecare an. Așa cum s-a precizat deja, Europa nu este scutită de acest fenomen: astăzi, aproape 80 de milioane dintre cetățenii noștri trăiesc în sărăcie – 16 % din populația Uniunii – și 19 milioane dintre aceștia sunt copii.

Anul acesta, 2010, a fost declarat Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale și acesta este fundalul raportului pe care îl discutăm astăzi. Mă încăpățânasem ca textul final să analizeze anumite aspecte pe care le consider extrem de importante și îi sunt recunoscătoare doamnei Figueiredo pentru acest lucru. Criza economică recentă a dus la creșterea șomajului. Din fericire, femeile au fost din nou cele care au fost lovite cel mai tare. Pentru a combate sărăcia este nevoie în primul rând de politici care să promoveze ocuparea forței de muncă, mai ales pentru femei și pentru tineri.

Toată lumea ar trebui să dispună de bani suficienți care să garanteze un nivel de trai decent. Aceasta este realitatea: salariul minim poate juca un rol important în combaterea sărăciei oferind tuturor șansa de a avea un rol activ în viața socială, culturală și politică. Cu toate acestea, fiecare stat membru trebuie să fie liber să aleagă dacă va adopta sau nu un salariu minim; Această decizie nu trebuie luată la nivelul Uniunii.

Pentru a realiza o integrare socială adevărată și a combate situațiile de degradare și sărăcie nu trebuie să ne bazăm doar pe măsuri de securitate socială: trebuie să țintim mai sus. Prin urmare, haideți să luptăm pentru reforme structurale mai bune și să construim politici de ocupare a forței de muncă mai incisive pentru a încuraja secțiunile mai slabe ale societății să se alăture pieței forței de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Thijs Berman, în numele Grupului S&D.(NL)Doamnă președintă, doamna Figueiredo s-a exprimat excelent și doresc să adaug un singur lucru. UE are la bază ideea potrivit căreia prosperitatea unui număr cât mai mare de persoane este o garanție a dezvoltării economice pentru toți europenii. Mulțumită pieței deschise, dar și fondurilor structurale – redistribuirii prosperității – nivelul de trai din statele membre din Europa Centrală și de Est este în creștere și statele vechi beneficiază de pe urma acestui lucru. Toți europenii și toți cetățenii din lume au dreptul la un trai decent.

De aceea apare reducerea sărăciei în Tratatul de la Lisabona. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului trebuie atinse, și putem proceda la nivel internațional întocmai așa cum procedăm cu statele membre noi. Prosperitatea țărilor sărace crește ca urmare a respectării statului de drept, căci acest lucru le dă întreprinderilor curajul de a investi în aceste țări, știind că contractele lor sunt sigure. Redistribuirea proprietății la nivelul întregii lumi reduce tensiunile sociale și violența și fluxurile de refugiați și sporește piețele noastre potențiale.

Prin urmare, nu putem înțelege de ce anumite guverne ale statelor membre, precum Olanda – țara mea natală – umblă acum la bugetul pentru dezvoltare și încearcă, de asemenea, să modifice aceste obiective. Procedează în acest mod din cauza interesului propriu greșit și mărginit. Reducerea sărăciei trebuie să rămână prioritatea UE.

 
  
MPphoto
 

  Elizabeth Lynne, în numele Grupului ALDE. – Doamnă președintă, cred că raportul privind venitul minim pe care l-am votat în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale este cea mai bună modalitate de a progresa și va primi cel mai mult sprijin. De aceea vă rog insistent să respingeți amendamentele 1 și 2.

Am fost întotdeauna o susținătoare pasionată a unui venit minim în toate statele membre și am precizat acest lucru în toate raporturile pe care le-am întocmit vreodată cu privire la incluziunea socială, însă cred că cea mai bună modalitate de a pune în practică această măsură este printr-un schimb de bune practici. După părerea mea, dacă încercăm să mergem pe calea legislativă, nu vom reuși să implicăm pe toată lumea și nu vom obține ceea ce dorim – un nivel de trai decent pentru toată lumea, scoaterea oamenilor din sărăcie și combaterea problemei lipsei unui adăpost.

În raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, spunem, de asemenea, că cea mai bună modalitate de combatere a sărăciei este ca toată lumea să aibă acces pe piața muncii. Putem realiza acest lucru asigurându-ne că Directiva privind ocuparea forței de muncă este pusă în aplicare eficient în toate statele membre. Când formulăm politici referitoare la sărăcie și la incluziune socială, trebuie să ascultăm oamenii din prima linie – cu alte cuvinte, acele persoane care trăiesc în sărăcie și nu au un adăpost. Trebuie să ne asigurăm că statele membre își ating țintele privind reducerea sărăciei, menționate în strategia UE 2020.

Aș dori să subliniez, de asemenea, în cadrul acestei dezbateri că vorbim despre un venit minim – cu alte cuvinte, despre beneficii pentru cei care nu au un loc de muncă, și nu despre salarii.

 
  
MPphoto
 

  Karima Delli, în numele Grupului Verts/ALE.(FR)Doamnă președintă, dragi colegi, 80 de milioane de săraci în Europa, peste 5 milioane fără adăpost, milioane care trăiesc în case dărăpănate, unul din cinci copii trăiește în sărăcie, și, la celălalt capăt al scării, ce avem? Numărul miliardarilor este în creștere.

Tocmai am celebrat Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei la 17 octombrie și Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale se apropie de sfârșit, însă care este bilanțul? Ce soluții concrete va fi oferit Europa celor care sunt victimele principale ale unei crize pentru care nu sunt responsabili? Ce speranță îi putem oferi generației mele, acestei generații europene care poartă povara șomajului, nesiguranței și excluziunii, acestor tineri care privesc Europa cu neîncredere, care așteaptă multe de la Europa și deci de la dvs.?

Avem datoria de a răspunde neliniștilor lor cotidiene și angoaselor cu privire la viitor. Strategia de la Lisabona a eșuat în misiunea sa de a eradica sărăcia. Nu avem dreptul să stăm deoparte și să lăsăm lucrurile în voia lor. Nu mai este timpul cuvintelor frumoase, al cuvintelor goale. A venit vremea să dăm dovadă de curaj, de curaj politic. Toate organizațiile care lucrează cu victimele sărăciei, ATD Lumea a Patra, Rețeaua Europeană Anti-Sărăcie (EAPN), Federația Europeană a Asociațiilor Naționale care lucrează cu persoane fără adăpost (FEANTSA), Emmaüs Europa, cer acest lucru de 20 de ani!

De aceea solicităm Comisiei Europene o directivă cadru al cărei obiectiv să fie stabilirea unui venit minim adecvat. Această directivă cadru va asigura eligibilitatea pentru și accesul la un venit minim adecvat în așa fel încât orice copil, adult sau bătrân care trăiește în sărăcie să poată să scape de aceasta, garantându-le astfel dreptul inalienabil de a trăi în demnitate.

Nu mai avem timp, dragi colegi, trebuie să trecem la acțiune. Împreună, putem să punem capăt acestui scandal insuportabil care este sărăcia durabilă. Sărăcia, eradicarea sărăciei, acesta nu ar trebui să fie doar un slogan. Este o realitate și sper că, împreună, vom purta această bătălie.

 
  
MPphoto
 

  Nirj Deva, în numele Grupului ECR. – Doamnă președintă, consider că această dezbatere este rizibilă, aproape ridicolă. Am ascultat mai multe discursuri și vorbim despre eradicarea sărăciei fără a menționa măcar o dată cum să creăm mai multă prosperitate. Nu puteți eradica sărăcia fără a crea bunăstare, în caz contrar nu veți face decât să distribuiți de la unul la altul, fără a face alți bani.

În domeniul internațional, 880 de miliarde de euro ies din țările în curs de dezvoltare prin tot felul de activități de corupție și alte activități care nu sunt înregistrate sau impozitabile sau depuse la bănci corespunzătoare. Acesta este un scandal al comunității financiare în dezvoltarea internațională. Aceste 880 de miliarde de euro ar trebui să creeze bunăstare în țările în curs de dezvoltare.

În Europa sărăcia este în creștere deoarece ne supra-reglementăm împotriva creării de bunăstare când provocările vin acum din India și China. Trebuie să analizăm din nou această chestiune.

 
  
MPphoto
 

  Gabriele Zimmer, în numele Grupului GUE/NGL.(DE) Doamnă președintă, în ședința de astăzi referitoare la sărăcie ne concentrăm în mod intenționat asupra legăturii dintre sărăcia globală și sărăcia din statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, sute de mii de persoane au făcut deja acest lucru înaintea noastră. În ultimele săptămâni și luni, au ieșit în număr din ce în ce mai mare pe străzile Europei pentru a cere să se ia măsuri iar ziua acțiunii globale a fost organizată în mod intenționat în apropierea summitului ONU referitor la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

Spre deosebire de acești oameni, totuși, noi, în calitate de instituții europene rămânem vagi și inconsecvenți în toate strategiile noastre și creăm condiții cadru care, în schimb, încetinesc lupta împotriva sărăciei. Tratatul de la Lisabona și strategia Europe 2020 au eliminat de facto obiectivele referitoare la sărăcie. Numeroase state membre ale Uniunii Europene folosesc asigurarea sustenabilității finanțelor publice pentru a justifica reducerea serviciilor sociale și realocările prin reduceri în serviciile medicale și în sistemele de pensii, reduceri ale instrumentelor de politici privind piața muncii și ale serviciilor furnizate șomerilor și copiilor și familiilor. Procedăm în acest mod și noi în statele noastre membre UE și în această adunare ne purtăm ca și cum tot ceea ce trebuie să facem este să milităm ca oamenii care trăiesc în sărăcie să nu mai fie excluși. Facem asta noi înșine prin metodele noastre politice.

Aș dori să subliniez faptul că strategia Europa 2020 și strategia privind sustenabilitatea Uniunii Europene se contrazic una pe cealaltă, făcând astfel combaterea sărăciei globale imposibilă.

 
  
MPphoto
 

  Derek Roland Clark, în numele Grupului EFD. – Doamnă președintă, sărăcia, îndeosebi numărul persoanelor care sunt pe cale să devină sărace a crescut odată cu UE, cu fiecare stat membru nou, amplificând problema, deci este destul de evident cum să prevenim alte creșteri.

Unul dintre răspunsurile dumneavoastră este de a introduce un venit minim. Sunt în favoarea unui salariu minim, dar doar atât timp cât acesta este stabilit de fiecare țară în parte. Un salariu minim paneuropean ar distorsiona această chestiune. În Scandinavia, de exemplu, încălzirea locuințelor trebuie să fie mai scumpă pentru toate grupurile de venit decât în Europa de Sud.

Sunt împotriva venitului minim deoarece acest lucru înseamnă ca fondurile publice să compenseze un salariu scăzut: mai ușor de găsit de contribuabil în contextul crizei economice. Cum putem să împiedicăm unii angajatori să plătească mai puțin decât ar face în mod normal deoarece știu că sistemul de beneficii va completa diferența? Răspuns: mai multe reglementări și birocrație excesivă pentru întreprinderi, afectând cel mai mult IMM-urile care, între ele, angajează jumătate din forța de muncă.

Și, desigur, venitul minim armonizat la nivelul UE va fi urmat de un sistem de impozitare armonios, reducând totul la o masă gri amorfă, lipsită de cea mai importantă proprietate a Europei: diversitatea.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Doamnă președintă, este supărător că mii de oameni din UE trăiesc la limita sărăciei în ciuda faptului că au o slujbă permanentă. În acest context, încercările de a stabili un salariu minim adecvat sunt bine venite. Totuși, un salariu minim este recomandat doar în combinație cu măsuri adiționale. O dezbatere izolată ar putea conduce la declinul numărului de întreprinderi înființate și la o creștere a numărului de oameni care rămân fără serviciu. În cele din urmă, întreprinderile mici și mijlocii nu-și vor putea permite să plătească un salariu minim statutar dacă povara fiscală rămâne în forma actuală, și, desigur, creșterea salariilor riscă și ea să ducă la mărirea prețului bunurilor și al serviciilor. Acest lucru ar pune în mișcare spirala inflaționistă din nou.

Prin urmare, accentul trebuie să cadă pe un sentiment de ușurare în ceea ce privește munca. Munca trebuie să merite din nou osteneala pentru cetățenii UE. Un salariu minim este cu siguranță o idee bună, dar acesta trebuie oferit în cadrul unui pachet general relevant de scutire fiscală pentru muncitori și, de asemenea, pentru întreprinderile mici și mijlocii ale Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE).(FR) Doamnă președintă, eradicarea sărăciei este de fapt un Obiectiv de dezvoltare al mileniului, dar este, de asemenea, un obiectiv european în Europa.

Într-adevăr, în Europa avem cel mai ridicat standard mediu de trai din întreaga lume dar nicăieri în altă parte nu mai există o asemenea separare în cadrul societății noastre europene precum și între Europa și Africa. Are cea mai mare discrepanță dintre nivelurile de trai din lume. Sarcina noastră este de a reduce aceste diferențe.

În Europa, prea mulți europeni nu au deloc acces la o masă nutritivă timp de două zile la rând. Prea mulți copii sunt săraci și se confruntă cu probleme de sănătate și educaționale înrădăcinate în sărăcia permanentă. Prea multe femei trebuie să tolereze discrepanțele salariale, sunt marginalizate când vine vorba despre ocuparea forței de muncă, nu au siguranța locului de muncă și, din acest motiv, instruirea este singura modalitate de a le readuce în societate și de a le scoate din sărăcie. Prea mulți bătrâni, și mai adesea femei, au rămas în urmă în găsirea unor locuri de muncă decente și a unor salarii decente pe durata întregii lor vieți profesionale.

Sunt prea mulți oameni care trăiesc sub nivelul de sărăcie în zonele rurale. Multe dintre politicile noastre de ajutor pentru combaterea sărăciei sunt politici urbane. Trebuie, de asemenea, să ajutăm comunitatea rurală să combată sărăcia.

Și astfel vă rog insistent, lupta împotriva sărăciei ...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

 
  
MPphoto
 

  Frédéric Daerden (S&D).(FR) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, astăzi în Parlamentul European subiectul dominant este combaterea sărăciei mondiale. Este important, dar, așa cum a subliniat doamna Figueiredo, sărăcia este mult prea prevalentă și în Europa. Lupta împotriva acestui fenomen este una dintre prioritățile stabilite în strategia din 2020. Totuși, deși este bine să stabilim obiective, care, apropo, ar trebui să fie mai ambițioase, este mai bine dacă mijloacele necesare sunt implementate. Și un venit minim adecvat pentru toată lumea în Europa este în mod evident unul dintre aceste mijloace.

Excelentul raport al colegilor deputați demonstrează utilitatea în această luptă și prezintă avantaje reale. Totuși, fără inițiativă legislativă din partea Comisiei, care recunoaște și rolul venitului minim, ne este teamă că statele membre nu concretizează promisiunea noastră de a eradica sărăcia. Din acest motiv, acest raport trebuie să fie completat de o directivă care ia în considerare practicile naționale.

 
  
MPphoto
 

  Charles Goerens (ALDE).(FR) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, în ceea ce mă privește, există trei observații importante care trebuie făcute în această dezbatere.

În primul rând, globalizarea a sporit inegalitățile din interiorul țărilor dar a redus inegalitățile dintre națiuni, lucru dovedit de succesul din statele emergente. Acest lucru a fost subliniat de un expert de la Fondul Monetar Internațional la conferința din Oslo, unde FMI și-a unit forțele cu Organizația Internațională a Muncii.

Desigur, există încă diferențe majore între națiuni dar ar fi greșit să învinuim doar globalizarea pentru sărăcia persistentă când vine vorba despre inegalitățile din interiorul țărilor noastre.

Situația din Europa, și aceasta este a doua observație pe care o fac, este foarte particulară. Este singura zonă economică vastă care s-a obișnuit cu șomajul în masă în ultimele trei decade, așa cum a precizat profesorul Fitoussi.

Strategia 2020 deschide într-adevăr niște perspective interesante pentru soluționarea problemei șomajului structural, însă Europa trebuie să găsească modalități de îmbunătățire a nivelurilor de ocupare a forței de muncă în contextul gestionării crizei actuale.

Mulți dintre noi credem că dacă lucrurile se îndreaptă prea mult în direcția raționalizării finanțelor publice, obiectivul de reducere a sărăciei riscă să devină iluzoriu.

În al treilea rând, demersul nostru referitor la combaterea sărăciei trebuie să includă atât dimensiunea internațională, cât și dimensiunea externă. În spiritul dezvoltării durabile, demnă de acest nume, nu ne mai putem permite să o defavorizăm pe una în detrimentul celeilalte. O abordare malthusiană care constă în afirmarea faptului că ceea ce este cheltuit în numele solidarității este pur și simplu...

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Jean Lambert (Verts/ALE). – Doamnă președintă, cred că suntem conștienți de importanța schemelor de venit minim în Uniunea Europeană, deși acestea nu au fost puse în aplicare de toate statele membre încă. Știm, de asemenea, că există variații foarte mari în ceea ce privește eficiența, că adesea nu există o bază clară pentru sumele plătite și că sumele plătite nu țin neapărat pasul cu costurile în creștere. Unele state membre au un început lent, astfel încât oamenii nu-și primesc drepturile, iar unele limitează temporal aceste scheme de venit, lucru care pare foarte bizar pentru ceva ce se vrea a fi o plasă de siguranță.

Cred cu tărie că avem nevoie de un cadru comun în întreaga Uniune Europeană care să ofere principii clare în ceea ce privește modalitățile de dezvoltare a acestor scheme și o metodologie clară pentru aplicarea acestora. Nu vorbim despre același nivel de plată în fiecare stat membru și a continua să afirmăm acest lucru înseamnă a perpetua un neadevăr. Trebuie să dezvoltăm aceste scheme pentru ca toată lumea în UE să poată trăi în demnitate.

 
  
MPphoto
 

  Tadeusz Cymański (ECR).(PL) Purtăm această dezbatere referitoare la sărăcie în Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Este important ca eforturile noastre, precum și cele ale guvernelor și ale organizațiilor neguvernamentale să fie susținute și să nu fie doar campanii și propagandă. Dintre toate măsurile propuse în raportul aflat în discuție, propunerea de a defini venitul minim în relație cu venitul mediu are o importanță deosebită. Cauzele sărăciei sunt variate și sunt adesea asociate cu rele sociale și excluziune socială. Totuși, faptul că sărăcia afectează persoanele care muncesc și chiar și persoane care nu au deloc sau au foarte puțini copii este frapant și foarte rușinos. O asemenea situație este inacceptabilă,și, în consecință, măsurile luate de Comisia Europeană și de Parlament în această privință trebuie să fie excepțional de eficiente, consecvente și ferme. De vreme ce ajutăm oameni de pe continente diferite și trimitem ajutor umanitar când se produc catastrofe naturale, ar trebui mai întâi să stabilim un exemplu demonstrând solidaritate față de cetățenii afectați de sărăcie pe teritoriul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Niki Tzavela (EFD).(EL) Doamnă președintă, domnule comisar, doresc să menționez un sector în care trebuie să adoptăm o politică preventivă pentru a evita crearea unei noi generații de nouveaux pauvres în Europa. Studii recente au arătat că există o diferență foarte mare între salariile lucrătorilor și pensiile pe care le vor primi aceștia, o „prăpastie a pensiilor” care îi va plasa, automat, în rândul nouveaux pauvres. La nivel paneuropean lucrătorii trebuie să economisească 2 miliarde de euro pe an pentru a umple acest gol din acoperirea asigurării și pentru a se asigura că vor avea un nivel de trai decent când se vor pensiona.

Subliniez acest aspect pentru a vă atrage atenția asupra acestei probleme foarte serioase cu care se confruntă milioane de pensionari europeni, nouveaux pauvres ai Europei.

 
  
MPphoto
 

  Sari Essayah (PPE).(FI) Doamnă președintă, raportul privind venitul minim reflectă bine dezbaterea vastă pe care noi, cei din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale am purtat-o referitor la combaterea sărăciei și a excluziunii. Chiar dacă este Anul european de luptă împotriva sărăciei, din cauza crizei economice șomajul și greutățile sociale continuă să crească în numeroase state membre.

Caracteristicile excepționale ale sărăciei europene sunt sărăcia în rândul copiilor, rata șomajului în creștere în rândul tinerilor, poziția inferioară a femeilor pe piața muncii, excluziunea imigranților, statutul minorităților etnice precum romii și situația disperată a șomerilor care mai au puțin până la pensie. Reducerea sărăciei este unul dintre obiectivele cheie ale strategiei Europa 2020 și a existat dorința de a le transforma în realitate prin obiective cantitative cu caracter obligatoriu pentru statele membre. Această măsură este justificată deoarece rezultatele eforturilor de reducere a sărăciei în ultima decadă au fost practic inexistente.

Majoritatea membrilor Comisiei a decis în cele din urmă să propună ca statele membre să stabilească un venit minim în valoare de 60 % din pragul venitului lor mediu, și unii membri au cerut chiar o lege cadru privind venitul minim. Nu sunt în favoarea modificării legislației, deoarece stabilirea unui venit minim ignoră structurile diferite ale sistemelor de asigurări sociale din statele membre. În unele state membre, serviciile sociale compartimentate diferit și care au legătură cu veniturile, precum și serviciile universale finanțate prin impozitare fac, de asemenea, parte din sistemul asigurărilor sociale. Prin urmare, problema venitului minim trebuie abordată din unghiul principiului subsidiarității în statele membre și ar trebui să căutăm soluții prin intermediul unui schimb de bune practici.

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès (S&D).(FR) Doamnă președintă, domnule președinte al Consiliului, domnilor comisari, la două zile după 17 octombrie, care este ziua pentru combaterea sărăciei, în acest an al măsurilor pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, știm că în 2007, înainte de criză, 17 % din populația Uniunii Europene trăiau sub pragul de sărăcie. Nu știm cifra actuală, însă știm cu toții că este mare și că această situație nu poate fi tolerată.

Da, suntem consecvenți în angajamentele noastre, da, credem în măsurile adoptate în legea fundamentală, în articolul 1 din Cartă care stipulează că oricine are dreptul la demnitate, în Tratatul de la Lisabona care stabilește combaterea excluziunii sociale drept obiectiv al Uniunii Europene, și în strategia 2020 care stabilește combaterea sărăciei ca fiind unul dintre obiectivele sale principale. Totuși, nu am definit nicicând mijloacele pentru implementarea unei strategii de acest gen, ceea ce înseamnă că vom eșua și că concetățenii noștri vor fi deziluzionați.

Trebuie să venim cu o inițiativă legislativă privind venitul minim și să organizăm finanțarea...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

 
  
MPphoto
 

  David Casa (PPE).(MT) După cum s-a precizat deja, problema sărăciei ocupă un loc important pe ordinea noastră de zi. Cunoaștem cu toții statisticile, procentele și retorica referitoare la acest subiect; faptul că un număr atât de mare de cetățeni trăiesc sub limita sărăciei este o problemă serioasă care trebuie abordată fără întârziere. Este minunat să putem combate sărăcia prin generarea mai multor locuri de muncă și prin înființarea unor structuri care ne pot ajuta să ne atingem obiectivul. Pentru aceasta avem nevoie și de un plan pentru a ajuta cetățenii europeni să primească instruirea necesară care le va da posibilitatea de a obține o slujbă plătită bine. Avem nevoie și de fondurile necesare pentru a oferi sprijin acelor țări care sunt încă în urmă în această privință pentru ca și ele să poată îndeplini aceste obiective. Prin urmare, trebuie, în mod evident, să încurajăm cât mai mulți oameni cu putință, și mai ales femei, să intre pe piața muncii. Acest raport evaluează temeinic această situație și doresc să-i mulțumesc raportoarei și să o felicit pentru activitatea sa foarte utilă. Totuși, trebuie să ne asigurăm că nu mergem înainte orbește, căci dispozițiile din tratatul privind principiul subsidiarității trebuie respectate în continuare. Aplicarea conceptului potrivit căruia o mărime se potrivește tuturor întregii Europe nu este o soluție practică. Mai mult, nu avem încă baza juridică necesară cerută de tratatul nostru în acest scop. Ulterior, statele membre vor fi libere să reglementeze aceste cerințe potrivit necesităților proprii, nestingherite.

 
  
MPphoto
 

  Regina Bastos (PPE).(PT) Doamnă președintă, în prezent Europa trece printr-o perioadă de transformare ca o consecință a crizei economice, financiare și sociale. Crizele existente în anumite state membre s-au înrăutățit, inegalitățile sociale s-au adâncit și această situație a dus la o creștere a numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie.

Astăzi, există mai mulți săraci în Uniunea Europeană. Există mai mulți bărbați și mai multe femei cu un venit mai mic decât 60 % din salariul mediu din țara în care trăiesc. Avem o problemă gravă care necesită măsuri concrete și eficiente. 80 de milioane de europeni trăiesc la sau sub pragul de sărăcie. Chiar dacă pragul de sărăcie diferă de la o țară la alta în interiorul UE, ceea ce este cert este că acesta este un fenomen în creștere în Uniunea noastră, care are cel mai avansat model social din lume ca paradigmă de dezvoltare.

În Portugalia, circa 20% dintre oameni trăiesc în sărăcie sau sunt pe cale să devină săraci, câștigând mai puțin de 360 de euro pe lună. Datele referitoare la sărăcia în rândul copiilor în țara mea sunt devastatoare. Portugalia este una dintre cele opt țări cu cele mai ridicate niveluri de copii săraci.

Salutăm obiectivul de a scoate 20 de milioane de oameni din sărăcie până în 2020, precum și eforturile de promovare a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale. Aș dori, de asemenea, să felicit raportoarea pentru contribuția sa și să subliniez caracterul dezirabil al unui venit minim; stabilirea sumei ar trebui să fie responsabilitatea fiecărui stat membru.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Sógor (PPE).(HU) În 1992, ONU a declarat data de 17 octombrie Ziua internațională a sărăciei. În 2000, organizația internațională s-a angajat să înjumătățească procentul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă în următorii 15 ani. S-au scurs deja două treimi din această perioadă. Cifrele sunt alarmante și am rămas în urma indicatorilor într-un moment când cerințele și așteptările sunt foarte mari. Șaptezeci și trei de procente din populația UE consideră că principala problemă este sărăcia răspândită în creștere din țările lor. Optzeci și nouă procente de cetățeni doresc măsuri urgente pentru soluționarea acestei probleme, iar 74 % se așteaptă ca UE să joace un rol important în eradicarea sărăciei. Pe de altă parte, 6 milioane de cetățeni UE și-au pierdut slujbele în ultimii doi ani, iar sărăcia în rândul copiilor continuă să crească.

Deși știm și ne referim adesea la faptul că ocuparea forței de muncă este cel mai eficient mijloc de combatere a sărăciei, modelul Europei sociale identificate de Jean Monnet a fost umbrit de interese economice. Obiectivul dezvoltării economice este garantarea bunăstării cetățenilor, însă nu valorează nimic fără măsuri sociale eficiente și o reducere drastică a nivelului de sărăcie actual. Este evident că politica socială este în primul rând sarcina și responsabilitatea statelor membre. Totuși, continui să cred că trebuie să găsim răspunsuri la cele mai urgente probleme împreună, prin sporirea utilizării metodei deschise de coordonare și prin facilitarea schimbului de bune practici.

 
  
MPphoto
 

  Ivo Belet (PPE).(NL)Doamnă președintă, domnule comisar, unul din șase locuitori ai Uniunii Europene este supus riscului sărăciei: mai ales tinerii cu vârste de până la 17 ani, însă există și mulți bătrâni care sunt vulnerabili. Sărăcia este în creștere, inclusiv în rândul europenilor care au locuri de muncă. Prin urmare, cred, doamnelor și domnilor, că trebuie să luăm o inițiativă și la nivel european.

Creștere economică, educație și instruire mai bune, mai multe locuri de muncă: suntem, desigur, întru totul în favoarea acestor lucruri, însă este clar că aceste elemente nu sunt suficiente și că avem nevoie de o politică concretă pentru combaterea sărăciei. După cum s-a precizat deja în această Cameră, aceasta este una dintre inițiativele emblematice, una dintre prioritățile noii noastre strategii UE 2020. La ce se referă, în termeni concreți? Se referă la a trăi cu demnitate – la dreptul de a trăi cu demnitate – și la hrană, locuințe, haine: lucruri esențiale care, în mod evident, nu sunt garantate în prospera noastră Uniune Europeană din anul 2010.

Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, din acest motiv cred că trebuie să se ia măsuri și la nivel european pentru a garanta acest venit minim. Așa cum a precizat deja doamna Bastos, acesta nu este un instrument care trebuie dezvoltat în același fel peste tot în Uniunea Europeană. Statele membre trebuie să aibă libertate suficientă pentru a alege propria lor soluție specifică. Totuși, trebuie să continuăm să intensificăm presiunea pentru a asigura că persoanele vulnerabile nu vor fi lăsate în frig.

Din acest motiv solicităm în mod expres introducerea unei scheme a venitului minim garantat în toate țările Uniunii Europene. Acesta ar fi un semn al speranței important pentru toate persoanele aparținând categoriilor cele mai vulnerabile din Europa, care sunt în prezent afectate de sărăcie și excluziune socială.

 
  
MPphoto
 

  Milan Zver (PPE).(SL) Sunt încântat de faptul că încercăm să discutăm această problemă a sărăciei și a excluziunii sociale la nivelul instituțiilor europene. Acest lucru este foarte important.

Rezoluția pe care urmează să o adoptăm se îndreaptă în direcția bună. Descrie situația foarte bine, însă a avut mai puțin succes în găsirea unei soluții la această problemă.

Venitul minim poate forma o parte a soluției și, într-adevăr, există deja, sub o formă sau alta, în politicile sociale ale statelor membre. Totuși, în acest material am dat și peste o propunere referitoare la un venit de bază universal sau la un venit necondiționat pentru toată lumea.

Acest lucru este, totuși, discutabil, chiar și din perspectiva drepturilor sociale. Nu este o idee bună ca toată lumea să primească un venit de bază pentru o viață normală deoarece în acest caz am avea mai puțini bani pentru cei care chiar au nevoie de asistență socială.

Sper că, în această ședință plenară...

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - (RO) Obiectivele fixate prin Strategia de la Lisabona, crearea unui număr mai mare de locuri de muncă și eradicarea sărăciei până în 2010, nu au fost atinse, motiv pentru care Europa trebuie să-și continue eforturile pentru realizarea lor.

Consider că Uniunea și statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită programelor de formare pe tot parcursul vieții. Ele reprezintă o metodă de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și contribuie la consolidarea capacității de integrare profesională și pe piața forței de muncă.

Pe de altă parte, consider că executivul european ar trebui să facă o analiză a domeniilor în care deficitul de personal calificat este în creștere, pentru a putea ulterior să promoveze măsuri de acoperire a acestui deficit.

O posibilă măsură ar fi și extinderea programului Erasmus, destinat în prezent studenților, și la alte categorii socio-profesionale, de exemplu tineri fără studii universitare sau șomeri incluși în programe de reconversie profesională.

 
  
MPphoto
 

  Antonyia Parvanova (ALDE).(BG) În virtutea principiului fundamental al solidarității al UE și în contextul Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, solicit introducerea nivelurilor de venit minim garantat în toate statele membre UE, care vor sprijini persoanele cu venituri insuficiente pentru a-și consolida integrarea economică și socială și pentru a le oferi un trai decent.

Vom reuși să facem progrese semnificative, eficiente în lupta împotriva sărăciei doar prin adoptarea unor măsuri concrete menite să introducă schemele de venit minim. Acest lucru ne va permite să garantăm un nivel de trai adecvat tuturor cetățenilor europeni, care va include asigurare socială și acces egal la serviciile sociale furnizate de stat, precum bunăstare socială, asistență medicală și educație.

În final, doresc să subliniez faptul că vom putea să ne protejăm cetățenii, în special femeile și grupurile de risc, precum și minoritățile etnice împotriva excluziunii sociale cu ajutorul unei game largi de soluții politice concrete care să garanteze furnizarea resurselor pentru intervenție socială și protecție.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Schroedter (Verts/ALE).(DE) Doamnă președintă, doresc să fac un nou apel la Comisie pentru a se asigura că, dacă stabilește o platformă pentru sărăcie, nu va permite acestea să rămână cuvinte în vânt, ci va da curs inițiativelor Parlamentului. În primul rând, există o inițiativă care sugerează o analiză pentru a vedea dacă ar trebui sau nu să existe o directivă cadru pentru venitul minim, pentru ca toți cetățenii acestei Uniuni Europene să poată avea o viață demnă. În al doilea rând, există o inițiativă care propune mai mult decât utilizarea PIB-ului pentru pregătirea fondurilor structurale și care include și coeficientul Gini ca măsură a inegalității veniturilor în cadrul evaluării – acolo unde există dezavantaje. Acestea sunt aspecte cu privire la care trebuie să luați o decizie acum dacă dorim să avem vreo șansă să le introducem. Prin urmare, solicit domnului comisar să treacă aceste două puncte din ședința plenară pe ordinea de zi a Comisiei și să se asigure că Comisia are un răspuns pentru Parlamentul European în această privință.

 
  
MPphoto
 

  Elie Hoarau (GUE/NGL).(FR) Doamnă președintă, celebrăm deja de prea mulți ani Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei fără multe rezultate concrete și există riscul ca această zi să rămână marcată numeroase decade de acum încolo dacă vom continua să aplicăm aceleași politici. Din acest punct de vedere, Europa și lumea vestică în general nu pot pur și simplu să se uite în altă parte.

Lupta împotriva sărăciei implică lupta pentru o distribuire corectă a bunăstării în interiorul statelor membre și la nivel internațional. Implică și respectarea mediului și a principiului egalității tuturor oamenilor. Dacă discuțiile noastre de astăzi nu sunt urmate de măsuri concrete bazate pe ceea ce am auzit aici azi, mă tem că declarațiile pe care le-am făcut nu vor fi ascultate și vor rămâne doar niște intenții bune fără un impact real asupra sărăciei din lume și din Europa.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, sărăcia și excluziunea socială încalcă demnitatea umană, cu alte cuvinte drepturile fundamentale ale omului. Persoanele cele mai supuse riscului sunt părinții singuri, copiii și bătrânii. Femeile alcătuiesc un procent semnificativ din populația supusă riscului sărăciei, parțial din cauza discriminării obișnuite care predomină încă din toate părțile în ceea ce privește salariile și pensiile și parțial din cauza condițiilor lor de lucru precare foarte frecvente.

Trebuie să luăm măsuri care să promoveze investițiile pe piața muncii, de exemplu, care să creeze locuri de muncă, să promoveze programe comunitare precum programul de învățare de-a lungul vieții. Da, ar trebui să oferim un nivel minim de provizii materiale, însă cu controale și condiții extinse pentru a preveni orice abuz posibil chiar de la început. Da, trebuie să oferim un venit minim, însă cu prevederea ca acesta să nu ducă, în niciun caz, la o nouă formă de discriminare indirectă sau inversă.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK)Aproape 85 de milioane de oameni din Uniunea Europeană trăiesc sub amenințarea sărăciei și 17 % din cele 500 de milioane de locuitori trăiau sub pragul sărăciei în 2008.

Deoarece sărăcia și excluziunea socială au un caracter multidimensional, trebuie să încorporăm sistematic prevenirea acestora în alte politici pentru ca toți cetățenii UE să poată avea o viață decentă. Lupta împotriva sărăciei nu implică doar sprijinul activ al sistemelor salariale și protecție socială, ci și crearea de locuri de muncă decente și permanente pentru grupurile de ocupare a forței de muncă dezavantajate. Aș dori să subliniez că ocuparea forței de muncă ar trebui considerată, în general, cea mai eficientă formă de protecție împotriva sărăciei, și, în consecință, crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate pentru UE și pentru statele membre. Trebuie acordată o atenție specială integrării tinerilor și, de asemenea, a bătrânilor, în viața pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 

  Proinsias De Rossa (S&D). – Doamnă președintă, sâmbăta trecută m-am întâlnit cu un grup de tineri din Irlanda care se luptă să facă față sărăciei. M-au întrebat, în calitatea mea, de partea cui sunt. Eram de partea lor sau de partea bancherilor? Aceasta este întrebarea directă pe care mi-au adresat-o. Mi-au dat o serie de mărturii pe care m-au rugat să le transmit acestui Parlament. Au subliniat că nu îi mai interesează să voteze deoarece nu cred că se va schimba nimic dacă vor continua să voteze. Spun că s-au săturat să fie tratați ca și cum nu ar reprezenta nimic și că simt că nu au nicio valoare pentru societate.

Cred că trebuie să ținem cont de ceea ce gândesc acești tineri. Ei sunt viitorul nostru. Nu văd dovezi cum că Comisia se asigură, de fapt, că statele membre îndemnate să se angajeze în consolidare fiscală iau în considerare faptul că nu trebuie să conducem acești oameni – care suferă deja – spre mai multă durere, și să împingem oamenii care se află deja la limită spre sărăcie. Este extrem de important să...

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo, raportoare.(PT) Doamnă președintă, aș dori să mulțumesc tuturor colegilor mei și, de asemenea, Comisiei, Consiliului și Președinției belgiene pentru cele afirmate în cadrul acestei dezbateri, însă aș dori să subliniez trei aspecte pe care le-au evidențiat și mai câțiva deputați.

În primul rând, cuvintele frumoase și intențiile bune nu sunt suficiente. Trebuie să existe o dimensiune practică a acestui An european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Trebuie să existe o schimbare a politicilor. Oamenii trebuie să aibă prioritate. Trebuie să se știe că lucrătorii sunt cei care creează bunăstare și că aceștia au nevoie de salarii decente, însă că pentru a crea mai multă bunăstare, avem nevoie de mai multe locuri de muncă. Mai exact, mai multe locuri de muncă cu drepturi și salarii corecte. Totuși, trebuie să existe și un alt fel de redistribuire a bunăstării și a venitului și, în acest context, sistemul venitului minim este un instrument esențial pentru a ajuta în această luptă de menținere a veniturilor minime care pot fi diferite de la o țară la alta, însă care împărtășesc un obiectiv comun...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

 
  
MPphoto
 

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, sărăcia este o tragedie pentru cetățeni, dar și pentru societate. Sărăcia duce la violență, infracțiuni și conflicte. Aș dori să mulțumesc Parlamentului European pentru că a acordat prioritate luptei împotriva sărăciei și dezbaterea de astăzi demonstrează determinarea europeană de a aborda această problemă. Strategia Europa 2020, raportul doamnei Figueiredo, activitățile din statele membre – toți aceștia sunt pași în direcția bună.

Aș dori să subliniez că atâta timp cât există sărăcia globală – cu 1,4 miliarde de săraci care trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi – nu ne putem aștepta nici să rezolvăm această problemă în interiorul Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că politica Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului este o politică care contează pentru noi.

Cred că încercăm să găsim o soluție și că aceasta este creșterea economică inclusivă – a țărilor noastre partenere și a Uniunii Europene. Știu că creșterea economică sună destul de simplu, însă este exact aspectul pe care încercăm să-l abordăm în schimbarea politicilor noastre de dezvoltare. Strategia UE 2020 este îndreptată în aceeași direcție.

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Doamnă președintă, dragi colegi, în prima mea intervenție m-am limitat în mod deliberat la aspectul dezvoltării în relație cu combaterea sărăciei. Voi spune, desigur, câteva cuvinte în ceea ce privește Uniunea Europeană. Președinția belgiană s-a angajat să dezvolte instrumente de luptă pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, îndeosebi prin punerea în aplicare a inițiativelor PHARE ale strategiei Europa 2020. Printre obiectivele strategiei aprobate de Consiliu la 7 iunie 2010 se numără și promovarea incluziunii sociale, care vizează cu precădere reducerea sărăciei.

Acest obiectiv precizează că cel puțin 20 de milioane de oameni trebuie scoși din riscul de sărăcie sau de excluziune până în 2020 pe baza a trei indicatori propuși de Comitetul pentru protecția socială. Aceștia sunt riscul de sărăcie, lipsurile materiale și traiul într-o gospodărie fără niciun angajat.

Mai mult, Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale își propune să sensibilizeze publicul la această problemă și să transmită mesajul că sărăcia și excluziunea aduc atingere dezvoltării sociale și economice. Încearcă, de asemenea, să aducă argumente împotriva punctului de vedere potrivit căruia combaterea sărăciei reprezintă un cost pentru societate și să reafirme importanța responsabilității colective, nu numai pentru decidenții politici, ci și pentru persoanele implicate în sectoarele public și privat.

Președinția belgiană a ținut să participe la acest An european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Aș dori să menționez câteva dintre inițiativele și evenimentele care au fost organizate. O conferință privind sărăcia infantilă a fost organizată în septembrie. Obiectivul acestei conferințe a fost să dea amploare dezbaterilor europene referitoare la adoptarea unei recomandări privind sărăcia infantilă pentru a rupe cercul vicios al sărăciei care se repetă de la o generație la alta.

Pentru a-i răspunde concret colegului nostru, domnul Daerden, o masă rotundă a fost organizată azi la Bruxelles. Subiectul acesteia va fi implementarea recomandării referitoare la incluziunea activă cu cei trei piloni ai săi: venitul minim, piața muncii inclusivă și acces la servicii de calitate.

O altă conferință privind economia socială va fi organizată la 27 și 28 octombrie și una referitoare la problema persoanelor fără adăpost va avea loc la 9 și 10 decembrie. În cele din urmă, la 17 decembrie, la marginea Consiliului European, va avea loc sesiunea de închidere oficială a Anului pentru combaterea sărăciei, cu prezentarea bunelor practici și a evenimentelor PHARE ale anului.

Iată, doamnă președintă, dragi colegi, cum s-a concretizat intenția Președinției belgiene de a face din problemele sociale o prioritate în agenda europeană.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE).(FR) Doamnă președintă, permiteți-mi să salut la tribuna diplomatică o delegație de tineri care fac parte din Mișcarea Internațională ATD Lumea a Patra. Îi felicit pentru tot ceea ce întreprind pentru combaterea sărăciei extreme și le mulțumesc pentru că au venit la această ședință plenară astăzi.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 20 octombrie la ora 12.30

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Sărăcia este o problemă foarte gravă care afectează 85 de milioane dintre concetățenii noștri europeni și, prin urmare, nimeni nu ar trebui să rămână indiferent la aceasta. Aceasta trebuie să fie în topul priorităților noastre și merită un răspuns colectiv care să se asigure că concetățenii noștri europeni care se află într-o situație de vulnerabilitate socială au un minimum de demnitate.

Această problemă atât de profundă ne afectează tinerii, bătrânii, precum și, din ce în ce mai mult, lucrătorii care au fost loviți de pierderea a 6 milioane de locuri de muncă doar în ultimii doi ani și de nivelul scăzut și de instabilitatea salariilor chiar dacă aceștia reușesc să-și păstreze slujbele.

Avem nevoie, fără îndoială, de o abordare sistemică care să abordeze și să rezolve cauzele problemelor, înăbușind problemele incipiente încă din fașă. Totuși, în același timp, în prezent nu putem să oferim răspunsuri imediate și urgente în ceea ce privește consecințele acestora. Și pentru aceasta, a ne asigura că cei care sunt vulnerabili în societatea noastră primesc un venit minim pentru a-și duce traiul și răspunsuri urgente care sunt menite să le dea posibilitatea de a ieși din această situație este nu numai o necesitate, ci și o cerință pe care ar trebui s-o sprijinim și una pe care acest raport o susține foarte bine.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE) , în scris. – (RO) În 2009 Europa a simțit din plin impactul crizei economice mondiale, iar efectele acestei perioade asupra nivelului sărăciei la nivel comunitar au fost cum nu se poate mai nefaste, mai ales pentru acei 17% dintre europeni care trăiau sub pragul sărăciei în 2008. Din păcate, această pondere, cel mai probabil, a crescut.

Abia acum, în 2010, începem să întrevedem speranța că situația economică generală s-ar putea îmbunătăți. Eforturile noastre cele mai puternice trebuie să se îndrepte către europenii cei mai loviți de criză, mai ales că 2010 este Anul european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

Având în vedere obiectivul de eradicare a sărăciei absolute și a sărăciei în rândul copiilor până în 2015, precum și ținta reducerii substanțiale a sărăciei relative, atrag, și eu, atenția asupra nevoii ca la nivelul Uniunii Europene să se urgenteze introducerea unor praguri naționale de venit minim, care să ofere o protecție în fața riscului de sărăcie și să asigure incluziunea socială a tuturor cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) În timp ce marcăm Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și Anul european de luptă împotriva sărăciei, din păcate, există deja peste 85 milioane de oameni în Uniunea Europeană care trăiesc sub nivelul de sărăcie. Deși șomajul este cauza principală a sărăciei, mulți europeni, chiar și cei care lucrează, se luptă cu sărăcia zilnic și nu au posibilitatea de a trăi din plin. Este absurd că venitul pe care-l primesc cei care lucrează este insuficient pentru a asigura o viață demnă pentru familiile acestora. Aș dori să vă reamintesc că creșterea economică în sine nu reduce sărăcia și excluziunea socială, iar timpurile grele nu fac decât să sporească sărăcia, în timp ce schemele de venit minim ne permit să apărăm oamenii cei mai vulnerabili. Garantarea veniturilor minime este un mijloc important și eficient de a învinge sărăcia, care sprijină integrarea socială și accesul la piața muncii și le oferă oamenilor oportunitatea de a trăi în condiții decente. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că, chiar și în timpul crizei, veniturile minime nu ar trebui să fie privite ca un element care mărește costurile, ci ca un instrument de bază pentru combaterea crizei, deoarece investiția timpurie în lupta împotriva sărăciei oferă cele mai multe beneficii prin reducerea cheltuielilor sociale pe termen lung. Prin urmare, pentru a respecta angajamentul asumat prin strategia Europa 2020, de eradicare a amenințării sărăciei și excluziunii pentru cel puțin 20 de milioane de oameni din Uniunea Europeană, Comisia Europeană trebuie să ia măsuri concrete și să propună o legislație europeană care ar asigura venituri minime în Europa pentru a combate sărăcia.

 
  
MPphoto
 
 

  Kinga Gál (PPE), în scris.(HU) În timpul crizei economice mondiale, în „Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale” și la trei zile după Ziua Mondială a Alimentelor, este deosebit de important ca sărăcia infantilă să primească atenția cuvenită la nivel european. La fiecare șase secunde, un copil moare de foame pe pământ. Sunt câteva milioane de copii subnutriți în Europa. Procentul copiilor care trăiesc în sărăcie, adesea cu dezavantaje multiple, este de 19% la nivel UE, depășind procentul populației totale cu 3%. Nevoia de atenție specială este, de asemenea, sprijinită de cifre, și strategia pentru drepturile copiilor la nivel UE trebuie, de asemenea, să acorde importanța cuvenită acestui fenomen. Criza economică mondială pe care o trăim astăzi nu este doar o povară pentru noi, ci și o oportunitate. O oportunitate pentru gândire creativă, pentru un schimb de abordare în viața de afaceri și o oportunitate pentru un schimb de paradigmă în modul nostru de gândire în ceea ce privește economia, societatea și mediul înconjurător, la care societățile noastre sunt din ce în ce mai receptive.

Solidaritatea socială și inițiativele locale pot contribui la reducerea sărăciei în rândul copiilor și a malnutriției. Ca urmare a inițiativei lansate recent în Ungaria, „Hrană suficientă pentru toți copiii!”, câteva mii de copii pot primi mese calde zilnic. În același timp, ca urmare a inițiativei lansate de călugărul franciscan Csaba Böjte în Transilvania, aproape 2000 de copii sunt hrăniți și supravegheați în 18 orfelinate și 40 de centre de îngrijire. În asentiment cu părerea organizației internaționale Eurochild, aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că combaterea sărăciei ar trebui să fie tratată nu doar ca o provocare economică, ci și ca un aspect referitor la drepturile copiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Pascale Gruny (PPE), în scris.(FR) În primul rând luarea în considerare a luptei împotriva sărăciei în strategia 2020 este, pentru mine, un progres semnificativ. Criza economică a intensificat problema sărăciei în ultimii ani. Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să încurajeze statele membre să înfrunte această problemă.

În al doilea rând, Fondul social european (FSE) este un instrument european esențial pentru combaterea sărăciei. Sunt raportoare pentru Fondul social european și sprijin utilizarea acestuia pentru a-i ajuta să se întoarcă la muncă pe oamenii care sunt cel mai departe de piața muncii. Acesta a fost rolul FSE-ului încă de când a fost înființat în baza Tratatului de la Roma, iar ocuparea forței de muncă trebuie să rămână obiectivul său principal.

În al treilea rând, sunt împotriva venitului minim fără contrapartidă, care ar trebui acordat doar oamenilor care nu sunt apți de muncă. Ocuparea forței de muncă este norma pentru reducerea sărăciei. Este singurul mod de a reda demnitatea tuturor.

În al patrulea rând, guvernele statelor membre au responsabilitatea de a lupta activ împotriva sărăciei. Europa este pregătită să le sprijine, să le completeze activitățile, însă nu li se poate substitui. Europa nu poate vindeca toate relele. Mai presus de toate, statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Zita Gurmai (S&D), în scris. – Când vorbim despre sărăcie, îi uităm adesea pe cei care nu sunt plătiți suficient la locurile lor de muncă. În această privință, sărăcia încă are o față feminină în Europa. Această situație dezavantajoasă a femeilor este structurală. Ele muncesc mai puțin căci muncă în gospodărie nu este recunoscută ca muncă legitimă. Dacă lucrează pe piața muncii, acestea câștigă mai puțin din cauza discriminării și a segregării. Să nu uităm: în concluzie, diferența de plată dintre sexe este de peste 17 % în Europa (ceea ce înseamnă că femeile muncesc cu 17 % mai mult pentru aceeași bani pe care îi primesc bărbații). Și, în cele din urmă, desigur, femeile primesc, de asemenea, pensii mai mici din cauza circumstanțelor descrise mai sus. Nu este acest lucru profund nedrept?

Putem rupe acest cerc vicios recunoscând că munca neplătită este muncă într-adevăr, încurajând femeile să lucreze și să-și câștige independența economică, atacând cauzele structurale ale segregării pieței muncii și acordând atenție problemelor femeilor atunci când reformăm schemele de pensie. S-ar putea să ne coste mai mult astăzi, dar pe termen lung mai puțină inegalitate și mai puțină sărăcie vor ajuta, de asemenea, la echilibrarea bugetelor noastre. Găsirea unei soluții la sărăcia femeilor ar fi benefică pentru noi toți – nu doar pentru femei, ci și pentru bărbați.

 
  
MPphoto
 
 

  Jaromír Kohlíček (GUE/NGL), în scris. (CS)Salut inițierea unei dezbateri cu privire la rolul venitului minim ca instrument în lupta împotriva sărăciei. Este incontestabil că în Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale acest tip de acțiuni este cât se poate de adecvat. Prima întrebare pe care aș dori să o adresez se referă la capacitatea explicativă a datelor oficiale cu privire la șomaj, venitul mediu, procentul de oameni care trăiesc în sărăcie și stabilirea unui prag de sărăcie. Venitul mediu este un indicator bazat pe cifre neverosimile, dacă nu false în întregime. Dacă adunați milioanele plătite către diverși manageri și salariile lucrătorilor cu venituri minime, cifra poate fi considerată de neîncredere. Atunci când se compară salarii, managerii și directorii ar trebui să fie luați în considerare separat. Mai mult decât atât, relația dintre veniturile cetățenilor – măsurate, de exemplu ca PIB pe cap de locuitor – are o legătură foarte slabă cu salariul minim. În Portugalia și Republica Cehă veniturile cetățenilor, măsurate cu ajutorul PIB-ului, sunt aproximativ la fel. Totuși, venitul minim variază cu aproape 50 %. „Pragul riscului de sărăcie” și „rata riscului de sărăcie” sunt pur și simplu incomprehensibile pentru biata mea putere de înțelegere. Când citesc că, în Suedia, rata riscului de sărăcie al populației este de 12 %, în Republica Cehă de 9 % iar în Luxemburg de 13 %, nu pot decât să mă mir. În ciuda acestor neajunsuri, acest raport este cu siguranță informativ.

 
  
MPphoto
 
 

  Ádám Kósa (PPE), în scris.(HU) Cât despre aspectele disputate pe care le-am ascultat în ceea ce privește venitul minim, mi se pare important să subliniez că trebuie să decidem nu doar pentru ziua de astăzi și de mâine, ci și pentru ziua de poimâine. Inactivitatea este mult mai distructivă decât cred sau știu mulți dintre noi. Cu toate acestea, oamenii cu handicap trăiesc acest lucru în fiecare zi. Aceștia nu au nevoie de un procent dintr-o singură cifră al îmbunătățirilor nivelurilor de venituri în timp ce sunt șomeri. Activitatea este cea care trebuie sporită și încurajată cu orice preț. Mai mult decât atât, gerontologia și cercetarea stilului de viață ar trebui sprijinite. Investițiile moderne, inovative care îmbunătățesc viața de zi cu zi și care sprijină adaptarea și accesul trebuie facilitate. Haideți să nu legalizăm și să consolidăm dependența, sporind masele de dependenți și de cetățeni nevoiași. Aceasta, de asemenea, este un stigmat care se perpetuează, lucru imposibil de susținut.

Resursele necesare pentru rezervele sociale sunt deosebit de dificil de obținut din surse publice (impozite) în scădere. Oamenii a căror situație se înrăutățește în permanență sunt cei cu nevoi reale, cei care sunt în incapacitate și trăiesc cu handicapuri grave: vedem din ce în ce mai multe exemple de abuz răspândit, de exemplu, în domeniul pensiilor de handicap, care distrug rezervele standard. Revenind la îmbătrânire: rata de dependență este în continuă creștere, ceea ce înseamnă că va scădea și valoarea rezervelor sociale existente din cauza lipsei unui număr suficient de cetățeni activi care să asigure nivele adecvate de beneficii sociale și un venit minim. Numărul de cetățeni europeni activi va scădea cu câteva milioane chiar în decada următoare. Acest lucru prevestește o deteriorare a vieții celor care sunt într-adevăr nevoiași, lucru care nu ar trebui tolerat.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Doamnelor și domnilor, potrivit statisticilor, problema sărăciei afectează 16 % dintre cetățenii Uniunii Europene. Printre principalele cauze ale creșterii numărului de oameni săraci în statele membre ale Uniunii Europene sunt lipsa educației adecvate și neadaptarea competențelor la cerințele pieței muncii. Sărăcia este, de asemenea, asociată cu o povară psihologică enormă și cu frica, stresul și inabilitatea de a face alegeri adecvate. Acești factori indică faptul că oamenii afectați de sărăcie trebuie să lupte foarte adesea cu încă o problemă – cea a excluziunii sociale.

Copiii din familii sărace sunt privați de oportunitățile de care se bucură copiii din familii cu o situație mai bună. Tinerii care cresc într-un asemenea mediu nu au nici oportunitățile și nici modelele de comportament adecvate care să-i ajute, pe viitor, să scape din acest cerc închis al sărăciei. Anul 2010 a fost declarat Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Avem, prin urmare, o oportunitate unică de a prezenta întregii comunități internaționale problemele săracilor și ale celor excluși social și de a sugera soluții concrete.

 
  
MPphoto
 
 

  Katarína Neveďalová (S&D), în scris. (SK) În Uniunea Europeană, acest an a fost dedicat luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Totuși, haideți să ne întrebăm care sunt măsurile luate de UE pentru a combate sărăcia. În prezent, există 80 milioane de oameni care trăiesc sub pragul de sărăcie în UE, care reprezintă 17% din populația UE. Persoanele cele mai afectate din acest grup sunt de mult timp nu doar cetățenii în vârstă, și mai ales tinerii. Deși rata șomajului în UE este, în medie, de 10 %, cifra este de două ori mai mare pentru tineri – 21 % și, în unele țări, precum Spania, este chiar de 40 %. Prin urmare, sărăcia amenință mai ales tinerii. Pentru dezvoltarea viitoare a UE, este prin urmare important să asigurăm nu numai un salariu minim, ci și locuri de muncă, mai ales pentru tineri. Este foarte dificil pentru cineva care-și termină educația să-și găsească un loc de muncă. Putem vorbi despre învățarea de-a lungul vieții, dar și acesta are un obiectiv direct – acela de a pregăti pe cineva pentru o profesie. Prin urmare, apelez la reprezentanții UE. Să adoptăm măsuri care să îmbunătățească condițiile pentru tineri și în acest fel să încurajăm o societate sănătoasă în viitor. Tinerii sunt viitorul Uniunii Europene și al întregii lumi.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL) Sărăcia și excluziunea socială încalcă demnitatea umană și drepturile fundamentale ale omului. Obiectivul principal al programelor de sprijin al veniturilor ar trebui să fie scoaterea oamenilor din sărăcie și oferirea posibilității ca aceștia să aibă o viață demnă. Ultimele statistici sunt înfricoșătoare. În prezent, există peste 1,4 miliarde de oameni în lume și în jur de 85 de milioane în Uniunea Europeană care trăiesc în sărăcie. Parlamentul European și statele membre ar trebui să ia mai multe măsuri pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a îmbunătăți calitatea acestor locuri de muncă și nivelurile salariilor, precum și pentru a garanta pensii corecte, beneficii și alocații pentru familii. Este vital să asigurăm acces universal la serviciile publice de înaltă calitate. Una dintre propunerile Parlamentului European este stabilirea unui nivel al venitului minim de cel puțin 60 % din venitul mediu dintr-un anumit stat membru. În Polonia nivelul venitului minim este în prezent de circa 42 % din venitul mediu. Creșterea salariului minim ar ajuta la scoaterea adulților și a oamenilor în vârstă din sărăcie și le-ar oferi dreptul la o viață demnă, și de asemenea, le-ar oferi tuturor copiilor oportunitatea de a stimula dezvoltarea acestora și de a dobândi o educație. În ceea ce privește chestiunea educației, este extrem de important să luăm măsuri eficiente, mai întâi de toate pentru a combate factorii care contribuie la renunțarea prematură a copiilor din sistemul educațional la educație, precum și pentru a îmbunătăți nivelul formării vocaționale. Cred că trebuie să creăm o bază pentru implementarea măsurilor concrete și a strategiilor politice care să extindă accesul tinerilor la educație, de exemplu, prin burse sau împrumuturi și subvenții pentru studenți.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. – (RO) Obiectivul stabilit de Strategia UE 2020 de a reduce numărul europenilor care trăiesc sub nivelul de sărăcie cu 25%, reprezentând mai mult de 20 de milioane de persoane, trebuie să contribuie la elaborarea unor politici naționale care să-și protejeze cetățenii împotriva riscului sărăciei.

Femeile reprezintă un segment important al populației amenințate de sărăcie din cauza șomajului (rata șomajului crescând de la 7,4%, în 2008, la 9%, în 2009), a responsabilităților de îngrijire nepartajate, a locurilor de muncă precare și slab remunerate, a discriminărilor salariale și a pensiilor mai mici. În România trăiesc în sărăcie 25% dintre femei (la nivel european media este de 17%) și 33% dintre copii. România este a doua țară din Uniunea Europeană cu cei mai mulți săraci, 23% din populație. Salariul minim abia dacă ajunge la 140 de euro, iar salariul mediu brut nu sare de 460 de euro.

Solicit statelor membre măsuri concrete, care să vizeze crearea de locuri de muncă decente și durabile, să promoveze sisteme adecvate de venit și de protecție socială pentru a preveni și reduce sărăcia, în special sărăcia extremă, și strategii pe termen lung și mediu, care să includă perspectiva de gen și care să fie integrate în toate domeniile de politică relevante.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) În Uniunea Europeană, anul 2010 este Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Unul din șase europeni sau 17 % din populație trăiesc sub pragul de sărăcie. În Polonia, acesta reprezintă cam 6,5 milioane de oameni. Sărăcia poate afecta pe toată lumea. Este suficient să-ți pierzi serviciul sau să te îmbolnăvești grav. Rândurile săracilor sunt din ce în ce mai mult mărite de oamenii care au locuri de muncă. Sărăcia afectează cel mai adesea copiii și bătrânii, angajații tineri din sectorul privat, absolvenții, familiile cu mulți copii și oamenii care au de achitat împrumuturi.

Este obligația Parlamentului să fie eficient în ceea ce privește înăbușirea și combaterea cauzelor sărăciei. Obiectivul nostru este să reducem numărul săracilor cu 20 de milioane până în 2020. Pe primul loc în strategiile naționale pentru combaterea sărăciei ar trebui să fie garantarea sprijinului material adecvat pentru săraci, favorizarea accesului mai ușor la piața muncii și oferirea unor oportunități pentru educație, precum și asigurarea unor servicii publice de înaltă calitate pentru toți.

La fel de importante sunt aspectele sociale și cele etice. Sărăcia este, de asemenea, o stare de spirit asociată cu pierderea demnității și umilirea. De fapt, schimbarea acestei atitudini este unul dintre cele mai dificile aspecte în combaterea sărăciei. Avem nevoie în acest caz de asistență psihologică eficientă și de viteză în oferirea ajutorului. Strategiile naționale trebuie să fie compatibile cu inițiativele sprijinite de Fondul social european si de proiectele programului PROGRESS al UE. Fie ca anul 2010 să fie o oportunitate ca dialogul social să ducă la ratificarea Cartei sociale europene de către toate statele membre ale Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathleen Van Brempt (S&D), în scris.(NL) La câteva zile după Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și cu două luni înainte de sfârșitul Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, Parlamentul European are posibilitatea de a se face auzit tare și răspicat. Este o singură alegere pe care trebuie să o facem aici: va fi anul 2010 un an al cuvintelor frumoase și al promisiunilor goale cu privire la reducerea sărăciei sau luăm o măsură concretă care să ajute milioane de europeni? Parlamentul poate opta pentru cea din urmă opțiune, solicitând Comisiei să facă o propunere pentru o directivă cadru care să prevadă principiul unui venit minim adecvat în Europa. La urma urmei, există diferențe excesive în cadrul UE în prezent, unele țări neavând deloc un venit minim. Totuși, chiar și în țările care se descurcă mai bine, precum Belgia, veniturile pentru integrare sunt încă sub pragul riscului de sărăcie. Cred că toată lumea merită oportunități egale. De fiecare dată când oamenii sunt împinși sub pragul riscului de sărăcie, aceștia sunt privați de aceste oportunități și acest lucru se manifestă la nivele diferite (precum sănătatea, locuințele și șansele de ocupare a forței de muncă). Mai mult decât atât, dacă chiar ne dorim să ne apucăm de treabă pentru a realiza obiectivele UE 2020, nu ne putem permite să-i părăsim pur și simplu pe oameni.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

 

7. Ședință solemnă - Alocuțiunea lui Ban Ki-Moon, Secretar General al Organizației Națiunilor Unite
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președintele. – Domnule Secretar-General, stimați invitați, dragi colegi și prieteni, este o mare onoare pentru noi să-l primim la Parlamentul European, în prima sa vizită oficială, pe excelența sa, Secretarul General al Națiunilor Unite, Dr. Ban Ki-moon.

Această vizită are loc într-un moment oportun. Luna trecută, la summitul Națiunilor Unite privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, am avut ocazia să ne revizuim realizările și să vedem ce mai trebuie făcut. Duminica trecută a fost Ziua internațională a eradicării sărăciei. Mai avem două luni până la Cancún. Sperăm să obținem un acord obligatoriu și să se adopte unele decizii cruciale și măsuri practice. Suntem, de asemenea, martorii unor evoluții importante care afectează securitatea globală și ai unor evenimente în Orientul Mijlociu, Asia și Africa.

Cu toate acestea, vizitele Secretarului-General al Națiunilor Unite ar fi întotdeauna oportune, pentru că noi, Națiunile Unite și Uniunea Europeană, avem o responsabilitate comună față de chestiunile globale. Așa cum ați scris cu câteva minute în urmă în cartea de aur a Parlamentului European, suntem aliați naturali. Este adevărat; simțim la fel. Veți vorbi în fața Parlamentului nostru și a cetățenilor noștri în câteva momente.

Parlamentul European a fost întotdeauna forța motrice din spatele politicilor europene ambițioase. Așa înțelegem noi aspirațiile cetățenilor noștri. Aceștia îți doresc o Europă a solidarității, a solidarității în Europa, dar și a solidarității cu toate popoarele din întreaga lume, a solidarității cu națiunile care nu pregetă să asigure faptul că cetățenii lor trăiesc în condiții demne. Dar demnitatea nu înseamnă doar eliberarea de foamete, boli și violență. Înseamnă și libertatea de a realiza ambițiile educației și implicării active în viața socială și politică. Demnitatea înseamnă, de asemenea, libertatea credinței și respectarea diferențelor.

Domnule Secretar-General, suntem convinși că împărtășiți aceste aspirații. Angajamentul dumneavoastră neobosit și plin de pasiune față de valorile pe care Națiunile Unite și Uniunea Europeană le dețin în comun este foarte important pentru noi. Suntem nerăbdători să vă ascultăm.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Ban Ki-moon, Secretarul-General al Națiunilor Unite.(FR) Domnule Președinte, domnule Welle, domnilor miniștri, doamnelor și domnilor, bună ziua.

Îmi fac o mare onoare să mă adresez aici Parlamentului European.

Doamnelor și domnilor, ați fost trimiși la Strasbourg de către cetățenii țărilor dvs. pentru a construi o Europă mai puternică pentru secolul XXI.

Eu însumi am venit pentru că sunteți vocea democratică a poporului european, adică a aproape 500 de milioane de oameni.

Adoptați bugete, adoptați legislație și dezbateți cu un spirit extraordinar.

Sunteți legătura vitală dintre nivelurile globale, regionale și locale.

Sunteți un mijlocitor foarte puternic al păcii, stabilității și prosperității în propria dvs. regiune.

De asemenea, jucați un rol esențial în formularea politicilor ale căror domenii de aplicare se extind dincolo de granițele dvs.

Responsabilități dvs. vor crește, având în vedere posibilitățile pe care le oferă Tratatul de la Lisabona.

Suntem foarte încântați de acest progres.

Națiunile Unite și Uniunea Europeană sunt parteneri într-un mod firesc. Avem o semnificație reală pentru oamenii din țările din întreaga lume.

Milioane de fete și băieți săraci merg la școală, miliarde de tineri sunt imunizați împotriva unor boli mortale și mii de soldați mențin pacea din Liban până în Africa Centrală, în Cipru și dincolo de el, toate ca rezultat al parteneriatului și generozității extraordinare și a capacității de conducere a Europei. Trebuie să aprofundăm și să dezvoltăm această activitate.

Ne confruntăm cu numeroase provocări și crize multiple. Dar în lume se întâmplă ceva diferit – un moment unic, ca cel în care a fost inventat becul. Țară după țară, lider după lider ajung să recunoască că cel mai bun mod de a aborda provocările noastre este să facem acest lucru împreună – împreună cu Națiunile Unite și împreună cu toți membrii Uniunii Europene. Nicio națiune, niciun grup și nicio regiune nu pot face acest lucru în izolare. Dacă ne vom împărți sarcinile. ne vom împărți și beneficiile.

Prin urmare, astăzi, aș vrea să vorbesc despre solidaritate – despre felul în care Uniunea Europeană și Națiunile Unite împreună pot aborda temerile reale ale oamenilor reali. Peste tot observăm valuri de îngrijorare. Locurile de muncă sunt puține, tensiunile sunt mari, oamenii suferă, furioși și dezamăgiți. Aceasta a dus la deteriorarea încrederii în instituții și în conducători, precum și între vecini. Trăim vremuri de încercare, chiar și într-o zonă prosperă precum Europa.

Cred că putem trece testul. Împreună, am conturat o viziune a muncii noastre – o definiție precisă a amplelor provocări ale timpurilor noastre. Am mobilizat sprijinul global pentru acțiunea comună. Vreau să fiu clar: suntem datori față de populație, care cere, pe bună dreptate, rezultate. Nu e momentul să ținem simple discursuri, ci să dăm curs acestor discursuri și să trecem la fapte.

Aș dori să subliniez trei provocări globale: în primul rând, combaterea sărăciei extreme în jurul lumii, în al doilea rând, combaterea schimbărilor climatice și, în al treilea rând, construirea unei lumi fără arme nucleare.

Vreau să detaliez. Mai întâi, provocarea sărăciei. Luna trecută, lideri din întreaga lume s-au adunat la summitul Națiunilor Unite privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului de la New York. Avem vești bune – s-au înregistrat progrese majore în combaterea sărăciei extreme și a foametei, în participarea la educație și sănătatea copiilor, menținerea unor ape curate și în combaterea malariei, a tuberculozei și a HIV/SIDA.

Cu toate acestea, realizările noastre sunt inegale. Ne lovim de obstacole. Negocierile comerciale la nivel mondial au stagnat, creând subvenții dăunătoare și un regim incorect, care privează țările în curs de dezvoltare de noi oportunități. Prețurile în creștere fac inaccesibile medicamentele esențiale pentru mulți dintre cei cu cele mai mari nevoi. Aproape un miliard de persoane se duc la culcare flămânzi în fiecare seară. Numai anul acesta, alte 64 de milioane de persoane vor ajunge să trăiască în condiții de sărăcie extremă.

Toate acestea impun relansarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor până în 2015. Iată ce am convenit mai exact la recentul summit privind ODM. Vom spori resursele și vom crește responsabilitatea. Îi felicit pe acei membri ai Uniunii Europene care și-au asumat angajamente puternice, în ciuda presiunilor fiscale. Putem strânge cureaua fără să închidem ochii la provocările comune.

Vă solicit tuturor să susțineți Națiunile Unite atunci când este nevoie urgentă de măsuri speciale. Trebuie să ne concentrăm pe creștere bazată pe locuri de muncă – muncă decentă. Investițiile în energia curată și regenerabilă este esențială pentru relansarea creării de locuri de muncă și a inovației. Acolo unde oamenii suferă de foame, trebuie să-i ajutăm să se ajute singuri.

Vă mulțumesc pentru investițiile în Facilitatea pentru alimente a Uniunii Europene, în valoare de 1 miliard de euro. Trebuie să direcționăm resursele către locurile în care vor avea cel mai mare impact – în special, sănătatea și emanciparea femeilor. Luna trecută, am reușit să generăm angajamente în valoare de 40 de miliarde de dolari pentru următoarea perioadă de cinci ani pentru Strategia noastră globală pentru sănătatea femeilor și copiilor. Acesta este cel mai încăpățânat dintre Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Unii ne-ar spune să optăm pentru obiective ușor de atins, dar nu cred în astfel de victorii. Trebuie să luptăm pentru obiectivele cel mai greu de atins și persoanele cel mai greu de abordat din locurile în care este cel mai greu de ajuns. Putem salva viața a peste 16 milioane de femei și copii.

A doua noastră mare provocare este schimbările climatice. Și aici, viziunea și vocea Europei au fost esențiale.

Oamenii de știință avertizează că evenimentele meteo extreme la care am fost martori în multe țări ar putea și primul act al viitorului nostru. Am fost martori la incendii devastatoare în Rusia și inundații epice în Pakistan. Cu toate acestea, trebuie să fim mereu atenți să facem legătura între evenimentele meteo specifice de schimbările climatice. Nici nu trebuie să ne facem că nu vedem ceea ce este cât se poate de clar. Mesajul este clar: cu cât întârziem mai mult, cu atât mai mult va trebui să plătim – sub formă de competitivitate, resurse și vieți umane. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a reduce riscurile climatice, să ne consolidăm optimismul și să sprijinim țările în curs de dezvoltare pentru îndeplinirea obiectivului de creștere pe bază de energie curată.

Copenhaga nu a fost perfectă, dar ne-a oferit o bază importantă pentru a merge mai departe. De atunci, am progresat în privința unor chestiuni importante legate de punerea în aplicare, precum adaptarea, cooperarea tehnologică și măsurile de reducere a despăduririlor. În ceea ce privește angajamentele față de reducerea efectelor, finanțarea pe termen lung, monitorizarea și verificarea și viitorul Protocolului de la Kyoto, lucrurile au avansat mai încet. La următoarea conferință ONU privind schimbările climatice de la Cancún, trebuie să progresăm în ceea ce privește aspectele față de care există un consens. Cât despre chestiunile încă nerezolvate, guvernele trebuie să convină asupra modului în care vor acționa în continuare pentru a le soluționa.

Invit toate părțile să dea dovadă de flexibilitate și de solidaritate și să aibă curajul de a ajunge la un compromis, dacă va fi cazul. Sănătatea, securitatea și prosperitatea a milioane de persoane depind de aceasta. Nu avem timp de pierdut.

În primul rând, finanțele sunt esențiale pentru construirea încrederii și încurajarea luării de măsuri. Există o lipsă mare de încredere între lumea în curs de dezvoltare și lumea dezvoltată. Metoda cea mai rapidă de soluționare a acestei probleme este furnizarea de sprijin financiar pentru cei care nu dețin niciun fel de capacități.

Invit toate țările în curs de dezvoltare, inclusiv pe cele reprezentate în acest Parlament august, să pună la dispoziție partea lor de 30 de miliarde de dolari pentru finanțarea inițială rapidă promisă la Copenhaga pentru perioada 2010-2012. Mulți văd acest lucru ca un test cu hârtie de turnesol a angajamentului țărilor industrializate de a progresa în privința negocierilor mai ample. Trebuie, de asemenea, să generăm 100 de miliarde de dolari anual până în 2020. Aceasta a fost o promisiune pe care au făcut-o țările dezvoltate la Copenhaga. Anul acesta, Grupul meu consultativ la nivel înalt privind finanțarea schimbărilor climatice a fost activ și va veni cu mai multe opțiuni privind modul de a genera 100 de miliarde de dolari anual pentru țările în curs de dezvoltare până în 2020.

Schimbările climatice sunt o parte esențială a agendei mai ample privind dezvoltarea durabilă. Iată de ce, recent, am creat un grup la nivel înalt privind sustenabilitatea globală coprezidat de președintele Halonen al Finlandei și președintele Zuma al Africii de Sud. Misiunea lor va fi să unească numeroasele puncte diferite care sunt interconectate și să găsească calea corectă printre provocările economice, sociale și de mediu interdependente ale următoarelor decade.

În acest sens, capacitatea de conducere a Europei – a dvs. – va fi esențială. Europa a fost un motor istoric de creștere și schimbare. Acum, când guvernele nu fac nimic – când trenul a lovit tampoanele în negocierile noastre privind schimbările climatice sau alte aspecte – Europa poate fi locomotiva care trage mai departe. Puteți trage, puteți împinge și puteți readuce vagoanele înapoi pe șine. Puteți să ne mențineți în mișcare în direcția corectă.

Progresăm împreună, de asemenea, în privința construirii unei lumi nu numai mai curate, ci și mai sigure. Aceasta este a treia provocare globală pe care doresc să v-o prezint astăzi.

Obiectivul obținerii unei lumi fără arme nucleare este un subiect de mare interes pentru membrii acestui Parlament. Vă felicit pentru faptul că dezbateți chestiuni referitoare la dezarmare, adresând întrebări oportune și solicitând să se înregistreze noi progrese. Vă mulțumesc pentru rezoluția dvs. din aprilie 2009 care susținea dezarmarea nucleară totală și solicita o propunere de convenție privind armele nucleare.

Astăzi, simțim un nou impuls pentru îndeplinirea angajamentelor în materie de dezarmare. Acest progres va continua dacă și numai dacă vocile poporului va fi pe deplin reflectată în aspectele naționale și regionale și dacă jumătatea de miliard de locuitori ai Uniunii Europene vor vorbi în armonie în această privință, uniți de vocile din alte regiuni.

Apreciez și susțin sprijinul dvs. față de propunerea mea în cinci punte privind dezarmarea nucleară și neproliferarea, precum și al numeroși lideri, inclusiv a Uniunii Interparlamentare. Depunem eforturi pentru a elimina și alte arme de distrugere în masă, pentru a stopa comerțul cu arme mici și ușoare și pentru a contracara riscul ca materiale nucleare să ajungă în mâinile teroriștilor. Trebuie să depășim această eră supraînarmată și subdezvoltată și să deschidem o eră mai sigură pentru toți.

Sunt provocări majore și obiective importante – chestiuni diverse cu un numitor comun, și anume solidaritatea globală. Creștem sau cădem împreună, așa că trebuie să fim atenți să nu de divizăm – la nivel mondial și la nivel de comunități.

Cu aproape șapte ani în urmă, predecesorul meu, Kofi Annan, a luat cuvântul în fața dvs. În discursul său, a solicitat cu putere ca Europa să profite de ocaziile pe care le oferă imigrarea și să nu cedeze în fața celor care îi demonizează pe cei nou-veniți, numindu-i „ceilalți”. Aș vrea să pot spune azi că situația în Europa s-a îmbunătățit între timp, dar, ca prieten al Europei, sunt foarte îngrijorat.

Aproape că este un clișeu să spunem că nașterea Uniunii Europene a pus capăt la secole de război și a adus pacea durabilă pe continent, dar rămâne un mare adevăr și o rază de speranță. Europa a fost un motor extraordinar al integrării, unind națiuni și culturi și creând astfel un întreg care este cu mult mai mare decât suma părților sale. Dar, pentru Europa, câștigarea păcii a fost motto-ul secolului trecut.

Provocarea europeană a secolului XXI este toleranța la interior. Incluziunea și construirea unor comunități diverse este o sarcină la fel de complexă precum cea pe care Europa a avut-o după Al Doilea Război Mondial. Nimic din toate acestea nu este ușor. Migranții, din interiorul Europei sau din afara ei, suferă într-un mod disproporționat din cauza șomajului, a discriminării și a inegalității de șanse în școli și la locul de muncă. Se naște o tendință periculoasă – o nouă politică a polarizării.

(Aplauze)

Unii se joacă cu temerile oamenilor. Ei caută să invoce valori liberale pentru cauze neliberale. Acuză imigranții de încălcarea valorilor europene.

(Aplauze)

Dar, mult prea des, acuzatorii sunt cei care subminează aceste valori – și astfel însăși ideea a ceea ce înseamnă să fii un cetățean al Uniunii Europene.

Cele mai negre capitole ale Europei s-au scris într-un astfel de limbaj. În prezent, principalele ținte sunt imigranții de credință musulmană. Europa nu-și poate permite să cadă pradă unor stereotipuri care închid mințile și alimentează ura. Lumea nu își poate permite o Europă care să facă asta.

(FR) Europa modernă se bazează pe drepturile omului și pe valorile fundamentale ale umanității. Prin urmare, ambiția noastră este să obținem un continent unit, care nu este divizat de diferențe etnice sau religioase. O Uniune în care toți copiii, indiferent de originea părinților lor, au aceeași șansă de succes.

Am încredere în modelul european, într-o Europă care reprezintă nu numai o entitate geografică, ci și un ideal. Traversăm vremuri dificile. Tocmai din acest motiv trebuie să continuăm să dăm dovadă de solidaritate.

Trebuie să fim pe măsura provocărilor de la nivel global. Am menționat trei dintre ele astăzi: combaterea sărăciei, schimbările climatice și construirea unei lumi fără arme nucleare.

Vă invit, stimați deputați în Parlamentul European, să dați dovadă de capacitate de conducere și de solidaritate, atât la nivelul Europei, cât și în afara ei. Așa cum a spus acel om renumit din Alsacia, Albert Schweitzer, primul pas către dezvoltarea unor norme etice este un sentiment de solidaritate față de alte ființe umane.

Nu mă îndoiesc că Europa, un simbol al solidarității, va dovedi că este echivalentă cu acest lucru.

(Parlamentul, în picioare, ovaționează vorbitorul).

 
  
MPphoto
 

  Președintele. – Domule Secretar-General, vă mulțumesc pentru cuvintele dvs. încurajatoare, precum faptul că Uniunea Europeană dă dovadă de capacitate de conducere, solidaritatea noastră, precum și faptul că este o locomotivă a trenului nostru global. Sunt foarte sigur că vom reuși să menținem vagoanele pe șine. Atât pentru Națiunile Unite, cât și pentru Uniunea Europa cel mai important cuvânt este „unitate”. Noi spune că suntem uniți în diversitate, așa că haideți să cooperăm. Să încercăm să obținem o lume mai bună, pentru toate națiunile, Națiunile Unite. Vă mulțumesc foarte mult încă o dată.

(Aplauze)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Roberta ANGELILLI
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Michał Tomasz Kamiński (ECR).(PL) Doamnelor și domnilor, acum câteva ore, a avut loc un atac terorist brutal asupra unuia dintre birourile partidului meu din Polonia. În urma acestui atac, doi oameni au murit, inclusiv un membru al personalului Parlamentului nostru, care lucra pentru unul dintre colegii noștri deputați. Sper că Parlamentul va condamna acest act brutal de agresiune politică, fără precedent în istoria țării mele, în urma căruia doi oameni au murit, și că va condamna foarte clar metodele violenței și a omorârii unor membri ai opoziției din politică.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Vă mulțumesc, dle Kamiński. Așa cum ați văzut, acest Parlament și-a exprimat solidaritatea față de victimele acestui act absolut inacceptabil.

 

8. Votare
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct este votarea.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: vă rugăm să consultați procesul-verbal)

 

8.1. Raportările statistice cu privire la transportul maritim de mărfuri și pasageri (A7-0217/2010, Brian Simpson) (vot)

8.2. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Nordjylland/Danemarca (A7-0270/2010, Barbara Matera) (vot)

8.3. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: NXP Semiconductors/Țările de Jos (A7-0269/2010, Barbara Matera) (vot)

8.4. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Qimonda/Portugalia (A7-0271/2010, Barbara Matera) (vot)

8.5. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Cataluna automocion/Spania (A7-0272/2010, Barbara Matera) (vot)

8.6. Sistemul de control și executare aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (A7-0260/2010, Carmen Fraga Estévez) (vot)

8.7. Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (A7-0262/2010, Jarosław Leszek Wałęsa) (vot)

8.8. Femeile cu locuri de muncă precare (A7-0264/2010, Britta Thomsen) (vot)
MPphoto
 

  Președinta. – Aici se încheie votarea.

 

9. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: Carmen Fraga Estévez (A7-0260/2010)

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Doamnă președintă, și eu aș vrea să-i mulțumesc raportoarei și Consiliului pentru ceea ce au făcut ca să ajungă la un acord. Cred că a fost un pas înainte semnificativ în ceea ce privește progresul și recunoașterea pe care Tratatul de la Lisabona le acordă Parlamentului și, în mod specific, Comisiei pentru pescuit, și cred că va fi un pas decisiv înainte pentru asigurarea faptului că viitoarele acorduri în materie de pescuit vor fi purtate folosind procedura legislativă ordinară.

Aceasta este ceea ce aș dori să subliniez în acest acord.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Controlarea vaselor angajate în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate este esențială și ar trebui efectuată într-un mod eficient, eficace și cât mai frecvent posibil, acordându-se o atenție specială zonelor în care riscul pescuitului ilegal este cel mai mare. Iată de ce avem nevoie foarte mare de noile măsuri de control introduse de regulamentul care a fost adoptat. Sistemele de control utilizate de organizațiile pescărești regionale ar trebui transpuse în legislație Uniunii astfel încât să evităm întârzierile și portițele de scăpare din punct de vedere juridic care se deschid din cauza caracterului complicat al procedurilor. De asemenea, împărtășesc opinia autoarei conform căreia justificarea acestor întârzieri citând lipsa de resurse umane nu poate fi acceptată.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Doamnă președintă, am votat pentru acest raport pentru că sunt de acord cu autoarea lui că sistemul de control și executare adoptat de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est trebuie transpus rapid în legislația UE. Mă refer în special la acele dispoziții noi care introduc în mod specific un nou sistem de control aplicat de statul portului, care va închide porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul respectiv.

Cu toate acestea, sunt foarte sigur că, atunci când aceste modificări vor fi aplicate, vor trebui evaluate anumite soluții de compromis și va fi esențial să se procedeze la eventuale ajustări care ar putea rezulta, atât timp cât sunt considerate fezabile din punctul de vedere al convenției însăși.

 
  
  

Recomandare: Jarosław Leszek Wałęsa (A7-0262/2010)

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Doamnă președintă, acest acord va însemna, de asemenea, să luptăm pentru a-i apăra pe pescari, să combatem pescuitul ilegal, va însemna măsuri de control – care trebuie să reglementeze politica în domeniul pescuitului – și încă un pas către pescuitul durabil.

Va însemna, de asemenea, niveluri de control mai ridicate și apărarea pescarilor și a sectorului în Europa. Prin urmare, sunt foarte bucuroasă că am ajuns la acest acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Obiectivul fundamental al Convenției viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est este utilizarea optimă a resurselor de pescuit în teritoriile vizate de acord. Ar trebui amintit faptul că convenția vizează să asigure o cooperare internațională amplă și utilizarea cercetării științifice pentru a asigura utilizarea cât mai eficace posibil a resurselor pescărești marine.

Modificările fundamentale aduse convenției vizează simplificarea structurii Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, reformarea formulei de contribuții la buget, definiții noi ale obligațiilor diferitelor părți și reformarea procedurii de soluționare a litigiilor. Sunt în asentimentul raportoarei și cred că aceste modificări vor fi benefice pentru interesele Uniunii Europene, care, mulțumită convenției în cauză, are permisiunea să pescuiască în aceste teritorii.

 
  
  

Raport: Britta Thomsen (A7-0264/2010)

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Doamnă președintă, am votat în favoarea acestei inițiative pentru că, atunci când vorbim despre muncă precară, vorbim încă o dată despre inegalitatea și discriminarea pe care le trăiesc femeile în Europa.

Criza economică a mărit această inegalitate pentru că a avut un impact asupra locurilor de muncă plătite mai slab ocupate în special de femei, care implică munca casnică și de îngrijire, care, conform cercetărilor, reprezintă 31,5 % din locurile de muncă din întreprinderi, inclusiv locurile de muncă cu fracțiune de normă. Diferențele de salarizare au, de asemenea, un impact asemănător în Europa, iar lipsa securității afectează și locurile de muncă ocupate de femeile care au o pregătire profesională mai înaltă.

Lipsa responsabilității comune între femei și bărbați la domiciliu este unul dintre motivele acestei lipse a securității și al acestei discriminări. Trebuie să depunem eforturi pentru a asigura faptul că deținem servicii de înaltă calitate pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă și că femeile pot accesa piața muncii în condiții mai bune. Aș dori să adaug că femeile imigrante prestează munca femeilor europene astfel încât să putem accesa piața muncii.

Pe scurt, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a obține o egalitate reală.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Pe piața muncii a avut loc o trecere de la formele standardizate de ocupare a forței de muncă la cele nestandardizate și, prin urmare, trebuie să împiedicăm angajatorii să acorde prioritate formelor celor mai ieftine și mai avantajoase de ocupare a forței de muncă, care duce la locuri de muncă nesigure.

Angajații care ocupă locurile de muncă cele mai vulnerabile, unde nici cele mai elementare standarde în materie de sănătate și siguranță nu sunt îndeplinite și unde nu se oferă niciun fel de protecție împotriva discriminării, nicio protecție socială și nicio formă de reprezentare colectivă, trebuie protejați împotriva condițiilor de muncă care duc la precarizare și împotriva exploatării. Prin urmare, sprijin protecția lucrătorilor prin introducerea unor standarde sociale minime pentru angajați, asigurarea egalității de acces la asistența medicală și pensii de vârstă, precum și garantarea unei salarizări adecvate și a unui timp de lucru rezonabil. În opinia mea, statele membre nu ar trebui să permită ca locurile de muncă obișnuite să devină nesigure, prin introducerea unor reglementări stricte în materie de ocupare a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Doamnă președintă, actuala criză economică și financiară a agravat problema femeilor cu locuri de muncă precare. Având în vedere că, adesea, acestea trebuie să îmbine munca cu angajamentele față de familie, se află într-o poziție de negociere mai slabă, care deseori duce la înrăutățirea condițiilor de lucru.

Am votat pentru acest raport pentru că sunt de acord cu necesitatea combaterii acestei probleme, invitând statele membre și partenerii sociali să alinieze într-o mare măsură normele lor legislative și contractuale privind munca standard și munca atipică, fără să subestimeze riscul real al unei creșteri posibile a muncii nedeclarate. Prin urmare, invităm Comisia și toate statele membre să dezvolte strategii noi concrete referitoare la munca precară care să țină seama de principiul echilibrului între genuri.

Acest raport îndeamnă, de asemenea, Comisia să prezinte o propunere privind punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare între bărbați și femei. Trebuie să reamintim statelor membre să transpună Directiva 2006/54/CE fără nicio altă întârziere. Prin urmare, invităm statele membre să faciliteze dezvoltarea îngrijirii pentru copii și a rețelelor de îngrijire și să pună în aplicare toate măsurile menite să permită femeilor care aleg să lucreze cu normă întreagă, îmbunătățind astfel participarea lor pe piața muncii și independența economică.

 
  
MPphoto
 

  Andrea Češková (ECR).(CS) Am votat împotriva adoptării acestui raport referitor la femeile angajate în condiții de muncă precare pentru că consider că munca cu fracțiune de normă, munca temporară și alte forme similare de contract sunt un beneficiu pentru femeile de pe piața muncii, în special pentru femeile care îngrijesc copii și care vor și să lucreze. Aceste forme de muncă flexibile sunt foarte benefice, în opinia mea, și ar trebui să le susținem mai mult, astfel încât, dimpotrivă, angajatorii să fie interesați să le folosească, iar femeilor să li se dea mai multe oportunități de decizie.

În același timp, nu pot fi de acord cu stabilirea de cote în ceea ce privește îngrijirea copiilor: de exemplu, să spunem că, până în 2013, 33% dintre copiii cu vârste de până la trei ani vor fi incluși în sisteme de îngrijire colective. Trebuie să promovăm principiul libertății pentru familii și să le lăsăm pe ele să ia deciziile cu privire la modul de îngrijire a copiilor.

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Aș dori în mod special să profit de această ocazie pentru că Președintele nu a vrut să invite pe toată lumea care dorea să contribuie la dezbatere ieri, și exact pe acest subiect, care este enorm de important, pentru că raportul doamnei Thomsen atrage atenția asupra condițiilor tot mai nesigure cu care se confruntă femeile pe piața muncii și a situației sociale în curs de deteriorare.

Incertitudinea pe piața muncii afectează femeile în general. Așa-zisele locuri de muncă nestandardizate, fie ele în sectorul serviciilor sau în agricultură, sunt primele care sunt lovite, în special în vremuri de criză mondială. Având în vedere că în aceste sectoare lucrează în special femei, pe ele le afectează în primul rând concedierile. Acesta este, din nou, un domeniu în care trebuie să respingem logica aparentă a pieței, și, în numele corectitudinii, al susținerii puterii de achiziție a populației și a cererii, trebuie să intervenim în mod pozitiv și, de exemplu, să punem capăt practicii încheierii de contracte care nu stipulează orele de lucru.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Doamnă președintă, marea majoritate care a votat în favoarea raportului reprezintă un semnal de alarmă important din partea Parlamentului cu privire la problema femeilor care ocupă locuri de muncă precare. În Europa, femeile rămân în continuare cele care desfășoară cea mai mare parte a muncii precare, iar situația se înrăutățește din cauza crizei internaționale care ne afectează țările. Uniunea Europeană a dat întotdeauna dovadă de angajament față de politica de gen în legislația specifică transpusă de statele membre și trebuie să continue să facă tot ce-i stă în putință pentru a obține o paritate reală în materie de acces la muncă.

Acest raport din proprie inițiativă trimite un semnal clar Comisiei și statelor membre că ar trebui să elimine munca precară și să crească protecția specială pentru femeile cu locuri de muncă precare. Felicitările mele raportoarei, dna Thomsen.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Am susținut raportul, deși cu anumite rezerve. De asemenea, raportul a subliniat în mod special raportul meu din sesiunea anterioară, care vorbește despre sărăcia în rândul femeilor în Uniunea Europeană. Este un exemplu al faptului că luăm în serios situația amenințărilor pentru locurile de muncă.

Multe femei și familii întreabă dacă politicienii europeni au o soluție practică și politici concrete pentru problemele sociale. Politicienii nu ar trebui să se amestece în problemele economice. Libertatea economică este una dintre caracteristicile pieței comune. Cu toate acestea, dacă motivul profitului determină unele companii să solicite angajaților să lucreze în condiții periculoase și nesigure, legiuitorii trebuie să împiedice acest lucru. Trebuie să recunoaștem în sfârșit că nici munca femeilor acasă nu este asigurată în mod adecvat. Companiile de asigurări au cuantificat deja acest lucru, iar acum este rândul politicienilor. Aș vrea să invit Comisia să prezinte propuneri pentru recunoașterea muncii femeilor acasă ca investiție nemonetară în prosperitatea națională.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio (EFD).(IT) Doamnă președintă, acesta este un raport important și semnificativ pentru protecția femeilor. Cu toate acestea, instituțiile europene suferă de marele defect că nu fac ceea ce spun. Vinerea și sâmbăta trecută, a avut loc o reuniune la care au participat președintele Comisiei, dl Barroso, președintele Parlamentului și președintele Van Rompuy, împreună cu demnitari din cele mai importante loje masonice europene, dar nu s-a suflat nicio vorbă despre faptul că majoritatea acestor loje nu permit participarea femeilor. Ceea ce e mai grav e că reuniunea a avut loc în Parlamentul European, în spatele ușilor închise, și nici măcar propriul personal al Parlamentului nu a putut intra. Toate acestea contrastează cu principiul transparenței care ar trebui să caracterizeze toate activitățile instituțiilor europene.

 
  
  

Explicații scrise privind votul

 
  
  

Raport: Brian Simpson (A7-0217/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Salut această propunere, deoarece urmărește să facă obligatorie colectarea de date pe tip de bunuri pentru statisticile în materie de transport maritim, ceea ce permite un cadru general util pentru susținerea și monitorizarea politicii de promovare a comodalității. În cazul insulelor, aceasta ar trebui să însemne mai mult sprijin pentru combinarea transportului maritim și aerian, având în vedere că sunt singurele măsuri de transport disponibile. Acest studiu statistic ar permite, de asemenea, să înțelegem mai bine costurile asociate cu regiunile ultraperiferice, atât în materie de bunuri, cât și în materie de pasageri, care poate influența deciziile referitoare la alte politici precum rețelele transeuropene și, în mod special, „autostrăzile mării”, care ar trebui să includă transportul maritim între insule, precum și între insule și continentul european. Aș dori să-mi afirm sprijinul față de opinia raportorului privind posibilitatea adaptării dispozițiilor actuale la noile norme privind actele delegate introduse de Tratatul de la Lisabona, în scopul consolidării competențelor Parlamentului în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Votez pentru raportul dlui Simpson pentru că consider că raportările statistice cu privire la transportul maritim de mărfuri și pasageri este foarte util. De fapt, colectarea de date pe tip de bunuri este deja obligatorie pentru statisticile europene cu privire la transporturile rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare.

Așa cum raportul prevede cu claritate, „disponibilitatea unor date statistice exhaustive și omogene defalcate în funcție de tipul de mărfuri pentru toate modurile de transport ar oferi un cadru general util pentru susținerea și monitorizarea politicii de promovare a comodalității sau, cu alte cuvinte, ar crea posibilitatea combinării optime a diferitelor moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, precum și a modernizării logisticii transportului de mărfuri”.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Sunt de acord cu propunerea de regulament, al cărei scop este modificarea directivei în vigoare pentru a face obligatorii colectarea de date pe tip de bunuri pentru statisticile în materie de transport maritim. Aceste date sunt colectate în prezent în mod voluntar de 18 state membre. Mai mult decât atât, colectarea de date pe tip de bunuri este deja obligatorie pentru statisticile în materie de transporturi rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare. Colectarea de date va oferi ocazia de a compara transporturile în funcție de modul de transport și va crea posibilitatea de a combina diferite moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport și de a moderniza logistica transportului de mărfuri. Se crede că colectarea datelor relevante nu va impune nicio sarcină suplimentară asupra respondenților, întrucât statele membre vizate ar compila datele utilizând surse de date deja existente (de exemplu, documente vamale).

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Directiva 2009/42/CE, care este în vigoare în prezent, prevede colectarea de date pentru statisticile în materie de transporturi maritime în mod voluntar. Modificarea acestei directive va face obligatorie colectarea de date pe tip de bunuri. Sunt mulțumit de această modificare, care nu impune nicio sarcină suplimentară, având în vedere faptul că statele membre ar trebui să fie capabile să colecteze date din surse existente.

Este logic ca aceste norme să fie obligatorii pentru transporturile maritime, întrucât sunt deja obligatorii pentru transporturile rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare. Mai mult, salut introducerea de către raportor a unor amendamente privind punerea în aplicare a regulamentului în conformitate cu procedura actelor delegate. Parlamentul ar trebui să profite de acest prerogativ prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport pentru că sunt de acord că existența unor statistici complete, standardizate, pe tipuri de bunuri este esențială pentru toate modurile de transport. Aceste informații oferă un cadru general care este util pentru susținerea și monitorizarea politicii de promovare a comodalității, și anume posibilitatea de a obține combinația optimă de diferite moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, împreună cu modernizarea logisticii pentru mărfuri. Vreau să solicit ca toate statisticile europene privind toate modurile de transport să fie colectate în conformitate cu conceptele și standardele comune în vederea realizării celei mai mari comparabilități posibile între modurile de transport.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Acest lucru privește colectarea și înregistrarea de date atunci când vine vorba de transportul maritim în statele membre care au ieșire la mare. Această propunere va schimba felul în care datele sunt colectate prin aceea că acestea vor fi organizate pe tipuri de bunuri, așa cum se întâmplă deja în cazul altor forme de transport. Consider acest lucru o evoluție pozitivă și am susținut raportorul fără rezerve.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Cu toate că piața unică a fost declarată finalizată cu ceva timp în urmă, diferențele persistente dintre diferitele puncte de acces pentru bunuri și persoane evidențiază în continuare natura națională a granițelor sale. E posibil ca, în această privință, statele membre să fi decis să cedeze competența decizională instituțiilor europene, dar aceste diferențe, care penalizează unele domenii și favorizează altele, nu pot continua să existe. Această nouă dispoziție care vizează armonizarea tratamentului persoanelor și bunurilor este un alt pas către integrarea deplină a pieței unice europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Statele membre ale Uniunii trebuie să contribuie la realizarea unei baze de date europene privind transportul lunar pe cale maritimă de mărfuri sau pasageri și a navelor care efectuează transportul pe mare al acestora. Serviciul specializat al UE, Eurostat, va putea realiza astfel statisticile europene privind toate modurile de transport în conformitate cu standardele UE. Valorificarea acestor date va contribui apoi la stabilirea sistemului integrat european de date statistice în domeniu în vederea obținerii unui nivel maxim de comparabilitate între modurile de transport din statele europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Această propunere urmărește să facă obligatorie colectarea de date pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi maritime și să standardizeze tipul de informații grupate și procesate în cele 27 de state membre. Așa cum spune raportorul, existența unor statistici cuprinzătoare și uniforme pe tipuri de bunuri pentru toate formele de transport ar furniza un cadru general care ar fi util pentru susținerea și monitorizarea politicii promovării comodalității; cu alte cuvinte, posibilitatea unei combinații optime de diferite moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, precum și modernizarea logisticii mărfurilor.

Având în vedere importanța transportării sigure și eficace a bunurilor în comerțul internațional, sprijin propunerea Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Obiectivul acestei propuneri de regulament al Parlamentului și al Consiliului este să modifice Directiva 2009/42/CE, pentru a face obligatorie colectarea de date pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi maritime. În prezent, aceste date sunt colectate în mod voluntar de către 18 state membre. Cinci state membre nu au ieșire la mare și nu furnizează date în conformitate cu directiva. În majoritatea cazurilor, colectarea de date relevante nu impune nicio sarcină suplimentară asupra respondenților, având în vedere că statele membre vizate ar trebui să fie capabile să compileze aceste date utilizând sursele de date existente, precum documentele vamale. Am votat în favoarea acestui raport pentru că sunt de acord că este necesar să avem statistici complete și standardizate pe tipuri de bunuri pentru toate modurile de transport, pentru a permite un cadru general de comparabilitate în cadrul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Propunerea de regulament vizează să facă obligatorie colectarea de date pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi, întrucât raportorul consideră că, în majoritatea cazurilor, colectarea de date relevante nu impune respondenților nicio sarcină suplimentară, având în vedere că statele membre interesate ar trebui să poată să compileze aceste date utilizând sursele de date existente, de exemplu, documentele vamale. Mai mult decât atât, colectarea de date pe tipuri de bunuri este deja obligatorie pentru statisticile în materie de transporturi rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare.

Suntem de părere că existența unor statistici privind toate formele de transporturi, bunuri și pasageri va furniza un cadru de informații care va fi util pentru definirea unei politici a interoperabilității și comodalității; cu alte cuvinte, posibilitatea unei combinații optime între diferitele moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, contribuind la modernizarea și raționalizarea logisticii mărfurilor și la promovarea durabilității lor. Desigur, acest lucru depinde de comparabilitatea statisticilor existente, care presupune armonizarea standardelor și ideilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Obiectivul acestei propunere este pur și simplu de a face obligatorie colectarea datelor pe tipuri de bunuri pentru transporturile maritime. Acest lucru se face deja în cazul transporturilor europene rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare și ar contribui la îmbunătățirea armonizării în acest domeniu. Colectarea de date nu va impune respondenților niciun fel de sarcini suplimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Scopul acestui text este să modifice Directiva 2009/42/CE pentru a face obligatorie colectarea de date pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi maritime. În prezent, 18 state membre colectează aceste date în mod voluntar. Cinci statele membre nu au ieșire la mare și nu furnizează datele prevăzute în directivă. În majoritatea cazurilor, colectarea datelor relevante nu va impune celor care le furnizează nicio sarcină suplimentară, întrucât statele membre vizate ar trebui să poată compila datele utilizând sursele de informații existente (precum documentele vamale). Colectarea de date pe tipuri de bunuri este deja obligatorie pentru statisticile europene în ceea ce privește transporturile rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare. Statisticile europene referitoare la toate modurile de transport trebuie colectate în conformitate cu principiile și normele comune pentru a asigura cel mai înalt grad de comparabilitate între modurile de transport, drept care am votat în favoarea textului. Disponibilitatea unor statistici cuprinzătoare și omogene pe tipuri de bunuri pentru toate modurile de transport ar oferi un cadru general util pentru sprijinirea și supravegherea politicii de promovare a comodalității.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D) , în scris. (LV) Susțin în totalitate raportul dlui Simpson. Sunt de acord că datele defalcate pe tipuri de bunuri sunt necesare pentru statisticile în materie de transporturi. Aceste statistici oferă experților și importatorilor posibilitatea de a identifica sistemul cel mai bun pentru transporturile cargo. Aceasta înseamnă că costurile bunurilor pentru populația europeană vor scădea și că exportatorii vor putea să aplice prețuri pentru bunurile furnizate din țările terțe într-un mod mai eficace. Acest tip de date statistice vor contribui la evitarea costurilor neprevăzute și vor stimula circulația atât a bunurilor interne, cât și a celor externe. Aș introduce suplimentar acest tip de date statistice și în relație cu transporturile aeriene de mărfuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pentru a putea fi capabili să reacționăm, statisticile sunt importante, pentru că prezintă fapte pe baza cărora pot fi luate decizii. Cu toate acestea, în cazul colectării de date statistice, este întotdeauna important să menținem un echilibru între colectarea de fapte necesară și costurile administrative. Până acum, datele privind transporturile de bunuri și pasageri au fost colecționate de 18 state membre în mod voluntar. Acest lucru este logic dacă datele relevante nu impun de fapt nicio sarcină suplimentară, cu alte cuvinte, dacă statele membre sunt cu adevărat în poziția de a grupa aceste date folosind surse de date deja existente. Colectarea de statistici complete pentru transporturile de bunuri și pasageri pentru toate bunurile și pentru toate modurile de transport în scopuri de comparație mi se pare excesivă din punctul de vedere al costurilor administrative implicate. Prin urmare, am votat în mod corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL) Raportul propune o serie de amendamente care vizează adaptarea dispozițiilor privind procedura de reglementare cu control la noile dispoziții privind actele delegate introduse de Tratatul de la Lisabona. Scopul raportorului era să introducă amendamente la directiva UE privind colectarea datelor pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi maritime. În prezent, 18 state membre colectează aceste date în mod voluntar. Cinci state membre nu au ieșire la mare și, prin urmare,nu furnizează datele prevăzute în directivă.

Trebuie menționat că colectarea datelor relevante nu impune respondenților nicio sarcină suplimentară, întrucât statele membre vizate ar trebui să poată compila datele utilizând surse de date deja existente (de exemplu, documente vamale). Colectarea de date pe tipuri de bunuri este obligatorie pentru statisticile europene în materie de transporturi rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare. Având în vedere necesitatea creării unor rețele de comunicații și transporturi eficace, coordinate și ecologice (maritime, terestre și pe căi navigabile interioare), măsurile privind colectarea și analizarea de date pentru toate tipurile de transport sunt cu adevărat foarte relevante.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului Simpson pentru că, prin modificarea Directivei 2009/42/CE, rezolvă ultimele probleme legate de legislația relevantă privind colectarea de date referitoare la transporturile de bunuri și pasageri din Europa și în cadrul acesteia. Anterior, colectarea de date era obligatorie numai pentru transporturile rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare, dar, odată cu modificarea directivei, va fi, de asemenea, obligatoriu, în ceea ce privește transporturile maritime, să furnizăm o serie de date care intră sau pleacă peste granițele noastre. Aceste date sunt esențiale nu numai în scopuri statistice. Punerea în aplicare a modificării aduse directivei va furniza, de asemenea, date referitoare la transporturile maritime, începând cu anul viitor, făcând posibilă mai multă transparență în ceea ce privește tipurile de bunuri transportate și eficientizarea transportului de anumite bunuri, având în vedere că comparabilitatea va face posibilă identificarea celor mai eficiente mijloace de transport pentru fiecare tip de bunuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Această propunere urmărește să stabilească colectarea obligatorie de datelor pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi maritime. În prezent, această colectare de date este efectuată în mod pur voluntar de către 18 state membre pentru transporturile maritime, colectarea de date pe tipuri de bunuri fiind deja obligatorie pentru statisticile europene în materie de transporturi rutiere, feroviare și pe căi navigabile interioare.

Existența unor statistici cuprinzătoare și uniforme pe tipuri de bunuri pentru toate formele de transport, inclusiv maritim, va oferi un cadru general care va fi util pentru susținerea și monitorizarea politicii de promovare a comodalității; cu alte cuvinte, posibilitatea unei combinații optime de diferite moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, precum și modernizarea logisticii mărfurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Scopul acestei propuneri de regulament al Parlamentului European și al Consiliului este să modifice Directiva 2009/42/CE pentru a face obligatorie colectarea de date pe tipuri de bunuri pentru statisticile în materie de transporturi. Aceste date sunt în prezent colectate în mod voluntar de către 18 state membre. Cinci state membre nu au ieșire la mare și nu furnizează aceste date în conformitate cu directiva. În cea mai mare parte, colectarea datelor relevante nu va impune respondenților nicio sarcină suplimentară, întrucât statele membre vizate ar trebui să poată compila datele folosind surse de date deja existente (de exemplu, documente vamale). Grupul Verts/ALE a votat în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Consider că colectarea obligatorie a datelor pe tipuri de bunuri în vederea grupării statisticilor în materie de transporturi maritime este vitală pentru promovarea comodalității și posibilitatea combinării unor moduri de transport diferite. Având în vedere că colectarea de date este deja obligatorie pentru statisticile referitoare la alte moduri de transport – rutiere, feroviare și pe căi interioare navigabile –, consider că un cadru general care să includă gruparea statisticilor în materie de transporturi este adecvat și că acesta poate, de asemenea, să asigure o comparabilitate maximă între diferitele moduri de transport.

În conformitate cu propunerea Comisie, revizuirea Directivei 2009/42/CE ar trebui să se facă în consecință și ar trebui să se aplice datelor începând cu 2011, în conformitate cu practica voluntară pe care 18 state membre o dezvoltă deja.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Doamnelor și domnilor, această chestiune a colectării sistematice a datelor statistice este extrem de importantă pentru noi. În Lituania, transporturile de bunuri pe mare constituie doar un mic procent din toate bunurile transportate și, prin urmare, putem realiza mult mai multe în acest domeniu. Mai mult decât atât, sectorul turismului nostru de coastă are, de asemenea, un mare potențial. Prin modernizarea logisticii transporturilor de bunuri și promovarea comodalității, adică combinarea diferitelor moduri de transport în cadrul aceluiași lanț de transport, avem ocazia de a crește prosperitatea regiunii baltice. Acest lucru este extrem de important pentru menținerea competitivității porturilor din Europa, precum portul lituanian Klaipėda. Cooperarea mai strânsă între țările baltice le va ajuta să se apropie mai mult una de alta și va face piața din regiunea noastră mai armonioasă și accesibilă pentru întreaga Uniune Europeană. În prezent, țările baltice sunt, în mare măsură, izolate de rețeaua europeană de transport. Se speră că traficul dintre țările baltice se va dubla până în 2020 și, prin urmare, trebuie să abordăm lipsa unei structuri adecvate și a accesibilității. Cel mai important, trebuie să asigurăm faptul că colectarea de date nu creează o sarcină suplimentară pentru statele membre. Nu avem nimic de pierdut.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0270/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Danemarca a prezentat o cerere de asistență pentru 951 de concedieri în 45 de întreprinderi ce operează în cadrul NACE Rev. 2 Diviziunea 28 (Fabricarea altor mașini și echipamente ) în regiunea Nordjylland din NUTS II, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – FEG este un fond structural important al UE care ne permite să ajutăm lucrătorii care au fost disponibilizați din cauza schimbărilor din tendințele globale. Este cazul unui număr de state membre UE precum Spania, unde existența fondului s-a dovedit a fi extrem de benefică. Având în vedere cele prezentate anterior, sunt de acord cu deciziile care au fost stabilite de raportoare și am hotărât să votez în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod eficace instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați de aceasta și să le oferim cele necesare pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid în piața muncii. Având în vedere faptul că Danemarca a prezentat o cerere de asistență pentru 951 de concedieri în 45 de întreprinderi din regiunea Nordjylland, aș vrea să reamintesc motivele pe care le-am prezentat în explicația votului meu privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în regiunea spaniolă Catalonia pentru a-mi explica votul în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Aceasta este o rezoluție referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul Interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie referitor la disciplina bugetară și buna gestiune financiară.

Industriile fabricării mașinilor și echipamentelor pentru sectorul transportului maritim din regiunea daneză Nordjylland au fost luate pe neașteptate de modificările aduse piețelor și criza creditelor mondială, confruntându-se cu reduceri dramatice ale comenzilor, ceea ce a dus la concedieri în peste 40 de întreprinderi.

În regiuni precum Nordjylland care sunt extrem de dependente de un sector, redresarea pieței și redistribuirea lucrătorilor în alte domenii de activitate tind să fie mai încete și mai dificile. Consider că mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare este justificată în acest caz.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând, în același timp, resurse noi pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei. Planul de acțiune al Danemarcei de a ajuta 951 de persoane concediate din 45 de întreprinderi active în industria fabricării mașinilor și echipamentelor din mica regiune Nordjylland se încadrează în același cadru. În acest caz, 40% din lucrătorii concediați erau calificați pentru munca manuală, metalurgie și construcții mecanice, iar 33% au fost clasificați ca forță de muncă necalificată. Situația arată în mod clar necesitatea evaluării tehnice și profesionale eficace a persoanelor afectate de această criză mondială. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla eforturile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11% din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) Încă o dată, Parlamentului i s-a cerut să valideze plata ajutorului de la Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii care au fost concediați în urma crizei sau a relocalizărilor. Încă o dată, acest ajutor va fi repartizat pe mai multe linii bugetare alocate inițial altor programe europene, întrucât Fondul european de ajustare la globalizare nu deține fonduri proprii în cadrul financiar actual.

Pentru a pune capăt acestei situații, am lucrat, în timpul elaborării bugetului 2011, la crearea unei linii de credite de plată specifice Fondului de ajustare la globalizare. Prin urmare, suma de 50 de milioane de euro a fost adoptată de Parlament în timpul votului privind lectura sa a bugetului din 20 octombrie 2010.

Această sumă, care este simbolică în comparație cu cerințele anuale, încă nu a fost confirmată, întrucât, inițial, Consiliul European a respins propunerea de a acorda Fondului european de ajustare la globalizare propria sa finanțare. Prin urmare, voi continua să monitorizez această chestiune, în speranța obținerii consolidării bugetare și legislative a acestui mecanism.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Trebuie să o felicit pe dna Matera cu cea mai mare sinceritate pentru cele patru rapoarte privind mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare. Extinderea domeniului de aplicare a Fondului de ajustare la globalizare pentru a include lucrătorii a fost un pas important pentru a ne permite să sprijinim cetățenii europeni în mod direct. Instrumentul Fondului european de ajustare la globalizare este menit să-i ajute pe cei care au fost surprinși de efectele globalizării. Pentru ca banii puși la dispoziție să poată fi, de asemenea, utilizați în mod eficient, trebuie să ajungă la destinație repede și la țintă. Acesta este singurul mod de asigura faptul că îi ajutăm pe cetățenii europeni și sporim încrederea în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Danemarcei pentru că consider că acest instrument este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de astăzi viza cererea de sprijinire a 1 122 de lucrători din 45 de întreprinderi din industria fabricării mașinilor din regiunea Nordjylland, în valoare de 7 521 359 de euro din FEG.

Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind utilizarea fondurilor din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), în mod specific pentru cele 951 de concedieri care s-au făcut în 45 de întreprinderi care operează în NACE Rev. 2 Diviziunea 28 (fabricarea altor mașini și echipamente) în regiunea Nordjylland din NUTS II. FEG oferă un ajutor suplimentar lucrătorilor care suferă consecințele unor schimbări structurale majore în modelele comerțului mondial și contribuie la reintegrarea pe piața muncii. Danemarca a depus o cerere pentru a obține fonduri FEG pentru concedierile din sectorul auto care sunt conforme cu regulamentul fondului. Acum trebuie asigurat faptul că FEG sprijină lucrătorii care au fost disponibilizați să se reintegreze pe piața muncii, în ciuda faptului că asistența FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective, sau măsurile de restructurare a întreprinderilor sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D) , în scris. (LV) Este foarte important să nu adoptăm o abordare laissez faire procesului privind șomajul. În acest domeniu, este esențial ca oamenii să simtă că sunt sprijiniți atât de guvernele naționale, cât și de UE în întregul ei. Deși am votat pentru, încă nu mi-e clar cum anume va fi distribuită suma destinată sprijinului. De ce Țările de Jos primesc în jur de 3 000 de euro pentru fiecare concediere, în timp ce Spania primește 1 000 de euro, iar Danemarca 7 000? Reconversia și recalificarea costă de șapte ori mai mult în Danemarca decât în Spania? În ciuda acestui aspect extrem de jenant, sunt obligat să fiu de acord cu raportoarea, dna Matera, că acordarea acestui sprijin financiar este o măsură necesară și oportună. Păcat că guvernul Letoniei nu a participat cu această ocazie și nu a prezentat o cerere. În prezent, sunt circa 180 000 de șomeri în Letonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că Danemarca a depus o cerere de asistență pentru 951 de concedieri în 45 de întreprinderi active în cadrul NACE Rev. 2 Diviziunea 28 (fabricarea altor mașini și echipamente) în regiunea Nordjylland din NUTS II, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament.

Aș dori să subliniez următoarele ca fiind deosebit de relevante: (1) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii, fără a absolvi întreprinderile de responsabilitățile lor. (2) în contextul mobilizării FEG, Comisia a propus o sursă alternativă de credite de plată în locul resurselor neutilizate din Fondul social european (FSE), cum a solicitat Parlamentul; (3) funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006 în cadrul procesului revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2007–2013; (4) propunerea Comisiei include informații referitoare la cerere, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea ei, care este, de asemenea, în conformitate cu solicitările Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Danemarca a prezentat o cerere de asistență pentru 951 de disponibilizări în 45 de întreprinderi care activează în NACE Rev. 2 Diviziunea 28 (fabricarea altor mașini și echipamente) în regiunea NUTS II Nordjylland, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Cu acest vot, PE ia notă de faptul că Danemarca a solicitat asistență cu privire la cazurile a 951 de disponibilizări în 45 de întreprinderi active în cadrul sectorului NACE Rev. 2 Diviziunea 28 (fabricarea altor mașini și echipamente) în regiunea Nordjylland din NUTS II. Cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate fixate de Regulamentul FEG. În rezoluția sa, PE solicită instituțiilor implicare să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG; reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o procedură rapidă pentru adoptarea deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind un sprijin unic, limitat în timp, destinat sprijinirii lucrătorilor care au fost disponibilizați din cauza globalizării și a crizei economice și financiare; și subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor care au fost disponibilizați pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. (RO) Comunitatea Asociațiilor Șantierelor Navale Europene (CESA) estimează că cerințele globale în domeniul construcțiilor navale până în 2014 se vor reduce ca urmare a crizei financiare globale, iar pe viitor industria construcțiilor navale se va deplasa către zone cu costuri scăzute, în special zone din Asia. Având in vedere lipsa unei politici europene de susținere a sectorului naval, este puțin probabil ca acesta să revină la nivelul de producție de dinaintea crizei actuale. În orașul meu, Galați, Șantierul Naval Damen se confruntă de asemenea cu efectele crizei economice și financiare, concediind doar în 2009 aproximativ 600 lucrători, iar în 2010 se preconizează ca alți 500 de lucrători sa fie disponibilizați. Am votat pentru Rezoluția Parlamentului European privind mobilizarea Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEG) solicitat de Danemarca pentru cofinanțarea cu 7 521 359 euro a programului de sprijin pentru 951 lucrători concediați în regiunea Nordjylland în perioada 15 februarie 2009 - 14 noiembrie 2009. Concedierile au avut loc in 45 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în cadrul producției de mașini și echipamente în domeniul naval.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Este vorba despre a oferi sprijin întreprinderilor care activează în sectorul fabricării de mașini și echipamente din regiunea de nivel mediu a Nordjylland. În această regiune aflată în partea de nord-est a regiunii Jutland de Nord, 951 de persoane din 45 de întreprinderi au fost disponibilizate între 15 februarie și 14 noiembrie 2009. Pentru a sprijini acești lucrători să se reintegreze pe piața muncii, a fost mobilizat un total de 7 521 359 de euro din fond.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0269/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Așa cum am avut ocazia să explic în martie anul acesta cu ocazia votului asupra raportului Böge, utilizarea Fondului european de ajustare la globalizare ca instrument util pentru combaterea consecințelor crizei economice și financiare este o inițiativă foarte valoroasă, care oferă un răspuns practic în materie de ajutor financiar. De atunci, au mai fost acceptate alte câteva solicitări, inclusiv cea în cauză. Aceasta, cred eu, este cea mai bună dovadă a utilității acestei inițiative.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Țările de Jos au prezentat cereri de asistență pentru 512 cazuri de disponibilizări la NXP Semiconductors Netherlands, care operează în sectorul electronicii, în regiunile NUTS II ale Gelderland și Eindhoven, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord cu propunerea Comisiei referitoare la o sursă de finanțare pentru plata alternativă din sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în legătură cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – FEG este un fond structural important al UE care ne permite să ajutăm lucrătorii care au fost disponibilizați din cauza schimbărilor din tendințele globale. A devenit necesar să acordăm accesul la acest fond lucrătorilor din Țările de Jos care au fost disponibilizați în sectorul electronic. Având în vedere acest lucru, sunt de acord cu deciziile care au fost stabilite de raportoare și am hotărât să votez în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul pentru lucrătorii disponibilizați din cauza restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamici și flexibili, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere că Țările de Jos au solicitat asistență pentru 512 cazuri de disponibilizări la NXP Semiconductors Netherlands, care operează în sectorul electronicii în regiunile Gelderland și Eindhoven, și având în vedere justificările pe care le-am prezentat în explicația votului meu referitor la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru regiunea spaniolă Catalonia, votez în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Încă o dată, ne confruntăm cu problema închiderii industriei principale a unui oraș, în acest caz în Nijmegen, cu circumstanța agravantă că nu se preconizează crearea altora cu același potențial de angajare.

Dacă ne uităm la rezoluțiile adoptate de Parlament, înțelegem mai clar domeniul de aplicare și gravitatea problemei în mai multe state membre. Aceste state încă nu au demonstrat că sunt capabile să contracareze lipsa de coordonare și pierderea atractivității pentru investiții și inovare.

Având în vedere că nu se face nimic, sunt preocupat de faptul că cererile de mobilizare a fondului se vor multiplica și că fondul în sine s-ar putea dovedi insuficient pentru a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victime ale schimbărilor bruște și neașteptate din întreprinderile lor.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere efectele actualei crize economice și financiare mondiale asupra activității industriale și a locurilor de muncă specifice din sectorul electronicii, trebuie creat un program urgent și eficace de sprijinire a celor 512 lucrători disponibilizați din compania NXL Semiconductors Netherlands, în regiunile olandeze Gelderland și Eindhoven. Trebuie subliniat impactul regional și social al declinului activității la unitatea economică din Nijmegen, provincia Gelderland, unde era cel mai mare angajator local, cu un număr mare de lucrători necalificați care lucrau aici de zeci de ani. Această situație subliniază necesitatea unui plan de sprijinire a redresării și recalificării acestor foști angajați, pentru a promova reintegrarea lor pe piața muncii. Aș dori să repet avertismentul față de necesitatea asigurării unor mecanisme de facilitare și accelerare a mobilizării și utilizării resurselor Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) de către țările europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos pentru că consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de astăzi viza o cerere de sprijinire pentru 1 590 de lucrători de la NXL Semiconductors Netherlands, o companie din domeniul electronicii din regiunile Gelderland și Eindhoven, în valoare a 1 809 434 euro finanțați de la FEG.

Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind utilizarea fondurilor de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), și anume pentru 512 de disponibilizări care au avut loc la NXL Semiconductors Netherlands, companie ce activează în sectorul electronicii în regiunile Gelderland și Eindhoven din NUTS II. FEG oferă un sprijin suplimentar lucrătorilor care suferă consecințele modificărilor structurale majore survenite în practicile comerciale mondiale și îi ajută să se reintegreze pe piața muncii. Țările de Jos au depus cerere pentru a beneficia de fondurile FEG pentru disponibilizările din sectorul automobilistic, care sunt în conformitate cu regulamentul fondului. Acum trebuie asigurat faptul că FEG sprijină lucrătorii care au fost disponibilizați să se reintegreze pe piața muncii, în ciuda faptului că asistența FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective, sau măsurile de restructurare a întreprinderilor sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că Țările de Jos au depus o cerere de asistență pentru 512 cazuri de disponibilizări la NXP Semiconductors Netherlands, companie activă în sectorul electronicii, în regiunile Gelderland și Eindhoven din NUTS II, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament.

Aș dori să subliniez următoarele ca fiind deosebit de relevante: (1) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii, fără a absolvi întreprinderile de responsabilitățile lor; (2) în contextul mobilizării FEG, Comisia a propus o sursă alternativă de credite de plată în locul resurselor neutilizate din Fondul social european (FSE), cum a solicitat Parlamentul; (3) funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006 în cadrul procesului revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2007–2013; (4) propunerea Comisiei include informații referitoare la cerere, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea ei, care este, de asemenea, în conformitate cu solicitările Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Țările de Jos au depus o cerere de asistență pentru 512 cazuri de disponibilizări la NXP Semiconductors Netherlands, companie activă în sectorul electronicii, în regiunile Gelderland și Eindhoven din NUTS II, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Întrucât asistența financiară a Uniunii pentru lucrătorii disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai repede și mai eficace posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptate în timpul reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, și având în vedere AII din 17 mai 2006 cu privire la adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG; întrucât Țările de Jos au depus o cerere de asistență pentru 512 cazuri de disponibilizări la NXP Semiconductors Netherlands, companie activă în sectorul electronicii, în regiunile Gelderland și Eindhoven din NUTS II; întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite de Regulamentul FEG, PE solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG; reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o procedură rapidă pentru adoptarea deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind un sprijin unic, limitat în timp, destinat sprijinirii lucrătorilor care au fost disponibilizați din cauza globalizării și a crizei economice și financiare; și subliniază rolul pe care FEG îl poate juca la reintegrarea lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru Rezoluția Parlamentului European privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în ceea ce privește solicitarea NL/NXP Semiconductors din Țările de Jos.

La 26 martie 2010, Țările de Jos a cerut asistență financiară FEG pentru 512 concedieri din cele 590 efectuate la NXL Semiconductors, care își desfășoară activitatea în sectorul electronic din regiunile NUTS II Gelderland și Eindhoven. Din totalul persoanelor concediate, 425 sunt bărbați, 87 femei, iar 7 dintre lucrători (1,3 %) prezintă probleme de sănătate grave sau un handicap. Țările de Jos subliniază impactul semnificativ al acestor concedieri, întrucât NXP Semiconductors este cel mai mare angajator industrial din zonă, oferind locuri de muncă unui număr important de lucrători slab calificați, care au lucrat timp de mai multe decenii în întreprindere. Lipsa de oportunități de locuri de muncă în întreprinderile similare din regiune va fi deosebit de problematică pentru lucrătorii care au o experiență specializată în domeniul producției semiconductoarelor.

Mobilizarea FEG este deosebit de importantă pentru reintegrarea în câmpul muncii a lucrătorilor disponibilizați. Atrag însă atenția Comisiei și Statelor Membre asupra necesității dezvoltării unei politici industriale a UE care să fie sustenabilă și să asigure crearea de noi locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Începând cu 1 mai 2009, domeniul de aplicare a Fondului european de ajustare la globalizare a fost extins. Se intenționează, de asemenea, să se asigure sprijin lucrătorilor care au fost disponibilizați ca rezultat direct al crizei economice și financiare mondiale. În regiunile Gelderland și Eindhoven din NUTS II din Țările de Jos, 512 de lucrători au fost disponibilizați la NXP Semiconductors Netherlands. Se mobilizează pentru acești lucrători 1 809 434 euro.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0271/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport care a aprobat mobilizarea a 2,4 milioane de euro de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru Portugalia, cu scopul de a sprijini lucrătorii disponibilizați din Qimonda. Aceasta în urma cererii Portugaliei de a mobiliza FEG în decembrie 2009. FEG a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore produse în comerțul internațional. Pachetele de ajutor FEG sunt menite să protejeze poziția celor 839 de lucrători disponibilizați în Qimonda Portugalia între 8 iunie și 8 octombrie anul trecut. Această sumă va acoperi următoarele măsuri: recunoașterea aptitudinilor, formarea profesională, formarea și sprijinul destinat creării de locuri de muncă, sprijinul pentru autopromovare și stimulente pentru recrutare și experiența câștigată la locul de muncă. Prin urmare, consider că este esențial să facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera mobilizarea FEG, ținând cont de angajamentul luat de instituțiile europene pentru asigurarea unui proces rapid și simplu pentru aprobarea acestor decizii.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru un total de 2 405 671 euro pentru Portugalia, pentru 839 de cazuri de disponibilizări care au avut loc la Qimonda Portugalia S.A. anul trecut între 8 iunie și 8 octombrie. Aceste fonduri sunt menite să sprijine lucrătorii de la Qimonda care au fost disponibilizați, prin recunoașterea aptitudinilor, formare profesională, formare și sprijin în vederea înființării de întreprinderi, asistență pentru autoplasare și stimulente pentru recrutare și practica profesională câștigată la locul de muncă. Este a doua oară când Portugalia solicită mobilizarea FEG pentru regiunea Norte. În 2009, au fost mobilizați 832 800 de euro în urma disponibilizărilor din sectorul textil. În cele din urmă, regret faptul că guvernul portughez nu a învățat să utilizeze potențialul fondului. În timp ce foștii angajați ai companiei olandeze NXP Semiconductors vor primi 3 534 de euro per capita, iar foștii angajați danezi din Nordjylland vor primi 7 908 euro fiecare, foștii angajați portughezi de la Qimonda vor primi doar 2 867 per capita din ajutorul acordat de fond.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Portugalia a solicitat asistență 839 de cazuri de disponibilizări la Qimonda S.A., o companie multinațională care activează în sectorul electronii în regiunea NUTS II Norte, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că funcționarea și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și diferitelor alte instrumente create de acordul interinstituțional din 17 mai 2006 în cadrul procesului de revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2007–2013.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – FEG este un fond structural important al UE care ne permite să ajutăm lucrătorii care au fost disponibilizați din cauza schimbărilor din tendințele globale. Pentru ca acest fond să fie eficace, este esențial să se acorde accesul la acest fond atunci când este nevoie de el și într-un mod oportun și eficient. Din aceste motive, trebuie să sprijin concluziile raportoarei și am hotărât să votez în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Închiderea companiei Qimonda din Vila do Conde a avut efectul imediat de a adăuga încă 1 000 lucrători șomeri în regiunea Norte a țării. La vremea respectivă, această regiune avea deja una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului din țară: între ianuarie și octombrie 2009, centrele de ocupare a forței de muncă din regiunea nordică au înregistrat un flux lunar mediu de 22 000 de persoane șomere. În urma disponibilizărilor efectuate de compania Qimonda Portugal S.A., la 17 decembrie 2009 s-a prezentat o cerere de asistență pentru 839 de lucrători disponibilizați.

Pe baza evaluării care a fost întreprinsă, Comisia a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite toate condițiile necesare. Aceasta a prezentat această propunere de decizie în vederea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare pentru sprijinirea reintegrării acestor lucrători, care sunt victime ale disponibilizării ca o consecință directă a crizei financiare și economice globale.

Prin urmare, sprijin această decizie, care permite mobilizarea a 2 405 671 de euro în conformitate cu bugetul general al UE pentru 2010 pentru a furniza asistență financiară ca răspuns la cererea Portugaliei. Aș dori să subliniez, de asemenea, necesitatea asigurării faptului că adoptarea este procesată rapid.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), o inițiativă a președintelui Comisiei, dl Barroso, din 2005, în urma raportului Comisiei Valori europene într-o lume globalizată, are acum un nou format care îl face mai transparent, cu obiective mai ample ce includ consecințele crizei actuale și care arată drumul către termene de așteptare mai scurte până când fondurile vor deveni disponibile, lucru care sper că se va întâmpla în acest caz.

Deși am votat în favoarea acestei propuneri, mi se pare regretabil faptul că, încă o dată, guvernul portughez nu a știut cum să utilizeze fondul la maxim, așa cum s-a întâmplat în alte țări și cum este amplu demonstrat de suma per capita din fondurile solicitate din FEG, când sunt analizate diferite cereri.

Astăzi, de exemplu, s-a votat cu privire la alte cereri pentru sprijinul de la FEG, care a arătat faptul că, în timp ce foștii lucrători de la compania olandeză NXP Semiconductors vor primi 3 534 de euro per capita, foștii angajați danezi din Nordjylland vor primi 7 908 euro fiecare. Foștii angajați portughezi din Qimonda care sunt vizați de fond vor primi doar 2 867 de euro per capita ca sprijin de la fond. Acesta vizează măsuri precum recunoașterea aptitudinilor, formarea profesională, formarea sau sprijinul în vederea înființării de întreprinderi, asistența pentru autoplasare sau stimulente pentru recrutare și practica profesională dobândită la locul de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport pentru că cred că mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru Portugalia este esențială, în vederea sprijinirii lucrătorilor disponibilizați de la Qimonda. Cele 2,4 milioane de euro mobilizate nu vor reuși să abordeze efectele negative ale disponibilizărilor, dar vor ajuta în mod semnificativ. Mobilizarea trebuie să fie simplă și rapidă, și ar trebui să includă programe de formare care contribuie la reintegrare eficace în piața muncii a lucrătorilor afectați.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Compania portugheză Qimonda, parte a grupului lider mondial german, a fost considerată în Portugalia un exemplu de succes și o companie situată în avangarda sectorului său. A fost cel mai mare exportator portughez și, înainte de a fi cunoscută pentru problemele care au dus la insolvența sa, se pregătea să investească în tehnologii noi și obținuse finanțare publică pentru a sprijini producția de celule solare. Angajații de la Qimonda erau extrem de calificați și dețineau rate ridicate ale productivității, nimic nesugerând că întreprinderea va înceta să mai fie viabilă într-un timp atât de scurt. În 2008, compania chiar se gândea la posibilitatea de a crea încă trei uzine în Portugalia, toate în jurul orașului Vial do Conde. Regiunea Norte, unde era situată Qimonda, este în mod tradițional industrială, și a fost grav lovită de închiderea întreprinderilor și de șomaj. Capacitatea companiei Qimonda de a atrage lucrătorii calificați atât de necesari pentru regiune a fost compromisă acum.

Sper că angajații de la Qimonda pot obține suficiente beneficii din mobilizarea fondului și că vor reuși să devină pe deplin reintegrați pe piața muncii. Aș vrea să îmi exprim solidaritatea față de ei și familiile lor.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Închiderea fabricii Qimonda din Vila do Conde a exacerbat nivelurile ridicate ale șomajului din nordul Portugaliei. În acest caz, 900 de lucrători au fost disponibilizați, marea lor majoritate având niveluri de educație reduse: 36,6% au primit numai educație formală și numai 10,7% au procedat la educația secundară. Prin urmare, merită sa subliniem importanța acestui plan de ajutor pentru 839 dintre lucrătorii care au fost disponibilizați pentru a reduce impactul gravei crize economice, financiare și sociale pe care o trăiește această regiune. Aș vrea, de asemenea, să subliniez importanța măsurilor precum certificarea aptitudinilor, formarea profesională, stimulentele pentru crearea de locuri de muncă și ocazia de a dobândi experiență la locul de muncă. Pe de altă parte, este regretabil faptul că, în doi ani, aceasta este doar a doua cerere pe care Portugalia a prezentat-o Fondului european de ajustare la globalizare pentru a primi sprijin direct pentru lucrătorii din regiunea Norte. Confruntat cu valuri copleșitoare de șomeri și sărăcirea finanțelor publice din Portugalia, împreună cu recesiunea economică din 2011 în virtutea recentelor măsuri de austeritate, guvernul are sarcina și obligația de a acționa într-un mod mai competent în ceea ce privește strângerea acestor fonduri pentru sprijinirea lucrătorilor șomeri într-un mod concret.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Parlamentul a aprobat mobilizarea a 2,4 milioane de euro din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), care vizează sprijinirea lucrătorilor care au fost disponibilizați în Qimonda, în urma unei cereri a guvernului portughez din 17 decembrie 2009. Aceasta presupune mobilizarea unei sume totale de 2 405 671 de euro din FEG pentru Portugalia și vizează cele 839 de disponibilizări efectuate de Qimonda Portugal S.A. între 8 iunie și 8 octombrie anul trecut. Costul total estimat al acestui pachet este de 3,7 milioane de euro, din care 2,4 milioane de euro, sau 65% din costul total, a fost solicitat de la FEG.

În mod regretabil, Comisia și Consiliul nu au fost capabile să intervină atunci când ar fi fost posibil să se mențină compania în funcțiune și să împiedice această companie multinațională bazată în Germania să disponibilizeze lucrători. Acest sprijin slab pentru șomeri este acordat abia acum, târziu.

Aceasta este cea de-a 16-a cerere care trebuie examinată în cadrul bugetului 2010 și va include următoarele măsuri: recunoașterea aptitudinilor, formarea profesională, formarea și sprijinul destinat creării de locuri de muncă, sprijinul pentru autopromovare și stimulente pentru recrutare și experiența câștigată la locul de muncă.

Regiunea Norte, unde au avut loc disponibilizările, fusese deja aprobată pentru sprijin de la FEG pe baza unei cereri anterioare din 2009 privind disponibilizările din sectorul textil. 832 000 de euro au fost mobilizați cu această ocazie.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Portugaliei pentru că consider că acest instrument este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de azi viza o cerere de sprijin pentru 839 de lucrători de la Qimonda Portugal S.A., o companie din domeniul electronicii, în valoare de 2 405 671 de euro, sumă finanțată de la FEG.

Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind utilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în special pentru cele 839 de disponibilizări care au fost făcute la Qimonda AG, o companie multinațională din sectorul electronicii din regiunea NUTS II Norte. FEG oferă un sprijin suplimentar lucrătorilor care suferă consecințele schimbărilor structurale majore în structura comerțului mondial și contribuie la reintegrarea pe piața muncii. Portugalia a solicitat fonduri FEG pentru disponibilizările din sectorul automobilistic, cerere conformă cu regulamentul fondului. Acum trebuie asigurat faptul că FEG sprijină lucrătorii care au fost disponibilizați să se reintegreze pe piața muncii, în ciuda faptului că asistența FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective, sau măsurile de restructurare a întreprinderilor sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că Portugalia a solicitat asistență pentru 839 de cazuri de disponibilizări la Qimonda S.A., companie multinațională care activează în sectorul electronicii în regiunea NUTS II Norte, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament.

Aș dori să subliniez următoarele ca fiind deosebit de relevante: (1) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii, fără a absolvi întreprinderile de responsabilitățile lor; (2) în contextul mobilizării FEG, Comisia a propus o sursă alternativă de credite de plată în locul resurselor neutilizate din Fondul social european (FSE), cum a solicitat Parlamentul; (3) funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006 în cadrul procesului revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2007–2013; (4) propunerea Comisiei include informații referitoare la cerere, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea ei, care este, de asemenea, în conformitate cu solicitările Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) În mod evident, votez în favoarea deciziei finale de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru lucrătorii disponibilizați la Qimonda în Portugalia.

În acest sens, este important să subliniem faptul că această decizie a venit prea târziu și că banii vor ajunge în Portugalia și mai târziu: nu înainte de sfârșitul lui noiembrie sau începutul lui decembrie. Nu ar fi trebuit ca lucrurile să se întâmple astfel și nu ar trebui să fie astfel. FEG poate și ar trebui să fie simplificat, astfel încât victimele concedierilor colective să nu fie nevoiți să aștepte 17 luni pentru sprijinul care este declarat urgent, așa cum s-a întâmplat în acest caz.

Dacă Europa continuă să fie atât de drăguță cu capitalul financiar, nu poate continua să fie nemiloasă față de victimele crizei.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Portugalia a solicitat asistență pentru 839 de cazuri de disponibilizări la Qimonda S.A., companie multinațională care activează în sectorul electronicii în regiunea NUTS II Norte, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Portugalia a solicitat asistență cu privire la cazurile celor 839 de disponibilizați la Qimonda AG, firmă multinațională care operează în sectorul electronicii în regiunea NUTS II Norte. Cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate fixate de Regulamentul FEG. PE a votat în favoarea solicitării din partea instituțiilor implicare să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG. Acesta a reamintit angajamentul instituțiilor de a asigura o procedură rapidă pentru adoptarea deciziilor referitoare la mobilizarea FEG, furnizând un sprijin unic, limitat în timp, destinat să ajute lucrătorii care au fost disponibilizați ca urma a globalizării și a crizei economice și financiare. De asemenea, a subliniat rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii;

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Fondul european de ajustare la globalizare (FAG) este in instrument legislativ și bugetar european care a fost creat pentru a oferi asistență suplimentară lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor majore produse în structura comerțului global. Având în vedere că Portugalia a prezentat cereri de asistență pentru 839 de cazuri de disponibilizări la Qimonda S.A., companie multinațională care funcționează în sectorul electronicii în regiunea NUTS II Norte, salut adoptarea raportului de către Parlament. Sper că ajutorul va fi furnizat cât mai dinamic și mai eficace posibil, printr-un proces simplu și rapid, pentru a le permite lucrătorilor afectați de disponibilizările cauzate de globalizare și criza economică și financiară să fie reintegrați pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) În firma multinațională Qimonda S.A., care operează în sectorul electronicii în regiunea de nivel mediu Norte, au fost disponibilizate 839 de persoane în urma crizei financiare și economice globale. Cele 2 405 671 de euro mobilizate din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) vor finanța un pachet coordonat de servicii personalizate, care va fi suplimentat de măsuri naționale și măsuri luate de companie.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0272/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Sprijin alocarea a 2 752 935 de euro ajutor de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru Catalonia ca ajutor suplimentar pentru cei 1 429 de lucrători disponibilizați din cele 23 de întreprinderi producătoare de autovehicule, remorci și semiremorci, în urma schimbărilor structurale din comerțul global. Disponibilizările au avut loc pe o perioadă de nouă luni, între 23 februarie și 22 noiembrie 2009.

Acest ajutor trebuie utilizat pentru a sprijini reintegrarea pe piața muncii a persoanelor care au fost disponibilizate, care, în 25% din cazuri, nu dețin un nivel de educație elementar sau nu au terminat școala și, în 40% din cazuri, au doar un nivel de educație elementar. Din aceștia, circa 75% sunt bărbați, iar 25% au mai mult de 55 de ani. Acest ajutor nu ar trebui, sub nicio formă, să înlocuiască responsabilitățile care revin întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective ori măsurile de restructurare a întreprinderilor sau sectoarelor. Așa cum afirmă raportul Comisiei pentru bugete, va trebuie să clarificăm de ce 23% dintre lucrători nu sunt incluși în exercițiul de reprofilare și să aflăm ce măsuri le sunt oferite acestor lucrători în mod special.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în relație cu 1 429 de disponibilizări din 23 de companii care operează în cadrul NACE Rev. 2 Diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor ) în regiunea NUTS II Catalonia, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și amendamentele la aceasta depuse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord, că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența de la FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care sunt responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective, și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Asistența financiară acordată lucrătorilor afectați de disponibilizări în urma globalizării trebuie să se facă de la caz la caz și să aibă ca obiectiv reintegrarea lor pe piața muncii. Prin urmare, este important să subliniem faptul că asistența nu este un înlocuitor al responsabilităților care, în mod normal, aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. În acest sens, declarația comună a negocierilor tripartite purtate la nivel instituțional subliniază importanța faptului că procedurile sunt cât mai simple și mai rapide posibil pentru adoptarea deciziilor referitoare la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Având în vedere faptul că Spania a solicitat asistență cu privire la 1 429 de disponibilizări în 23 de companii care operează în regiunea Catalonia, votez în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Cataluña automoción/Spania pentru că va permite acordarea de ajutor complementar lucrătorilor din Catalonia afectați de consecințele schimbărilor importante aduse structurii economiei mondiale, precum și asistarea reintegrării acestor lucrători pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Când mă gândesc la criza care a lovit acest sector, îmi amintesc că l-am auzit pe fostul prim-ministru al Spaniei, José María Aznar, povestind cum fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a fost uimit să afle că principalele produse spaniole exportate nu sunt produse agricole, ci mașini. Acesta a fost un semn pozitiv că vechile stereotipuri referitoare la economiile din Europa de sud-vest încep să nu se mai aplice.

Din păcate, efortul de a moderniza industria Spaniei, întreprins în mod special de guvernul Partidului Popular, a cunoscut o cădere majoră cu această criză globală. Scăderea cererii pentru mașini în UE este foarte gravă, iar producția din al doilea trimestru al anului 2009 a scăzut cu aproape 40%, situație care amenință să pună în pericol și mai multe locuri de muncă, nu numai în Spania, ci în întreaga UE.

Privesc această cădere cu îngrijorare și sper că economia Spaniei este capabilă să răspundă în mod adecvat la criză, acest fond fiind doar o parte din răspuns.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Planul de ajutor propus pentru 1 429 foști angajați ai 23 de producători de autovehicule, remorci și semiremorci în regiunea Catalonia, Spania, este necesar de urgență pentru dezvoltarea tehnică și profesională a unui mare număr de europeni care au fost afectați în mod direct de actuala criză economică și financiară globală. Aproximativ 25% dintre lucrătorii vizați de acest plan nu au mers la școală sau au abandonat-o devreme, și peste 40% dintre lucrări au un nivel redus de educație. Nivelurile reduse ale educației și formării la nivelul forței de muncă în sectoarele de producție cheie din Europa sunt o problemă mare având în vedere obiectivele strategiei Europa 2020. Pentru a susține o creștere durabilă, inteligentă și incluzivă, este necesară o strategie care asigură o mai bună eficiență și profitabilitate a resurselor disponibile statelor membre și publicului european, cum ar fi prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). În cazul FEG, doar puțin peste 10% dintre cele 500 de milioane de euro prevăzute în buget au fost folosite anul acesta, ceea ce este inacceptabil, având în vedere amploarea șomajului în Europa și dificultățile sporite de a găsi alte locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoare Spaniei pentru că consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Raportul adoptat astăzi viza o cerere de finanțare prezentată de Spania în legătură cu 1 429 de lucrători din 23 de firme diferite active în industria autovehiculelor, în valoare de 2 752 935 euro.

În cele din urmă, trebuie să subliniez faptul că votul de azi referitor la cele patru rapoarte privind mobilizarea FEG pentru a furniza o finanțare totală de aproximativ 14 milioane de euro arată că fondul este o resursă utilă și eficace pentru combaterea șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind utilizarea fondurilor de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru comunitatea autonomă Catalonia, și anume pentru cei 1 429 de lucrători disponibilizați din 23 de întreprinderi active în NACE Rev. 2 Diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Catalonia. FEG oferă ajutor suplimentar pentru lucrătorii care suferă consecințele schimbărilor structurale majore în structura comerțului mondial și le acordă asistență pentru reintegrarea pe piața forței de muncă. Spania a solicitat fonduri FEG pentru disponibilizările din sectorul automobilistic, cerere care este conformă cu regulamentul fondului. Acum trebuie asigurat faptul că FEG sprijină lucrătorii care au fost disponibilizați să se reintegreze pe piața muncii, în ciuda faptului că asistența FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective, sau măsurile de restructurare a întreprinderilor sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că Spania a prezentat o cerere de asistență în legătură cu 1 429 de cazuri de disponibilizări în 23 de întreprinderi care operează în NACE Revizia 2 Diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Catalonia, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta care au fost depuse de Parlament.

Aș dori să subliniez următoarele ca fiind deosebit de relevante: (1) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii, fără a absolvi întreprinderile de responsabilitățile lor; (2) în contextul mobilizării FEG, Comisia a propus o sursă alternativă de credite de plată în locul resurselor neutilizate din Fondul social european (FSE), cum a solicitat Parlamentul; (3) funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006 în cadrul procesului de revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2007–2013; (4) propunerea Comisiei include informații referitoare la cerere, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea ei, care este, de asemenea, în conformitate cu solicitările Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Spania a solicitat asistență în legătură cu 1 429 de cazuri de disponibilizări în 23 de întreprinderi care operează în NACE Revizia 2 Diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) în regiunea NUTS II Catalonia. Cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate fixate de Regulamentul FEG. Fiind din catalan, mă bucur că Parlamentul a fost de acord să solicite instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG și să reamintească angajamentul instituțiilor față de asigurarea unei proceduri ușoare și rapide pentru adoptarea deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind un sprijin individual unic și limitat în timp destinat susținerii lucrătorilor care au fost disponibilizați în urma globalizării și ca crizei economice și financiare. Parlamentul a subliniat, de asemenea, rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii;

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. (RO) În ianuarie 2010, Spania a prezentat o cerere de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEAG), avându-se în vedere concedierile din 23 de întreprinderi din regiunea Catalonia din sectorul producției de autovehicule pentru transport rutier, a remorcilor și a semiremorcilor. Am votat pentru Rezoluția Parlamentului European privind mobilizarea FEAG în ceea ce privește acordarea de ajutor persoanelor disponibilizate. Concedierile au intervenit în contextul crizei financiare și economice, care au determinat o scădere bruscă a cererii de vehicule în Spania și în lume, într-un ritm fără precedent.

În perioada februarie-noiembrie 2009, doar în regiunea Catalonia s-au înregistrat 2 330 de concedieri în sectorul automobilelor, 75% dintre lucrători fiind bărbați, iar aproape 25% dintre aceștia având peste 55 de ani. Susțin ca persoanele disponibilizate să primească sprijin financiar și instruire astfel încât să poată obține un nou loc de muncă pentru o perioadă cât mai îndelungată.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) De această mobilizarea a Fondului european de ajustare la globalizare vor beneficia 1 429 de lucrători din sectorul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor din regiunea spaniolă Catalonia. Comisia a propus ca, în acest caz special, să se mobilizeze o sumă de 2 752 935 euro din fond în vederea sprijinirii reintegrării pe piața muncii a unor foști angajați dintr-un total de 23 de întreprinderi, având în vedere că cererea, pentru care au fost prezentate informații suplimentare în aprilie, îndeplinește condițiile unei contribuții financiare de la Fondul european de ajustare la globalizare.

 
  
  

Rapoarte: Barbara Matera (A7-0270/2010, A7-0269/2010, A7-0271/2010, A7-0272/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris.(DE) Mă bucură foarte mult faptul că Parlamentul European a hotărât astăzi să sprijinire un număr mare de persoane care au fost afectate negativ de globalizare. Cu toate acestea, fondurile europene trebuie furnizate acum repede și fără birocrație, astfel încât aceste persoane să poată găsi un nou loc de muncă cât mai repede posibil. Aceasta este o contribuție importantă și extrem de vizibilă a Uniunii Europene, care va demonstra acestor persoane cu claritate că UE dorește și este capabilă să ajute și persoane individuale în situații de urgență. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să depunem toate eforturile pentru a modela globalizarea într-un mod care să fie logic. Prin urmare, este important ca Uniunea Europeană să sprijine condițiile concurenței echitabile în relațiile economice internaționale. Aceasta va permite dezavantajarea anumitor sectoare care trebuie evitată de la bun început.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aș dori să o felicit pe dna Matera pentru activitatea sa excelentă. Astăzi, am votat în favoarea celor patru cereri de finanțare pentru lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă în Spania, Danemarca, Țările de Jos și Portugalia. Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost înființat în 2006 cu un plafon de 500 de milioane de euro pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în demersurile lor, pentru a finanța cursuri de formare specifice, pentru a-i ajuta pe lucrători să înființeze propriile lor afaceri și pentru a oferi suplimente de venituri temporare sub formă de alocații pentru mobilitate, alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații pentru formare și reintegrare pe piața muncii.

FEG dă dovadă de un grad bun de flexibilitate și oferă asistență în cazuri specifice în multe regiuni ale Europei. Cu toate acestea, trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a accelera mobilizarea acestui instrument, în special având în vedere rolul său pozitiv în combaterea crizei economice.

 
  
  

Raport: Carmen Fraga Estévez (A7-0260/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT)Salut acest raport, care prevede punerea în aplicare a acestei convenții și a recomandărilor adoptate de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), făcând posibilă adoptarea unor măsuri de control și de executare pentru toate vasele de pescuit care sunt utilizate, sau care se intenționează să fie utilizate, în activități direcționate către pescuit ca resurse pescărești. Unele dintre aceste provizii au fost importate în legislație UE prin reglementările și normele privind captura totală admisibilă (TAC) anuală, iar poziția raportoarei ar trebui sprijinită în ceea ce privește respingerea acestei metode vechi, întrucât legislația devine confuză și are un efect negativ asupra credibilității UE. Trebuie acordată prioritate maximă punerii în aplicare a măsurilor de către organizațiile de pescuit regionale (OPR) în vederea combaterii pescuitului ilegal, astfel încât sistemul de monitorizare și executare adoptat de această convenție să fie pus în aplicare rapid în legislația UE, Parlamentul urmând să fie informat în mod cuprinzător și oportun cu privire la toate etapele negocierilor cu OPR, asigurând faptul că observatorii acestei instituții sunt prezenți la negocieri.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Mai întâi aș dori să o felicit pe raportoare. Am votat pentru acest raport pentru că sunt de acord că sistemul de control și executare adoptat de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est trebuie transpus în legislația UE. Salut în general reglementările privind controlul vaselor care desfășoară activități de pescuit ilegale sau nedeclarate, aceste reglementări constituind subiectul raportului pe care tocmai l-am adoptat.

Sunt, de asemenea, de acord, cu noul sistem de control aplicat de statul portului, care va închide porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul de pavilion al unui vas de pescuit străin. Cu toate acestea, consider că atunci când aceste modificări vor fi transpuse, vor trebui evaluate unele soluții de compromis și operate eventualele ajustări, atât timp cât sunt considerate fezabile din punctul de vedere al convenției înseși. În cele din urmă, sunt sigur că transpunerea poate fi realizată mai rapid și eficace dacă Parlamentul continuă să fie informat în toate etapele negocierilor asigurând faptul că observatori ai acestui Parlamentul stau la masa negocierilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Este vital ca Uniunea Europeană să creeze un sistem UE pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Reglementările propuse ar trebui să integreze măsuri care prevăd oportunitățile de pescuit și condițiile asociate în apele UE și, pentru vasele de pescuit, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor. Este esențial ca acest lucru să fie conform cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și să contribuie la dezvoltarea durabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Este corect din punct de vedere metodologic să revizuim și să actualizăm conținutul convențiilor, așa cum s-a făcut în acest caz. În același timp totuși se cuvine să ne întrebăm care este rolul Parlamentului în această revizuire. Pe lângă chestiunile formale, funcționarea organismelor asociate cu instituțiile europene trebuie monitorizată în mod constant pentru a asigura faptul că sunt eficace, eficiente, actualizate și capabile să răspundă provocărilor care s-ar putea schimba după ce acordul corespunzător va fi semnat.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la sistem de control și executare aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) întrucât introduce un sistem nou de măsuri de control și executare pentru a asigura conservarea și utilizarea echilibrată a resurselor de pescuit în regiune. În special, acest sistem ar trebui să includă monitorizarea vaselor care desfășoară activități de pescuit ilegale, nedeclarate sau nereglementate și un sistem de monitorizare care să fie desfășurată de țara portului în care produsele de pescuit sunt descărcate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanța pescuitului pentru Europa (atât ca activitate economică care generează locuri de muncă și bunăstare, cât și pentru rolul său de a asigura hrană populației), ar trebui să analizăm întotdeauna cu atenție orice regulament care urmărește să impună obligații noi și mai stringente asupra pescarilor europeni.

Propunerea de față vizează actualizarea reglementările UE care transpun sistemul de monitorizare și punere în aplicare adoptat de convenția Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NEAFC). Aceste măsuri vizează în principal promovarea respectării de către vasele neconforme a normelor convenției și includerea unui nou sistem de monitorizare de către statul membru al portului. Acest lucru împiedică debarcarea în porturile europene de pește congelat neautentificat ca fiind legal.

În plus, stabilește măsuri noi care includ monitorizarea vaselor care se angajează în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate. Consider că aceste măsuri vor servi în cele din urmă la protejarea pescarilor europeni de introducerea de pește care nu corespunde normelor UE pe piața europeană, iar acest lucru trebuie salutat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui document pentru că sunt de părere că sistemul de control și executare adoptat de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) trebuie transpus în legislație UE. Printre noile norme, aș dori să subliniez controlarea vaselor de pescuit ilegale și nedeclarate, precum și noul sistem de control al statului de port, care vor închide practic porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul de pavilion al unui vas de pescuit străin. În 2007 și 2008, Parlamentul nu a fost reprezentat la reuniunea anuală a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO). Prin urmare, nu pot să nu spun că, având în vedere Tratatul de la Lisabona, Parlamentul ar trebui reprezentat în discuțiile viitoare referitoare la convențiile internaționale privind această chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Sistemul de control propus conține dispoziții pentru promovarea respectării măsurilor de conservare și executare pentru vasele străine și asigură, astfel, respectarea pe deplin a măsurilor de conservare și gestionare adoptate de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC). Prin urmare, se referă la eliminarea deficiențelor din sistemul de monitorizare, în special în ceea ce privește activitatea de pescuit ilegală, nedeclarată sau nereglementată, și, astfel, primește acordul nostru.

Raportul consideră că statele membre ale căror vase sunt autorizate să pescuiască în zona de reglementare NEAFC ar trebui să pună la dispoziție mijloace adecvate de inspecție în temeiul acestui sistem. Este important să subliniem faptul că controlarea activităților de pescuit astăzi creează sarcini suplimentare pentru statele membre, fie în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), fie în cadrul organizațiilor de pescuit regionale.

Prin urmare, suntem de părere să se cuvine să reanalizăm resursele financiare alocate controlului, în special în ceea ce privește ratele maxime ale cofinanțării prevăzute în reglementarea măsurilor de finanțare ale PCP pentru achiziționarea, dezvoltarea și/sau modernizarea echipamentelor de control de către statele membre. Din acest motiv, am propus creșterea ratei actuale de 50% la 75%, luând în considerare procesul actual de revizuire a acestui regulament.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, la care Comunitatea și UE au devenit acum parte contractantă, a intrat în vigoare în 1982.

Scopul convenției este de asigura păstrarea pe termen lung și utilizarea la maxim a resurselor de pescuit din Atlanticul de Nord-Est, în interesul societății, al durabilității și al mediului. Măsurile de control și executare pot fi introduse pentru a asigura faptul că această convenție și recomandările adoptate de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) sunt puse în practică. Acestea sunt valabile pentru toate vasele de pescuit utilizate pentru activitățile de pescuit desfășurate în legătură cu resursele de pescuit astfel cum sunt definite în convenție.

Scopul propunerii este actualizarea legislației Uniunii. În 2006, NEAFC a acceptat un sistem nou pentru ameliorarea controlului și punerii în aplicare a recomandărilor acestuia. O altă schimbare este că acum este inclus sistemul controlului de către statul de port, care nu permite ca peștele congelat să fie debarcat în porturile europene dacă nu a fost autentificat ca fiind legal de către statul de pavilion al unui vas de pescuit străin. Sunt măsuri noi, legate de reglementarea vaselor angajate în pescuit ilegal, nedeclarat sau nereglementat.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de regulament de stabilirea a unui sistem de control și executare aplicabile în domeniul vizat de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, la care UE este semnatară, pentru că consider că trebuie încorporată în legislația UE. În 2006, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est a adoptat un sistem nou menit să îmbunătățească controlul și executarea recomandărilor sale, iar apoi atât Uniunea Europeană, cât și Parlamentul European au declarat că sunt pe deplin în favoarea adoptării acestor recomandări. În special, există un sprijin puternic pentru noile dispoziții de introducere a unui sistem de control al statului de port, care va închide porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul în cauză. Pe scurt, această serie de recomandări adaptează sistemul în vigoare anterior la cerințele actuale și, prin urmare, consideră că ar fi util să-l transpunem rapid.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. (PT) Lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat sau nereglementat este esențială pentru menținerea durabilității resurselor de pescuit, pe lângă asigurarea unei mai mari echități și egalități în distribuția bogăției. Însăși existența comunității de pescuit depinde de aceste condiții.

Controlul tuturor vaselor de pescuit utilizate sau care trebuie utilizate pentru pescuit în domeniile prevăzute de convenție, precum și măsurile de executare sunt extrem de importante în acest context. Raportul se îndreaptă în această direcție. Ar trebui să fim cu toții implicați în acest efort și să-l dezvoltăm în continuare. Prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat ar trebui să fie o prioritate a politicii comune în domeniul pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Parlamentul European a subliniat cu mai multe ocazii că ar trebui acordată o prioritate absolută măsurilor de combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat aplicate de organizațiilor de pescuit regionale (OPR). În consecință, raportoarea consideră că sistemul de control și executare adoptat de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) trebuie încorporat rapid în legislația UE. Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (Regulamentul INN) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010. Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului privind autorizațiile pentru activitățile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare prevede că vasele de pescuit UE sunt obligate să dețină un permis de pescuit pentru a desfășura activități de pescuit în afara apelor UE. Prin urmare, am votat în favoarea raportului Fraga pentru că simt că este necesar controlul pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D) , în scris. (LV) Cooperarea în materie de pescuit în Atlanticul de Nord-Vest înseamnă în primul rând cote echitabile pentru toți participanții la proces. Temeiul juridic care este introdus, aplicabil tuturor participanților, trebuie să se bazeze pe logică. Nimeni nu trebuie să dețină drepturi exclusive de a exploata resursele de pește din Atlantic. Am votat pentru în speranța că legislația va oferi șanse egale și o răspundere egală pentru toate încălcările în materie de captură de pește, unde nu vor exista avantajați sau dezavantajați, cum se întâmplă frecvent atunci când se elaborează legislație pentru a favoriza interesele marilor țări UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Veniturile mai mari și infrastructura îmbunătățită duc la un consum de pește mai mare în țările în curs de dezvoltare, de asemenea. Cantitățile de pește prins cresc deja de la an la an și, prin urmare, continuă să crească. Studiile au arătat că stocurile de pește în creștere în oceanele și apele interne sunt în principal rezultatul acvaculturii. Se folosesc flote tot mai mari pentru a încerca să prindem pești din stocuri tot mai mici. Pentru a pune capăt acestui pescuit excesiv nemilos, este important să introducem un sistem de control și executare. La fel de îngrijorătoare sunt relatările pescarilor care sunt ținuți captivi în larg ca niște sclavi și care trebuie să muncească până la epuizare pentru salarii extrem de mici în condiții similare sclaviei. Dacă vrem ca urmașii noștri să cunoască gustul peștelui, este esențial să instituim controale. Din aceste motive, ar fi logic să aibă loc cel puțin o renaționalizare a politicii pescuitului, astfel încât problemele regionale să poată fi abordate în ansamblu. Am votat gândindu-mă la acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL) Raportul menționează Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, care a intrat în vigoare la 17 martie 1982. Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a fost creată pentru a asigura controlul asupra recomandărilor prevăzute în documentul respectiv.

Raportul a subliniat importanța adoptării măsurilor necesare pentru a asigura controlul și executarea dispozițiilor aplicabile tuturor vaselor de pescuit utilizate, sau destinate utilizării, pentru activitățile de pescuit desfășurate în materie de resurse de pescuit în domeniile definite în convenție. Principalul lucru este să punem în aplicare măsurile în acest domeniu pentru a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, executate de organizațiile de pescuit regionale (OPR). Prin urmare, este o chestiune prioritară să modificăm sistemul de control și executare adoptat de NEAFC, care ar trebui transpus în legislația UE cât mai repede posibil.

Raportoarea subliniază, de asemenea, că este important să asigurăm faptul că vasele de pescuit europene sunt obligate să dețină o autorizație pentru a pescui în afara apelor Uniunii Europene. Prezentul raport ne va permite să închidem portițele de scăpare din punct de vedere juridic care au existat până în prezent în ceea ce privește dispozițiile legislative referitoare la flotele Uniunii Europene, ceea ce va îmbunătăți credibilitatea Uniunii Europene în acest domeniu și va contribui la combaterea pescuitului ilegal.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Propunerea de regulament al Parlamentului și al Consiliului de instituire a unui sistem de control și executare aplicabil în domeniul Convenției privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) este extrem de importantă având în vedere actualizările regulamentelor UE de implementare a sistemului de control și executare adoptat de NEAFC.

La fel ca alte cazuri în care recomandările organizațiilor de pescuit regionale (OPR) au fost transpuse în legislație UE în domeniul pescuitului, și acesta urmărește să introducă controale mai stricte pentru combaterea pescuitului ilegal, pentru eliminarea posibilelor portițe de scăpare și pentru apărarea principiului politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) pentru un pescuit durabil atât la interiorul, cât și la exteriorul UE.

Mai mult decât atât, în opinia mea, textul convenit și votat astăzi susține prerogativele Parlamentului în conformitate cu procedura legislativă ordinară și include modificările necesare care decurg din articolele 290 litera (E) și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Din toate aceste motive, voi vota în favoarea acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, la care UE este parte contractantă, a fost aprobată prin Decizia 81/608/CEE a Consiliului și a intrat în vigoare la 17 martie 1982. Pot fi adoptate măsuri de control și executare pentru a asigura faptul că această convenție și recomandările adoptate de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) sunt puse în aplicare. Acestea se aplică tuturor vaselor de pescuit utilizate sau destinate utilizării pentru activitățile de pescuit desfășurate în materie de resurse de pescuit în domeniile definite în convenție.

Scopul acestei propuneri este să actualizeze legislația UE de transpunere a sistemului de control și executare al NEAFC. Pentru a permite punerea în aplicare a noului sistem NEAFC, propunerea urmărește abrogarea ulterioară a Regulamentului (CE) nr. 2791/1999 al Consiliului din 16 decembrie 1999, care a implementat primul sistem adoptat de NEAFC în 1998.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Sunt în favoarea acestui raport pentru că, deși Europa a limitat sau de fapt a interzis capturarea a diferite specii de pești, există un număr mare de vase de pescuit ilegale care, pe lângă faptul că prind pește protejat, nici măcar nu respectă directivele UE privind protecția lucrătorilor.

Adoptarea acestui raport înseamnă că noile recomandări care au intrat în vigoare între 2007 și 2010 devin lege, iar transpunerea lor este un instrument important atât în combaterea pescuitului ilegal, cât și în prevenirea unui vacuum juridic pentru flotele UE. Un alt punct pozitiv este introducerea unui nou sistem de control care va închide porturile europene pentru capturile de pește congelat sau de origine îndoielnică sau ilegală.

 
  
  

Recomandare: Jarosław Leszek Wałęsa (A7-0262/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere importanța acestei convenții pentru contribuția sa la consultare, cooperare, utilizarea optimă, gestionarea rațională și conservarea resurselor de pescuit în zona Atlanticului de Nord-Vest, pe lângă promovarea colaborării internaționale în vederea îmbunătățirii gestionării durabile a resurselor marine pe baza cercetării științifice, amendamentul prezentat aici este esențial, pentru că reformează convenția în întregime, în scopul alinierii ei la alte convenții și instrumente internaționale și al încorporării în aceasta conceptelor moderne ale gestionării pescuitului. Printre măsurile pozitive, următoarele ies în evidență: simplificarea structurii acestei convenții, modernizarea contribuțiilor la buget în conformitate cu principiul poluatorului plătitor în relație cu părțile contractante, o nouă definiție a obligațiilor și o revizuire a procesului decizional și a sistemului de soluționare a disputelor legate de acesta din urmă. Aceste îmbunătățiri sunt esențiale ca mijloc de promovare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea recomandării referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind adoptarea amendamentului la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est în numele Uniunii Europene, întrucât aduc o contribuție pozitivă la reformularea structurii interne redistribuirea competențelor în cadrul Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest.

Cu toate acestea, consider că, având în vedere Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European ar trebui să fie reprezentat în discuțiile viitoare privind convențiile internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanța pescuitului pentru Europa (atât ca activitate economică care generează locuri de muncă și bogăție, cât și pentru rolul său de a oferi hrană oamenilor), ar trebui ca întotdeauna să analizăm cu atenție orice reglementare care vizează să impună pescarilor europeni obligații noi și mai stringente. Cu toate acestea, în acest caz, avem o propunere de amendament care consolidează oportunitățile de pescuit pentru Uniunea Europeană, în cadrul Convenției privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, care trebuie salutată. Prin urmare, votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Votez în favoarea acestui document pentru că sunt de părere că sistemul de control și executarea adoptat de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est trebuie transpusă în legislația UE. Printre noile norme, aș dori să subliniez controlarea vaselor de pescuit ilegale și nedeclarate, precum și noul sistem de control al statului de port, care vor închide practic porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul de pavilion al unui vas de pescuit străin. În 2007 și 2008, Parlamentul nu a fost reprezentat la reuniunea anuală a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO). Prin urmare, nu pot să nu adaug că, având în vedere Tratatul de la Lisabona, Parlamentul ar trebui să fie reprezentat la viitoare negocieri privind convențiile internaționale din acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Principalul obiectiv al Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) este să contribuie la gestionarea durabilă și conservarea resurselor de pescuit în domeniul Convenției NAFO, pe baza cooperării dintre state.

Sprijinim și apreciem principiul cooperării și colaborării internaționale în acest domeniu, care se sprijină pe temelii științifice solide. Ca atare, considerăm că modificarea adusă convenției adoptate în 2007 și 2008, în conformitate cu aceste obiective, în vederea adaptării la alte convenții regionale și instrumente internaționale și a încorporării unor concepte moderne a gestionării pescuitului, ar trebui susținută.

Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm că, în mod regretabil, Parlamentului se solicită cu întârziere să își spună cuvântul în această privință. De fapt, propunerea Comisiei de transpunere în legislația Uniunii datează din 8 martie 2010, ceea ce înseamnă că au trebuit mai bine de doi ani până când documentul a fost elaborat, iar Parlamentul l-a putut consulta.

În viitor, ar putea fi vitală o implicare și o participare mai oportună și, în mod ideal, ar însoți chiar procesele de negociere.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est a fost semnată la 24 octombrie 1978 în Ottawa și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979.

Principalul obiectiv al Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) până acum a fost să se implice în consultări și cooperare pentru a asigura o utilizare maximă a resurselor de pescuit din zona de conservare, să mențină și să gestioneze aceste resurse în mod adecvat și să promoveze o gândire nouă cu privire la cooperarea internațională pentru îmbunătățirea gestionării durabile a resurselor marine din larg.

La reuniunile anuale ale NAFO din 2007 și 2008, părțile contractante la convenției au adoptat „Amendamentul la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est”. Acest amendament reprezintă o modificare semnificativă a convenției, aliniind-o mai bine la alte convenții regionale și instrumente internaționale și luând în considerare practicile moderne din domeniul gestionării pescuitului. Prin urmare, acest amendament contribuie semnificativ la eficacitatea structurii organizației.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est a fost semnată la Ottawa la 24 octombrie 1978 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979 după ce instrumentele de ratificare, acceptare și adoptare au fost înmânate guvernului Canadei de către cele șapte părți contractante. Principalul obiectiv al Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) este să contribuie, prin consultare și cooperare, la utilizarea optimă, gestionarea rațională și conservarea resurselor de pescuit în zona prevăzută în Convenția NAFO și să promoveze idei de cooperare internațională în vederea îmbunătățirii gestionării durabile a resurselor marine în conformitate cu principiile științifice. Părțile contractante la convenție au adoptat Amendamentul la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est la reuniunea anuală NAFO din 2007 (versiunea engleză) și 2008 (versiunea franceză). Amendamentul este o revizuire generală a convenției, având ca principal scop alinierea ei într-o mai mare măsură la convențiile regionale și instrumentele internaționale și încorporarea conceptelor moderne ale gestionării pescuitului, motiv pentru care am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) În urmă cu 30 de ani, ne gândeam deja la utilizarea optimă și gestionarea rațională în vederea conservării resurselor de pescuit. Acum, regulamentele Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) urmează să fie revizuite, nu numai pentru a le armoniza mai bine cu alte acorduri regionale și instrumente internaționale, ci și pentru a le alinia mai bine la datele curente, cum ar fi conceptele moderne de gestionare a pescuitului. Cotele de pește și gestionarea stocurilor sunt esențiale în vederea prevenirii pescuitului excesiv în apele interioare și oceane. Cu toate acestea, în această privință, trebuie să asigurăm, de asemenea, faptul că organizații precum NAFO rămân capabile de acțiune grație unei structuri simplificate și a bunei organizări. Este, de asemenea, important să împiedicăm creșterea excesivă a costurilor. Din aceste motive, ar fi logic să aibă loc cel puțin o renaționalizare a politicii pescuitului, astfel încât problemele regionale să poată fi abordate în ansamblu. Am votat gândindu-mp la acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Această propunere actualizează legislația UE de transpunere a sistemului de control și executare adoptat de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est. Este adoptată o nouă procedură în scopul ameliorării controlului și executării recomandărilor sale referitoare la pescuit și, în special, al încurajării vaselor părților necontractante să respecte normele. În plus, se introduce un sistem nou al statului de port, care va închide porturile europene pentru debarcările și transbordările de pește congelat neautentificate ca fiind legale de către statul de pavilion al unui vas de pescuit străin.

Sunt introduse măsuri noi pentru controlul vaselor care desfășoară activități de pescui ilegale, nedeclarate și nereglementate. Principalul motiv al votului meu pentru este prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL) Raportul dlui Wałęsa se referă la amendamentele la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, care a fost semnată la 24 octombrie 1978 la Ottawa, și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979. NAFO, adică Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, are sarcina de a asigura gestionarea rațională, utilizarea optimă și conservarea resurselor de pește, pe baza consultării și a cooperării. Principala sarcină a acestei organizații este să stimuleze cooperarea internațională în vederea îmbunătățirii gestionării durabile a resurselor marine în larg, pe baza principiilor fundamentale ale cercetării științifice. Raportorul introduce amendamente pozitive la convenție, care vor alinia mai bine reglementările actuale la instrumentele de la nivel internațional și regional.

Modificările propuse includ: modernizarea structurii NAFO (fuzionarea Consiliului General și a Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est pentru a forma un singur organism), reformarea sistemului de contribuții la buget, introducerea unor orientări clare privind drepturile și obligațiile părților contractante la NAFO, modificările la procesul decizional și introducerea unei noi proceduri de soluționare a conflictelor, în vederea soluționării eficace a disputelor, în interesul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Raportul Wałęsa modifică Convenția Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) din 1978 și reprezintă un pas înainte pentru cooperarea și gestionarea resurselor de pescuit în Atlanticul de Nord-Vest. Am votat în favoarea amendamentului la convenție pentru că cercetarea științifică îmbunătățește cooperarea internațională în domeniul exploatării resurselor marine ale zonei respective. În plus, aprobarea amendamentului este un semn al noului rol al Parlamentului conform intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona pentru că subliniază necesitatea accelerării eforturilor de aprobare și actualizare a convențiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) principalul obiectiv al Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) este să asigure gestionarea rațională și conservarea resurselor de pescuit în domeniul Convenției NAFO. UE este una dintre părțile contractante ale acestei organizații de pescuit regionale (OPR) și, la fel ca celelalte părți contractante, la reuniunea anuală NAFO din 2007, a adoptat amendamentul la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est. Acest amendament urmărește să simplifice și să modernizeze structurile acestei organizații, adaptând-o la realitățile curente ale pescuitului, introducând noi definiții ale obligațiilor pentru părțile contractante, și anume statele de pavilion și statele de port, și clarificând drepturile și obligațiile părților contractante NAFO.

Având în vedere cele mai bune interese ale UE, în special oportunitățile de pescuit acordate UE în temeiul convenției, consider că aprobarea acestui amendament este esențială și poate fi criticată doar pentru întârziere.

La fel ca raportorul, regret întârzierea cu care Comisia a prezentat propunerea, de peste doi de la data la care a fost adoptat amendamentul în timpul uneia dintre reuniunile anuale ale NAFO în 2007.

Raportul merită votul meu favorabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Trebuie să-l felicit pe dl Wałęsa pentru raportul său excelent, și aș dori să reamintesc și să subliniez intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009. În contextul competențelor nou dobândite de Comisia pentru pescuit, Parlamentul European ar trebui să fie bine reprezentat în timpul negocierilor ulterioare privind viitoarele convenții internaționale.

În 2007 și 2008, Parlamentul European nu a fost reprezentat la reuniunile anuale ale Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest. Instituția și-a dat avizul conform în conformitate cu competențele sale, dar, în același timp, aș vrea să reamintesc Consiliului și Comisiei noile cerințe procedurale și necesitatea respectării noilor competențe ale Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est a fost semnată la 24 octombrie 1978 la Ottawa și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979 după depunerea la guvernul Canadei a instrumentelor de ratificare, acceptare și aprobare de către cele șapte state semnatare. Obiectivul principal al NAFO este să contribuie prin consultare și cooperare la utilizarea optimă, gestionarea rațională și conservarea resurselor de pescuit în domeniul Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) și la promovarea unor idei de colaborare internațională în vederea îmbunătățirii gestionării durabile a resurselor marine din larg pe baza elementelor furnizate de cercetarea științifică.

Părțile contractante la Convenție au adoptat Amendamentul la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (Amendamentul) la reuniunile anuale ale NAFO din 2007 (versiunea engleză) și 2008 (versiunea franceză). Amendamentul revizuiește convenția în mod cuprinzător având ca scop principal alinierea ei într-o mai mare măsură la convențiile regionale și instrumentele internaționale, precum și încorporarea conceptelor moderne ale gestionării pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Sunt în favoarea recomandării privind revizuirea generală a Convenției privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, în măsura în care încorporează concepte moderne referitoare la gestionarea pescuitului. Modificările includ măsuri de simplificare, pe de o parte, și definiții clare ale responsabilităților statelor de pavilion și ale statelor de port, pe de altă parte.

 
  
  

Raport: Britta Thomsen (A7-0264/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Întreprinderilor nu ar trebui să li se permită să schimbe locurile de muncă permanente cu unele atipice, care ar duce la o lipsă a securității locurilor de muncă. Această situație este și mai gravă dacă luăm în considerare creșterea numărului lucrătorilor femei nedeclarați și faptul că multe femei nu au altă opțiune decât să accepte locuri de muncă precare. În ciuda acestui lucru, s-a demonstrat că femeile sub slab reprezentate în munca precară, întrucât munca casnică și de îngrijire plătită, de exemplu, nu sunt luate în considerare. Cadrul legislativ ar trebui adaptat la situațiile actuale care pot duce la condiții de muncă precare, în special munca cu fracțiune de normă involuntară și faptul că întreprinderile nu anunță lipsa condițiilor de muncă de bază: o lipsă totală a securității locurilor de muncă, salarii mici, lipsa protecției sociale și a oportunităților de promovare în carieră sau chiar lipsa reprezentării colective pentru lucrători. Formarea inițială și permanentă, informarea îmbunătățită cu privire la drepturi și examinarea reală a vieții profesionale și de familie a femeilor trebuie promovate, spre deosebire de aceste situații, pentru că modul în care veniturile femeilor sunt considerate venituri secundare poate fi înșelător, întrucât, deseori, sunt singurele venituri ale familiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Strategia Europa 2020 propune ca rata ocupării forței de muncă din grupa de vârste 20-46 să ajungă la 75%, iar numărul persoanelor amenințate cu sărăcia să scadă. Pentru atingerea acestor obiective, ar fi, de asemenea adecvat, să luăm măsuri împotriva tuturor formelor de ocupare a forței de muncă precare, inclusiv împotriva contractelor de muncă nescrise, a celor de mai puțin de 10 ore de muncă pe săptămână și a contractelor pe durată limitată. Ca să nu mai vorbim de locurile de muncă în care sunt ignorate cele mai elementare cerințe în materie de sănătate și siguranță și care, în consecință, prezintă un risc de accidente major și un risc și mai mare de expunere la diverse pericole și deces.

Aceste tipuri de contracte și toate riscurile asociate deseori vizează femeile, care sunt penalizate pe motive de gen, vârstă, pe motiv că au o familie sau că sunt imigrante. Uniunea Europeană ar trebui să intervină adoptând măsuri legislative în vederea asigurării egalității de gen și a reducerii segregării între genuri pe piața muncii. La rândul lor, statele membre ar trebui să intensifice controalele pentru a reduce numărul de cazuri de abuzuri împotriva femeilor, pentru a combate munca nedeclarată și pentru a lua măsuri de descurajare împotriva angajatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Salut faptul că Parlamentul European a inițiat acest raport important referitor la femeile cu locuri de muncă precare. Femeile sunt cele care prestează în principal muncă precară, care deseori nu se bucură nici măcar de standardele sociale minime pentru lucrători. Femeile tind să accepte locuri de muncă prost plătite dacă acest lucru permite reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie și, în consecință, sunt forțate să renunțe la garanțiile sociale și să accepte condiții de muncă slabe. Protecția socială este o parte esențială a flexisecurității. Prin urmare, în vederea soluționării acestor probleme, este foarte important să încurajăm statele membre și partenerii sociali să alinieze normele lor legislative și contractuale privind condițiile de lucru. Statele membre trebuie să reducă dubla sarcină de lucru pentru femei, care constituie unul dintre motivele ponderii excesive a femeilor care lucrează în condiții precare. Este foarte important să acordăm tuturor angajaților accesul egal la serviciile și beneficiile sociale, printre care concediu de maternitate, asistență medicală și pensiile de vârstă, precum și la educație și formare, indiferent de condițiile de angajare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Felicit raportoarea pentru faptul că a atras atenția asupra unui aspect al domeniului ocupării forței de muncă care încă mai duce la diferențe excesive între genuri. Criza economică și financiară a înrăutățit fără îndoială condițiile de muncă pentru lucrătorii cu posturi precare, în special pentru femei, care suportă cea mai mare parte din povara muncii precare. Acest lucru este confirmat de datele recente care arată că, în 55% din companii, numai femeile prestează muncă cu fracțiune de normă. S-a calculat, de asemenea, că 31,5 % dintre femei lucrează cu fracțiune de normă, spre deosebire de bărbați, care reprezintă 8,3 %, iar munca precară prezintă o rată mai ridicată a rănirilor și un risc mai ridicat de expunere la pericole și deces. Pe scurt, este o situație de inegalitate la care Uniunea Europeană nu poate rămâne indiferentă.

Am votat în favoarea raportului pentru că sunt de acord că trebuie să combatem această problemă și să solicităm statelor membre și partenerilor sociali să alinieze, într-o mare măsură normele lor legislative și contractuale. Sper, de asemenea, că Comisia și statele membre vor intensifica monitorizarea cerințelor minime în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă. Mai sunt multe de făcut înainte să putem garanta femeilor un acces echitabil la piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) În cadrul Uniunii Europene, un termen pur descriptiv precum „femei cu locuri de muncă precare” tot conține două forme de discriminare, ambele foarte grave. Primul vizează chestiunea femeilor care lucrează, care a fost abordată dintr-un punct de vedere modern, durabil, în cadrul unui alt dosar din această perioadă de sesiune. Al doilea privește piața muncii pe două niveluri identificată în multe state membre, în care unii lucrători se bucură de drepturi și protecții, în timp ce alții sunt la mila unor circumstanțe de obicei dincolo de controlul lor. Dacă privim datele în mod obiectiv, pare tot mai evident că, în viitor, ocuparea de forței de muncă obișnuite va implica, de asemenea, acceptarea unor riscuri mai mari decât a fost cazul până acum. Totuși, această schimbare trebuie gestionată în așa fel încât să se evite speculațiile din punctul de vedere al condițiilor contractuale în detrimentul persoanelor cele mai slabe, în special al celor care se află în situații dezavantajate. Instituțiile europene au sarcina de a evita discriminarea și de a permite tuturor să-și atingă în mod liber obiectivele ocupaționale, în conformitate cu abilitățile, aptitudinile și înclinațiile lor. Profit de această ocazie pentru a sublinia faptul că cercetarea viitoare în materie de muncă precară ar fi utilă pentru planificarea măsurilor care vizează eliminarea obstacolelor, fără a fi prea invazivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru combaterea muncii precare, unul din fenomenele care proliferează pe fondul crizei economice. În felul acesta, vor putea fi mai bine eradicate nesiguranța locului de muncă, nivelul scăzut al remunerațiilor, de cele mai multe ori nedeclarate fiscal, lipsa unei protecții sociale pentru persoanele angajate ocazional, precum și un mediu de muncă privat de minime standarde de siguranță a sănătății și protecției angajaților împotriva accidentelor.

În același timp, prin aceste măsuri se va lupta mai eficient împotriva discriminării pe bază de gen, care domină spațiul muncii precare, femeile fiind cu precădere victimele acestor condiții subumane de muncă.

Tratamentul abuziv față de lucrătorii domestici, care sunt în principal femei, discriminarea salarială în defavoarea femeilor și exploatarea femeilor migrante ce nu-și cunosc sau nu-si pot apăra drepturile reprezintă tot atâtea motive de a acorda un vot favorabil acestor acțiuni de contracarare a unei realități social-economice revoltătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Consider că statele membre trebuie să lupte pentru a putea oferi femeilor locuri de muncă, posibilitatea unei protecții sindicalizate a drepturilor, precum și remunerație decentă, concediu de maternitate, program de lucru echitabil și regulat și un mediu de lucru nediscriminatoriu. Cred că statele membre trebuie să sancționeze crearea de obstacole în calea afilierii la sindicate și, de asemenea, trebuie să ofere servicii de consiliere accesibile cu ușurință pentru femeile care nu pot beneficia de sprijin din partea unui comitet de întreprindere, de exemplu femeile angajate în gospodării particulare și în agricultură.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Susțin acest raport, care subliniază faptul că munca precară afectează în mod disproporționat lucrătorii femei. În fapt, aceasta este o dovadă în plus a necesității a îmbunătățirii dispozițiilor referitoare la concediul de maternitate și paternitate pentru a le permite femeilor să asigure un echilibru între sarcinile vieții profesionale și cele de familie. Munca precară se referă la un tip de ocupare a forței de muncă nestandardizată caracterizată în principal printr-un nivel redus sau inexistent al securității, salarii mici, lipsa drepturilor de protecție socială, absența protecției împotriva discriminării și un mediu de lucru lipsit de cele mai elementare standarde de siguranță și sănătate. În conformitate cu ultimele date, 31,5% dintre femeile angajate lucrează cu fracțiune de normă, la bărbați acest procent fiind de 8,3%. Munca precară nu este doar o cauză majoră de diferențe salariale între genuri, ci, de asemenea, creează un obstacol în calea perspectivelor de carieră care duc la locuri de muncă mai bune și la dezvoltare profesională, multe persoane fiind prizonierele muncii nesigure și prost plătite. Într-adevăr, deseori, femeile din țările mai slab dezvoltate vin în UE și prestează munci slab calificate sau chiar ilegale. Muncii precare îi cad victime cele mai slabe secțiuni ale societăților noastre, lipsindu-i pe oameni de demnitate la locul de muncă și de șansa de a-și construi un trai decent pentru ei și familiile lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Munca precară nu este o chestiune de gen, cu toate că poate fi extrem de prezentă la femei, și orice opinie care încearcă să o reducă la o chestiune de gen este simplistă.

Așa cum am afirmat în alte câteva ocazii, s-a dovedit că modelele inflexibile de legislație a muncii au eșuat. Exemplul Statelor Unite arată că flexibilitatea nu este sinonimă cu insecuritatea, ci mai degrabă cu o piață dinamică a locurilor de muncă. Mai multă flexibilitate nu înseamnă mai multă precaritate; nici pe de parte.

După criză, ne vom da seama, că modelele cu care eram obișnuiți au eșuat și că, dacă vrem cu adevărat să creăm locuri de muncă, piața muncii va trebui să înceapă să ia în considerare contractele atipice, indiferent că este vorba despre muncă cu fracțiune de normă, ocazională sau în schimburi temporară, muncă de acasă sau la distanță, ca forme de muncă normale, fără ca pierderile în materie de securitate să fie la nivelul a ceea ce câștigăm în materie de dinamism și flexibilitate. Astfel, consider că femeile pot fi principalele beneficiare ale sistemelor mai flexibile, prin faptul că concilierea vieții profesionale cu cea de familie sau cu situația de a avea copii nu costă atât de mult ca în cazul formelor de muncă mai tradiționale.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Actuala criză economică și financiară a exacerbat problema lucrătorilor femei săraci, care, deseori, se află într-o situație extrem de vulnerabilă în ceea ce privește munca, pentru că trebuie să jongleze pentru a concilia angajamentele profesionale cu cele față de familie. Am votat în favoarea acestui raport, pentru că sunt de acord că această problemă trebuie combătută, și îndemn statele membre ți partenerii lor sociali să dezvolte strategii noi și eficace în materie de insecuritate a muncii, luând în considerare principiul egalității de gen. Aș dori să subliniez solicitarea făcută în această rezoluție ca Comisia să prezinte o propunere privind punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare între femei și bărbați.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă care evidențiază aspectul genului în ocuparea instabilă a forței de muncă, denunță diferite situații și insistă pe un set de măsuri pentru combaterea discriminării împotriva femeilor. În ansamblu, este pozitiv, dar conține unele contradicții și afirmații cu care nu suntem de acord.

Cele mai pozitive propuneri pe care le conține raportul sunt:

invită Comisia să sprijine statele membre în organizarea unei campanii care să vizeze transformarea treptată a lucrătorilor precari în lucrători cu locuri de muncă stabile;

solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze strategii privind munca în condiții precare pentru a pune accentul pe locuri de muncă decente și ecologice și a integra principiul echilibrului de gen;

îndeamnă Consiliul și Comisia să identifice caracteristicile angajării precare în orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și în noua strategie pentru egalitatea de gen.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) A doua zi după Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale am votat cu hotărâre în favoarea acestui raport privind persoanele cu locuri de muncă precare. Este un adevăr: în ciuda evoluțiilor pozitive în materie de paritate masculină/feminină și de egalitate de gen, femeile sunt în continuare mai vulnerabile atunci când vine vorba despre ocuparea forței de muncă. Femeile dețin locuri de muncă precare mult mai des decât bărbații. Există în continuare numeroase diferențe între bărbați femei în materie de locuri de muncă potențiale, calitatea muncii, venituri și remunerare.

Prin urmare, este extrem de important ca Comisia să acționeze pentru a promova în mod activ egalitatea de șanse între bărbați și femei în cadrul politicii de ocupare a forței de muncă, printr-o strategie privind egalitatea de gen, prin transformarea treptată din lucrător precar în lucrător normal și prin sprijinirea inițiativelor naționale în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Viețile profesionale ale femeilor și carierelor lor deseori se lovesc de stereotipul că femeile ar fi mai slabe, mai puțin rezistente la stres și că prezintă riscul de a rămâne însărcinate în orice moment, și, prin urmare, își pot lua concediu de boală sau alte forme de concediu mai des decât bărbații. Acest lucru face să le fie și mai greu femeilor să-și găsească de lucru, iar cele care au un loc de muncă sunt plătite mai puțin decât bărbații care prestează aceeași muncă. Criza economică a exacerbat aceste probleme și au arătat măsura în care femeile sunt exploatate pe piața muncii. Contractele pe termen scurt și contractele cu fracțiune de normă pentru care orele suplimentare nu sunt plătite sunt doar câteva exemple de practici pe care le consider inacceptabile.

Prin urmare, este esențial să atragem atenția asupra necesității respectării legislației muncii în mod egal pentru toți angajații. Ar trebui să combatem felul în care situațiile dificile în care se găsesc oamenii este exploatat pentru a-i forța să lucreze în condiții lipsite de scrupule și nesănătoase – mai ales dacă vorbim despre femei care trebuie, de asemenea, să lupte împotriva stereotipurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Thomsen pentru că simt că este necesară acum revizuirea legislației privind condițiile de muncă pentru femeile cu locuri de muncă precare. În majoritatea țărilor, a avut loc o schimbare în ceea ce privește condițiile care au existat până de curând, în care mult mai multe femei aveau locuri de muncă precare. Deseori este mai puțin probabil ca aceste femei să fie informate cu privire la drepturile lor și ajung să fie mai expuse la pericolul de a pierde orice protecție juridică și de a fi date afară în mod abuziv, fără drept de apel. Situația trebuie, cu siguranță, să înceteze în ceea ce privește egalitatea de demnitate, care ar trebui acordată lucrătorilor de toate felurile. Prin urmare, bărbaților și femeilor trebuie să li se garanteze accesul egal la oportunitățile de formare și recalificare profesională. Acest lucru este valabil în mod special în cazul femeilor, care au nevoie de mai multă protecție în timpul sarcinii și al alăptării și la ora deseori critică când se întorc la muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Marie Le Pen (NI), în scris. (FR) În contextul activității legate de Comisia parlamentară pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, raportului deputatei socialiste, dna Britta Thomsen, dorește să fie generos în ceea ce privește progresul social. Cu toate acestea, ca de obicei, acest tip de raport este plin de propuneri mai degrabă vagi, care, de fapt, sunt inacceptabile, și este înrădăcinat în conotații de stânga, ecologiste și proimigrare puternice.

Nu putem, de exemplu, să considerăm că stabilirea femeilor imigrante ar trebui susținută, mai ales atunci când nu se specifică cu adevărat dacă sunt imigrante legale sau ilegale. Dacă este adevărat că aceste femei, sau acești bărbați, sunt primele victime ale globalizării și ale neosclavagismului ultraliberal, atunci modul de prevenire a căderii lor în tot felul de capcane oribile (maltratare, violență sau abuz sexual) este să le permitem să rămână în țara lor de origine de la bun început.

Prin urmare, politica imigrării trebuie inversată, astfel încât acele persoane care sunt tentate de exilul economic să poată rămâne acasă, prin redefinirea ajutorului internațional restrictiv pentru a le permite acestor țări să devină stabile din punct de vedere politic și economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – (PT) Precaritatea afectează nu numai condițiile și relațiile de muncă, ci și însăși stabilitatea și calitatea vieții pentru lucrători. Precaritatea afectează mai multe femei decât bărbați în Europa, exacerbând astfel diferențele de gen la locul de muncă, în special în materie de drepturi și salarii sociale. Această situație este și mai gravă în ceea ce privește munca domestică și munca prestată de lucrătorii femei imigranți.

În această criză, persoanele cu locuri de muncă precare au fost primele care au fost afectate de pierderile de locuri de muncă. Odată cu recesiunea și cu distrugerea locurilor de muncă cu contracte, structura ocupării forței de muncă devine și mai precară. Acest ciclu trebuie inversat. Este necesar să asigurăm egalitatea de gen și drepturile sociale la locul de muncă. Combaterea precarității și a dublei sarcini de lucru la femei ar trebui să reprezinte obiectivele cele mai presante ale UE și, prin urmare, sprijin acest raport, întrucât reprezintă un pas în această direcție.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea raportului Thomsen, care abordează chestiunea lucrătorilor femei precare, întrucât mă preocupă situația femeilor care sunt lovite în mod special de consecințele crizei economice. Criza a avut un impact mai mare asupra locurilor de muncă precare, care sunt în mare parte prestate de femei. Susțin această propunere de rezoluție pentru că trebuie să avansăm în combaterea discriminării directe și indirecte pe motive de gen. În prezent, există o proporție excesivă de femei cu locuri de muncă precare care, deseori, trebuie să combine aceste locuri de muncă cu responsabilitățile domestice. Sprijinul meu se bazează pe angajamentul pe care mi l-am asumat de a schimba situația incorectă în care femeile au mai puține oportunități de a accesa locuri de muncă, marea lor majoritate ocupă locuri de muncă precare și continuă să câștige mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Din toate aceste motive, votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, care, printre altele, subliniază necesitatea asigurării egalității de gen și a reducerii segregării pe motive de gen pe piața muncii și solicită statelor membre să combată munca nedeclarată pentru a deveni muncă formală.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Sprijin raportul referitor la femeile cu locuri de muncă precare pentru că nu pot concepe ca, în secolul 21, să persiste diferențe majore în relațiile cu femeile în Uniunea Europeană în ceea ce privește oportunitățile de angajare, calitatea muncii, veniturile și egalitatea de plată pentru muncă egală sau muncă de valoare egală. Din nefericire, suprareprezentarea femeilor cu locuri de muncă precare este un factor care contribuie foarte mult la diferențele salariale și sunt de părere că îmbunătățirea calității locurilor de muncă pentru femei va reduce această diferență.

Cred, de asemenea, că toți lucrătorii cu locuri de muncă precare ar trebui să aibă dreptul la educație și formare profesională și că accesul la educație, formare și studii de înaltă calitate pentru fete și femei tinere trebuie îmbunătățit. În cele din urmă, este vital ca Comisia să continue să sprijine statele membre la dezvoltarea unei campanii pentru transformarea treptată a locurilor de muncă precare în locuri de muncă normale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D) , în scris. (LV) Din păcate, disparitatea dintre salariile bărbaților și femeilor se manifestă mai ales în vremuri de criză. Trebuie să extindem în mod semnificativ domeniul de aplicare al acestei discuții și apoi să elaborăm propuneri specifice pentru reglementarea relațiilor pentru femeile care lucrează. În plus, trebuie să adăugăm garanții sociale pentru mamele singure, femeile cu handicap și femeile care muncesc în industria grea. Societății îi revine sarcina de a trimite un semnal puternic angajatorilor că este inacceptabil să profităm de ocaziile de a reduce salariile sau orele de lucru pe motive de gen. Trebuie creat un fond UE separat care să sprijine mamele singure în cazul în care își vor pierde locurile de muncă și mijloacele de trai. În această privință, inițiativa dnei Thomsen este foarte oportună. Sprijin pe deplin acest raport, pe care îl consider începutul unei noi abordări pentru problemele cu care se confruntă femeile în ceea ce privește munca.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Aceste forme de angajare sunt o problemă de care se lovesc în special femeile, pentru că incompatibilitatea dintre carieră și familie trimit multe femei în astfel de situații de muncă precară și face ca sărăcia să fie inevitabilă mai târziu în viață. În această privință, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că bărbații sunt, de asemenea, afectați de aceste forme de muncă și riscul sărăciei poate exista chiar și la munca cu normă întreagă. Sistemele sociale și măsurile sociale locale sunt totuși menite să sprijinite populația harnică locală, dacă va fi cazul. Raportul se concentrează prea mult pe migranții femei, care deseori par să ajungă să presteze locuri de muncă cu fracțiune de normă, și prevede, în mod indirect, faptul că însăși rezidența să fie susținută. Femeile sunt în mod special afectate de promisiunile false ale traficanților, problemele globalizării și – în cazul intrărilor ilegale – ale noilor forme de sclavie în întreprinderi. Continuarea sprijinirii sărăciei importate nu este o soluție. Nu face decât să intensifice problemele sociale și poate pune în pericol în mod permanent pacea socială. Consolidarea acestei dezvoltări este o soluție greșită. În cele din urmă, doar la nivel local, cu alte cuvinte, în țările de origine însele se poate schimba ceva. Această consolidare pe ușa din spate ar trebui respinsă în cei mai duri termeni posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Întreprinderile au reacționat la criza economică și financiară actuală tăind locurile de muncă temporare, precum contractele pe termen scurt, și au angajat personal sau angajați cu alte tipuri de contracte nepermanente.

Rezoluția ar fi beneficiat de sprijinul meu dacă nu ar fi încurajat angajatorii să ia măsuri specifice pentru integrarea femeilor migrante. Toate acestea mi se par discriminante față de lucrătorii femei. Acesta este motivul votului meu împotriva rezoluției.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL) Raportorul definește conceptul de muncă precară ca formă de angajare cu un nivel redus de securitate a muncii, salarii mici, lipsă a protecției sociale și a beneficiilor oferite de locul de muncă, lipsă a protecției față de discriminare, perspective de avansare pe piața muncii sau reprezentare colectivă limitate sau un mediu de lucru care nu reușește să îndeplinească standardele minime de siguranță și sănătate.

Criza economică și financiară a crescut vizibilitatea muncii precare și a făcut din ea o problemă. Întreprinderile au operat reducere decisive în ceea ce privește locurile de muncă temporare și există temerea că locurile de muncă care s-au pierdut nu vor fi înlocuite. Din păcate, situația a avut cel mai mare impact asupra femeilor, iar problema este în mod special vizibilă în industria serviciilor (hoteluri, catering, educație, sănătate, servicii sociale) și agricultură. Femeile angajate în aceste sectoare nu sunt angajate cu normă întreagă, ceea ce înseamnă că salariile și pensiile lor sunt mai mici, primesc niveluri mai reduse de sprijin social și sunt private de oportunități de avansare în carieră. Cele mai recente cercetări indică faptul că femeilor le este mai greu să găsească un loc de muncă decât femeilor.

Mai mult decât atât, există în continuare un o diferență între genuri uriașă în materie de salarii (diferență de circa 18%, femeile câștigând cu o cincime mai puțin pe oră decât bărbații). Având în vedere problemele menționate mai sus, am votat în favoarea raportului, care propune o soluție la această situație dificilă în ceea ce privește politica ocupării forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Thomsen. În timpul unei crize economice precum cea pe care o trăim în prezent, anumite grupuri de lucrători plătesc întotdeauna prețul cel mai mare. Persoanele cu locuri de muncă precare se confruntă, de fapt, cu această criză fără a se bucura de garanțiile pe care le primesc alți lucrători. Mai mult decât atât, în această categorie, femeile sunt într-o poziție și mai critică. Problema muncii precare este în special întâlnită la femei, mai ales în sectorul serviciilor și în agricultură, și trebuie să luăm de urgență măsuri eficace pentru a schimba această situație. Motivele care stau la baza acestui lucru sunt variate. Diferența în materie de locuri de muncă și salarii între bărbați și femei este încă mult prea mare ca să mai pretindem că am reușit să instaurăm echitatea, motiv pentru care anumite măsuri eficace, precum concediul de maternitate, asistența medicală și pensiile de vârstă, ar fi o metodă eficace de a stopa răspândirea muncii precare. Cu toate acestea, punctul de plecare pentru a ieși din această situație de inegalitate în materie de ocupare a forței de muncă este cu siguranță educarea și formarea femeilor tinere. În cele din urmă, este necesară o cercetare mai amănunțită cu privire la cauzele, motivele și costurile calificărilor slabe.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT)Locurile de muncă precare sunt un factor important pentru instabilitatea socială care se deteriorează în mod semnificativ în prezent, ratele șomajului continuând să crească în mai multe țări, inclusiv în Portugalia.

În mod tradițional, toate formele de insecuritate sau volubilitate în domeniul ocupării forței de muncă i-au lovit în primul rând și cel mai tare pe lucrătorii manuali femei, cu salarii mai mici, chiar și pentru muncă egală, ratele șomajului și insecuritatea locurilor de muncă crescând din cauza factorilor sociali de durată, dar și, în mod specific, din cauza calității de mame.

Impactul negativ al acestei situații nu se limitează la discriminarea deja gravă la care femeile au fost mereu supuse: dimpotrivă, prin blocarea accesului egal al femeilor la lumea muncii, afectează independența lor economică și autonomia lor ca indivizi.

În acest context, combaterea insecurității muncii, în special pentru femei, reprezintă o contribuție foarte constructivă la stabilitatea socială și egalitatea de gen, una dintre valorile fundamentale pe care le-a adoptat Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Pe perioada crizei economice și financiare s-a accentuat și mai mult munca precară în rândul cetățenilor, în special în rândul femeilor. Locurile de muncă permanente care au fost pierdute în timpul crizei economice nu vor fi cu siguranță reînființate, ci vor fi înlocuite cu contracte de muncă atipice și foarte atipice, fapt ce va duce la o scădere accentuată a nivelului condițiilor de muncă. La nivel european, 31,5% dintre femei lucrează cu fracțiune de normă (30 de ore pe săptămână sau mai puțin), în comparație cu doar 8,3% dintre bărbații.

Consider că durabilitatea sistemului de pensii, facilitățile de credit pentru proiectele de autoajutorare și programele de creare de locuri de muncă și de venituri alternative pot ameliora condițiile în cazul femeilor cu locuri de muncă precare.

Solicit Comisiei Europene și statelor membre să elaboreze strategii viabile privind munca în condiții precare, punând accentul pe locuri de muncă decente și ecologice și integrarea principiului echilibrului de gen. Solicit fiecărui stat membru să introducă măsuri clare de reducere a diferențelor de salarizare între femei și bărbați cu 10% până în 2020, inclusiv a diferențelor de pensie, pentru a ameliora nivelul de trai, pentru a combate sărăcia și stimula creșterea economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aș dori să o felicit pe dna Thomsen pentru munca sa excelentă. Mult prea des, femeile trebuie să accepte condiții de lucru care numai decente nu sunt. Prin urmare, trebuie să supraveghem îndeaproape situația lucrătorilor femei, în special a celor care sunt însărcinate sau care alăptează. Femeile care se întorc la muncă după concediul de maternitate au siguranța că se pot integra în mov activ în piața muncii.

Statele membre sunt, de asemenea, însemnate să fie vigilente în ceea ce privește tratamentul dăunător al angajatorilor față de lucrătorii femei. Cei care comit orice astfel de abuzuri trebuie deferiți justiției cât mai curând posibil. În plus, trebuie creată o nouă strategie europeană în domeniul ocupării forței de muncă astfel încât femeile angajate pe posturi precare să poată fi integrate în sisteme de protecție a muncii și de securitate socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Lucrători cu salarii mici – nedeclarați sau care muncesc la negru –, lucrători fără drepturi de protecție socială sau beneficii oferite de locurile de muncă, lucrători fără perspective de promovare pe piața muncii… Numărul așa-ziselor persoane cu locuri de muncă precare crește în urma prezentei crize economice. Între acești lucrători există o mare diferență de gen: femeile sunt suprareprezentate. Conștient de necesitatea intensificării protecției, am sprijinit rezoluția Parlamentului European referitoare la persoanele cu locuri de muncă precare. Invit statele membre să asigure faptul că angajatorii care își supun angajații la tratament abuziv sau dăunător să fie deferiți justiției rapid. De asemenea, trebuie adoptate măsuri pentru a le acorda persoanelor cu locuri de muncă precare facilitatea protejării prin intermediul sindicatelor a drepturilor precum salariile decente, concediul de maternitate și orele de muncă normale. Sunt, de asemenea, convins că obiectivele de la Barcelona pentru asistența acordată copiilor vor fi puse în aplicare cât mai curând posibil și că obstacolele care împiedică femeile să lucreze numărul de ore pe care îl doresc, cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă, vor fi eliminate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acest raport a fost unul crucial și mă bucur că PE l-a adoptat, în principal pentru că subliniază natura legată de gen a muncii precare și pentru că reamintește trecerea de la tipurile de angajare standardizate la cele nestandardizate, făcând necesar să nu permitem ca tipurile de angajare nestandardizate să nu devină muncă precară; consideră că, pentru a combate aceste probleme, statelor membre și partenerilor sociali trebuie să li se ceară să alinieze în mare măsură normele lor legislative și contractuale existente referitoare la munca standardizată și cea atipică, pentru a nu permite care formele cele mai convenabile și mai puțin costisitoare să devină prioritare, luând totuși în considerare riscurile unei creșteri posibile a muncii nedeclarate; și îndeamnă Consiliul și Comisia să identifice caracteristicile muncii precare în orientările destinate politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și în noua strategie privind egalitatea de gen.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Femeile sunt lovite mai puternic de actuala criză economică tocmai pentru că reprezintă o categorie mai sensibilă, prin aceea că munca lor în mod normal nu se limitează la locul de muncă, ci se extinde acasă și la familie. Cele mai multe locuri de muncă precară sunt ocupate de femei, care, prin urmare, ajung într-o situație de insecuritate a locului de muncă, pentru salarii mici și cu mai puțină protecție socială și calificări slabe.

În aceste circumstanțe, femeile care sunt pregătite să se întoarcă la muncă după perioade de absență pe motiv de boală sau pentru că au născut descoperă că nu au niciun loc de muncă. Delegația noastră este extrem de sensibilă la aceste probleme și, aș adăuga, la chestiunile foarte similare ale femeilor care nu sunt angajate, ci lucrează pe cont propriu. Din păcate, am fi putut aproba acest raport în întregime dacă nu promitea politici de integrare a lucrătorilor femei din afara Uniunii Europene, în detrimentul cetățenilor europeni. De aceea, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am aprobat raportul privind femeile cu locuri de muncă precare. Criza economică a contribuit la destabilizarea pieței muncii. Angajatorii au redus locurile de muncă sau au angajat lucrători temporari, oferindu-le condiții financiare inferioare. Valurile de disponibilizări, de asemenea, au însemnat că multe persoane au fost scoase de pe piața muncii. Această situație este extrem de dificilă pentru absolvenți, persoane mai în vârstă sau femei. Criza a exacerbat inegalitățile de gen care există deja în ocuparea forței de muncă. Acest lucru a fost simțit în mod special de către femei, care reprezintă cel mai mare procent de lucrători angajați în ceea ce este cunoscut drept muncă precară. Diferențele de venituri au devenit și mai mari, la fel ca inegalitățile în materie de protecție socială. Această situație a adus daune, de asemenea, dezvoltării profesionale a femeilor și a contribuit la consolidarea stereotipurilor de gen în relație cu munca. Prin urmare, femeile care lucrează în ceea ce este cunoscut drept muncă precară merită o protecție specială.

Printre alte lucruri, ar trebui să fie protejate de sistemele de asigurări sociale și legislația în materie de protecție a muncii. La fel de importantă este protecția financiară a femeilor în caz de șomaj sau maternitate. Femeile care lucrează în condiții precare ar trebui să aibă și ele opțiunea protecției sindicale. În plus, femeilor care lucrează exclusiv în clădiri private ar trebui să li se acorde acces liber la serviciile de consiliere în domeniul drepturilor sociale. Aș dori să atrag atenția și la necesitatea reglementării situației juridice a lucrătorilor sezonieri, care, în ceea ce privește natura muncii lor, riscă într-o mai mare măsură o gamă de nereguli.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Cele mai recente studii au indicat faptul că 31 % dintre femeile angajate lucrează cu fracțiune de normă, spre deosebite de 8,3 % dintre bărbații angajați. Lucrătorii cu fracțiune de normă au venituri mai mici și, în consecință, primesc pensii mai mici decât cei care lucrează cu normă întreagă. În cadrul echipelor, sunt dezavantajați atunci când vine vorba despre munca în echipă, care se manifestă, de asemenea, atunci când vine vorba de promovări sau ocupări ale unor posturi superioare. Bărbații cu studiile încheiate ocupă în proporție de 36 % pozițiile de conducere, comparativ cu numai 15 % dintre femei cu același nivel al educației. În ceea ce privește veniturile mai mici, trebuie menționat faptul că, în Europa, fără să luăm în considerare numărul de ore lucrate sau diferitele contracte de muncă, diferența dintre bărbați și femei este, în medie, de 18 %.

 
  
MPphoto
 
 

  Marina Yannakoudakis (ECR), în scris. – Grupul ECR Group consideră cu fermitate și consecvență că deciziile referitoare la politica socială și legislația în materie de ocupare a forței de muncă nu ar trebui luate la nivelul UE, ci la nivelul statelor membre de către guvernele naționale și locale. Recunoaștem faptul că un standard minim al tratamentului lucrătorilor la locul de muncă este important și suntem mulțumiți că Parlamentul European atrage atenția asupra acestei chestiuni, dar considerăm că acest standard ar trebui să se refere atât la femei, cât și la bărbați, și că recomandările specifice legate de referitoare la contractele de angajare și asistența acordată copiilor, nu se încadrează în sfera de responsabilitate a UE.

 

10. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal
 

(Şedinţa a fost suspendată la ora 13:00 şi a fost reluată la ora 15:00)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: ALEJO VIDAL-QUADRAS
Vicepreședinte

 

11. Aprobarea procesului-verbal al ședinței precedente: a se vedea procesul-verbal

12. Poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile - Bugetul rectificativ nr. 3/2010: secțiunea III - Comisia - BAM (măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor) (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președintele. – Următorul punct este dezbaterea comună privind următoarele:

- raportul elaborat de dna Jędrzejewska și de dna Trüpel, în numele Comisiei pentru bugete, privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011 – toate secțiunile și scrisorile rectificative nr. 1/2011, 2/2011 și 3/2011 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011

(12699/2010 - C7-0202/2010 - 2010/2001(BUD)) (A7-0284/2010); și

- raportul elaborat de dl Surján, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2010 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea III – Comisia – măsurile referitoare la comerțul cu banane

(13472/2010 - C7-0263/2010 - 2010/2048(BUD)) (A7-0281/2010).

 
  
MPphoto
 

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, raportoare.(PL) Ne-am reunit astăzi pentru a vorbi despre bugetul Uniunii Europene pentru 2011. Anul 2011 este un an bugetar excepțional din mai multe motive. Înainte de toate, 2011 este al cincilea an al cadrului financiar multianual pentru 2007-2013, așa că deja știm multe despre modul în care acest cadru multianual este aplicat, care părți au avut succes și care nu și multe programe sunt deja într-un stadiu foarte avansat al ciclului lor de viață.

Între timp, s-au întâmplat multe în Uniunea Europeană, deoarece am adoptat Tratatul de la Lisabona care impune sau atribuie noi sfere de competență Uniunii Europene. Îmi voi permite aici să menționez câteva dintre acestea, în special cele care sunt costisitoare, adică noile sfere de competență din domeniul politicii de combatere a schimbărilor climatice și al politicii energetice. Acesta creează, de asemenea, noi sfere de competență pentru Uniunea Europeană pe scena globală, așa că vorbim aici despre instituirea diplomației Uniunii, și există noi competențe în ceea ce privește cercetarea spațiului și în ceea ce privește sportul și turismul. Din nefericire, niciunul dintre aceste noi roluri nu este însoțit de mijloace financiare corespunzătoare. Este oarecum adevărat că Uniunea Europeană are ambiții și planuri noi, dar nu are neapărat noile resurse financiare necesare pentru a pune în aplicare aceste planuri și ambiții. Astfel este deci 2011.

În avizul Parlamentului European, Comisia Europeană și-a programat în mod chibzuit operațiunile în proiectul său și a alocat resurse corespunzătoare pentru 2011. Consiliul – am discutat deja acest aspect aici – a redus acele resurse. Aș dori să prezint pe scurt în cursul lecturii noastre ceea ce s-a întâmplat în Comisia pentru bugete. Reamintesc: noul Tratat de la Lisabona introduce și o nouă procedură bugetară. Nu mai avem două șanse. Nici Consiliul, nici Parlamentul European nu au în prezent două lecturi. Avem doar lecturi unice și acesta este motivul pentru care ambele brațe ale autorității bugetare trebuie să depună eforturi și să aibă o disciplină deosebită, deoarece, de fapt, toți avem doar o șansă. Repet: nu mai avem două lecturi.

Mâine vom vota și vom acorda atenție poziției elaborate de Comisia pentru bugete. Este important să subliniem faptul că ceea ce a elaborat Comisia pentru bugete este o poziție care respectă cadrul financiar multianual. Contrar anilor trecuți, Parlamentul European își va adopta lectura, care nu depășește, în ceea ce privește cantitățile planificate, perspectiva financiară multianuală. Această poziție este inovatoare, dar este și o poziție care include și ia în considerare preocupările și situația în care se află Consiliul. Situația în care, în Consiliu, șapte state membre au respins poziția Consiliului nu a trecut neobservată de Parlament. Am ascultat și am luat în considerare temerile anumitor state membre și ale Consiliului ca atare. Am luat cu atenție în considerare poziția Consiliului și, prin urmare, lectura Parlamentului este disciplinată și nu depășește cadrul financiar multianual. Pe de cealaltă parte totuși, nu putem, desigur, să rămânem indiferenți în fața faptelor despre care am vorbit mai devreme, și anume că avem noi domenii pentru care Uniunea Europeană trebuie să își asume responsabilitatea, dar că aceste domenii nu au sprijinul financiar corespunzător. Mai mult, Consiliul s-a angajat față de un număr considerabil de măsuri referitoare, de exemplu, la comerțul cu banane, oferind compensații producătorilor de banane asociate cu programul ITER și cu alte programe care necesită noi resurse financiare, dar care nu le-au primit. Se pare că acestea urmează să fie finanțate din resursele actuale. Aici are Parlamentul European îndoieli.

Ceea ce am dori, de asemenea, să transmitem prin lectura noastră este, mai presus de toate, să se evidențieze încă o dată triunghiul priorităților, triunghiul referitor la tineret, educație și mobilitate. Parlamentul European spune din martie că aceasta va fi lista noastră de priorități pentru 2011 și că am dori ca acele linii bugetare care favorizează tineretul, educația și mobilitatea să fie finanțate corespunzător, așa că se vor găsi resurse și pentru întreprinderile inovatoare din domeniul mobilității, al tineretului și al educației. Aceleași lucruri se aplică și programelor de cercetare și inovare. Știm că nu există mijloace suficiente în actualul cadru financiar și, din acest motiv, am făcut dureroasele – deși, în opinia noastră, esențiale – reduceri de fonduri pentru programul ITER. Aș dori foarte mult ca această lectură a Parlamentului să fie văzută ca fiind disciplinată, dar și ca o lectură care va permite finanțarea angajamentelor Uniunii Europene pentru 2011.

 
  
MPphoto
 

  Helga Trüpel, raportoare.(DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar Lewandowski, doamnelor și domnilor, tocmai l-am auzit pe raportorul pentru bugetul Comisiei vorbind despre provocările importante pe care le întâmpinăm. Voi vorbi acum în calitate de raportoare pentru bugetul Parlamentului și pentru celelalte instituții, mai mici.

Conflictul politic cu care trebuie să ne confruntăm – și acest lucru nu este valabil doar pentru bugetul Parlamentului, ci și pentru bugetul Comisiei – este următorul: prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul a dobândit noi sfere de competență referitoare la politica energetică și politica externă și puterea de codecizie în ceea ce privește agricultura. Avem mai multe de spus referitor la politica legată de sport și spațiu. Mai simplu spus, competențele noastre au fost sporite, iar acesta este un lucru bun. Am luptat mereu pentru acest lucru în calitate de parlamentari europeni dedicați. Cu toate acestea, în același timp, în statele membre există o situație care le-a determinat să adopte măsuri de austeritate și politici de scădere a datoriei și, prin urmare, trebuie să găsim o linie politică între aceste două țeluri principale – pe de o parte, avem sarcini noi, pe de cealaltă parte, trebuie să demonstrăm că înțelegem presiunea sub care se află bugetele publice. Acest lucru este exact ceea ce am încercat să fac în calitate de raportoare pentru bugetul Parlamentului, adică să găsesc un echilibru cu adevărat valabil între cele două competențe și, prin urmare, între noile cerințe profesionale și cerințele de personal suplimentar și nevoia de a transmite un semnal cetățenilor Uniunii Europene și guvernelor că vrem, de asemenea, să dăm dovadă de reținere și autodisciplină.

Biroul a înaintat propuneri, întrucât aceasta este sarcina lui, cu privire la care costuri din bugetul Parlamentului ar trebui ridicate pentru ca acesta să poată funcționa corespunzător. În prezent, am luat deciziile în Comisia pentru bugete referitoare la credite care, cu o sumă în jurul a 25 de milioane de euro, este sub cea propusă inițial de Birou. Acest fapt înseamnă că intenționăm să ne limităm costurile de călătorie, suma alocată pentru studii, fondurile pentru securitate din acest Parlament și cele pentru tehnologia informației și că vom limita numărul de posturi disponibile pentru serviciile de bibliotecă. Ne confruntăm cu o problemă referitoare la întrebarea privind suma care ar trebui acordată în viitorul apropiat asistenților deputaților în Parlamentul European. Propunerea este că, pentru 2011, această sumă ar trebui crescută din nou cu 1 500 de euro. Aș dori să spun destul de clar că, în calitate de membru al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, nu sprijin această propunere. Cred că este exagerată în momentul de față. În cadrul Comisiei pentru bugete, majoritatea a fost de acord că avem nevoie de mai multe informații și că acești bani vor fi mai întâi păstrați ca rezervă, cu alte cuvinte, nu vor fi eliberați, dar că vor trebui luate mai multe decizii de politică în ceea ce privește dorința noastră de a elibera acești bani sau adoptarea unei politici, considerate de noi ca fiind mai chibzuită, de a nu pune la dispoziție acești bani în 2011.

Mai mult, pentru mine este foarte important faptul că am solicitat o abordare nouă, mai ecologică a mobilității – deoarece este, desigur, în mod deosebit în interesul nostru să facem ca instituțiile europene să fie ecologice și, pe cât posibil, să ne schimbăm propriul comportament. De exemplu, va exista o amendă pentru transportul public local în Bruxelles, iar acest aspect urmează să fie negociat în continuare. Ar fi extrem de bine dacă am putea să ne limităm substanțial serviciile de șofer, dar acest lucru înseamnă că aici, în acest Parlament de la Strasbourg ar trebui să punem mai multe biciclete la dispoziția deputaților în Parlament și a personalului, astfel încât să ne putem descurca într-un mod ecologic și aici, la Strasbourg.

Un al doilea punct care este extrem de important pentru mine este faptul că am încercat să găsim un echilibru bun printr-o majoritate a Comisiei pentru bugete. Nu am considerat doar că interesele noastre proprii sunt reprezentative pentru Parlament și am sporit bugetul în mod responsabil, ci a trebuit, desigur, să privim și către celelalte instituții mai mici: Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social, Curtea de Conturi, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, precum și Ombudsmanul European. Ceea ce am făcut în această privință a fost să luăm o poziție responsabilă, astfel încât să ne punem la dispoziție mai mult personal și mai multe resurse pentru noi, dar și să acordăm, într-un mod foarte precis, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social o anumită creștere a fondurilor, deși nu tot ce au solicitat, deoarece și acestea au, desigur, cerințe sporite pentru forță de muncă datorate competențelor suplimentare care decurg din Tratatul de la Lisabona. Mai ales în cazul unei instituții mici precum Autoritatea Europeană pentru Protecția datelor, care este foarte importantă în multe dintre dezbaterile pe care le ținem în prezent privind abordarea protecției datelor în lumea digitală – iar această instituție importantă încă este în curs de înființare – este bine să fie primită în sensul atribuirii de două noi poziții. În această privință, doamnelor și domnilor, am dori să clarificăm faptul că Comisia pentru bugete a încercat să adopte o direcție foarte responsabilă între creșterile bine fondate pe care le sprijinim și pe care trebuie, de asemenea, să le motivăm Consiliului deoarece vrem să facem o treabă bună aici, și înțelegerea faptului că un anumit grad de reținere este fără îndoială necesar în momentul de față.

 
  
MPphoto
 

  László Surján, raportor.(HU) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, sarcina mea este de a stabili un post bugetar pentru 2010, pe cât este posibil, și să evaluez o propunere de amendament, un buget rectificativ. Această problemă presupune o promisiune făcută de Comisie acum câțiva ani de a acorda o compensație rezonabilă pentru țările producătoare de banane și noi trebuie să respectăm această promisiune. Singura mică problemă cu acest lucru este faptul că atunci când Comisia a făcut această promisiune și acest anunț, nu a discutat aceasta cu niciuna dintre ramurile autorității bugetare de la nivelurile corespunzătoare și încă nu a reușit să facă o propunere acceptabilă pentru toate părțile implicate. Suma implicată este de 300 de milioane de euro, dintre care 75 de milioane vor trebui plătiți din bugetul 2010. Întrebarea este de unde ar trebui să provină. Și acesta reprezintă aspectul asupra căruia Consiliul și Parlamentul încă nu au căzut de acord, după două negocieri tripartite nereușite.

Din păcate, nu a fost posibil să se ajungă mai aproape de un acord, deși este clar că este necesar un compromis, deoarece aceste plăți se vor face către țări a căror situație are, pe deplină dreptate, cu adevărat nevoie de această compensație. Nu putem totuși ajunge la un acord cu Consiliul deoarece, în viziunea noastră, aceasta este de fapt o sarcină nouă care nu este inclusă în proiectul de buget preliminar și există instrumentul numit instrument de flexibilitate pentru exact acest gen de situații. Acesta este scopul pentru care a fost creat, să rezolve probleme ca aceasta, și are un cadru juridic corespunzător, precum și fonduri gata să fie mobilizate. Cu toate acestea, Consiliul a fost de părere că, având în vedere situația actuală a afacerilor, statele membre nu sunt dispuse să mobilizeze acest instrument deoarece ar necesita alte plăți pe care bugetele naționale nu sunt în măsură să le facă. În Parlament totuși, am susținut părerea că programele noastre existente care sunt deja în curs de desfășurare nu sunt în măsură să permită retragerea de fonduri și nu am reușit să ajungem la o soluție de compromis. Prin urmare, cu mare regret și cu sprijinul vastei majorități a Comisiei pentru bugete, trebuie să propun Parlamentului ca noi, Parlamentul, să respingem și bugetul rectificativ nr. 6, propunerea de compromis a Comisiei depusă pentru noi, care nu a fost adoptată de Consiliu.

Dle președinte, în această dezbatere se presupune că ar trebui să iau cuvântul și în numele Comisiei pentru dezvoltare regională. Permiteți-mi să combin aceste două discursuri și să spun că aș dori să îi aduc un omagiu Comisiei, întrucât a făcut tot ceea ce a putut, în deplină conformitate cu normele și limitele superioare specificate în bugetul 2011. Știm cu toții că Uniunea Europeană este subfinanțată. Fondurile necesare pentru realizarea sarcinilor ar trebui crescute. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să știm că avem deficit de fonduri și că trebuie să gestionăm mai bine fondurile disponibile. În ceea ce privește dezvoltarea regională, a fost foarte dureros pentru noi să vedem că Consiliul a retras sau a redus și cheltuielile pentru dezvoltarea regională. Scena la care am asistat reprezintă cea mai mare reducere a plăților din istoria ultimilor zece ani. În opinia noastră, este imposibilă funcționarea în aceste condiții. Prin urmare, acum va urma o ședință de reconciliere în care sperăm că pozițiile se vor apropia și că vom avea și un buget adecvat pentru țările producătoare de banane. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
  
MPphoto
 

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Dle președinte, acesta este primul buget în temeiul Tratatului de la Lisabona, după cum menționează și raportorul, și este de înțeles că suscită un interes datorat nu atât de mult cifrelor din buget, cât dimensiunii instituționale atribuite procedurii bugetare anuale.

Salutăm, desigur, restabilirea de către Parlament a nivelului general al proiectului de buget, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile – adică diferența de aproape 8,62 de milioane de euro în angajamente și de în jur de 3,6 milioane de euro în plăți dintre votul Parlamentului și cel al Consiliului.

Potrivit previziunii revizuite, suntem aproape siguri că programarea noastră a fost corectă, că fondurile de coeziune speciale se schimbă cu o viteză de croazieră în acest stadiu al perspectivei financiare și că facturile vor fi plătite anul viitor, așa că reanunțăm previziunile pentru 2011. Acestea fiind spuse, aș dori, de asemenea, să vă atrag atenția asupra necesității de restaurare a proiectului de buget privind închiderea contului pentru agricultură. Menținerea reducerii ar lăsa efectiv neacoperite o parte din previziunile pentru cheltuielile agricole.

Salutăm și amendamentele comisiilor parlamentare în această privință. Direcția adoptată de Parlament, după cum menționează raportoarea Jędrzejewska, este foarte clară. Aceasta privește modificările orizontale și prioritățile politice din previziuni la rubrica 3b privind tineretul și mobilitatea tineretului.

Sunt propuse și alte modificări dincolo de proiectul de buget, iar unele dintre ele ar putea fi puse în aplicare dacă ar exista un temei juridic. Vom transmite scrisoarea noastră privind executabilitatea acestor două amendamente, precum și proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare votate în comisia parlamentară.

Regretăm faptul că Parlamentul a introdus un număr semnificativ de rezerve. Atât dimensiunea rezervelor asupra salariilor (75 de milioane de euro, din care 41 de milioane nu au legătură cu ajustarea salarială de 1,85 %), cât și condițiilor puse pentru acestea – care uneori nici nu sunt legate de problemele de personal – sunt îngrijorătoare.

Facem tot posibilul pentru a îndeplini condițiile, iar rezervele vor putea fi ridicate cel târziu în cursul concilierii.

În sfârșit, Comisia apreciază abordarea Parlamentului de a nu depăși plafonul cadrului financiar multianual. Acest lucru s-a realizat cu prețul unor reduceri pentru ITER și pentru acțiunile externe, de exemplu, pentru care avem nevoie de mai mulți bani, nu de mai puțini.

Văd acest fapt ca fiind o invitație la dezbatere și va fi soluționat la momentul concilierii pachetului global.

Cu această ocazie, voi vorbi și despre bugetul rectificativ nr. 3, deja discutat de domnul raportor Surján. Acesta privește măsurile însoțitoare privind comerțul cu banane și, până acum, raportorul Parlamentului a reconfirmat poziția Parlamentului, care este foarte îndepărtată de poziția Consiliului. Consiliul este în favoarea redistribuirilor, Parlamentul este pentru utilizarea mai frecventă a instrumentelor de flexibilitate, însă din nou, este în joc credibilitatea instituțiilor noastre în fața țărilor ACP. Ar trebui deci să căutăm un compromis în viitorul proces de conciliere.

Ca de obicei, proiectul de buget va fi sau este deja însoțit, pe lângă bugetul rectificativ pentru acest an și bugetul rectificativ pentru comerțul de banane de anul viitor, de o scrisoare rectificativă privind Serviciul de acțiune externă, de o scrisoare rectificativă privind noile agenții de supraveghere care au fost aprobate deja la nivel politic, iar mâine Comisia va adopta și transmite Parlamentului o scrisoare rectificativă care reprezintă actualizarea obișnuită a estimărilor pentru acordurile din domeniile agriculturii și pescuitului.

În sfârșit, știu că dimensiunea instituțională ar trebui să joace un rol important în viitoarea concertare. Le datorăm cetățenilor să facem un compromis și să demonstrăm că Tratatul de la Lisabona funcționează în avantajul lor prin eliminarea discrepanțelor folosind mecanismele complexe ale Uniunii Europene. Voi juca deci rolul de mediator onest în anticiparea acordului final.

 
  
MPphoto
 

  Melchior Wathelet, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, întâi de toate aș dori să îmi cer scuze pentru mica întârziere datorată problemelor de circulație cu care ne-am obișnuit cu toții zilele astea.

Am auzit finalul discursului dlui comisar. Am fost informat pe scurt și despre discursul raportorului. Este adevărat că aici mă voi limita, în mod evident, la a vă informa cu privire la principalele aspecte ale poziției Consiliului și desigur că procedura de conciliere, care ar trebui să aibă loc în apropierea votării Adunării dumneavoastră asupra tuturor amendamentelor – nu se știe niciodată – este cadrul în care vom putea îmbunătăți toate pozițiile politice. Prin urmare, voi vorbi despre amendamentele Parlamentului și cu privire la amendamentele pe care Parlamentul se pregătește să le voteze.

Cu toate acestea, voi profita de această ocazie pentru a vă informa despre câteva reacții preliminare și pentru a vă reaminti preocupările Consiliului în contextul acestei proceduri bugetare pentru 2011. Trebuie, mai întâi de toate, să subliniez că această procedură bugetară are loc într-o perioadă în care ieșim dintr-o criză economică și, chiar dacă bugetul european poate și trebuie să ajute la ieșirea din această criză, nu trebuie să pierdem din vedere constrângerile bugetare considerabile care ne afectează bugetele naționale. Este evident că acest fapt necesită un control strict al cheltuielilor. Acesta este contextul în care Consiliul acordă cea mai mare importanță nu doar respectării plafoanelor diferitelor rubrici ale cadrului financiar multianual, ci și, mai presus de toate, menținerii marjelor corespunzătoare pentru a putea face față circumstanțelor neprevăzute.

În această privință, Consiliul a salutat reținerea afișată de Comisie în ceea ce privește creditele de angajament în proiectul său de buget. Pe de altă parte, este evident că suntem cu mult mai preocupați de faptul că amendamentele Parlamentului European vor reduce considerabil anumite marje.

Tot astfel, Consiliul regretă, în mod evident, creșterile nivelului de credite de plată pe care Parlamentul intenționează să le voteze, cu atât mai mult cu cât acest nivel de credite depășește proiectul de buget al Comisiei. Nivelul de credite de plată trebuie să fie suficient, dar fără a fi supraestimat, și trebuie să țină seama de aplicarea din trecut și de nevoile reale pentru 2011. Trebuie să evităm cu orice preț trimiterea unui semnal greșit într-un moment în care finanțele publice ale statelor membre sunt în curs de redresare. Doresc, de asemenea, să vă reamintesc faptul că, din cauza acestor dificultăți, în cadrul Consiliului a fost posibilă realizarea unui echilibru doar printr-o majoritate foarte mică pentru o rată de creștere a creditelor de plată de 2,91 % față de 2010.

Aș dori acum să vă atrag atenția în mod specific asupra anumitor puncte. Consiliul a luat notă de intenția Parlamentului European de a respecta plafoanele diferitelor rubrici ale cadrului financiar multianual, însă nu poate accepta ca abordarea cu privire la creditele de angajament să fie făcută în detrimentul programelor importante, mai ales în conformitate cu rubrica 1a privind competitivitatea pentru creștere și ocuparea forței de muncă și, de asemenea, în detrimentul chestiunilor de la rubrica 4 privind rolul Uniunii Europene ca partener mondial.

În această privință, permiteți-mi să spun că sunt surprins de reducerea de credite propusă de Parlamentul European pentru politica externă și de securitate comună într-o perioadă în care se depun toate eforturile pentru înființarea rapidă a Serviciului european pentru acțiune externă.

Tot astfel, Consiliul este surprins de scăderea de credite pentru proiectul pentru Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) în 2011, deși lucrăm încă la modalitatea de eliberare a resurselor pentru a rezolva dificultățile financiare ale acestui proiect în 2010, în 2012 și în 2013. Consiliul a luat totuși notă de prioritățile Parlamentului European privind tineretul, educația și mobilitatea și ar putea ține seama de acestea în contextul unui acord global. Se vor face propuneri în cursul discuțiilor viitoare.

În ceea ce privește creditele de plată, aș dori să vă transmit preocuparea Consiliului în ceea ce privește capacitățile actuale de absorbție în conformitate cu rubrica 1b, referitoare la coeziunea pentru creștere și competitivitate. Dacă amendamentele Parlamentului European restaurează proiectul de buget și prin aceasta duc la creșterea creditelor, acest lucru ar putea pune probleme în ceea ce privește absorbția acestor diferite credite. Într-adevăr, aș dori să subliniez că Consiliul a acceptat o creștere de 14 % a creditelor de plată, în urma analizării cu mare atenție a propunerilor Comisiei și ținând seama de rata de aplicare a creditelor pentru 2010, întrucât aceasta este cea mai bună bază.

Aș dori să menționez un ultim punct privind intenția Parlamentului European de a crea opt noi linii bugetare, fără niciun credit, legat, pe de o parte, de cheltuielile de punere în aplicare a Tratatului de la Lisabona și, pe de altă parte, de veniturile în ceea ce privește resursele proprii. Cred că bugetul 2011 nu este potrivit pentru transformarea într-un instrument bugetar a concluziilor acelor dezbateri importante și decizii dificile care vor trebui luate pentru viitoarea finanțare a Uniunii Europene la momentul negocierii următorului cadru financiar multianual. Aceasta este o dezbatere lungă și complexă la care nu se poate găsi o soluție în următoarele câteva săptămâni în contextul relativ restricționat al procedurii bugetare pentru 2011.

Observ totuși, iar acest lucru este de înțeles și destul de previzibil, că, având în vedere noile competențe ale Parlamentului, diverse alte subiecte au fost introduse în discuția politică privind bugetul 2011. Unele sunt legate direct de bugetul pentru acest an sau pentru anii următori, până la sfârșitul cadrului financiar multianual 2007-2013. În special, este în joc ITER, precum și finalizarea procesului de adoptare a normelor de administrare a cadrului financiar multianual în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona, și trebuie să ajungem la un acord cu privire la aceste două probleme. Comisia a făcut propuneri care au fost în mare adoptate de Consiliu. Aceasta va discuta în foarte scurt timp o propunere a Președinției privind problema delicată a flexibilității, un subiect pe care îl consider necesar.

În ceea ce privește alte chestiuni, precum cea de a profita de ocazia acestei adaptări pentru a crește semnificativ resursele bugetului cadrului financiar pentru a ține seama de noile alocări care decurg din tratat, de fapt, trebuie să vă spun că acest lucru nu va fi posibil dincolo de nivelul de finanțare actual al statelor membre. Nevoia de a ieși din criză și de politici bugetare naționale care sunt în mare măsură influențate și controlate de Uniunea Europeană nu permit acest lucru.

După cum știm, vor exista și alte probleme în cadrul acestor negocieri. Comisia le va sublinia în comunicarea sa privind revizuirea bugetului. Consiliul este, prin natura sa, un organism care ascultă, analizează și încearcă să dea răspunsuri. Este evident că nu se va comporta altfel în contextul acestei discuții. Va asculta propunerile și va formula un aviz. Apoi, desigur, va veni momentul să răspundă la aceste întrebări și să ia decizii. Întrucât acestea sunt probleme complexe care necesită mecanisme și resurse substanțiale, știm că răspunsurile nu vor veni în contextul discuției asupra bugetului 2011, ci vor veni în cursul dezbaterii privind următorul cadru multianual. Cu toate acestea, este normal ca, referitor la unele dintre aceste probleme, să ne așteptăm de la Consiliu să fie pregătit pentru introducerea unor inițiative sau pentru a face comentarii.

Aș dori să închei doar prin a sublinia cât de important este să se ajungă la un acord privind bugetul 2011 în cursul următoarelor săptămâni. În acest scop, Președinția va continua să contribuie activ la excelentul climat de cooperare care a dominat până acum și cred că, pentru cetățenii europeni, va fi deosebit de dăunător pentru imaginea Uniunii Europene dacă nu va putea ajunge la un acord asupra acestui prim buget ce urmează să fie votat în epoca noului Tratat de la Lisabona.

Dle președinte, onorați deputați, vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

 
  
MPphoto
 

  José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri externe.(ES) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a mulțumi raportorului general pentru lucrul realizat în ceea ce privește bugetul.

Deși în Comisia pentru afaceri externe am practicat moderația și suntem conștienți că creditele de la rubrica 4 cresc în mod substanțial peste medie, considerăm că acestea sunt insuficiente pentru a garanta o politică externă consecventă, vizibilă și eficientă care să fie în conformitate cu ambițiile introduse de Tratatul de la Lisabona.

Suntem, de asemenea, surprinși de atitudinea de uimire a Consiliului față de unele reduceri tactice propuse de Parlament, dată fiind semnificația reducerilor, atât în ceea ce privește creditele de compromis, cât și în ceea ce privește creditele de plată pe care le-a introdus Consiliul însuși.

Aș dori să îi mulțumesc Comisiei pentru bugete, reprezentată aici de președintele său, de a pune în rezervă creditele pentru noile posturi din Serviciul european pentru acțiune externă.

Dle președinte, în mod normal, acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să avem o atitudine pozitivă și constructivă, ci, în mod evident, în procesul de conciliere, Parlamentul trebuie să fie ferm, foarte ferm atunci când își reclamă prioritățile, având ca obiectiv și țel capacitatea de a produce un buget pentru 2011, după cum tocmai a spus Președintele în exercițiu al Consiliului.

 
  
MPphoto
 

  Thijs Berman, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare.(NL) Dle președinte, fondurile care au fost puse la dispoziție pentru cooperarea pentru dezvoltare trebuie efectiv să deservească țelurilor de dezvoltare, astfel încât să contribuim la atenuarea impactului asupra țărilor sărace al crizei financiare și economice pentru care acestea nu sunt vinovate.

Dacă ne asigurăm că acestea vor fi integrate în economia mondială, vor deveni o nouă piață și astfel, o parte din soluție. Fondurile pentru dezvoltare – fonduri din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) – sunt destinate acestui scop: pentru combaterea sărăciei, și nu pentru cooperarea UE cu țările industrializate.

Nici eliberarea de fonduri pentru reforma privind producția de banane – măsurile referitoare la comerțul cu banane – nu ar trebui să se realizeze în detrimentul programelor de dezvoltare actuale. În plus, trebuie menținute sumele pentru consolidarea democrației și a drepturilor umane în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO).

Inundațiile recente din Pakistan au demonstrat din nou că este necesară o reacție rapidă, eficientă – dar nu prin recurgerea la buget pentru o măsură de urgență, ci, în schimb, prin intermediul unei sume structurale pentru ajutor umanitar. UE trebuie să fie capabilă să acționeze prompt și să continue să ofere o contribuție.

 
  
MPphoto
 

  Bogusław Liberadzki, raportor pentru aviz al Comisiei pentru control bugetar.(PL) Deoarece vorbesc în numele Comisiei pentru control bugetar, aș dori să atrag atenția asupra următoarelor probleme: Prima dintre acestea este nivelul de erori care au loc în cursul stabilirii bugetului și al realizării. Două domenii deosebit de importante sunt acțiunea externă și fondurile structurale. O altă problemă care este extrem de importantă pentru noi o reprezintă sumele alocate prin metoda tradițională, folosind un criteriu bazat pe evaluarea efectului fondurilor folosite. Acest al doilea aspect lipsește de multe ori atunci când se iau decizii bugetare. Al treilea domeniu este bugetul armonizat, de exemplu, fondul de coeziune și rețelele de transport transeuropene. Se pare că, în formularea bugetului, folosim prea puțin metodologia europeană și prea mult fragmentarea națională a bugetului. Factorul final legat de buget este solicitarea de a ține seama de astfel de informații precum rapoartele naționale privind realizarea obiectivelor bugetare pentru anul trecut. În prezent, mai puțin de jumătate din statele membre predau aceste rapoarte, iar rapoartele predate sunt redactate utilizând metodologii foarte diferite.

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. (FR) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, în ceea ce privește bugetul pentru 2011, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale este încântată de restabilirea de către Comisia pentru bugete a creditelor pentru Fondul european de ajustare la globalizare. Considerăm că acest lucru este absolut esențial în această perioadă de criză și solicităm Consiliului să urmeze abordarea delicată a Parlamentului, având în vedere climatul actual.

Solicităm, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită ratei de punere în aplicare a creditelor pentru Fondul social european, altfel fondul nu va reuși să își îndeplinească obiectivele.

Solicităm, de asemenea, să se dedice mai multe resurse dialogului social deoarece experiența prezentului proces de restructurare ne-a învățat că, acolo unde există dialog social, lucrurile sunt mai armonioase și se pot găsi soluții mai bune. Aceasta este o chestiune importantă.

În sfârșit, suntem încântați de sprijinul Comisiei pentru bugete acordat primei inițiative de lucru a rețelei EURES, întrucât aceasta reprezintă o contribuție reală a Parlamentului European la inițiativa-pilot a Tineretului în mișcare și considerăm că trebuie să dezvoltăm și un instrument de ajutor pentru inovarea socială.

 
  
MPphoto
 

  Jutta Haug, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.(DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, în calitate de raportoare pentru aviz a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în ceea ce privește bugetul, nu voi spune nimic nou niciunuia dintre cei prezenți. Cu toate acestea, aș dori să evidențiez din nou faptul că Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară este responsabilă pentru mai puțin de 1 % din întregul buget, mai puțin de 1 % din toate acțiunile de protecție a mediului, acțiunile pentru biodiversitate și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Aceasta răspunde de întregul domeniu al sănătății publice, de siguranța alimentelor și a hranei și de măsurile veterinare, precum și de activitatea extrem de importantă a cinci agenții europene. 1 %! Ei bine, în acest caz, este cu siguranță imposibil să vorbim despre cantități excesive de bani. Această sumă mică de bani este, prin urmare, extrem de necesară pentru a ne desfășura activitatea. Așadar, nu va surprinde pe nimeni faptul că nu putem accepta reducerile Consiliului. Avem nevoie de acele resurse.

 
  
MPphoto
 

  Heide Rühle, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.(DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, aș dori să susțin spusele vorbitoarei anterioare. În calitate de Comisie pentru piața internă și protecția consumatorilor, suntem responsabili de domeniul limitat al vămilor, al pieței interne și al protecției consumatorilor. Am încercat din greu să acordăm o atenție deosebită cifrelor și să adăugăm doar ce este cu adevărat necesar. Totuși, în vremuri de criză, este desigur nevoie de bani pentru protecția consumatorilor, vămi, instruirea funcționarilor vamali etc. Prin urmare, suntem de părere că vechile cifre trebuie restabilite.

Am dori să îi mulțumim Comisiei pentru bugete pentru cooperarea excelentă de care ne-am bucurat până acum și sperăm că aceasta va continua.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală. – Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc raportoarei pentru lucrul amănunțit asupra bugetului pentru 2011.

Permiteți-mi să trec direct la un anumit punct îngrijorător pentru bugetul pentru agricultură, adică linia de închidere a conturilor. În calitate de comisie, am depus din nou un amendament și solicităm Parlamentului să îl susțină. Consiliul a folosit mijloace contabile creative pentru a găsi 420 de milioane de euro. Dacă nu reușim aprobarea amendamentului, ne vom confrunta cu o problemă bugetară imensă anul viitor și vor exista reduceri în toate liniile bugetare din agricultură.

În calitate de Parlament, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple și trebuie să solicităm sprijinul dumneavoastră din toate grupurile politice pentru acest amendament. Doresc să îi mulțumesc Comisiei pentru bugete pentru înțelegerea și sprijinul acordat amendamentelor Comisiei pentru agricultură privind Fondul pentru produsele lactate, privind finanțarea noastră pentru programul de consum al laptelui și fructelor în școli, pentru populațiile de albine și pentru programul pentru persoanele defavorizate.

Sper că, în ceea ce privește piețele de lactate, Comisia are dreptate să fie optimistă. Mă îngrijorează volatilitatea.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard, raportor pentru aviz al Comisiei pentru cultură și educație.(DA) Dle președinte, în calitate de raportor pentru bugetul Comisiei pentru cultură și educație, sunt mândru să pot spune că noi, cei din Parlament am reușit să facem ceea ce nu a reușit Comisia și ceea ce nu a vrut Consiliul să facă, adică să ținem cont de obligațiile din noua strategie Europa 2020 și să le consolidăm cu sprijin financiar pentru a atinge obiectivele stabilite în strategie.

Este esențial să investim în educație și în învățarea de-a lungul vieții pentru a crea „noi abilități pentru noi competențe” – o parte centrală a strategiei. Am dori, prin urmare, ca și Consiliul să sprijine poziția în ceea ce privește bugetul 2011 pe care noi, cei din Parlament, ne așteptăm să îl adoptăm mâine. Acest lucru include, desigur, în special cei 18 milioane de euro suplimentari pentru programul de învățare de-a lungul vieții. Aceasta va permite ca peste 3 500 de studenți europeni să beneficieze de mobilitate Erasmus. Dorim să creștem numărul de studenți din formarea profesională care pot obține stagii. Dorim să implicăm mai mulți adulți în formarea continuă finanțată de UE. Apoi, există 10 milioane de euro pentru programul „Oameni” care este destinat să crească mobilitatea candidaților doctori și studenți doctoranzi, să faciliteze o cooperare mai apropiată cu industria și să modernizeze universitățile europene și să furnizeze bani pentru comunicare. Am aprecia sprijinul Consiliului pentru acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Juan Fernando López Aguilar, raportor pentru aviz al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.(ES) Dle președinte, aș dori să raportez pe scurt cu privire la contribuția pe care a făcut-o Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la dezbaterea bugetară, lucru de care acest Parlament este informat. Voi vorbi despre patru puncte.

Primul punct se referă la Europol, întrucât comisia noastră și-a restabilit bugetul, având în vedere reducerile propuse de Consiliu, și am propus, de asemenea. o creștere de 500 000 de euro astfel încât aceasta să poată face față responsabilităților care au survenit ca urmare a intrării în vigoare a celei de-a doua versiuni a Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste.

În al doilea rând, am solicitat eliberarea creditelor din rezervă și punerea la dispoziția Europol a creșterii propuse.

Am decis ca și creditele destinate Sistemului de informații Schengen din a doua generație să fie înscrise în rezervă cu condiția să fie eliberate la momentul obținerii informațiilor necesare privind etapele care trebuie urmate în viitor.

Întrucât considerăm că acestea sunt de extremă importanță pentru spațiul de libertate, securitate și justiție, am propus, de asemenea, restabilirea creditelor pentru cele trei fonduri destinate imigrării și integrării: Fondul european pentru frontierele externe, Fondul european de returnare și Fondul european pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.

În sfârșit, am restabilit și bugetul planificat pentru agenția Eurojust, ale cărei funcții au fost recent extinse, întrucât aceasta reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea cooperării juridice în Europa.

 
  
MPphoto
 

  Algirdas Saudargas, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri constituționale.(LT) Aș dori să îl felicit pe raportor pentru găsirea unei poziții echilibrate. Consider că propunerea pentru bugetul 2011, pe care o vom vota mâine, menține un echilibru perfect între economia bugetară și stimularea economică și respectă prioritățile Parlamentului European, care au fost menționate în mod repetat. Înțeleg scopul statelor membre de a reduce cât mai mult posibil deficitul bugetar, însă multe dintre aceste reduceri propuse de Consiliu sunt nefondate. Nu trebuie să uităm că obiectivele bugetare ale Uniunii Europene sunt diferite. Banii din bugetul UE sunt direcționați către viitoarele noastre investiții. Modul în care vom depăși criza va depinde de buna distribuire și utilizare a acelor bani. Energia, inovările, cercetarea științifică, educația și mobilitatea sunt fundamentele creșterii noastre economice și creării de noi locuri de muncă. Prin urmare, trebuie nu doar să asigurăm continuitatea eficienței programelor deja existente, ci și finanțarea adecvată a noilor domenii de politică incluse în Tratatul de la Lisabona. Solicit colegilor mei să aprobe proiectul de buget.

 
  
MPphoto
 

  Peter Šťastný, raportor pentru aviz al Comisiei pentru comerț internațional. – Dle președinte, Tratatul de la Lisabona i-a acordat Parlamentului European noi competențe în domeniul acordurilor comerciale internaționale, iar Comisia pentru comerț internațional intenționează să exploateze aceste noi competențe.

Un instrument de flexibilitate pentru măsurile referitoare la comerțul cu banane va ajuta țările producătoare să facă față noilor provocări și va fi în beneficiul consumatorilor din țările mai puțin dezvoltate. Asistența aferentă comerțului, precum acordurile de parteneriat economic și ajutorul pentru comerț, va stimula creșterea prin comerț nu doar în UE, dar ci și comerțul din cadrul regiunilor.

Pentru a încheia, voi pune accentul pe dimensiunea parlamentară a OMC și voi menționa interesele de afaceri externe din India, ASEAN și China. Relațiile cu țările cu dezvoltare rapidă prin intermediul centrelor de acest gen vor fi benefice economiilor noastre în general și IMM-urilor în special.

 
  
MPphoto
 

  Dominique Riquet, raportor pentru aviz al Comisiei pentru transport și turism.(FR) Dle președinte, Comisia pentru transport și turism, care a fost foarte rezonabilă în propunerile sale în cursul perioadei de criză, ar dori să sublinieze că transportul și turismul generează cu ușurință peste 10 % din PIB-ul Uniunii și că acestea sunt sectoare esențiale de creștere ridicată a valorii adăugate europene.

Trei puncte în special merită să fie accentuate și noi am dori ca acestea să fie sprijinite. Mai întâi, finanțarea agențiilor. Într-adevăr, de ce să legiferăm fără a avea criterii în amonte și instrumente de punere în aplicare operaționale în aval? Aceste amendamente vizează furnizarea către agenții a resurselor de care acestea au nevoie pentru a-și îndeplini mandatul și, prin urmare, mandatele Europei.

În al doilea rând, turismul, pentru care Uniunea este prima destinație în lume, a devenit o competență veritabilă odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, însă nu are o rubrică bugetară proprie. Simpla continuare a celor două acțiuni pregătitoare nu este suficientă. Dorim să ne sporim acțiunea, cel puțin simbolic, prin sprijinirea de noi proiecte-pilot, în special privind turismul industrial și cultural.

În sfârșit, erupția vulcanului islandez ne-a demonstrat importanța punerii în aplicare a unei interfețe europene unice de informare și de rezervare a biletelor pentru toate mijloacele de transport, iar aceasta face subiectul ultimei noastre solicitări.

 
  
MPphoto
 

  László Surján, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională.(HU) Dle președinte, vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat cuvântul. Consiliul ia 4 miliarde de euro și invocă criza economică. Ce rezolvă ei cu aceste fonduri? Nu criza, cu siguranță. Ceea ce poate acest lucru să realizeze este, totuși, să distrugă solidaritatea dintre statele membre și să facă imposibilă desfășurarea programelor în curs. Dle Președinte, dle ministru, nu merită. Prin urmare, în opinia comisiei noastre, la capitolul 1B al bugetului 2011, trebuie să ne întoarcem la propunerile Comisiei, mă refer la Comisia Europeană, întrucât acesta se bazează pe previziunile statelor membre. Statele membre nu ar trebui să aibă două soluții contradictorii. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
  
MPphoto
 

  Paul Rübig (PPE).(DE) Dle președinte, aș dori să întreb de ce Comisia pentru industrie, cercetare și energie nu a prezentat niciun aviz. Acela este domeniul în care se fac cele mai mari reduceri. De ce nu există niciun vorbitor desemnat aici?

 
  
MPphoto
 

  Președintele. – Aceasta este o întrebare bună, dle Rübig. Acest raport nu a dispus un aviz din partea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. Am aici lista tuturor comisiilor care au trebuit să dea un aviz și nu văd Comisia pentru industrie, cercetare și energie.

În orice caz, vom afla, dle Rübig.

 
  
MPphoto
 

  Salvador Garriga Polledo, în numele Grupului PPE.(ES) Dle președinte, o politică bugetară optimă nu este cea care finanțează mai mult, ci una care finanțează bine, sau inteligent, după cum a spus domnul comisar în comunicarea sa.

Îmi place modul în care Comisia Europeană a elaborat bugetul 2011, însă există loc de îmbunătățiri. Nu îmi place și nu mi-a plăcut niciodată modul în care Consiliul se ocupă de bugetele europene. Reducerea din toate părțile la toate proiectele care vin de la Comisie sau de la Parlament nu este o tehnică bugetară, ci un veritabil exemplu de măcelărie bugetară.

Am dori, eventual, să îl întrebăm pe reprezentantul Consiliului dacă l-a auzit sau nu pe comisarul Lewandowski vorbind despre nevoia de credite de plată.

Grupul meu consideră că este posibilă stabilirea unui echilibru între austeritatea bugetară și impulsul european. Este clar faptul că Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European nu crede că stabilirea acelui echilibru este posibilă și, prin urmare, depune amendamente care să spargă plafoanele bugetare și să facă inevitabilă o luptă împotriva Consiliului.

Prin urmare, solicit acestui Parlament să nu ia parte la această strategie, ci să o sprijine în totalitate pe cea a raportorului, care a câștigat deja un sprijin majoritar săptămâna trecută în Comisia pentru bugete.

 
  
MPphoto
 

  Göran Färm, în numele Grupului S&D.(SV) Aș dori să îi mulțumesc din suflet dnei Jędrzejewska. Aceasta a făcut o muncă excelentă și, în general, suntem, de fapt, în acord în Comisia pentru bugete, deși există unele domenii noi – și voi reveni la aceasta – în care noi, cei din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, avem o viziune ușor diferită.

Suntem foarte conștienți de situația de criză a finanțelor statelor membre. În ciuda acestui fapt, apărăm în principiu bugetul UE, deși acum ne menținem la niveluri foarte scăzute, mai ales în ceea ce privește noile angajamente politice pentru anul următor, în care și Parlamentul își păstrează creșterea sub o rată de 1 %. Această cifră este foarte modestă.

În ceea ce privește plățile, rata de creștere este mai ridicată, iar acest lucru este, de asemenea, rezonabil. Încercarea de a reține plata fondurilor structurale ar afecta direct acele țări are au cele mai multe probleme în ceea ce privește locurile de muncă și creșterea. Trebuie să ne amintim că țările precum Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Letonia sunt receptori neți ai resurselor bugetare ale UE. Reducerea bugetului nu va fi în favoarea lor. Nu trebuie să uităm acest lucru.

În primul rând, suntem restricționați. Privit de-a lungul ultimilor 20 de ani, bugetul UE a crescut de fapt mai încet decât cele ale statelor membre. Și acesta este un lucru pe care nu ar trebui să îl uităm.

În al doilea rând, noi, social-democrații, nu acceptăm opinia că măsurile de austeritate sunt singura metodă de rezolvare a crizei. Prin urmare, luptăm pentru o creștere, mai ales în rubrica 1a, care să includă investiții, cercetare și dezvoltare și inițiative ale pieței forței de muncă. Trebuie să existe o creștere aici. Cu toate acestea, nu suntem în totalitate de acord cu Consiliul și Comisia în ceea ce privește proiectul ITER. Suntem în favoarea acestui proiect, însă acesta nu trebuie să fie singura prioritate când vine vorba despre cercetare și dezvoltare. Acestuia nu trebuie să i se permită să depășească toate celelalte. Prin urmare, dacă dorim să continuăm cu proiectul ITER, va trebui să facem revizuiri și va fi nevoie de mai mulți bani.

În al treilea rând, și la fel de important, trebuie să păstrăm solidaritatea în cursul crizei. Dacă cei mai afectați de reducerile fondurilor structurale vor fi cei care au cu adevărat nevoie de sprijin, atunci politica este inacceptabilă.

În al patrulea rând, considerăm, de asemenea, că este justificată o anumită creștere în temeiul Tratatului de la Lisabona. UE va avea un număr de noi sarcini cu privire la Serviciul pentru acțiune externă, noile instituții financiare, energie și climă. Nu putem să delegăm noi sarcini pentru UE și apoi să nu plătim pentru ele.

În sfârșit, aș dori să menționez bugetul pentru politica externă care este, în mod clar, subfinanțat. Dacă vrem să ne putem permite să oferim ajutor Palestinei și să găsim fondurile necesare pentru extindere, avem nevoie de mai mulți bani. Prin urmare, a fost, de asemenea, foarte important pentru noi, social-democrații, să legăm bugetul 2011 de o dezbatere care să aibă o perspectivă de termen mai lung: cu privire la resursele proprii, plafoanele bugetare pentru 2012 și 2013 și finanțarea noului mecanism de sprijin financiar. Pentru a realiza acest lucru, salut menționarea de către dl comisar a flexibilității ca soluție posibilă. Sunt absolut sigur că nu vom reuși în aceste negocieri bugetare dacă nu vom putea, într-un fel, fie să revizuim plafoanele bugetare, fie să utilizăm instrumentul de flexibilitate. Consider că acest lucru este extrem de necesar.

 
  
MPphoto
 

  Anne E. Jensen, în numele grupului ALDE.(DA) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, secera reducerilor taie în bugetele publice din majoritatea statelor membre. Așadar, nu ar trebui să ne reținem în bugetul UE? Ba da, ar trebui, și asta și facem, în oarecare măsură. Aceasta este tema comună stabilită în propunerea Parlamentului pentru bugetul anului viitor. Ne-am menținut sub plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual, însă acest fapt va fi posibil doar prin realizarea de reduceri în ceea ce privește prioritățile precise și angajamentele internaționale. În caz contrar, nu vom putea obține credite suficiente pentru cercetare, energie și ajutor pentru Palestina. În termeni preciși, a trebuit să facem reduceri în creditele pentru proiectul ITER de fuziune, în politica externă și de securitate comune și în ajutorul pentru țările producătoare de banane și cooperarea cu națiunile industrializate recent. Cred că acest lucru reflectă faptul că cadrul financiar anual este prea restrictiv și aș dori să îmi exprim din nou astăzi regretul pentru nerespectarea de către Comisie a promisiunii de furnizare a unei veritabile revizuiri la jumătatea perioadei a cadrului. Trebuie să revizuim perspectiva financiară până în 2013. Altminteri, vom întâmpina probleme. Comisia tocmai ne-a dat o comunicare privind revizuirea bugetului în care aceasta stabilește liniile pentru următorii câțiva ani, însă nu explică modul în care vom putea ajunge la capăt în 2011, 2012 și 2013.

În numele Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, aș dori să îi mulțumesc dnei Jędrzejewska pentru gestionarea sa profesionistă a votului privind bugetul. Suntem mulțumiți de rezultat. Ne-ar fi plăcut să vedem câteva diferențe ale cifrelor din unele părți ale bugetului pentru agricultură. Nu am vrut un fond pentru produsele lactate de 300 de milioane de euro. Ar trebui, de asemenea, să ajutăm la rezolvarea problemei închiderii contului. Am votat greșit în această privință. Mai există câteva locuri în bugetul Parlamentului în care ne-ar fi plăcut, de asemenea, să se facă economii, dar, până la urmă, ne mulțumim cu ce avem acum în fața noastră și aștept cu nerăbdare negocierile constructive cu Consiliul.

 
  
MPphoto
 

  Isabelle Durant, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Dle președinte, dle ministru, dle comisar, și eu aș dori să îi felicit pe raportori, în special pe dna Jędrzejewska și dna Trüpel. Cred că dna Trüpel a făcut o muncă formidabilă, o treabă cu adevărat excepțională, permițându-le chiar și veteranilor bugetului, celor care au elaborat bugete ani întregi în acest Parlament, să lucreze în condiții noi – cele ale Tratatului de la Lisabona – cu o singură lectură. În orice caz, s-a făcut o muncă excelentă – vă mulțumesc.

Acesta a fost, de asemenea, un maraton în care președinții grupurilor noastre – doar unul dintre aceștia a mai rămas acum în Parlament – au participat cu toții la un moment dat. Uneori ne-a fost puțin teamă că lucrurile vor lua o întorsătură greșită, dar, din fericire, nu a fost deloc cazul, datorită raportorilor și Președintelui nostru. Poate este neobișnuit, dar aș dori să felicit și munca lui. Am beneficiat de pe urma faptului că președinții grupurilor doresc să depună un buget ambițios și, înainte de toate, să creeze o legătură cu ceea ce va urma apoi, continuarea, în Comisia specială privind provocările politice și resursele bugetare pentru o Uniune Europeană sustenabilă după 2013 (SURE), și în contextul viitoarei perspective bugetare deoarece este clar că bugetul 2011 este un lucru, însă ceea ce urmează după este cu mult mai important. Sunt încântată că împreună, noi, președinții grupurilor și Comisia pentru bugete, am ajuns la un acord.

Vom vedea! Pentru moment, este sigur că avem o poziție parlamentară și, după ce am auzit ceea ce dl Wathelet a avut de spus despre părerile Consiliului, am, evident, câteva preocupări cu privire la ce ne așteaptă la conciliere. Nu va fi ușor, deoarece între solicitările Consiliului și cele ale Parlamentului, ne vom zbate să ajungem la un acord. Contez pe dumneavoastră să ne ajutați în această problemă și să propunem un buget cu adevărat ambițios.

Cei din Consiliu care critică de exemplu creșterea creditelor de plăți sunt nedrepți față de acest buget. Acestea sunt angajamente din trecut; este o chestiune de credibilitate: când plătim ceea ce am spus că plătim, facem doar ceea ce trebuie să facem, chiar dacă depășește creditele de plată. Cred că ar trebui să fim atenți să nu omitem esențialul aici.

Deși vom sprijini rezoluția mâine, cred că există câteva inadvertențe în acest buget și aș dori să subliniez două din cele importante.

Acum câteva luni, am votat cu toții această rezoluție importantă privind programul 2020, în care am hotărât să includem elemente precum ecologizarea economiei, sprijinul pentru energiile regeneratoare și așa mai departe, și orice creează lucru și locuri de muncă. Acesta este punctul de vedere din care, pentru a ne oficializa intențiile, am depus un amendament anume pentru a ne asigura că criteriile pentru dezvoltarea sustenabilă sunt scoase din programul LIFE, dar incluse în toate celelalte domenii. Cred că acel amendament va fi respins mâine. Cu toate acestea, vă invit să ne sprijiniți amendamentul, astfel încât criteriile pentru dezvoltare durabilă să presupună acțiune și nu doar vorbe.

Voi trece acum la a doua contradicție: Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER). Bugetul ITER a fost redus cu 45 de milioane. Asta este, în sfârșit, ceva. Înainte de toate, au existat totuși tentative de a lua acei bani din politica agricolă; din fericire, nu au fost luați de acolo, ci din cercetare, ceea ce nu este cu mult mai bine. Din nou, fac trimitere la ceea ce Ban Ki-moon ne-a spus în această dimineață. Ne-a cerut nouă, europenilor, să fim pionieri în domeniul energiilor regeneratoare, să promovăm puternic noi tipuri de energie și nu cele din trecut, nu cele care mai presus de toate câștigă bani pentru acționari, dar eșuează în a ajuta consumatorii europeni sau viitoarele generații de europeni care vor fi nevoiți să continue gestionarea creării de deșeuri. Această strategie de totul sau nimic în ceea ce privește ITER – care va costa până la urmă 1,5 miliarde de euro – este, în opinia mea, o mare greșeală și cred că nu facem ceea ce am spus că vom face în rezoluția 2020.

În sfârșit, pentru a încheia, există câteva probleme în program: avem, de asemenea, guvernanța economică, lichidarea grupului de lucru al Consiliului și propunerile Comisiei; va fi nevoie de multă muncă pentru a lega acest buget de bugetele viitoare și de perspectiva financiară.

 
  
MPphoto
 

  Michał Tomasz Kamiński, în numele Grupului ECR.(PL) Această dezbatere asupra bugetului și întreaga serie de dezbateri care încep sunt un mare test pentru elita europeană. I-am dat Europei Tratatul de la Lisabona, iar acest tratat le dă cetățenilor mai multe de la Europa. Aș dori să spun foarte clar că nu trebuie să spunem că vrem mai multă Europă dacă nu dăm mai mulți bani pentru aceasta. Acesta este punctul de la care aș vrea să încep. Nu putem spune cu onestitate că vrem mai multă Europă, dar că nu vrem să plătim pentru mai multă Europă. Europa costă, și dacă ne uităm la structura cheltuielilor din bugetul european, în structura cheltuielilor a celor mai importanți contribuabili, vom vedea că nu este un cost major să se cheltuiască pe Europa. Aș dori să ridic și o altă problemă, în calitate de reprezentant al Poloniei și de reprezentant al Europei Centrale și de Est: toate fondurile care sunt îndreptate spre dezvoltarea regiunii noastre, care este o mare consumatoare de bunuri create și produse în Europa Occidentală, și toți banii investiți în noile țări ale Europei sunt bani investiți în viitorul Europei. O Europă Centrală și de Est mai bogată și mai multă bogăție în noile țări din Europa vor fi, de asemenea, benefice pentru acele țări din Europa Occidentală pe care le respectăm enorm și care sunt contribuabili neți la bugetul Uniunii Europene. Și în această dezbatere avem nevoie de solidaritate europeană sporită.

 
  
MPphoto
 

  Miguel Portas, în numele Grupului GUE/NGL.(PT) Dle președinte, aș dori să fiu complet sincer în această dezbatere. Aceasta nu este o discuție între contabili, ci o chestiune de planuri și opțiuni pentru viitor.

Viziunea guvernelor este foarte simplă: toate se supun noului consens de la Bruxelles. La nivel național, bugetele sunt supuse unui singur cuvânt cuvânt-cheie: austeritate. La nivel european, rezultatul acesteia este foarte simplu: bugetul rezidual.

Aș dori să îi spun Consiliului că încă nu s-a terminat criza, dar că, între timp, se retrag într-adevăr toate măsurile sociale de la nivel național. Criza nu s-a terminat, dar toate bugetele noastre naționale se îndreaptă către înghețarea sau reducerea salariilor, reducerea pensiilor și creșterea celui mai nedrept impozit dintre toate: TVA-ul.

În acest context, guvernele refuză să mai dea chiar și un euro în plus bugetului european. Propunerea acestora este cu 3 miliarde de euro mai mică decât cea pe care am venit să o discutăm astăzi aici. Cu toate acestea, ar trebui să fim conștienți de faptul că propunerea pe care am venit aici să o discutăm este una timidă, care nu are deloc curaj.

De fapt, ceea ce ne trebuia era un buget european care să poată compensa politicile la nivel național, cu investiții precise destinate creării de locuri de muncă. Ne trebuia un buget european care să combată efectele negative ale politicilor bugetare la nivel național.

Acest lucru nu a reprezentat o opțiune. Guvernele transferă Europei noi competențe fără a transfera resurse, distrugând legăturile stabilite, și totuși pot propune creșteri care se pot explica doar prin existența lor în buzunarul grupurilor de interese. Acesta este cazul celor 350 milioane de euro de finanțări propuse pentru Institutul de fuziune nucleară, o investiție care este foarte suspectă în climatul actual.

Adevărata justificare în joc este totuși aceasta. La nivel național, disciplina bugetară se bazează pe penalizări stupide precum cele pe care comunicatul franco-german încearcă să le facă și să le ratifice astăzi. La nivel european se află un buget rezidual și mediocru care este mereu subfinanțat.

În această situație, este, prin urmare, extrem de important să se discute despre resursele proprii ale Uniunii Europene și despre necesitatea unei taxe pentru tranzacțiile financiare de la nivel european care ar permite un minimum de justiție în economie. Europa este acum disperată. Aceasta este Europa în care în Grecia, Spania și Franța au loc greve generale, chiar și în această zi. Și în Portugalia și Italia vor fi greve luna următoare. Îi datorăm Europei, cea care luptă și este disperată, un răspuns bazat pe justiție, investiție și creare de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Marta Andreasen, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, acest Parlament s-a alăturat Comisiei Europene pentru solicitarea unei creșteri de aproape 6 % pentru bugetul 2011 într-un moment în care guvernele naționale propun reduceri substanțiale ale propriilor bugete.

Cei care promovează creșterea argumentează că finanțarea suplimentară este necesară pentru a acoperi noile competențe care decurg din Tratatul de la Lisabona. De fapt, nu îmi amintesc să fi auzit – sau să fi menționat cineva la momentul ratificării – că va exista vreun cost asociat cu Lisabona, sau care va fi acel cost. Nici măcar astăzi nu avem o idee clară despre costul punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona pentru contribuabil.

Se pretinde, de asemenea, că austeritatea nu este răspunsul corect în vremuri de criză și că este necesar să se cheltuiască mai mult pe educație, energie regenerabilă etc. Uitându-ne la fondurile necheltuite din ultimii câțiva ani, este clar că UE nu reușește să producă un buget eficient. Acest eșec este legat de neregularitățile identificate în fiecare an de Curtea de Conturi Europeană. Din nou, cea mai mare creștere propusă – o creștere de 17 % – merge spre fondurile de coeziune, domeniul în care auditorii raportează cel mai ridicat număr de nereguli.

Dacă mi se pare uimitor că, în vremuri de criză, UE caută să își crească propriul buget, mi se pare și mai greu de explicat faptul că Parlamentul European vrea să își dubleze propriul buget de amuzament. Adică Regatul Unit taie cu secerea în alocațiile pentru copii și finanțarea universităților, amână programele de construcție de școli și face alte reduceri dureroase doar pentru a finanța mai multă șampanie și scoici pentru Parlamentul European? Este rezonabil ca Regatul Unit să facă reduceri în cheltuielile pentru domeniul militar în timp ce contribuția sa netă la Uniunea Europeană va crește de la aproximativ 6 miliarde de lire sterline la 8 miliarde în următorii doi ani? Acest lucru este pur și simplu inacceptabil pentru poporul britanic.

(Aplauze din partea Grupului EFD)

 
  
MPphoto
 

  Lucas Hartong (NI).(NL) Dle președinte, când aud remarcile Grupului Partidului Popular European (Creștin–Democrat) și ale Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, în special cele referitoare la bugetul 2011, mă copleșește sentimentul de rușine că nu vreau să fac parte din acest Parlament European. În timp ce oamenii de acasă sunt nesiguri de locurile lor de muncă și de veniturile lor și așteaptă ca politicieni inspirați să economisească acolo unde este posibil și să investească acolo unde este absolut necesar, Comisia și Parlamentul au reușit de fapt să crească aproape peste tot cheltuielile pe tot felul de hobby-uri inutile.

În timp ce comisarul Barroso le cere statelor membre să facă economii, Comisia sa și Parlamentul European cresc bugetul pentru 2011. Nu se poate să mai luați asta în serios; și cu toate acestea se întâmplă. Acest Parlament pare să nu își dea seama ce îi preocupă pe cetățenii de acasă. Cu o singură excepție pozitivă, acesta este o ființă posomorâtă, încărunțită și costisitoare.

Unii din această Cameră se gândesc probabil că vorbește aiurea Partidul acela ciudat pentru Libertate (PVV) – și este adevărat, dle președinte, că noi punem oglinda în față și spunem: „Este necesar să risipim banii cetățenilor pe mașini scumpe oficiale, inclusiv pentru uz personal? Este oare necesar să dăm bani pe sărbătoriri în timp ce Europa este în mijlocul unei profunde crize economice? Este oare necesar să creăm un Serviciu pentru acțiune externă scump când toate statele membre sunt perfect capabile să facă singure acest lucru? Este oare necesar să păstrăm în funcțiune comisii inutile scumpe și să trimitem alți bani către Yemen și teritoriile palestiniene?

Este doar PVV. Totuși, să nu interpretăm greșit: PVV nu mai este singur în Europa. Noi luptăm pentru cetățean și vrem să avem o voce în acest circ costisitor. Sunt mândru de țara mea și de cetățenii săi și voi continua să vorbesc, pentru că acestea trebuie spuse și pentru că vreau. Prin urmare, vom vota împotriva bugetului 2011.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE).(NL) Dle președinte, ne putem da seama din argumentul dlui Hartong și din amendamentele partidului că Partidul Olandez pentru Libertate (PVV) este un partid anti-european. PVV se autoproclamă, de asemenea, un partid care combate infracțiunile și care vrea să trimită oamenii în țara lor. Întrebarea mea pentru dl Hartong este: cum veți putea face aceasta dacă stabiliți întregul buget al Europol la zero, dacă economisiți până la desființare în Sistemul de informații Schengen și dacă anulați total cele 113 milioane din Fondul european de returnare?

 
  
MPphoto
 

  Lucas Hartong (NI).(NL) Dle președinte, îi mulțumesc mult colegului meu deputat pentru această întrebare. După cum dl Gerbrandy știe deja, combaterea terorismului și politica aferentă este o problemă a statelor membre și considerăm că nu se încadrează în sfera de competențe ale Uniunii Europene. În plus, după cum sunt sigur că știe și stimatul meu coleg, a existat o incidență enormă a fraudei în cadrul Europol în ultimii ani pe care am discutat-o recent în acest Parlament, iar acest lucru mi se pare un motiv suficient pentru a plasa și politica privind poliția înapoi în grija statelor membre.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Andreas Mölzer (NI).(DE) Dle președinte, și eu am o întrebare pentru dl Hartong. Aș dori foarte mult să știu dacă, în baza criticilor sale asupra finanțelor UE, partidul acestuia, care în prezent este, desigur, esențial în parlamentul olandez pentru sprijinirea guvernului, dorește ca Țările de Jos, care sunt, de asemenea, un contribuabil net, să își reducă suma netă pe care o plătesc?

 
  
MPphoto
 

  Lucas Hartong (NI).(NL) Aceasta este o întrebare foarte interesantă și un subiect asupra căruia vor exista cu mult mai multe discuții în acest Parlament. Noul guvern din Țările de jos a făcut într-adevăr o prioritate din reducerea contribuției la Uniunea Europeană și sunt în același timp încântat și recunoscător pentru aceasta. În plus, vom furniza cu siguranță elemente esențiale discuției privind cadrul financiar multianual al acestui Parlament. Prin urmare, puteți fi liniștiți că vom fi foarte critici și la alte creșteri ale bugetelor pentru 2011 și pentru anii următori.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Fernandes (PPE).(PT) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, bugetul 2011 pe care îl propune Parlamentul este ambițios, inteligent și respectă angajamentele pe care și le-a luat într-un mod riguros și realist. Sunt foarte conștient de faptul că această ambiție inteligentă este posibilă, întrucât bugetul UE continuă să crească la aproximativ 1 % din venitul național brut.

Acest buget demonstrează, de asemenea, în mod clar nevoia de a revizui cadrul financiar multianual, având în vedere marjele înguste pentru posturile sale, și mai ales pentru posturile 1A, 3B și 4. Este, de asemenea, clar că o dezbatere privind nevoia de noi resurse pentru bugetul Uniunii este urgent necesară.

Punerea în aplicare a politicilor și programelor aprobate de instituțiile UE este asigurată, împotriva voinței Consiliului, care propune reduceri drastice și arbitrare în creditele de plăți și de angajamente care nu sunt în conformitate cu gestionarea financiară și bugetară. Cel mai rău este că se pun la îndoială punerea în aplicare a inițiativelor și investițiilor care constituie câștiguri și valoare adăugată pentru UE.

În același mod – felicitări raportorului – noi acordăm prioritate politicilor privind tineretul, educația și mobilitatea. Am crescut finanțarea pentru programul de învățare de-a lungul vieții, programul PESSOA, programul pentru mobilitatea cercetătorilor, programul Erasmus Mundus și programul-cadru pentru competitivitate și inovare. În ceea ce privește mobilitatea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, aș dori să subliniez proiectul-pilot în care am fost implicat personal: „Primul tău loc de muncă în străinătate”.

Mai mult, nu pot omite să accentuez obiectivul Parlamentului de excelență legislativă care a fost îmbinat cu precizie, după cum este evidențiat de reducerea de 25 de milioane de euro din acest buget în comparație cu propunerea inițială de dinaintea întâlnirii cu Biroul.

 
  
MPphoto
 

  Derek Vaughan (S&D). – Dle președinte, mai întâi aș dori să le mulțumesc raportorilor pentru munca pe care au depus-o în ceea ce privește bugetul. Fiecare buget este dificil, însă, în contextul reducerilor din statele membre, acest buget este probabil mai dificil decât este normal.

Guvernul de coaliție din Regatul Unit va anunța într-adevăr mâine reduceri brutale de aproximativ 83 miliarde de lire sterline care vor afecta fiecare persoană din țară în parte. Credem că acest lucru este prea rapid, prea devreme și prea mult.

Totuși, știm cu toții că trebuie să fim atenți cu cheltuielile UE și, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că UE își cheltuiește banii în mod chibzuit. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că UE și Parlamentul European își pot îndeplini responsabilitățile și că noi putem să ne finanțăm prioritățile – priorități precum fondurile structurale și cercetarea și dezvoltarea care să fie în beneficiul indivizilor, al comunităților și al IMM-urilor din toată Uniunea. Toate aceste lucruri ne vor ajuta și să găsim calea de ieșire din deficit și datorii. Aceste elemente nu ar trebui considerate ca fiind cheltuieli inutile, ci investiții în viitorul nostru.

În timp ce statele membre vor să iasă din criză prin reduceri, considerăm că putem contribui la crearea unei strategii diferite: o strategie bazată pe găsirea căii de ieșire din dificultățile precum datoria, deficitul și șomajul în creștere. Întrucât trebuie să găsim finanțări pentru aceste priorități, trebuie, desigur, să monitorizăm cheltuielile inutile și costurile de administrare. Când cheltuielile suplimentare sunt justificate, ar trebui să le sprijinim. Să ne amintim că unele dintre cheltuielile suplimentare pe care le are UE acum sunt rezultatul deciziei sprijinite de statele membre, precum Serviciul pentru acțiune externă și crearea de trei noi agenții de guvernanță financiară.

Acolo unde cheltuielile sunt inutile, ar trebui să ne opunem. Acest lucru este valabil pentru bugetul general, precum și pentru bugetul Parlamentului European. Raportorul a dat deja câteva exemple de domenii în care am făcut eforturi pentru a economisi în bugetul Parlamentului European. Voi da unul: eliberarea rezervei asupra celei de-a doua tranșe de 1 500 de euro per membru pe lună. Trebuie să știm costurile totale pe care le implică angajarea de personal suplimentar înainte de a elibera rezerva, și sper că deputații vor sprijini această viziune.

Sper, de asemenea, ca la votarea de mâine, deputații să se uite cu atenție la fiecare amendament în parte pentru a se asigura că există echilibrul potrivit între investiție și îndeplinirea responsabilităților noastre în calitate de Parlament și cheltuielile publice chibzuite. Sunt sigur că toți deputații ar dori să se asigure că UE adaugă valoare cheltuielilor statelor membre, precum și indivizilor și comunităților.

În sfârșit, sper că, în cadrul reuniunilor de conciliere, Consiliul va recunoaște că trebuie să se uite nu doar la reduceri, ci și la investiții și la creșterea economică pentru locuri de muncă din întreaga UE, lucru de care avem nevoie cu disperare.

 
  
MPphoto
 

  Carl Haglund (ALDE).(SV) Aș dori să îi mulțumesc raportorului, care a depus o muncă excelentă. Aș dori, de asemenea, să îi mulțumesc raportorului Comisiei pentru Bugete, care a condus extrem de bine negocierile.

Acum trecem prin perioadei economice dificile, un fapt pentru care au adus mărturie colegii mei membri. În numele grupului meu, am fost responsabil pentru ceea ce s-a numit „alte părți ale bugetului”. În perioade economice dificile, este ușor să se ajungă la o dezbatere simbolică asupra propriilor costuri și creșteri ale costurilor Parlamentului. Acest lucru este ușor interpretat ca fiind populist, însă, după cum a subliniat și colegul meu deputat din Regatul Unit, deși costurile pentru asistenți și costurile de reprezentanță a Președintelui nu sunt cu siguranță deosebit de mari, dacă luăm în considerare imaginea de ansamblu și bugetul UE, acestea au o semnificație simbolică. Ar trebui probabil să ne uităm la propriile costuri și să ne oprim din a le crește în perioade economice dificile.

În ceea ce privește proiectul de buget în general, aș dori să critic Consiliul. Înțeleg că acesta a vrut să facă anumite reduceri în bugetul din acest an. Este complet logic pentru noi să nu vrem o creștere de 6%, de exemplu, însă, în același timp, nu este foarte consecvent din partea noastră să facem reduceri în domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovației atunci când, chiar primăvara trecută am căzut de acord, împreună, asupra strategiei Europa 2020, în care principalul accent a fost asupra acestor domenii. Astfel, prioritățile Consiliului pentru bugetul 2011 par oarecum să nu aibă logică.

În sfârșit, în ceea ce privește dezbaterea privind resursele proprii, mulți dintre noi, cei din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, ne bucurăm foarte mult de această dezbatere. Aceasta este necesară. În prezent avem un fel de meci de wrestling asupra finanțării bugetului, care nu este deosebit de constructiv. Este bine că acum putem discuta alte modele de salvare a viitorului buget UE.

 
  
MPphoto
 

  François Alfonsi (Verts/ALE).(FR) Dle președinte, bugetul 2011 este primul buget al Uniunii în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona. Raportorii noștri au făcut o muncă foarte bună în numele instituțiilor europene, lucru pentru care le mulțumesc. Parlamentul nostru a reușit să reziste presiunilor de a impune austeritate bugetară în detrimentul priorităților noastre, mai ales în domeniul dezvoltării durabile. Salutăm unele dintre amendamentele care au fost aprobate.

În calitate de deputat corsican, salut, prin urmare, faptul că fondurile europene vor fi de acum disponibile limbilor amenințate din Europa, indiferent de statutul lor în statele lor membre. Credem, de asemenea, că acest buget UE provoacă dezbateri esențiale pentru viitorul Europei. Votul în favoarea bugetului 2011 este, în ceea ce ne privește, o primă etapă. Munca Parlamentului este doar începutul.

Mai întâi trebuie să ne punem în funcțiune noile competențe. Comisia și șefii de stat au primit indicii semnificative în această privință, mai ales în ceea ce privește proiectul ITER.

În al doilea rând, trebuie să inițiem o discuție și ulterior să stabilim un echilibru de putere, pentru ca resursele noastre să crească cu ocazia viitorului cadru financiar multianual pentru 2014-2020. Avem nevoie ca Uniunea să aibă resurse proprii precum o taxă asupra tranzacțiilor financiare sau introducerea unei taxe europene pe emisiile de carbon.

Prin urmare, bugetul 2011 începe în mod explicit dezbaterile, chiar dacă acestea sunt înscrise doar simbolic. Prin acest buget, Parlamentul a luat în calcul dimensiunea noilor sale responsabilități și se pregătește pentru dezbateri care vor determina viitorul Uniunii.

 
  
MPphoto
 

  Lajos Bokros (ECR). – Dle președinte, bugetul UE pentru 2011 va fi primul pregătit în baza Tratatului de la Lisabona, însă nu este primul din perioada de austeritate. Criza financiară mondială a scos la iveală deficiențele structurale profunde ale modelului european de dezvoltare bazat pe impozite ridicate, redistribuire fiscală ridicată, piețe ale forței de muncă inflexibile și dispoziții privind bunăstarea extinse inutil. Acesta este momentul să regândim și să restructurăm fiscalitatea, nu doar la nivel național, ci și la cel european.

Bugetul UE 2011 dă unele semne de austeritate, însă nu merge suficient de departe în schimbarea structurii. Acest lucru este legat de faptul că multe persoane pun semn de egalitate între cantitate și calitate, și anume, cu cât cheltuielile sunt mai mari, cu atât este mai bun impactul asupra economiei și societății europene. Mai mult, acestea solicită fonduri suplimentare deoarece Tratatul de la Lisabona și strategia Europa 2020 au impus noi mandate Comunității.

Există însă o neînțelegere fundamentală în acest concept. Bugetul UE este mic în comparație cu cele naționale – și pe bună dreptate. Acesta nu trebuie să crească pentru a-și îndeplini funcțiile. Ceea ce contează cel mai mult este structura bugetului și eficiența cheltuielilor. Punerea în evidență a inovării, a cercetării și dezvoltării, a domeniilor selectate ale transportului de energie, a agriculturii și dezvoltării rurale va fi suficientă. Bugetul nostru este complet distinct de bugetele naționale care au foarte puține cheltuieli discreționare. Avem într-adevăr multă libertate de acțiune. Bugetul UE ar trebui considerat mai degrabă buget de investiții decât unul curent. Acesta ar trebui să se concentreze doar pe investițiile în viitorul european comun.

Din acest motiv, grupul nostru consideră cu tărie că bugetul UE nu trebuie să crească. Acesta nu înlocuiește niciodată bugetele naționale care reprezintă suveranitatea națională. Nu este nevoie de o taxă la nivel UE. Taxele de la nivel UE nu ar înlocui, ci în mod inevitabil, ar suplimenta, impozitarea națională, sporind și mai mult dezavantajele fiscale ale zonei europene în comparație cu restul lumii.

ECR spune nu și emiterii de obligațiuni. Titlurile de creanță presupun datorie și ar deschide ușa deficitelor care construiesc datoria. Avem suficiente creanțe la nivel național și chiar și mai multe pasive nefinanțate. Nu avem nevoie de straturi suplimentare de datorii care ar distruge viitorul tineretului european și ar face ireversibil declinul extrem al Europei. ECR este de acord cu prioritățile bugetului 2011 așa cum au fost declarate de raportor – tineret, educație și mobilitate – însă, dacă luăm în serios aceste țeluri, reiese în mod logic că lucrul de care are nevoie tineretul nostru nu este cu siguranță o sarcină fiscală mai mare în perioada de demografie potrivnică, ci o solidaritate sporită și investiție în viitorul nostru comun.

 
  
MPphoto
 

  João Ferreira (GUE/NGL).(PT) Dle președinte, dle comisar, acest buget, la fel ca celelalte, este definit de limitele unui cadru financiar multianual extrem de restrâns, care, în practică, împiedică orice coeziune economică și socială posibilă. Prin urmare, este necesară o revizuire urgentă la jumătatea termenului a acestui cadru financiar, după cum au spus și alții. Cu toate acestea, bugetul propus nu respectă din nou suma asupra căreia s-a căzut de acord în cadrul financiar multianual. Confruntați cu criza care se agravează constant, cu șomajul și condițiile de viață a milioane de oameni, toți suntem astfel din nou conștienți de cât de mult înseamnă de fapt pentru unii mult-lăudata solidaritate europeană.

Bugetul este fie un instrument de solidaritate, atenuare a inegalităților, promovare a coeziunii economice și sociale, progres al ocupării forței de muncă și social, deservind astfel intereselor lucrătorilor și ale oamenilor, fie este mai degrabă un instrument pentru inegalitate, promovarea cauzelor neoliberale, nesiguranța locului de muncă, șomaj, intervenționism străin și război, și astfel un afront la interesele lucrătorilor și ale oamenilor.

Acesta este, de asemenea, mesajul care domină eforturile tot mai mari din toată Europa. De la bun început, dimensiunea mică a acestui buget îi compromite rolul distributiv, îl golește de justiție și exagerează efectele periculoase ale politicilor pe care le-a urmat UE.

Prin urmare, am dori să spunem că există o alternativă la acest buget, una care este nu doar posibilă, ci și tot mai necesară. În acest scop, diferitele propuneri pe care le-am făcut includ crearea unui program european pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare durabilă, utilizând 1 % din produsul intern brut al UE, cu un capital suplimentar de la statele membre. Scopul acestuia va fi de a obține convergență reală, promovând potențialul fiecărei țări, utilizarea durabilă a resurselor acesteia, investițiile în producție și crearea de locuri de muncă cu drepturi.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: DIANA WALLIS
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Bastiaan Belder (EFD).(NL) Dnă președintă, criza economică ne-a obligat să economisim, după cum reiese foarte clar din bugetele statelor membre. Parlamentul European optează, pe de altă parte, pentru creșterea bugetului Uniunii Europene pentru 2011. Nu există nicio justificare pentru faptul că raportorii de la un nivel politic înalt sunt încă acuzați că au propus sume de bani excesiv de mici.

În plus, Parlamentul și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană să fie mai independentă în colectarea propriilor sale resurse. Principiul conform căruia statele membre finanțează Uniunea Europeană este așadar criticat. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European propune o taxă pe tranzacțiile financiare, ale cărei venituri se vor duce la bugetul UE. Cu toate acestea, o taxă UE nu ar fi de dorit. Dacă s-ar introduce o taxă impusă băncilor, veniturile ar trebui să meargă către plata nivelurilor ridicate de datorie publică ale statelor membre. Până la urmă, acestea sunt cele care au trebuit să plătească sume mari de bani pentru a salva băncile.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, bugetul UE pentru 2011 reprezintă o provocare pentru toți: Parlamentul, Consiliul și Comisia. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a avut mai multe responsabilități și mai multă muncă legislativă. Întâi de toate, aș dori să subliniez că bugetul UE se ridică în prezent la puțin peste 1 % din VNB.

Aș dori să comentez trei puncte, în special.

Mai întâi, bugetul UE 2011 a stabilit priorități care trebuie să fie consolidate în lumina problemelor economice din întreaga Europă, ca urmare a crizei structurale din ultimii ani. Mai presus de toate, reducerea nivelului actual al șomajului în Europa trebuie să rămână în centrul eforturilor noastre, de exemplu prin investiții în politica economică, industrială, pentru turism și energie și de mediu, și prin păstrarea locurilor de muncă existente și crearea altora noi. În această privință, mă gândesc în special la prioritățile privind tineretul, educația și mobilitatea. Trebuie să acordăm atenție programelor precum cel pentru învățarea de-a lungul vieții sau programul Tineret în acțiune. Acestea sprijină strategia UE de redresare economică și strategia UE 2020. Cu o mai bună educație – mai ales educație care le asigură calificări – pe piața forței de muncă se vor deschide oportunități considerabil mai bune pentru tineri. Erasmus nu doar facilitează achiziția de limbi, ci și mobilitatea – care este esențială în epoca globalizării. Cu toate acestea, în ceea ce privește mobilitatea, tinerilor li se cere, de asemenea, să își asume responsabilitatea, iar acest program ar trebui să fie utilizat mult mai mult.

În al doilea rând, principalul scop al politicii agricole comune trebuie să rămână în continuare menținerea stabilității pieței și a siguranței alimentare.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, al treilea punct este că banii sunt puțini în aceste perioade de dificultăți economice. După cum am mai spus de multe ori, trebuie să îmbunătățim birocrația în toate domeniile posibile și trebuie să găsim sinergii cu statele membre și să le utilizăm.

 
  
MPphoto
 

  Alain Lamassoure (PPE).(FR) Dnă președintă, dlor miniștri, dle comisar, prin adoptarea acestor amendamente la proiectul de buget 2011, Comisia pentru bugete a vrut să acționeze în mod responsabil. Înțelegem, dlor miniștri, poziția guvernelor.

În toate țările se pun în aplicare politici curajoase și nepopulare de reducere a deficitelor devenite inacceptabile. Parlamentul European și-a acordat sprijinul pentru aceste politici. Într-un context ca acesta, nu putem solicita statelor membre să își crească impozitele sau datoria pentru a finanța o creștere substanțială a bugetului european.

Astfel, pentru prima oară în 20 de ani, Parlamentul European nu va vota niciun amendament care depășește plafoanele perspectivei financiare actuale. Tot astfel, acolo unde Consiliul a ajuns la o creștere simbolică de 0,2 % a creditelor de angajament, Comisia pentru bugete propune 0,8 % în euro actuali, adică o reducere în volum. În ceea ce privește plățile, dle ministru, Parlamentul European va asculta cu atenție Consiliul, al cărui mesaj a fost înțeles.

În schimb, Parlamentul European se așteaptă la un simț de răspundere similar din partea Consiliului. Tratatul de la Lisabona conferă competențe noi sau mai mari Uniunii Europene: o politică energetică comună, o politică externă și de securitate comună, o politică pentru imigrare comună, o politică a spațiului comun etc. Ar fi oare responsabil să facem cetățenii să creadă că aceste politici vor fi puse în aplicare fără a primi măcar un euro înainte de a doua jumătate a acestui deceniu? Ambițiosul program Europa 2020 a fost adoptat în mod unanim în iulie anul trecut de Consiliul European. Este oare responsabil să apărem șase luni mai târziu fără a avea nici cea mai mică idee despre cum va fi finanțat? Observăm că finanțarea bugetului european prin impozite impuse bugetelor naționale a dus astăzi la un impas politic și financiar. Ar fi oare responsabil să refuzăm dezvoltarea în continuare a acestui sistem?

În opinia noastră, negocierile asupra bugetului 2011, primul buget în baza dispozițiilor Tratatului de la Lisabona, ar trebui să fie, de asemenea, însoțit de un acord politic care să garanteze viitoarea finanțare a politicilor Uniunii, acord asupra unei revizuiri a perspectivelor financiare din 2012 de suplimentare a finanțării proiectelor deja în curs, precum ITER sau Galileo, și de începere a finanțării noilor competențe din Tratatul de la Lisabona și a noilor priorități ale Europa 2020, împreună cu un acord de deschidere a dezbaterii asupra reformei resurselor proprii. Parlamentul a solicitat această reformă în urmă cu trei ani. Ne bucură să vedem Comisia făcând câțiva primi pași în prezentarea unor posibile opțiuni.

Să cădem de acord să lucrăm asupra acestor lucruri împreună, între cele trei instituții, cu ajutorul parlamentelor naționale. Avem nevoie de un acord privind procedura și de un program în cadrul acestui acord global pe care, asemenea Consiliului, îl apărăm cu îndârjire.

 
  
MPphoto
 

  Ivailo Kalfin (S&D).(BG) După cum au menționat deja colegii mei deputați, bugetul 2011 al Uniunii Europene este aprobat folosind o nouă procedură asupra căruia Parlamentul și Consiliul European trebuie să găsească un consens. Parlamentul European recunoaște în totalitate acest punct deosebit.

În cursul discuțiilor Comisiei pentru bugete, am adoptat o atitudine foarte responsabilă și nu am făcut ceea ce pare cel mai normal să facă orice deputat în oricare parlament, adică să ceară mai multe resurse, întrucât atunci intrăm în conflict cu reprezentanții executivului.

Dimpotrivă, am recunoscut că, în contextul unei recesiuni economice în care bugetele naționale se află sub presiunea constantă a restricțiilor, bugetul Uniunii Europene trebuie să fie un exemplu în această situație. Solicitarea statelor membre, care o reflectă pe cea a cetățenilor europeni, este să se găsească toate ocaziile pentru prudență și eficiență sporită în cheltuirea resurselor publice.

Am găsit toate oportunitățile de sporire a eficienței. Rezultatul acestora se poate vedea în propunere. Pentru prima oară, Parlamentul European este atât de responsabil chiar de la începutul dezbaterii bugetului. În același timp, mă aștept ca și Consiliul să își evalueze din nou pozițiile.

Nu trebuie să uităm că eficiența sporită are limite. O reducere a resurselor înseamnă o reducere a ambițiilor politice. Ce fel de semnale dă Consiliul dacă propune o reducere drastică a resurselor la alineatul (1a)? Acestea sunt resursele destinate special inovării și creșterii inteligente, care asigură, de asemenea, baza pentru toate programele naționale de ieșire din recesiune și pentru strategia Europa 2020.

Cum vor putea fi atinse aceste obiective dacă bugetul va fi redus? În termeni practici, asta ar însemna că respingem o serie din prioritățile Europei. Când vom fi cinstiți cu cetățenii europeni? Când Consiliul va anunța noi politici, când va acorda instituțiilor europene noi funcții sau când nu se va aproba reducerea resurselor?

În cursul anilor recenți, bugetul european a format o parte tot mai mică în economia UE. În același timp, a existat o creștere a numărului de funcții investite în Uniunea Europeană. În consecință, acest fapt pune problema că bugetul ar fi un instrument de bază în realizarea anumitor obiective politice. Acesta nu este un scop în sine. Bugetul european asigură valoare adăugată contribuabililor. El realizează mult mai multe decât s-ar putea realiza cu aceleași resurse cheltuite de 27 de state membre.

Nu se poate stabili o legătură directă între bugetul european și cele naționale. Reducerea actuală a cheltuielilor din bugetele naționale este o consecință a creșterii lor de anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat cu bugetul european, care este mult mai stabil.

 
  
MPphoto
 

  Alexander Alvaro (ALDE).(DE) Dnă președintă, aș dori, în special, să le mulțumesc celor doi raportori. După cum au spus mulți dintre colegii mei deputați, s-ar părea că folosim ecuația „mai mulți bani înseamnă politici mai bune”. Cu toate acestea, cred că este adevărat chiar opusul, cu alte cuvinte, politicile mai bune justifică mai mulți bani. Trebuie să facem astfel încât banii puși la dispoziție să fie cheltuiți într-un mod eficient. Considerând acest lucru un criteriu esențial, împreună cu verificările aferente, se va ajunge, de asemenea, la o reușită. Nu are sens să finanțăm vaci sacre precum bugetul agricol și politica structurală și de coeziune dacă nu le reformăm și modernizăm în același timp. Mulți dintre colegii mei deputați au spus – și sunt total de acord cu ei – că trebuie să ne concentrăm pe domeniile de cercetare și dezvoltare, energii regeneratoare, siguranța energetică și mobilitatea educațională.

În ceea ce privește subiectul disciplinei, permiteți-mi să mă întorc din nou la acordul la care s-a ajuns la Deauville, deoarece disciplina este ceva la care trebuie să ne așteptăm mereu din partea statelor membre. Serviciul de știri AFP a citat un reprezentant francez: „Există în Germania ayatolahi care sunt foarte severi cu privire la aceste subiecte”, declară acesta, referindu-se la poziția neschimbată a guvernului german. Personal, mă îndoiesc că reprezentantul francez al Europei ar avea o asemenea convingere de savoir faire că banii pe care nu îi avem ar trebui să fie dați gratuit și că viitoarele generații ar trebui obligate să plătească pentru datoriile cauzate astăzi. Nu pot să cred că asta vor statele membre să facă și ar fi, de asemenea, cazul să demonstrăm acest lucru în negocierile bugetare relevante, dând dovadă de disciplina pe care am cerut-o și afișat-o în mai.

 
  
MPphoto
 

  James Elles (ECR). – Dnă președintă, felicitări raportorilor pentru că au rezistat în circumstanțe care sunt foarte potrivnice și dificile, după cum am auzit în dezbaterea din această după-amiază.

Într-o perioadă în care guvernul britanic propune cele mai răspândite reduceri de buget ale generației, noi, în calitate de conservatori, solicităm o înghețare a cheltuielilor europene. Credem că bugetul Uniunii Europene trebuie folosit pentru a adăuga o veritabilă valoare precum securizarea creșterii economice acum și a redresării în viitor, stabilitatea în UE și în toată lumea, pentru a reduce sărăcia globală și confrunta provocarea comună a schimbărilor climatice.

Mai mult, am depus amendamente la rezoluția referitoare la buget acolo unde dorim clarificări în trei domenii specifice: de exemplu, costurile birourilor externe ale Parlamentului în statele membre; preocuparea în ceea ce privește finanțarea organizațiilor nonguvernamentale, asupra căreia am dori un raport de la Comisia Europeană; și în sfârșit, dar nu în ultimul rând, sistemul de pensii generos din Statutul funcționarilor, inclusiv cel pentru comisarii care ies la pensie. Acestea sunt chestiuni asupra cărora dorim clarificări în lunile care urmează.

În ceea ce privește perspectiva mai largă, în această după-amiază am avut un comunicat de presă de la Comisia Europeană.

Mai întâi, considerăm că acesta nu este un moment potrivit pentru a ne gândi la resurse proprii suplimentare, în mijlocul celei mai grave crize financiare din ultimii 70 de ani.

În al doilea rând, dle comisar, dacă spunem „da”, avem nevoie de mai multă flexibilitate, și „da”, vrem să punem un accent mai mare pe rezultate și contribuții, cum poate fi acest lucru compatibil cu solicitarea unei perspective financiare de 10 ani atunci când vedem că rezultatele unei revizuiri la mijlocul perioadei sunt complet neproductive în acest gen de exercițiu prin care trecem? Nu putem bate în cuie cifrele cu zece ani înainte când nu știm măcar cum va arăta economia europeană peste doi ani.

În sfârșit, în ceea ce privește țara mea, contribuția noastră netă va crește în următorii doi ani cu 60 %, însă nu am avut o schimbare concomitentă a PAC. De ce ar fi altfel anul acesta? Ar trebui să solicităm o limită netă pentru contribuția noastră până când vom avea un sistem corect pentru bugetul UE.

 
  
MPphoto
 

  Kyriacos Triantaphyllides (GUE/NGL).(EL) Dnă președintă, știm că bugetul UE este principalul instrument utilizat pentru a pune în aplicare orientările și prioritățile politice. Știm, de asemenea, că natura bugetului este determinată în esență de cadrul financiar 2007-2013. Astfel, din punct de vedere politic, acesta este un instrument inflexibil. Cu toate acestea, ceea ce ne scapă – dacă pot spune așa – este următoarea absurditate: pe toată durata celei mai mari crize financiare, căreia i-au căzut victime familii și lucrători, întreprinderi mici și mijlocii și tineri, toate propunerile făcute, de la Comisie până la Consiliu, se limitează la stimulente pentru companiile din sectorul privat. În toți acești ani, suntem siguri că dogmatismul așa-numitei piețe libere și strategia ambițioasă Lisabona sunt vinovate de șomajul acut și de agravarea sărăciei și de gradul redus de ocupare a forței de muncă? Unde am ajuns în toți acești ani concentrându-ne asupra dotărilor și abordării strategice a normelor internaționale, care se menține în bugetul propus? Dacă modelul existent este un eșec, de ce să nu propunem o schimbare socială îndrăzneață?

În sfârșit, aș dori să vă atrag atenția asupra problemei persoanelor date dispărute în Cipru în urma invaziei turce și a evenimentelor dintre 1963 și 1967 care au dus la compartimentarea insulei. Salutăm faptul că Parlamentul European a aprobat din nou un credit de 3 milioane de euro pentru Comisia pentru persoanele dispărute din Cipru. Aceasta va fi o chestiune atât pentru ciprioții turci, cât și pentru ciprioții greci. Cu toate acestea, trebuie să accentuez faptul că Turcia trebuie să permită ca soarta persoanelor dispărute să se decidă într-un mod sistematic și dedicat și să furnizeze toate informațiile clasificate ca secrete militare.

 
  
MPphoto
 

  Frank Vanhecke (NI).(NL) Dnă președintă, în acest Parlament reprezint populația care face cea mai mare contribuție netă din punct de vedere proporțional din banii contribuabililor către Uniunea Europeană. Fiecare flamand aduce o contribuție netă de aproximativ 290 de euro per annum pentru a proteja funcționarea instituțiilor europene. Noi, flamanzii, suntem campioni în rândul contribuabililor europeni.

Prin urmare, consider că este în mod deosebit inacceptabil ca, încă de la primele alineate, prezentul raport să descurajeze persoanele care îndrăznesc să pună întrebări – întrebări justificate – cu privire la dimensiunea contribuției Uniunii Europene și la avantajele multora dintre cheltuielile Uniunii Europene. Este foarte sigur faptul că banii contribuabililor nu sunt cheltuiți cu mult mai eficient la nivel european decât la niveluri mai apropiate de contribuabil; chiar dimpotrivă.

Modul în care colosul administrativ al UE încă se mai extinde este, de asemenea, inacceptabil în ceea ce mă privește, mai ales acum când în toate instituțiile europene se plătesc salarii și alocații regești. Ca să nu mai spun de subvențiile europene; de exemplu, 1 miliard de euro per annum pentru ONG-uri, cărora abia li se aplică niște criterii de eficiență.

Toate statele membre se confruntă cu necesitatea de a face eforturi fiscale și economii imense. Ne-am putea aștepta la eforturi mult mai mari din partea Uniunii Europene, dar ne considerăm, evident, cu un cap deasupra celorlalți. Aceasta este încă o șansă ratată pentru Parlament și pentru Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Reimer Böge (PPE).(DE) Dnă președintă, cu privire la ceea ce a spus dl Vanhecke, sunt tentat să spun cât de nesemnificativă este această primă de asigurare pentru cetățenii UE flamanzi deoarece UE garantează pace, libertate, prosperitate și, să sperăm, și respect și toleranță pentru toți cei din Uniunea Europeană.

Dezbatem bugetul 2011 într-o perioadă în care consolidăm bugetele publice. Chiar dacă structura bugetului european nu este, desigur, deloc comparabilă cu structurile bugetelor naționale, trebuie să fim și reținuți, și trebuie totuși să vorbim despre domeniile asupra cărora trebuie să ne concentrăm pe viitor. Aici se află într-adevăr echilibrul. Refuzul Comisiei și Consiliului de a realiza o reexaminare și o revizuire va rezulta de facto într-o intrare în vigoare târzie a aspectelor bugetare ale Tratatului de la Lisabona. Într-o perioadă de globalizare în care se pune problema supraviețuirii economice și politice a Uniunii Europene, acesta nu este un răspuns adecvat la întrebările cu privire la viitor. În conciliere, sper că vom avea în sfârșit ocazia de a vorbi în mod practic și egal despre valoarea adăugată și subsidiaritate, despre priorități pozitive și negative și, în același timp, despre cerințele politice urgente.

Pe lângă aceasta, va trebui să vorbim și despre ajustarea acordului interinstituțional bugetar (AII). Trebuie să cădem de acord asupra unei proceduri privind modul în care, pe viitor, vom discuta și decide împreună asupra cadrului financiar multianual. Avem nevoie de mai multă flexibilitate în baza punctelor 21 și 23 ale AII. Mai mult, – să mă scuze Comisia – dacă documentul dumneavoastră precizează că utilizarea bugetului UE pentru mecanismul de stabilitate reprezintă o utilizare inovatoare a bugetului UE, aș spune că, în principiu, acest lucru este o eludare a Parlamentului. Acesta este un alt aspect asupra căruia va trebui să lucrăm.

Doresc să adresez Consiliului o ultimă observație foarte importantă. Vă plângeți că am făcut reduceri în ceea ce privește ITER. Cu toate acestea, dorim o soluție multianuală fiabilă pentru ITER, însă nu ar trebui să vă plângeți de reducerile curente în timp ce structurile ITER sunt slabe. Mai întâi trebuie lămurit acest lucru și apoi vom găsi o soluție sensibilă, însă nu una care să fie împărțită în porțiuni mici și distribuită pe trei ani.

 
  
MPphoto
 

  Eider Gardiazábal Rubial (S&D).(ES) Dnă președintă, punem în aplicare noi politici, acceptăm noi provocări, ne luăm angajamente față de țări terțe, însă când vine momentul adevărului, nu vreți să le finanțați cu fonduri noi.

Se pare că instrucțiunile de la Consiliu și Comisie sunt de a avea grijă de noile priorități, dar de a le elimina pe cele anterioare. Nu suntem de acord cu această atitudine. Mai mult, cred că acest lucru poate avea doar două explicații: fie există o lipsă de responsabilitate chiar pentru deciziile care au fost luate, fie am putea crede că există un sentiment anti-european mai mult sau mai puțin ascuns.

Pentru cei din prima categorie, aș spune că atunci când cineva acceptă un angajament, ar trebui atunci să îl respecte. Nu putem, prin urmare, să acceptăm ca cea mai recentă necesitate să fie tratată cu 100%, uitând de cele care se pare că sunt mai puțin actuale.

În ceea ce îi privește pe cei al căror unic obiectiv este de a reduce bugetul Uniunii Europene, le-aș spune să se mai gândească o dată. Știu că unele persoane fac acest lucru deoarece nu cred în integrarea europeană. De fapt, unele persoane, după cum am văzut, din nefericire, în acest Parlament, nu agreează ideea de a construi ceva împreună. Acestea preferă să lucreze pentru ele însele, fără să le pese de vecini. Totuși, acestea sunt deocamdată în minoritate.

În orice caz, comitetul de conciliere va trebui să ia o decizie, iar noi suntem de acord asupra chestiunilor fundamentale. Și noi dorim să finanțăm reactorul termonuclear experimental internațional (ITER). Întrebarea este cum? Finanțăm noile priorități prin reducerea celor anterioare, așa cum vor Consiliul și Comisia să facem, sau facem acest lucru cum trebuie?

Am ajuns la un acord și am găsit 1,8 miliarde de euro pentru Planul european de redresare economică. De ce trebuie acum să reducem programul-cadru de cercetare pentru a finanța ITER? Să fim consecvenți.

Nu putem anunța strategia Europa 2020 în mijlocul unei asemenea vâlve mediatice, căutând creștere durabilă din punct de vedere economic, social și de mediu și dorind să realizăm ceea ce strategia de la Lisabona nu a reușit, pentru ca apoi să trecem repede la reducerea cheltuielilor pentru cercetare, de exemplu, pentru a finanța alte cheltuieli de cercetare. Aceștia ni se justifică spunând că ne aflăm într-o perioadă a reducerilor.

Cu toate acestea, problema este că ei taie bugetul în fiecare an, iar cadrul financiar actual a fost adoptat în 2005 când eram într-o perioadă de expansiune economică! Din acest motiv ne certăm pe câteva sute de milioane de euro: din cauza lipsei lor de ambiție în 2005 și deoarece ne aflăm într-o perioadă de criză.

Aceștia nu ar trebui să ne spună că trezoreriile statelor membre vor da faliment din cauza eforturilor pe care le-am solicitat. Aș dori doar să subliniez că vorbim despre un efort bugetar egal cu 0,003 % din produsul național brut al Uniunii. Cred că acest lucru este destul de acceptabil.

 
  
MPphoto
 

  Riikka Manner (ALDE).(FI) Dnă președinte, dle comisar, deși acest buget este în curs de elaborare, am auzit de la mai multe surse că Uniunea Europeană ar trebui să își strângă cureaua, dată fiind situația economică actuală. Nu putem, totuși, să ne mulțumim cu un buget de recesiune în care am fi nevoiți să revenim la angajamentele noastre comune și probabil și la angajamentele noastre internaționale.

Ceea ce este deosebit de îngrijorător cu privire la reducerile Consiliului este faptul că acestea vizează, printre altele, cercetarea și dezvoltarea, după cum s-a menționat anterior. Doar pentru că statele membre vor să vadă mai multă creștere economică și mai puțină datorie publică nu ne dă dreptul să ne irosim prioritățile. Deși furtuna se dezlănțuie, trebuie să putem privi spre viitor cu mai multă hotărâre. Aceasta s-a dovedit a fi o formulă bună în țara mea, Finlanda, de exemplu.

Obiectivele Lisabona au menționat cifra de 3 % din PIB ca fiind ținta pentru cercetare și dezvoltare. În prezent, aceasta se situează la în jur de 1,9 % în întreaga UE. S-a estimat că o creștere de 1 % ar crea până la câteva milioane de locuri de muncă. Avem așadar toate motivele să încercăm să atingem această țintă foarte importantă și ambițioasă.

În opinia mea, bugetul 2011, care va fi supus votului mâine, arată că Comisia pentru bugete consideră că este important ca, pe viitor, să încercăm să creăm creștere și prin intermediul regiunilor. Din acest motiv, reducerile Consiliului în dezvoltarea regională sunt complet nerealizabile. Sper că acesta va aprecia și importanța politicii regionale și legătura sa puternică cu strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 

  Hynek Fajmon (ECR). (CS) Aș dori să fac trei observații privind pregătirea bugetului european pentru anul următor. În opinia mea, trebuie să încercăm să luăm următoarea măsură. Mai întâi, Parlamentul European trebuie să țină cont de situația economică reală din statele membre – faptul că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, economia fie este în declin, fie stagnează și că doar în câteva țări crește. Trebuie să avem în vedere acest fapt și, prin urmare, nu putem solicita o creștere a cheltuielilor europene în situația în care resursele sunt puține. În al doilea rând, Parlamentul European trebuie să continue tradiția gestionării echilibrate a bugetelor europene. Este bine că avem bugete echilibrate și că nu trebuie să ne confruntăm cu nevoia de a ne salva datoriile, precum majoritatea statelor membre. În al treilea rând, Parlamentul European ar trebui să dezbată bugetul în așa fel încât să putem continua cu aprobarea acestuia ca de obicei, la sesiunea plenară finală de dinaintea Crăciunului. Siguranța bugetului aprobat este importantă pentru stabilitatea economică din Europa și ar trebui să o putem susține astfel.

 
  
MPphoto
 

  Giovanni La Via (PPE).(IT) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori mai întâi de toate să îi mulțumesc dnei Jędrzejewska și celorlalți membri pentru munca excelentă pe care au depus-o în ultimele luni, care a făcut posibilă definirea unei poziții asupra bugetului 2011 – mai întâi bugetul Comisiei și, mâine, cel al Parlamentului.

În opinia mea, punctul de pornire pentru acțiunea europeană asupra bugetului trebuie să îl constituie conceptul de valoare adăugată care, după cum știți, înseamnă că cheltuielile Europei trebuie să genereze avantaje clare, vizibile pentru Uniune și pentru cetățenii săi. În această privință, ar trebui accentuat faptul că introducerea de noi politici și sporirea competențelor deja recunoscute în toată Uniunea, precum rezultatele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au simplificat mai mult ca niciodată faptul că este nevoie de un buget adecvat.

Prin urmare, cred că bugetul european ar trebui să rămână suficient de extins pentru a ajunge la rezultatele care nu au putut fi obținute prin intermediul niciunor alte cheltuieli de la nivel național sau local. Acest lucru este și mai important într-o perioadă de criză ca aceasta, în care statelor membre le este încredințată sarcina dificilă de a ține cheltuielile sub control și de a-și echilibra propriile bugete și în care Comisia pentru bugete a dat dovezi ample ale politicii sale atente și responsabile rămânând în limitele cadrului financiar multianual pentru prima oară în 20 de ani.

Parlamentul a hotărât să urmeze propunerea inițială a Comisiei în multe privințe, asigurând în același timp o serie de creșteri pentru a-și finanța propriile priorități propuse încă din martie 2010, precum tineretul, mobilitatea, cercetarea și inovarea. Aceasta a eliminat, prin urmare, reducerile propuse de Consiliu, care au fost adesea aplicate fără discriminare și chiar în linii bugetare esențiale, cum este cazul închiderii conturilor de la rubrica 2, care scoate la iveală lipsa unui proces decizional politic clar, justificat, care să sprijine propunerea.

Cred, de asemenea, că bugetul pentru politica agricolă comună (PAC) trebuie menținut la nivelul său actual, mai ales în ceea ce privește următoarea revizuire a PAC, programată pentru după 2013, care va necesita un nivel de finanțare adecvat în conformitate, așadar, cu suma prevăzută în bugetul actual.

 
  
MPphoto
 

  Edit Herczog (S&D). – Dnă președintă, nu știu ce s-a întâmplat de fapt, dar aș dori să vorbesc în calitate de raportoare desemnată de Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Sunt foarte bucuroasă să îi acord timp Grupului PSE, deoarece aceasta este o situație rară în care socialiștii europeni, Comisia ITRE și Comisia pentru bugete au căzut de acord în mod unanim. Așa că pot vorbi orice. Acordul unanim există.

În ceea ce privește capitolul 1a și capitolul 5 privind gestionarea cercetării și dezvoltării, cu toții credem că nu este acceptabilă comparația dintre reducerea introdusă de Consiliu și proiectul de propunere al Comisiei. Reducerile sunt pur și simplu inacceptabile în domeniile redresării economice și al stimulării economice, în politicile referitoare la antreprenori și în politicile IMM-urilor din Agenda digitală, în politicile pentru inovare, politicile pentru cercetare și dezvoltare și în programele precum ITER.

Și bugetul trebuie să fie în conformitate cu spusele frumoase ale tratatului nostru și ale politicilor precum UE 2020, cu marea Uniune a Inovării, accesul digital pentru toți, accesul de nouă generație și așa mai departe.

Spusele noastre trebuie să fie în conformitate cu cifrele prevăzute în buget. Așadar, bugetul trebuie să fie în conformitate cu provocările lumii globale a secolului 21.

Putem opri Europa, dar nu putem împiedica lumea să se dezvolte și există, prin urmare, un acord unanim în comisia noastră – mai întâi, de a solicita restabilirea bugetului la propunerea Comisiei – care reprezenta deja un compromis deoarece am fi avut nevoie de mai mult – și apoi, de a găsi resurse adiționale pentru noile politici în baza Tratatului de la Lisabona, și anume politica spațială și ITER.

Spectacolul trebuie să continue. Suntem pregătiți, în procedura de conciliere, să găsim un compromis care să fie cel mai bun pentru cetățenii europeni care trăiesc în secolul 21.

 
  
MPphoto
 

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE).(NL) Dnă președintă, partidul meu nu vede niciun motiv pentru ca bugetul pentru 2011 să fie mai mare decât cel pentru 2010; nu este necesar. Totuși, ceea ce vrem de fapt este ca fondurile să fie cheltuite cu mai multă reținere, într-un mod care să ne permită să obținem cu adevărat valoare adăugată europeană.

Din nefericire, Consiliul nu a procedat astfel. Dimpotrivă, acesta a păstrat tocmai domeniile de care nu depinde viitorul – agricultură și coeziune – și economisește în știință, inovare, durabilitate și energie: însăși investiția care ne va determina poziția de concurență în viitor. Prin urmare, nu sunt surprins că nu mai puțin de șapte state membre au votat împotriva poziției comune a Consiliului.

După cum știți cu toții, bugetul e bătut în cuie, iar noi, Parlamentul, nu avem efectiv nicio flexibilitate pentru a varia lucrurile printre rânduri. Și Consiliul s-a plâns deja de acest lucru. Este, de asemenea, foarte regretabil faptul că revizuirea perspectivei financiare actuale este gata abia astăzi, mult prea târziu pentru a aplica acea flexibilitate. Rezultatul tuturor acestor lucruri este că, în ceea ce mă privește, Parlamentul nu are de ales. Trebuie într-adevăr să creștem investițiile necesare în știință, inovație, durabilitate și energie, care să rezulte într-un buget mai mare; dar Consiliul nu ne dă de ales.

În sfârșit, dnă președintă, trebuie să ne fie acordate resursele proprii, întrucât acesta este singurul mod de a determina Consiliul să se răzgândească.

 
  
MPphoto
 

  Konrad Szymański (ECR).(PL) Vorbim despre noul buget al Uniunii Europene în contextul crizei finanțelor publice din multe state membre și în contextul unor reduceri foarte mari ale bugetelor naționale, așa că nu este straniu faptul că și noi căutăm astfel de reduceri și în bugetul Uniunii. Aș dori doar să atrag atenția asupra faptului că cel mai eficient și mai puternic instrument anti-criză pe care îl avem la dispoziție este piața comună. Piața comună durabilă poate fi creată mai repede prin utilizarea de investiții din domeniul politicii de coeziune și cu investiții structurale. Prin urmare, vă rugăm să nu urmăriți reduceri în acele zone în care nu avem de-a face cu politica de ajutor social sau cu irosirea banilor, ci cu investiții care ne ajută să obținem toate avantajele de pe urma pieței comune, o piață pe care am extins-o în 2004 și 2007.

Mai este un lucru. Vorbim astăzi despre noul buget în contextul construirii de instituții diplomatice. Vă rugăm să nu vă așteptați ca deputații în Parlamentul European din Europa Centrală să vă acorde sprijin necondiționat pentru o creștere a cheltuielilor pentru Serviciul pentru acțiune externă în condițiile în care interesele și țările lor nu vor fi reprezentate în mod egal în aceste noi instituții.

 
  
MPphoto
 

  Ingeborg Gräßle (PPE).(DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, în bugetul 2011, cel mai important lucru este opinia publică din statele membre și trebuie să îi acordăm credit Consiliului pentru acest lucru – v-ați descurcat foarte bine în această privință. Ați prezentat o cifră de minus 2,77%, însă aceasta este o veritabilă prostie pentru parlamentele care nu sunt obișnuite cu acest lucru. Cu alte cuvinte, ați făcut reduceri acolo unde oricum existau prea mulți bani la mijloc, iar apoi, Parlamentul European, care încearcă, cu bună credință, să anuleze aceste reduceri, devine personajul rău, pentru a spune așa, și este făcut vinovat. Toate acestea sunt destul de ingenioase, dar mult prea transparente pentru ca dvs. să reușiți. În calitate de membră a Comisiei pentru control bugetar, nu văd niciun semn din partea Consiliului că ar fi interesat de un buget UE care să fie mai bun pe termen lung. Unde este atunci monitorizarea noastră comună și unde este controlul nostru comun? În ceea ce privește Consiliul, asta nu va funcționa.

Aș dori să solicit – și aici apelez la colegii mei deputați, în special, deoarece mâine vom vorbi și despre rezerve – îmbunătățirea mecanismelor de control. Preocuparea mea aici este, mai presus de toate, bugetul administrativ, pur și simplu datorită faptului că accentul cade mereu foarte greu asupra acestui aspect și în statele membre. Din 2007, am monitorizat personalul din domeniul administrației și din domeniul coordonării. Trebuie să continuăm această monitorizare. Am creat din nou o rezervă pentru aceasta. Comisia are 100 de posturi oficiale de director general – 100 începând din vară. Potrivit propriului nivel de referință totuși, are voie să aibă doar 87. O altă rezervă îi va solicita Comisiei să se întoarcă la cifra proprie de 87. Am spus că avem nevoie de o monitorizare mai bună a punerii în aplicare a dreptului european în statele membre, deoarece conformitatea cu legea este o piatră de temelie a Uniunii Europene. Există și o rezervă pentru aceasta. Trebuie să ne întrebăm ce se va alege de Direcția Generală Dezvoltare atunci când se va înființa Serviciul pentru acțiune externă și ce se va întâmpla cu Oficiul de cooperare EuropAid? Există multe persoane acolo și dacă nu suntem atenți, la fel de multe persoane vor rămâne în delegațiile de la Comisie după înființarea Serviciului pentru acțiune externă. Până acum, am realizat o sporire a eficienței Serviciului pentru acțiune externă de doar 1 %, în timp ce ținta este de 10 %. Și aici am avea o sarcină comună satisfăcătoare pe care invit călduros Consiliul să o îndeplinească.

 
  
MPphoto
 

  Jens Geier (S&D).(DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, cred că suntem toți de acord, chiar și domnii și cele câteva doamne din rândul euroscepticilor până la fracțiunile anti-Europa ale acestui Parlament, că UE îndeplinește sarcini importante și că îndeplinirea acestor sarcini reprezintă valoare adăugată europeană, deoarece statele fie nu pot să le îndeplinească singure, fie beneficiarii finali nu ar putea primi acești bani de la statele naționale. Ultimul scenariu se datorează în special faptului că statele membre nu vor investi economiile, ci vor trebuie să le folosească pentru a reduce datoria, în timp ce bugetul European este în mare parte un investitor. Așadar, dacă vrem să atingem țelurile stabilite aici în fiecare săptămână, avem nevoie de un buget ambițios, iar aceasta nu înseamnă mai puțini bani, ci mai mulți bani pe viitor. În legătură cu acest lucru, cred că este important de subliniat faptul că bugetele naționale și bugetul european sunt complementare între ele.

Consiliul și statele membre se comportă ca și cum banii care intră în bugetul european ar dispărea mai mult sau mai puțin într-o mare gaură neagră. Nu este cazul; aceștia sunt investiți în scopurile asupra cărora am căzut de acord aici anterior. Prin urmare, avem nevoie, după cum propune dl Böge, de o examinare critică a programului financiar pe termen mediu. Acest lucru poate, desigur, să servească doar pentru a demonstra că Consiliul nu poate spune „da” Tratatului de la Lisabona și, în același timp, să depună unul sau mai multe proiecte de finanțare și să spună apoi: nu veți obține însă bani pentru punerea sa în aplicare. Dacă acest lucru nu este posibil, vom recurge apoi la eliminările necesare ale liniilor bugetare pe care Parlamentul nu le consideră ca fiind priorități.

Doamnelor și domnilor, vom avea această discuție din nou și din nou, în timp ce UE nu are fonduri proprii suficiente. Ceea ce este important – ba nu, esențial – este ca aceste resurse proprii să nu impună o sarcină suplimentară asupra salariaților obișnuiți. În calitate de social democrat, sunt în favoarea introducerii unei taxe asupra tranzacțiilor financiare deoarece, în general, aceasta nu va afecta salariații normali și va ajuta la încetinirea pieței financiare. Credem cu tărie că cei care au declanșat o criză, cei pe care nu i-am văzut niciodată la față, ale cărei costuri trebuie să le plătim toți din bugetele publice ale propriilor state membre, ar trebui solicitați pentru a compensa aceste pierderi.

 
  
MPphoto
 

  Oldřich Vlasák (ECR). (CS) Trebuie făcute economii la toate nivelurile de guvernare, începând cu autoritățile locale. Toate guvernele europene, fără excepție, sunt obligate să reducă cheltuielile bugetare. Aceasta se aplică nu doar mult discutatei situații din Grecia, care a reușit să își reducă deficitul bugetar pentru primele șase luni ale acestui an cu 46%, ci și Cehiei, Germaniei, Irlandei și tuturor celorlalți. În legătură cu acest lucru, chiar și Comisia Europeană le spune adesea statelor membre: „Stăpâniți-vă urgent finanțele publice!”

Prin urmare, consider că este destul de nerezonabil faptul că, într-o perioadă de criză economică care persistă, Comisia Europeană a propus din nou creșterea bugetului pentru 2011. Până la urmă, și Europa trebuie să economisească. Din motive evidente, desigur, nu există un acord asupra domeniilor în care să se facă economii. În opinia mea, aceasta nu ar trebui să se facă în politica regională, ci mai degrabă în administrația europeană, costurile promoționale și costurile legate de birocrația de la Bruxelles, care se ridică la aproape 7 %. Cheltuielile administrative sunt cele care duc în general la cele mai multe dezacorduri și, în această privință, din păcate, percepția mea este diferită de cea a majorității din Parlament.

 
  
MPphoto
 

  Véronique Mathieu (PPE).(FR) Doamnă președintă, pentru a acționa în privința deciziei Parlamentului de săptămâna trecută de a nu acorda descărcarea de gestiune Colegiului European de Poliție (CEPOL) pentru 2008, Parlamentul își va consolida acum poziția prin înghețarea parțială a bugetului CEPOL.

Ne vom strădui să ne asigurăm că rezerva propusă de Comisia pentru bugete își atinge ținta. Cu alte cuvinte, ne vom strădui să ne asigurăm că o porțiune din bugetul CEPOL nu este înghețat, în funcție de răspunsurile pe care agenția le va da cerințelor noastre din solicitarea de descărcare. Votul nostru de miercuri este, prin urmare, un instrument în plus la dispoziția Parlamentului pentru a obliga Colegiul să își demonstreze fiabilitatea.

Aș dori să evidențiez în acest context creșterea de 610 %, în perioada 2000-2010, a contribuțiilor suplimentare către agențiile descentralizate. Contribuțiile au crescut astfel de la 95 la 579 milioane de euro, cu toate că numărul personalului acelor agenții au crescut cu aproximativ 271 %. În 2000, în cadrul agențiilor lucrau 1 219 persoane, iar astăzi lucrează 4 794.

Deși Europa suferă constrângeri bugetare absorbite la nivel național, raționalizarea agențiilor în ceea ce privește competențele, eficiența și evaluarea atribuțiilor lor ar trebui puse în discuție și Parlamentul trebuie să aducă propuneri. Întrebarea este azi dacă CEPOL, în condițiile date, ar trebui să mai existe.

În calitate de politicieni, trebuie să definim normele europene astfel încât bugetul alocat agențiilor comunitare să fie cheltuit cât mai eficient posibil.

 
  
MPphoto
 

  Roberto Gualtieri (S&D).(IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, este foarte important să facem ca această procedură să reușească, nu doar pentru că este primul buget în baza Tratatului de la Lisabona, cu o nouă procedură și cu funcții noi pentru Uniunea Europeană, ci în special pentru că are loc într-o perioadă esențială pentru viitorul Europei, afectat de o criză gravă.

Confruntate cu criza, multe dintre guverne se gândesc la un model de guvernanță economică bazată în întregime pe mecanisme de stabilitate, ceea ce înseamnă reducerea bugetelor lor naționale și, poate, a bugetului european, de asemenea. Noi, pe de altă parte, considerăm că un buget european mai puternic, sprijinit de resurse proprii și, de asemenea, de o taxă pe tranzacțiile financiare, este o condiție prealabilă pentru guvernanța economică europeană eficientă și pentru mai multă disciplină în bugetele naționale. Trebuie așadar să decidem încotro ne îndreptăm și, în acest scop, amendamentele pe care Președintele în exercițiu al Consiliului le-a considerat nepotrivite sunt, de fapt, extrem de importante.

Cu toate acestea, cele mai mari dezacorduri se referă la cifre, desigur. În această privință, aș îndemna Consiliul să se hotărască deoarece nu este posibil să se limiteze strict la marje și, în același timp, să se aștepte ca Parlamentul să nu își aducă propriile priorități în discuție. Tratatul de la Lisabona este foarte clar în această privință: Consiliul este extrem de important în ceea ce privește cantitatea de cheltuieli, în timp ce Parlamentul are ultimul cuvânt de spus asupra calității cheltuielilor. Gândindu-ne la rubrica 4, nu suntem împotriva creșterii fondurilor pentru politica externă și de securitate comună (PESC) sau pentru Instrumentul pentru țările industrializate (ITI), însă nu dorim ca aceasta să se facă în detrimentul priorităților noastre: în primul rând, Palestina și apoi cooperarea pentru dezvoltare.

Consiliul are, prin urmare, trei opțiuni din care să aleagă: acesta poate accepta prioritățile Parlamentului sau poate fi de acord cu o revizuire a marjelor sau poate accepta mai multă flexibilitate a bugetului și în buget, știind că Parlamentul va rămâne unit în apărarea drepturilor și priorităților sale.

 
  
MPphoto
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE).(PT) Dnă președintă, dle ministru, dle comisar, redresarea economică a Europei poate fi realizată doar printr-un buget ambițios care să consolideze domenii importante precum educația, tineretul, cercetarea științifică și inovarea.

Sunt mulțumită de proiectul de buget 2011 al Parlamentului discutat astăzi, întrucât constă chiar în prioritățile enumerate și felicit raportorul pentru acest lucru. Pentru prima dată, Parlamentul este pe picior de egalitate cu Consiliul din aceste puncte de vedere. Acesta este primul buget după Tratatul de la Lisabona. Din acest motiv, și din cauza crizei prin care trece Europa, este important ca procedura de reconciliere să aibă succes.

Este vital ca UE să obțină un buget pentru punerea în aplicare a domeniilor prioritare și a noilor competențe care i-au fost conferite prin tratat, precum politica energetică, spațială și externă. Este important să luptăm pentru convingerile noastre; pentru un buget care să fie vizionar în perioadă de criză. Propunerea Parlamentului denotă această ambiție. Doar prin consolidarea acestor domenii precum știința și inovarea și prin contribuirea la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune putem face ca Europa să fie un loc mai atractiv pentru a trăi și a munci.

 
  
MPphoto
 

  Estelle Grelier (S&D).(FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, după cum arată din nou dezbaterea noastră, suntem toți de acord asupra unui lucru: cu cât Europa se extinde, cu cât îi sunt încredințate mai multe competențe, cu atât își folosește ambițiile și puținele resurse pe care le are pentru a le duce la îndeplinire. Astfel că toată lumea este de acord asupra diagnosticului, însă este evident că nu suntem de acord asupra a ce trebuie să facem pentru a ieși din acest impas financiar. Întrucât ceea ce a fost de scurtă durată și-a îndeplinit termenul, bugetul Uniunii a devenit prizonierul contribuțiilor naționale, care constituie aproape 75 % din resursele sale.

Astăzi, decizia de a ridica plafonul de cheltuieli la pragul limită permis de tratate ar însemna o taxă suplimentară de peste 5 miliarde pentru țări precum Franța și Germania. Toți cei prezenți sunt clar de acord că acest lucru nu este posibil. Nu este vorba despre a întări disciplina, întrucât oamenii și, în principiu, cei mai săraci oameni sunt cei care plătesc prețul cel mai scump al consecințelor acestor politici de austeritate naționale.

Având în vedere că sectorul financiar este principalul responsabil pentru criză și explozia de datorie publică, Grupul Progresist al Alianței Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European propune crearea unei linii de „resurse proprii” finanțată de o taxă pe tranzacțiile financiare; această propunere a fost respinsă în cadrul Comisiei pentru bugete de către dreapta, care probabil că se va revanșa mâine pentru aceasta și își va alinia acțiunile la numeroasele declarații făcute în presă în favoarea acestei măsuri.

Au trecut puțin peste doi ani de la prăbușirea băncii Lehman Brothers, iar Parlamentul nu poate să rateze o ocazie unică de a crea fundamentele unui nou model de dezvoltare, bazat pe resurse mai durabile și, cu siguranță, pe resurse mai corecte în ceea ce privește redistribuirea bogăției și solidaritatea.

Pentru un prim buget votat în baza Tratatului de la Lisabona, acest lucru va trimite un semnal politic puternic din partea Parlamentului nostru care nu intenționează să se mulțumească cu folosirea noilor sale competențe de codecizie pentru a gestiona pauperizarea, adică să decidă dacă unul sau celălalt nu va primi nimic. Acordându-și mijloacele, începând de mâine, de creștere a dimensiunii bugetului Uniunii, își acordă mijloac